29 OCT. 260% BucuRESTI Doha J Pr. prof. dr. Ene Braniste LITURGICA GENERALA I TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREA SFINTITULUI DR. CASIAN CRACIUN EPISCOPUL DUNARII DE JOS EDITIA All-A INGRUITA DE PR. EUGEN DRAGOI EDITURA EPISCOPIEI DUNARI DE JOS. GALATI, 2002CALAUZA LITURGICA A UNUI MAGISTRU DESAVARSIT Mai inaintea deschiderit unui manual, precum cel de fajd, adresat studenilor teologi pentru a cunoaste sistematic, spre a aprofunda apoi concret, in viata lor spirituald, personal sau comunitard, realitatea prezenfei lui Dumnezeu in luine prin slujirea Sa in Bisericd, este fireasca o subliniere. Evidentiorea prezenjei Fiului lui Dumnezeu intrupat, a Méntuitorului lisus Hristos plin de Dubul Sfant, din marea iubire a Tatdlui pentru rascumpararea omului din piicat si readucered sa in starea de fu al ‘ui Dummezeu, cai: ,Dumnezeu aga a jubit lumea, inodt pe Fiul Sku Cel Unul-Nascut L-a dat, ca oricine crede in EI sd mu piard, ci si aiba viata vesnica"* (loan 3, 16). Insa, prezenta Mantuitorului in lume se poate identifica in mod concret, personal si direct, prin ‘Sfainta Euharistie, in cadrul Sfintei Liturghii, cand péinea si vinul, ofrandele noastre, prin invocarea Sfantului Duh de catre slujitor, in rugdciunea comund cu poporul din bisericé, se prefac in Insugi Trupul si Insusi Séngele Domnului, Care ni se dau,spre iertarea pécatelor si spre viata de veci". dar 431 ,Spre arderea tuturor spinilor pacatului si,,spre vindecarea celor ¢inci simjuri, spre a patrunde in Sangele nostra ,mireasina" Séngelui Sau ,de viati détator", ,medicamentll nemturirii". , alimentul viefii vesnice", cum denumese Sfinfii its ig Buber Ngisi hraneste, dar ne si ajutd sa crestem duhovniceste, conlinudrll ail tiecsullnethserat al desaversiril,cdci Dommul euharistic ne ‘cheamd sa ne impartasim din vidja'Sa, card primim Sféntul Sdu Trup si Sfantul Sau Sting. Astfel, cominicarea lui Dumnezeu cu nol, crestir "a Parinte creator si proniator al lumii, nu se rezumd doar la descoperiri necesare ale voii gi invéfaturii Sale, ci se araté concret, viu si personal, Brin Sfanta Treime Care ni Se dezvalluie desivarsit, trupeste, in Fiul si continud duhovniceste prin lucrarea tainica sfintitoare a Sfantului Duh. Comunicarea prin rugiiciune, prin contemplare si prin nevoinfé, devine treptat apropierea lui Dumnezeu, prin Hristos, de noi, iar cildura prezenfei Sale sfinftoare, prin lucrarea harului Duhului Sfant, ne oferd euharistic pe Cel ce S-a itrupat si S-a facut om ,,ca sé-l indumnezeiascd pe om" (Sf. Athanasie cel Mare) Forma de comunicare personald cu Dumnezeu, Cel in Treime slavit, dar prezent trupeste pe pamant prin Fiul si prin lucrarea harica a Sféintului Duh, se cheamé ciminecare, adicd prezenta Dommului euharistic in noi, ca astfel sa formam comunitatea, adicé Biserica, Biserica este intemeiaté de Hristos ‘Re Cruce, intéritd prin Inviere, consolidata prin pogordrea Sféintului Duh, ,,Care pretutindenea este $1 e toate le plineste™. . _ Inima acestel realitayi prin care se revarsé ,,singele harie“tn tot trupul Bisevicii, format din tofi Crestinii si care are drept cap pe Hristos, este Sfanta Liturghie. In sens largit, Liturghia éste viaja lui Hristos in Duhul Sfént revarrsati in viata noastrd pimanteand, spre pregustarea celei vesnice, caci ne impértasim ,,spre viaja de veci". : . Din aceastd realitate se naste credinga si prind contur formele ei de manifestare Lex orandi - Lex credendi “care reprezinté, asadar; revarsarea fireasca in Bisericd prin harul Sfantului Duk a'darurilor credinjei si concretefea viefuirii noastre dupa poruncile si dupa invafcitura lui Hristos. Viaja in Hristos, adicd viefuirea tn crestinism, prin Bisericd, a realititilor mai presus de lume, participarea noastrd la bucuriile impardjiei lui Dummezeu, cu anticipare, ined din aceasta lume, imprima sens viet de aici si Produce schimbarea din interior a omului lumesc si deciirut, in duhoynicese si ridicat deasupra patimilor, ilor $i a neputinfelor sale, Chiar $i atunci cnd acestea persist, din dumnezeiascd pedagogic, le Biologice ale viefi, ele sunt asumate spiritual si trdite ca forme de asceza si ca trepte spre desavarsire, Cele prezentate pe scurt confirma inceputul lucrdril dumnezeiesti in lume a Domnulul, prin Biserica ‘Sa, iar cei ce primesc in ,ogorul persoanei lor ,,sdménja" de Sus rodesc inca de aici, de pe pamant6 LITURGICA GENERALA #1 roada lor duhowiceasca inseannd ,dragostea, bucuria, pacea, indelungd-ribdarea, bundtatea, Jacerea de bine, eredinja, bléndefea, infranarea, curdjia “cic ,,dacd tréim in Dubul ty Duel ag si umblim" stind o& ,cei ce sunt a iui Tisus Hristos si-au ristignittrupul impreund eu atimile si cu poftele" (Gal. 5, 22-25). 