i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

brsnzi de burduf etc. Se preferi carnea slabii (vaci. ciocolata. pui. slinina. cartofii prijiti. GrZisimile sunt. lintea). brinza de vaci degresati. maioneza. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. hidrocarbonatele. de soia si de dovleac. minzat. iaurtul din lapte degresat. sunca. Pentru gitit. soia. Se eviti. in oala de presiune. giini). smintina. curcan. de germeni de cereale. lapte ~i derivate. furnizoare de energie. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. substanfele minerale ~i fibre vegetale. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. oua'). in grill. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. somnul. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne.saliul. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. mazirea. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. cerealele (ovizul. brinz2). Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. crapul. practic egale ca valoare. ingheiata. costifi afumat5. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. vitaminele. grisimile. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. Grisimile de vaci. oaie. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. Se va prefera carnea slab5 (giini. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. kefirul). oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. in primul rind. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). Desi cu valoare biologici mai mici. toc2turile cu grisimi. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. De asemenea. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. urmat de uleiul de porumb. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. unt. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. Practic. cartofii. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. piinea integrali. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. cartofii prijifi . brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. s i se controleze continutul in substante nutritive. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. unii pesti (heringii. frigca. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . vifel. si carnea fripti in unturi. salamurile slabe. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came.). Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. smiintka. fiparul). . mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. cremele pentru torturi $i pr5jituri. pistrivul). In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. de importanfi vitals pentru organism. unele sorturi de ca~caval). nucile vi drojdia. laptele acru (zerul. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. porc). va minca 4--6 o u i pe siptimiini. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. salamul. peFte. porumbul. uleiul. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. nucile. unturi. Proteinele. orezul necorticat). care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. in general. in ulei. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'.

C ~i K). B. miirirea ficatului. amidonul din tot felul de plante ~i animale. briinza Camembert. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului.. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. usturoiul. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii.Hidrocarbonatele (glucidele). Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate.. oxigen (vitamina A. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. acidul pantotenat. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. crude. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. descuamiiri. complexul B. Mtaminele sunt substan* care. pBinea Graham. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. viirsiituri. biotina. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. spanacul. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. simple sau in amestecuri (salate. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. E ~i K). Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. fmcte ~i zarzavaturi.). La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. Alte vitamine. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. fructe. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). fmcte ~i sucuri proaspete.. viirsiituri. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. grupul B) se eliminii prin urinii. garnituri etc. nucile.). Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. Este bine sii se foloseascii congelatoml. ardei gras etc. pastele Binoase. De asemenea. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. vitaminele C. Substan. guliile. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. niacina. came sau pepe. . Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Orezul. un ou. brcinzci. acidul folic. Varza. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. durata depozitei ~i modul de pregiitire. D. laptele. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. B2. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. pciine integral6 zarzavaturi. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. brBnza de vaci degresatii. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. iaurtul. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. ca~cavalul. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge.se dizolvii in griisimi (A. panea albii nu confin substanfe de balast. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. fosfor qi fier sunt mai mari.

muriiturile. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. iaurt). pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. vodca. De aceea. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. priijiturile cu sare (saleurile etc. griq. se va administra calciu sub forma de medicamente. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. tei. de regulii. ca: salamul. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. peqtele &at. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. gemurile. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. Din piicate. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale.5 llzi). Problem alimentafiei cu vegetale. dulceafa. in interesul copilului. peqtele qi giilbenuqul de ou.). mend etc. in miezul verii. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete.. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. fier qi vitamina B. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. cel mai util pentru E t este laptele (0. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. Dintre lichide. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. excesul de macaroane sau orez. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. se reduce consumul de lichide. anason. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. nevoile. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. maioneza. fulgi de porumb etc. qunca. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. ci trebuie administrat un produs medicamentos. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). alunele siirate. muqefel. mierea. brsnza topitii. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului.). varza acrii.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. dureri. Alimentafia obiqnuitii acoperii.5 litri. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. De asemenea. telemeaua. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. fn general. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. carnea grasii. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. . din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari.Csnd gravida nu poate consuma. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale.. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. Dintre ba'uturile alcoolice. mai ales in ultimele luni de sarcinii. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. insii. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. in ambele situafii se continua tratamentul. Ceaiul negru ("chinezesc". whiski-ul etc. calciu. la recomandarea medicului. coniacul. balon&i. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. din diverse motive. miirirea volumului de sgnge. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. Dacii fumatul nu se poate opri complet. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului.

Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". pe nemhcate. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. Este recomandabil ca gravida s 5 . la multe femei apare o tending la constipafie. De asemenea. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. oboseala. decalcifierile. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. va apela la medicul obstetrician. . cu un confinut bogat in proteine animale. Combaterea constipafiei. . "primul servit". Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. Uneori. de fapt.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. struguri. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). oleu de parafin5 sau lactoz5.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. portocale. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului.preparate din cereale integrale. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. . Anemia. alcaline. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. sedative. ciocolata ~i bomboanele. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine.vegetale. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . lipsa apetitului. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. . se poate face cu doze rnici de atropin5. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. pere. de obicei. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. iar sarea se va reduce in general. ci ~i asupra uterului. care va indica un laxativ uSor. se va incerca urm5torul regim: . Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. Medicii indic5. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. pentru stimularea peristaltismului intestinal. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. se instaleaz5 un apetit crescut. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. se interneaz5 in spital. p u t h d provoca la femeile predispuse. gravida va primi.came sau peSte. n deoarece acesta din urm5 este. i n rezumat. Cazurile rnai grave.fructe. odati5 cu evolufia sarcinii. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. La unele gravide. in timpul sarcinii. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. smochine). de obicei. produse de patiserie. piine neagr5. care necesit5 un tratament de specialitate. pepeni.pr5Jiturile. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. lapte bstut. fructe (prune. vks5turi. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. Nu se va consuma peste skat. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. .un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. obezitatea. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. sunt. un avoa sau o naStere prematur5. ap5rute in timpul sarcinii. .diminea. zarzavaturi crude ~i piine integrals).inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. iaurt. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . vitamine ~i fier. inghefata. cariile dentare. . . Se vor evita excesul de dulciuri. floricelele. arome culinare.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi.ta.

Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. spre zonele anale. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun.3. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. La multe femei. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. g2t. de asemenea.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). fierte. aplicati pe fata intern2 a coapselor. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. mama este datoare: . dificultate la urinat). aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. care. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. Dupi baie. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. tjntind seama de modificWe organismului. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. De altfel. de profilul sufletesc al mamei in devenire. . dorinfa sexuali creqte. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. dureri.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. vezicule. organele sexuale sunt rnai vascularizate. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. putihd declanqa contractii uterine. 1. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . insi. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). deoarece duc. Igiena corporals riguroasi. Comportarnentul sexual este diferit. sub s h i etc. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice .iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). La primipare. Igiena organelor genitale externe. de mediul cultural-educativ in care triieqte. indeosebi in ultima parte a sarcinii. Examenul urinei se face la indicatia medicului.Mama @ copflu1 Constipatia. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. dupi luna a IV-a de sarcini. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. Urina. in jurul organelor genitale. Prin abundenfa lor. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. Pielea gravidei fiind mai sensibili. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. nu are nici o se&cafie patologici. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. Duqurile vor fi frecvente. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. in general. rnai ales la inceputul gestatjei. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. Infecfiile pielii. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. folosind un lighean sau o cidi@. pentru c i pot declanqa contracw uterine. in vederea crutiXrii rinichilor. de climatul efectiv din familie. de obicei.

apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. Reactiile sexuale sunt diverse. Daci apar fisuri. . fngrijirea dinfilor. au greturi. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. fafa pitati etc. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini.manifestare afectuoasi. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. 1.Masajul sdnilor. Gravida trebuie s i . insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. in timpul sarcinii. ne~tiind cum s i se comporte.) se eviti orice contact sexual. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor.).1). Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. deformki ale corpului. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. 1. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. Mameloanele mici. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . Vergeturile de pe abdomen. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. 1. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. uneori se constati singeriri ale gingiilor. se pot declan~a contractii uterine etc. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru.) unele gravide devin neatractive. Ele se pot reduce la minimum. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. Fig. dintii sunt predispu~ila carii. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. Se impune o igieni riguroasi a gurii. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. contractii uterine. dureri de mijloc etc. care trebuie protejat. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. La unele perechi.

in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. felin5 etc. mersul pe bicicleti. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. dansurile clasice. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. iahting. cu drumuri neasfaltate. in fiecare caz. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). 0 mare parte din sporturi. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. rnai ales cele cu miyciri ritmice. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. pe cbt posibil. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. din bumbac. De obicei. care nu are efecte nocive asupra fitului. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. alimentele piperate. daci nu este prea obositoare. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. popice. in locuri izolate. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. patinajul. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. In alegerea garderobei se va tine seama. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. acriturile. zguduirea corpului: skiturile. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. de comoditatea imbricirnintei. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. care nu sunt inofensive pentru fit. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. Se recomandi: plimbMe in aer liber. a c5ei greutate cade numai pe umeri. dar nu se va neglija nici aspectul estetic.I fmbra'ca'mintea. Nu este bine ca gravida s i conduci. pireuri sau fierturi de ytevie. Nu se vor purta cordoane. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. Din luna a VIII-a de sarcini. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. yoga. schimburile metabolice. f i r i leg8turi telefonice. cideri. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. fn general. de asemenea. morcovi. cilkia. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. rbgbieli) qi de gust acru in guri. schi fond. dar in nici un caz cele de perfoman@. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. cafeaua. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. in primul rbnd. Mijloace de transport. siriturile la trambulini.1. salati de cruditifi (ardei gras. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric.4. de obicei. Se va acorda importan@ igienei locale. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. mama va lua. carnetul de urmikire a1 gravidei.). previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. fn bagaj. printre altele. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. . tenis. In primele 3-4 luni. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. sfecli. alpinismul. chiar in cazul cilitoriilor lungi. schiul nautic. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). urzici sau spanac. 1. girnnastica vi inotul. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. Se va evita imbricirnintea strbnsi. Se prefer5 rochia sac. de preferat la clasa I. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate.

datorita crevterii in volum a abdomenului. cu perna mica. mdinilor sad$ picioarelor. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. Scurgerile vaginale (leucoreea). Fig. EdemaGerea (umj7area)picioarelol.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare.sdngeriri vaginale. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. dimineafa inainte de scularea din pat. Dupa navtere.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. ca un cerc strdns pe cap). grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. de cdteva B on pe zi. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi.2). spatele vi peretele abdominal. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. tulburilri de vedere. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. . Astfel de umflaturi apar.vksaturi persistente. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. fn aceste cazuri. 1.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . . care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. Astfel. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. se apeleaza de urgentfi la medic: . in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. . .febrii. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. ci pot cuprinde mdinile. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. . din cauza unui aport insuficient de calciu. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. fn prima eventualitate nu se face nimic. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. Gestoze. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. duchd la apar3ia de malformatii. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. fafa. 1. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. . Medicamentele ~i sarcina. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor.tulburarea vederii. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. se pare. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . de obicei. 2 . Efectul factorilor de mediu. edeme. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale.umflarea fetei. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. se impune un tratament energic.pierderi de lichide din vagin.

Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. etape in timpul c3rora femeia. pentru diverse ratiuni. orice gravidii. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. din motive de ordin personal sau moral. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2.totuqi. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. Mai tiiniu. pe de o parte. datoriti unei c2snicii nereuqite. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. de incomoditiitile legate de venirea copilului. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia.5. Apare adesea deziluzia. Unele regret2 c2. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop.1. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. exisd.6. morale.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. trebuie sii insiste familia. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. se tip2 sau gravida este emotionati. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. de limitarea propriei libert2ti. Asupra tuturor acestor pericole. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. 1. De exemplu. oric4t de echilibrati ar fi. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. Exist%. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. determinii de multe ori conflicte biologice. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. de maternitate). teama de implicaple de ordin material. iar pe de a l d parte. De cele mai multe ori.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. morale qi chiar sociale. h c2siitoria precoce. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. Faptul c2 femeia lucreaz2. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. care duc la o anumid stare de neliniqte. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. teama de dureri. odatii cu venirea copilului. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. De fapt. pe care le vor vizita mai des. pot fi periculoase pentru . Fkii copii. profesionale) ale familiei. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul.1. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. psihice. Cirteva indicatii generale . de plusul de muncii. 1.

).7. 6 . localuri etc. e .). . In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. Reguli de bazg pentru gimnastic2: .I. Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. profund. urcarea rapidg a sc2rilor. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare.Atitudinea cea mai potrivit5. . degetele u$or flectate.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. b.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. Fig. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. fir2 a se expune mult la soare. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. . Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp.Va intra in concediu legal de natalitate.fgt. . . odat5 cu inspiratia.1. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic.4. . . picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor.1. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e .3 . mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. Urnerii se sprijinl pe sol.exercifiile se vor executa pe un plan dur. 4 . Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. 1. Mernbrele inferioare flectate.Va consulta periodic medicul obstetrician. expir5 pe gur5). gavida respirl linivtit. brafele lbate lejer. a).la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. 3 a).Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul).). 3 . Urnerii r5rn2n lipifi de sol. . Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5.Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. complet relaxat5 (fig. Ti in acest caz.Gimnastica gavidei.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). Fig. alergarea. 3. 3. ficut sul.Gravida se culc5 pe spate. 1. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. practicarea sporturilor violente).Pozifia culcat pe spate. .).in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. Fig. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. 1. 1. herpesul etc. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. . . Nu va sta in picioare timp indelungat. 1. . cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: .Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg.Va sta cbt mai mult in aer liber. in raport cu viitoarea navtere. eventual ochelari. 1. .Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. unele virusuri gripale. . de-a lungul corpului.I. Erg indicatie medicalg. pantofi (vezi fig.6). . I . .

UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. concep@a. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. care.dacii cei doi genitori. tiilpile aplicate pe sol. capul. Membrul inferior drept se ridicg intins.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. b). procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . PoziQe culcat pe spate. 6 . cu palmele sprijinite pe sol.2.PoziGa culcat pe spate. 1.--- Mama s copT1utf Fig. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli.5.5. a urmeazii na~terea. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . Se repet5 de mai multe ori. inainte de a cobon^ piciorul. 1.5. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. ulterior. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. Dupii 9 luni de sarcinii. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa.---. 1. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada).2. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. Fig. a). Se repet5 de mai multe ori (fig.Pozifie in genunchi.1. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. brafele htinse. 1. respectiv tatiil ~i mama. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. Apoi capul se apleaca. in poziGe vertical&. 1. hgrijiri in maternitate 1. in urma unei hgrijiri corespunziitoare.apoi se coboara incet la sol. pe cat a fost de aqteptatii. Membrele inferioare flectate. apoi in regiunea l o m b d (fig. se execut5 miycki de rotafie din glezng. Apoi. fi repaus. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea.

...-. Femeia "modernF. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. Or. Imediat dupg naqtere. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea.:. -. este bine ca tatil. .. . Pe Ihgii frici. . prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci... .. nu exist% motive de ingrijorare..i.-.:.). :::'. unitatea dintre ea ~i Et.. aqadar. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. . .!Z. Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. psihicii qi motorie. . <:-cp.c&:. drept urmare a acestei intilmpliki.:... . ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. femeile din moqistrhoqi. au niiscut copii =ii incidente gi accidente. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei. sii fie un participant activ la preparative.. >. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. . . inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente.: . Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. rude.. in mgsura posibilitiifilor. . 3 : p . Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. . mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.... un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. a angajat. r r.. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. _ _ . : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem.5:e.. la riindul ei.%% 2:... .: r : i .C<. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului.:<.. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii.? . mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin. moaqe mediocre.:. . m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei.. Naturalefea.. ci qi pentru actul nqterii. . ... > p .: .:. :. . .:. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin.:">. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei.. Trad. El are un rol de susfinere fa15 de mamii.+. Bunicile qi striibunicile noastre. . iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. Ca un caz demonstrativ. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi.. de Tudor Vianu.: 3 . * . < > .. hnprejurarea aceasta. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. .. ". . a folosit concetifenilor mei. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. i ? .. acesta le rezolvii rapid qi eficient. . . mai nepregititi deciit generafiile din trecut.%$. se intLmplii. deoarece bunicul dinspre mamii. .. .. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. .Goethe s-a niiscut la 28 august 1749.... care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina.. pag. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r". .. la intrarea in maternitate.... in preajma naqterii. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. primarul Johann Wolfgang Textor.:. s-o liniqteascii. .$. in plus.. 1967. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii.'. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit.. Editura pentru literatud. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. % . . . de Johann Wolfgang Goethe. ... toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t .. : 2 + . La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei. . sii-i insufle speranfii qi optimism...-. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp.+ .. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii.v. : <. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil.. . . din punct de vedere psihic qi al inifierii. 7-8. Soful va trebui.-.?>e.:. m i r e permmenti. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. < < .. .Astizi in stadiul in care a ajuns medicina...3. . chiar dacii apar situafii nepreviizute...:. ? 3-: + : i. .. .:..:. . . ...:. in cursul "durerilor de facere" (travaliu). 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. . _ _.. Chiar in condifii total fiziologice. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics. .

Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. izolarea este mai pu@ncompleti. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. Fratii vi surorile nouniscutului. in maximum 3 zile.Mama copilul noui copiliirie. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. atlt de angajati in societatea moderni. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. se va rearanja vi completa mobilierul. in mod traditional. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. o scrisoare va face tot aGta plicere. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. in cazul unei "cisitorii nelegitime". am s i prepar eu masa". Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman.cu avizul tatilui. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. in loc de a fi stimulant. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. cel pu@n. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat.cji pe intervale scurte. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. ceea ce va duce la oboseala liuzei. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. rnai ales c h d aceasta lucreazi. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). Rolul tamui este de colaborare. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. insi. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. cu un mare adaos de griji. du-vi giseqte rostul vi. s i crevtem cu copiii novtri. Prin copii incepem vi noi s i triim o . obligatiile casnice gi clteodati criticile. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. Clteodati. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. odati cu venirea primului copil in familie. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. Ei nu vor sta mult tirnp. pistrlnd o atitudine distanti. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. Adesea. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. adesea. in zilele de viziti mamele au putini febrri. de preocupiri. Din picate. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. ceea ce este rnai trist. Un tati in devenire se simte stlngaci. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. s i redevenim tineri. femeia. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. prezenfa unui tati este inconstand. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. un indiferentism pentru viitoarea navtere. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. daci sunt nrici. tatil este prezent numai fizic. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. din ce in ce rnai mult. de cheltuieli. uneori ridicol. in astfel de cazuri. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. Chiar daci este singuri in cameri. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. Adesea. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie.

Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. TABELUL 1. Nou-n3scutul ~ i p viguros. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. La examenul clinic rapid din sala de nagere. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). testeaz3 unele reflexe (supt). se desf3~oar3. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei.tate in 3-4 zile.pe a1 mamei. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . Mi~cZri "Pozifie fetall". incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . netedl. o piele rozi. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush. care in uter nu au avut nici o functie. Recun noavterea se poate face fie la maternitate.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). 28). ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. Cei rnai mulp nou-nsscufi. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. verificii organele genitale. acoperg pe cele rnici.arlechin P e t e ~ i ipersistente.iar i caz contrar . Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). delicat5."recunoa~te". Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari.2. dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe.2.pag.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. fie la Primkie. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. ascult3 inima ~i p l h h i i . dupi 3-4 zile rnai usc a t i . ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. iar b3ietii 5 1 cm). finl. are o influent%enorm3 asupra organismului. s3n3to~i la termen. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. iar cele slabe au copiii rnai mici.

uscat. cade h 7. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent. lucios. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar.Lipsa cartilajului ca gin.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin.1. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. tahipnee. normal p h a t Anus imperforat . lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. dup% 24 ore galben-brun.

a. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. Babinski. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente).indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. in proportie de 40-50 procente.Tremor ocazional tuate. De aceea. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. digestia. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. &ire. vasele de shnge se v5d prin piele. pB$it (mers automat). Prematurii se impart in diferite grupe: . cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. este de regulii un prematur. cu proporfii mici. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. .micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. ca urmare a neform"& cartilajelor. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. Lungirne inegdii 4. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo).Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . mai &ziu se coboar5 la 32OC). Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). pupilar. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . ci in abdomen sau pe canaJ. Lu feti~e.RZLspunsuri variabile pucare. Piele zba^~&a'. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. . Pavilioanele urechilor sunt moi. dezvoltat sau este foarte subfire.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. Functiile*sale vitale ca: respiraNa. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. Limitarea abducfiei 2.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. g2t tonic. fa@ de 118 cht este la adult). Moro. unde p a t e fi supravegheat. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator).

Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. 7. Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. inflamatia intestinelor (diareea).Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. continutul in oxigen al shgelui. deoarece se pot produce infectii grave.. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire.. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. la diferite v k t e (picioare in " 0 . precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. (fibroplazie retroletalii). infectiile rinichilor (pielonefrita). nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig.intubatie endotrahealii . . cu sisteme automate de alarmii. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. nu au putere sii bea. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. Pe de alt3 parte. 1.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie).dupii P. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana.- - - - -- fi mai bine observat. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. Mama s coPltui-i . Grossmann. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. mi$c&ilerespiratorii. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor.