5 Sfinta Liturghie ne cheamd si ne oferim si pe not ingine, adic Intreaga persoand, spre sfintenie, pre not ingine i unlipealfi". Ca toata viafanoastra s-o oferim, ca un dar, Celui de la Care vine tourh darea cea bund $i tot darul desavarsit (lacob I, 7), An schimb, Doma! ne fortifid prin Sfinta Euharisti, iar noi ne rugdm ca aceasta sa ne fie ,spre bucurie, spre sintate si spre veselie’ spre, iertarea picatelor si spre viaya de veci", spre sederea deca dreapta slavei Sale" (rugaciunea a 1V-a de mulpumire dupa Sfinta Impirtésanie) redga noastrd miscare-dinspre noi insine edtre Hrists-Domnul, Cel ce ne intinde mina Sa gi REL aratii pe Tataliubitor si pe Duhulsfingitor sine apropie de sementi nostri pentru care ne rug in ‘Santa Liturghi, are in centru Sfénta Euhariste care devine usurare de unul din cele mai grele oharacola incalea desavarsirii, egoismul, Jatt cum Prea Sfainta Treime lucreazé in om, in lume si-n creajie, spre a des&varsi cea ce éste Zeimplint si decdzut, adwedndu-le pe toate la starea dé normaltat,, ime foarte" cum lea apezed Dumnezeu, la inceput, tn rai Asfel, ceea ce numim noi spiritualitat, iar efectul ei spiritualizare sau inbundtdjire,inaintare duhovniceaseds adicd indumnezeirea omului, devine realitate simtita, trditd si experimentabila, ‘Sant, cdci Biserica este corabia credinciosilor, céldtori pe marea involburata & acerlet viefi, spre atingerea timanului lin si nefmviforat al mantuiri. Ca si dintr-o ,féntind”, toi, ca oarectnd [femeia samarineanca, scoatem apa cea vie cu care Dommul ne roureazd si ne astémpéird setea dupa absolut. Biserica, plind de credinciosi doritori de urcus duhovnicesc, ct slujitorit intreolalt, tn mod special in timpul Sfntei Liturghi, dar si in timpul celorlalte Sfinte Taine, este asemenea stejaralui de la Mamivri, sub coroana eéiruia este asezata masa pregatité de Avraam gi de Sara, unde vine Prea. Santa Treime sa ine inbie la partdsia agapicd cereased si la comuniunea intre fray adevarayi in aceeasi creding’, dar si in tréirea aceleiasi viefi innoite. De aici, cuvintele, rugaciunile si gesturile liturgice devin, in biserica Jocas, »pdine" pentru rinte, suflet si inima si,,scaré" spre cer, pe care éoboard Dumnese intre net gi in noi, iar noi uredim la El. . Stujitorul, sacerdotul, liturghisitorul este purtétorul rugéciunilor fratilor sai crestini, dupé cum Hristos-Domnul este purtétorul dorinfelor noastre de mantuire cdtre Tata, prin impreund-lucrarea Duhulut Sfint. Arhiereul Hristos, ,Bpiscopul sufletelornoastie( Petru 2,25), incredingeaza arhiereului plimintese misinea dea ardta, de a invaja si confirma invidtura Evangheliei, ca i aceea dea aduce darurile noastre, pdinea $1 vinul, spre a le preface Prea Sfanta Treime, prin invocare th carl Sfintei Liturghii, in Trupul si Séngele Domnului Hristos. Astfel, asa cum El S-a Intrupat spre a indumnezei omenescul luat din Sfinta Fecioara Maria, Nasedtoarea de Dumnezeu, ne indunineceieste $i pe noi prin puterea harului, cu ajutorul Sd prezent ewharistc in noi. lata transpusd in viaga Biseriit primare, Yigha cea now, exemplard, pentru crestini si slujitoriibisericest in Biserica, pan la sférsitul veacurilor: Ci venerabila voastra preojime, vrednicd de Dumnezeu, este aga de unita cu episcopul, preciim coardele ‘cu chitara. De aceea e céntat Hristos in unirea voastra si-n armonioasa voastra dragoste. Fiecare din vol, deci, sd figi un cor; sin armonia intelegerti dintre voi ludnd in unire melodia lui Dumnezeu, si cdntafi prin lisus Hristos, cu un glas, Tatéilui, ca $a va audé si sd va cunoased rin faptele bune ce le facefi: 0d suntefi midulare ale Fiului Sau, Va este dar de folos s4 fii intro unire fara prihand, penina “ca sd avefi pururea parte si de Dumnezeu" (Sf, Ignaite, Cave efeseni, 1, 1 PSB, p. 158-159). Tot Sf Ignatie, ucenicul Sf Ioan Evanghelistul, continuatorul litrghisirii apostolice primite din Porunca Domnului si predate prin succestune, tot din harul si trimiterea Mantuitoralui, ne araté cf