1 . medicii se vor lupta cu timpul. natural. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g.dificult5ti obstetricale: placenta praevia. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g.2. travaliul prelungit ~i dificil. circulara sau proccidenta de cordon. cu anoxia (lipsa de oxigen). c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare).). Factorii de risc.3.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. Dac5 ~ i . iar materialul de reanimare este preg5tit). .3. s5-1 mdngdie. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g.sarcinile premature ~i postmature. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor). . mama va participa la ingrijirile ce se impun. aplicarea de forceps etc. ci s5-1ingrijeasc5. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. r5cirea corpului. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. s5-1 alimenteze. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. rnai mult sau rnai pufin. Ei nu necesid ingrijiri intensive. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. acidoza. dacii acesta are putere s5 sug5. s5-i vorbeasci. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. infecfia @sau colapsul). Adesea. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc."Mangelgeburt"). respecdnd strict prevederile igienice. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. il va pune la sdn. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). asa c5 . Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. alcoolismul. tabagismul. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. Pe ldng5 acestea. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. 1. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. Mama nu numai c5 are voie. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut.). . La reanimarea nou-nliscutului. . Dis maturul (Small-for-datebabies. o hipertensiune arterial& infecfiile. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: .sarcinile gemelare. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici.2. contra cronometru. ci numai rnai muld dragoste.). poate fi lisat acas5.2. expulsia prelungitg. nu se poate descoperi nici o cauz5. hematomul retroplacentar. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa).Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. este s5niitos ~i suge bine. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). intkzierea primei respirafii. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". circular5 de cordon.unele boli ale mamei (diabet etc.

starea de shitate din tot restul vietii. piele). funcfiile diferitelor organe. narcotice) administrate in timpul nagterii. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. b) Ochii. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. ficat. lucios. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. Alteori capul este complet chel. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. ulterior se destinde). ca m%nilede "sp~itoreasi". Ciiteodatti p h l este destul de lung. impestript de puncte albegilbui . incacit. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. Primele tipete impresioneaz3. trezit din somn. traumatisme. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. c) Nasul este mic. turtit. depiqirea termenului de gestafie. imaturitate a centrilor respiratori. pe aceeaqi cale. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. malformatiile pulmonare. chiar de la incept. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. unele medicamente (anestezice. angajare anormali qi expulsie dificili. descuamati. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. gros. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. in general. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. pozifie vicioasi a fitului in uter. totuqi. incretid. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. 29). abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. Dupi nqtere. gelatinos) surprinde. de culoare inchid. aplicarea de forceps. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. furniziind oxigenul indispensabil vietii. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. amintind de pozitia din uterul mamei. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . P W acum el era protejat. diabetul etc. circulari s t r h s i de cordon. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. Odati debarasati de stratul de grisime. de toate traumele mecanice. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. d) Gdtul este scurt. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. extractia prin vacuum. Se remarci adesea. a) Pa'rul este. rinichi) ale acesteia. .). stufos. in mare misuri. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. Expresia fefei poate s i se schirnbe. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. piini la deplina lor Pnflorire. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. Nou-niscutul. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. unele infecfii. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. ele declanqeaz3 prima respiratie. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. Cu toate acestea. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. Vederea cordonului ombilical (lung. pieptul bombat.

miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. 5 qi 10 minute. De exemplu. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. dar este . de aceea. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: .SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. extremitiili albastre Nmegulate.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2.2). sterilii. Dupii naqtere. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. mi$c5ri active Tipat. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). Totuqi. fie pens8 din material plastic. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. care sunt tot aqa de eficace. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. membrele se flecteaz5 complet. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. in timpurile acelea. fngrijirile cordonului ombilical. sub 100 pe rninut Tonus moderat. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. gata de folosit qi cu folosinF unid. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. in SUA. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. tonusul muscular. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. care a imaginat acest test in 1953. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. slabe Rare. Boala era produsii de gonococ.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. Cu d t scorul este mai rnic. microb descoperit de Neisser in 1883. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. imediat se dii drumul unui cronometru. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. . inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. Scoml normal este egal cu 10. La nou-niiscutul normal. f~z~rijirea ochilor. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe.

fngrijirile pielii. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. De asemenea. . Icterulfiziologic. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. este intens qi rapid progresiv. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. Aqa cum s-a viizut rnai sus.incolor. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. rnai logic. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. Ultima solutie. temperatura mediului inconjuriitor. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. qi torace. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. respectarea repausului nou-niiscutului). sciiderea este rnai mare). aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. dacii icterul persist. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare.. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. o igienii riguroasii. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. Se vor verifica din nou sexul. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). identitatea qi greutatea. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. aliituri de impactul psihologic. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. incii insuficient maturat. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. deosebid la nou-niiscut.4. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. in a 2-a . Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. Culoarea roqie.icterul nuclear). C2nd icterul apare din prima zi. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). de reanimare incdzid electric. sticle cu apii caldii). Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. Icterul este rnai intens pe fat. se vor aspira din nou. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. peste 3 siiptiimiini. b) greutatea initial. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. Dacii bontui este zemuind. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". 1. Dupii termometrizare. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. fiind socotid de neinliiturat. va fi chemat medicul.2. C h d colorafia galbenii este pronunfad.

care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. 1. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Apare indeosebi in sezonul cald. ele dispiirlnd spontan. 6) in cazurile grave. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. cu ochii incerc&afi. 3) buzele sunt uscate. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). Eritemul alergic apare in primele zile de via@. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii.Criza genitals'. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. se aplicii pulberi inerte (talc). descuamafie lateral%). Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. Uneori. Fig. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . c) Ma'rirea testiculelor. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit.). la apiisare. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). sugarii devin palizi. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. 1. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). pe palme qi plante (tillpi). M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. 8 . mai ales pe trunchi.8). Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. sub formii de scuame mici. ca pete rogii (macule). asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. in condifii de sterilitate. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). Cea mai frecventii este criza genital%. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. sticle cu apii caldl. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. La 3-4 zile dupii naqtere. roqii. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. Este constituit din eruptii variate. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. la unii dintre nou-niiscuti. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. glandele mamare se htikesc. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent.Criza hormonalZi mamelonar2. in clteva ore sau clteva zile. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. a) Glandele mamare.

cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. metabolismului si rinichilor. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. digestive. colici. rezultate din digestia primelor mese. uneori verzi si explozive. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. La mamele care alipteazi. iar la cei hrinifi artificial. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . chiar si mai tiirziu in cursul viefii. uneori cu mucus. Daci nu se insofesc de deshidratare. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. dar si cea rnai comodi. aportul insuficient de lichide). vksiituri. o comuniune puternici intre mami si copil. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. grunjoase. tractul gastrointestinal se umple cu aer. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. traumatisme obstetricale). Mai ales in prima sipt5miini de viafi.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. neliniste. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi.Dupi naytere. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. in decurs de ciiteva ore. febri. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. riscul imbolngvirii de cancer (de ma.a 5-a zi de viafi. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. lapte praf. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. laptele de mami conpne substanfe de apkare. tulburiiri de sornn. biberoane si tetine sterile. In alimentafia naturals mama nu poate gresi.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. coli. Sunt dense.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. sughifuri. sudafie. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). Pe liingi potolirea foamei. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. un aliment unic. La copiii provenifi din familii cu alergii. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. cutanate). alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. La sugarii alimentafi natural. dup5 eliminarea meconiului. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. iar mirosul lor rimiine acid. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. modificiri ale stgrii generale. Contactul pielii qi legitura striinsi. Laptele matern constituie . intre a 3-a . cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. de culoare verzuie. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. a) Colonizarea itztestinului. care se pot dezvolta. apar asa-zisele scaune de tranzifie. urini. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. se lipesc de scutece. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. in flora intestinali domini bacilul bifidus. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. b) Scaunele de tranzitie. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale.

in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. Fig. i n timpul sarcinii. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. 1. Fig. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. forma si duritatea mamelelor. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. F o m r e a laptelui. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. . ciildurii vi sigurantii. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. Fig. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. venele devin mai evidente. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. 10 . 12 .Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. 1. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. griisoase vi conjunctive. care servevte ca rezervor pentru laptele format. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. 1. griisos si de legiiturii (conjunctiv).in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. aceste modificki sunt Encheiate. 11 . 9 . care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). 1. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. sub influenta hormonilor placentari. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular.

dimpotrivii. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. cu atiit reflexul de supt devine mai slab.Colostrul. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. cu o tentii galbenii-cremoas5. de dorit in decursul primelor 6 ore. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . fluid. hidrafi de carbon. Dar.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. cu tentii giilbuie. sodiu. clor). fn primele zile. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. El este alb. de asemenea. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. care nu impiedicii pliicerea de a suge. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. ceea . 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. asupra utemlui. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. netinistea. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. Oxytocina actioneazii. se adunase lapte liber. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. griisimi. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. un lichid vdscos. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. privirea qi tipetele acestuia. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. transparent. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. dar cu continut sciizut in griisimi. potasiu. intre timp. La alte mame. 1. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. . M a m a m l ppp 1 att. dar acesta nu ajunge la sugar. 13 . pielea se roqegte uneori $i devine caldii. Pe calea sbgelui.5). care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. gkdurile la copil. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. fn primele zile glandele mamelonare secret. agr tatia. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere.

devin mai moi ~i se mic~oreazi. Pentru a proteja mameloanele. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. pe sBni apar noduli. ci s i apeleze la medic. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). lanolin2 pur5.fngrijirea scinilor. apar dureri vii. vindecarea. sugarul va f i aliptat rnai des. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. dar numai cu a @ 'ttmpede. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. pot avea dureri. De obicei. d e ~ i La alipteazi. La unele mame din mameloane se scurge laptele. s i se usuce la aer ("bii de aer"). de obicei. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. ducind u$or la infectie. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. Tehnica alciptcirii. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. care survin destul de des. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. capul rnai sus. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. Unele mame. eucerinii fjrG apii). in pdmele 2 s@t&i. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. va ciuta s i se aqeze pe o parte. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. in primele zile dupi naqtere. in timp ce impinge mamelonul ~i . s h i i revin la mirimea normali. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. - AtZit &n matemitate. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. c&t pi acasd. dac5 este posibil. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. Cind mama alipteazi culcati in pat. Se poate aplica seara. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. Cu mina liberi. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. in cele mai multe cazuri. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. ci se lasi sinii descoperifi. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. . cu fereastra deschisi. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. Durenle. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). mama prinde sinul ~ i . Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. cu sensibilitate rnai mare. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. unele mame. Dupi internarea in maternitate. iar cu degetul mare comprimi sinul. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine.

Aliiptarea nou-ngscutului . sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . fosele nazale sunt libere. 1. La cei care obosesc. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. sugarul htrerupe suptul. 14 . deoarece prin excita$a suptului. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. Daci este prea mult lapte. s i se faci miqcarea de "du-te . mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. Durrsta suptului. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. Dacii nu primeqte aer. La al doilea s h . aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. q I k I . fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. Dintre toate aceste mici tehnici. Fig. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. In mod normal.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). sugarul prefer5 unul dintre s&i. De multe ori. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. In continuare. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). Lahceput suptul este adesea dureros. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . obosesc sau sug prost. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. I Fig. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz.15. h sfkqit. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . C h d s h i i contin lapte din abundenp. La aceqtia. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii.vino" a mamelonului. areola in gura s u g y l u i . deoarece laptele cald. Unii nou-niscufi. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . 1.pozi@aIiiuzei. fund de ajuns. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . fie. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte.

Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. liniqtit qi doarme bine. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. pentru a nu rini mameloanele. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Alteori. cu pauze de 3-4 ore. C8nd este situl. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. Repetareaprobei suptului. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. va fi finut in brafe. I Al6ptarea gemenilor. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. Apoi ii ridicii mai . cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. Intervalele intre mese. el suge de circa 5 ori in 24 ore. obositor pentru mami. nu se aqteapti "ora mesei". Personal. el fine str8ns mamelonul. respectiv qi noaptea. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. fie c i doarme. in caz cii sughite sau are colici. in astfel de situafii se va face "proba suptului". Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. Sugarul va fi hrinit la "cerere". sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. intr-adeviir. Mama. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. inseamni cii laptele ii este de ajuns. Nu se trezeqte din somn. Este. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. in primele 2-3 zile. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Repetiim. sunt emofionate. cu at8t se miresc intervalele intre mese. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. iar rnai &ziu 117. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. Apoi in primele siptim2ni. Dupi cea mai simpli. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. stresate. Daci urineazi des. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Fie c i stoarce mamelonul. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. Mama il va indepirta cu blhdefe. divizati la numirul de mese. DacB are probleme cu mameloane sensibile. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. De exemplu. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. Uneori. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. intr-o pozifie qez2ndi comodii. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Dacii suge destul. La inceput. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. Cantitatea de lapte. zi qi noapte. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. Se folosesc rnai multe formule de calcul. un scutec sau o babefici. nu se face pauza de noapte. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Daci sugarul creqte bine. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. in general. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. Daci este tinut mult l a s h . Unele mame. sugarul este mulfumit. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. Uneori. la intervale de 5 ore. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. Pentru aceasta. sugarul nu va suge mai mult lapte. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat.

alimentarea la s2. Pe de alti parte. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. ca qi sarcina. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. Ala'ptarea dupa' cezariana'. 94-122. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. Cu fiecare m2. Prin aceasta. lapte adaptat) cu biberonul. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). h timpul internkii P n maternitate. spaime generate de starea copilului. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. Desigur. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. care se ocupii de obicei numai de sugar. Mama nu trebuie d descurajeze. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. Dacii mama nu are lapte suficient. Dupii aceea. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. de obicei. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. aceasta fiind mai comod. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). fnainte de externare. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. De asemenea. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). In maternitate. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). bineinteles. fn majoritatea canuilor. Vezi 2. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar.leg* de expulsia placentei. ele riim2. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. lipsa de confort qi igienii). la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. Dupii 3-4 zile.pag. dar ceriind mai mult timp.n este posibilB dacii.i. Dupii o anestezie generalii. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Este de . kimaternitate 4-7 zile. Si dupg cezarianii. Prin for@lucrurilor. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. Se produce sub influenta unor factori endocrini. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. va Pncerca sii-1 algpteze.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul.Mama 9 cbpitul sus. Dupii nqtere liiuza r k b e .5. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. starea corpului mamei este bung. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. la domiciliu. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui.

A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. atunci clind mama urineazli. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere.Ca orice interventie chirurgicalli. inainte de a se ajunge la sondaj. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Apar contractii dureroase. . Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. Dispar cam dupli 48 ore. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. a 5-a zi. in asociere cu scliderea tonusului muscular. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. legate de copil sau de restul familiei. Uupu'cezuriuna'. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Uupa' episiotomie. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. sub form5 de cheaguri de slinge. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. Dacli este constipatii. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. devin seroase. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Odatli cu revenirea tonusului muscular. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. In primele 8-10 zile dupli nastere. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. Capacitatea vezicii este crescutli. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Diureza este crescutli. in rest. in a 4-a. iar din a 2-a . De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. nu numai bucuria cli are un copil.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. eventual. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. La unele femei persistli incli multli vreme. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. mama va simti contractii. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. el trebuie sli fie fad. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. Dacli s-a flicut o episiotomie. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). functiile vezicii se normalizeazli. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. caracterizad prin griji insuficient motivate. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. Firele se "scot'. Un miros fetid constituie un semn de infectie. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. jenli sau dureri la nivelul cusliturii.

Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. ouB) ~i vegetale. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. 1 . f3r5 crevterea temperaturii. se acoper5 plusul de calorii. glanda sebacee. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. pigmentat. Temperaturacorpului. pigmentat2 viu. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. Facem aceastB precizare pentru . came.5-37°C). Transforma'ri hormonale. 2. necesare in l5uzie. Prin consumarea de ?4 . inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. grupate in n u m b e variabil. 1. derivate ale laptelui.Conformafia s2nului. areola mamar2. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. precum ~i de modul de fixare pe torace. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. proteine (lapte.% 1 lapte pe zi. i Alimentafia. mamelon. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. dacB ajung pe mameloane. citeva zile. Alimentatia va confine lichide din abundenF. care vor persista in tot e cursul viefii. ea poate primi lichide dup5 4 ore. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare.16). Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. fngrijiri. Funcfia ovariana'. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. Dup5 naStere. in mod normal. in faza de furie a laptelui. Imediat dupB naStere. 16 . care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. Pentru evitarea m u r d e saltelei. numitii "mica menstruatie". hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. Fig. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. 33). Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. Pielea. de la roz ping la brun inchis (fig. sunt n i ~ t mici ridicgturi. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. 3. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. Chiar la lBuza sBnBtoas8. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. grBsos ~i de leggturB. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. 1. Cu toate acestea. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. 1. De aceea. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere.12). iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. Fomzarea laptelui este un proces complicat. care. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe.

este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. fie printr-un bandaj.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. Se ajunge uneori la retentie urinarii. in general. in ziua a 2-a d u p i naqtere. femeia nu are scaun. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. care a fost fiarti P prealabil. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. compot de prune. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. Dupii revenirea la dorniciliu. Aceasta nu este insii suficientj. Bandajele vor f i bine spilate. fructe. se face o clisrnii. se pune o piiturii ficutii sul. fn . sutiene.17).4"C va fi anuntatii medicului familiei. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. in continuare. fie printr-o eqarfi. timpul primelor 2-3 zile. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. chiar dacii are suturi a perineului. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. i n acelasi timp. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. Orice ascensiune peste 37. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). 1. de aceea obstetricianul recomandi. n (cezarianii. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. La picioarele patului. suturi). de obicei. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. Intestinul are tendinta de ineqie. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. Murdiria qi microbii de pe comprese. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. a) pozitie corespunz5toare. 41 . fn unele cazuri particulare. un laxativ. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. I. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. closet civilizat. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. Gimnastica are efecte favorabile. I7 . medicul va da alte prescriptii. piline neagrii sau Graham. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. P spital qi mai ales n acasii.Pozitia in pat a Iiuzei. miere de albine. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. in a 3-a dimineafii. Dupii revenirea acasii. sub saltea. Silnii. dacii se mentine tendinta la constipatie. curat qi confortabil.

Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . murdikia de sub unghiile lungi. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. baia general5 se face . Odatii cu navterea. acumulate in timpul internikii in maternitate. care va face recomandiirile necesare. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. cu proteine. d) Dupii revenirea acasii. h) Dupii 2 Zuni poate avea. a) Igiena corporala'. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. p h z a triunghiularii. greutatea scade cu circa 6 kg. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. din punct de vedere organic.cji rnai tilrziu. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. gros. ce cade pe umeri. Unghiile vor fi Gate scurt. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. c) Nu va face irigafii vaginale. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. fiirl exces de grkimi. b) Greutatea. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). L h z a este rnai receptivii la infecfii. prosoapele comune. mai ales dupl episiotomie.). furuncule. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. ceea ce permite baia. .2. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. dar e bine ca. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. dar cu proteine (lapte. fisuri. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. Pro$laxia infecfiilor. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. came) vi multe vegetale. fuainoase vi dulciuri. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. fier vi vitamine. dupg 2-3 sgptiimhi. nu aibii incii stabilitatea necesar5. mama iqi va spas cu grijii miiinile. Compresele sterile se schimbii zilnic. P W l lung. cada necorespunziitoare. calciu. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. pudre sau lotiuni recomandate de medic. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. Sii-vi programeze mici plimbiiri. chiar in caz de scurgeri. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". infepiituri etc. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. pe lhgii repausul de noapte d . riini. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. Nu se vor aplica declt pomezi.3. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. fnainte de fiecare supt. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!).

abdomenul. 18 -.3. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. Oboseala. siinii. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni).18). in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. Fig. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals.Girnnastica 15uzei. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. Persistenta relax5rii musculare. 1. Asa cum s-a amintit mai sus.3. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. I . abdominal5 si perineal5. 1. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj.3.4. 1 . toate cute!e pieliij. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. . Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. sub5oar3. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig.

pentru femeie se pot folosi: .spermicidele sub formii de creme. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze.sterilet. Dacii mama aliipteazii. medicul va putea. in schimb. sii se ia miisuri anticonceptionale. deci. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare. . Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere.metoda urmikirii temperaturii. sii o prescrie. . Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. Mijloace anticoncepfionale recorndate. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. de asemenea. .

ici 2. Perew. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor.).1. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. apropiere prea mare de copil. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). Amenajarea interioarii. de comoditate. Perdelele.1. La ferestre. infecrii ale pielii prin contact direct etc.1. far: de cele r o ~ isau verzi. care predispune la alergie. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. dar se poate imbiba cu praf. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . constituie soluriile cele rnai bune. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu.1. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. alimentarea sugarului mare (fig. Mocheta este pliicutii. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. lucioase. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. se va alege camera cea rnai luminoasii. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire.parchetul. Se evit5 sursele de praf (covoare. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . un scaun inalt pentru . deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. schdurile. draperii). Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. 2. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@.1. dupii vh-sta de un an. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. sau accidentele pot fi evitate. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. copilul le mikgiile~te. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. Instalarea copilului i familie n 2. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. masa de iflavat. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. toate ingrijirile se fac in condirii . In acela~i timp. ~i in stilul siiu personal. aspiratorul trebuie folosit zilnic. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. tuse.1. insoritii. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. Se pot forma deprinderile de ordine. Pardoseala.2. bibelouri. uvor de aerisit. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. nu spre strad5. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii.1). de preferat cele opace. de preferat spre griidinii. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. care sunt excitante. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. lavabile) pentru cii. din resiituri neinflamabile. evitarea accidentelor etc. in timpul ~colarizkii.).

in jur de 18-22°C la copilul mai mare. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. . Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. care s%atenueze ~ocurile. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. Aerisirea. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. Agitatia. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii.2. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. insomnia. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. Aerul poluat. scoaterea la aer ~i ciilirea. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). iar in perioadele de veghe 22-24°C). prin intermediul unei camere vecine. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. Iarna. isi inchipuie c%. Multi parinti. & orice anotimp. unde sii r%m2n% intregi. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil.dac% prost utilizatg. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. In timpul iernii. in lips%de radiatoare electrice.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. aerul umed.1 - Camera copilului. inchise emetic qi pusein p%tut. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. este mai bine pentru copil. Un termometru de camerg este indispensabil. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. de dorit in timpul zilei. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. in general.

47 . sobele de cirimidi). in ultimul timp au apimt leagine. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. caloriferele cu dispozitiv de reglare. nu prezinti nici un avantaj practic. Materialul din care este Fig. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari.cu iarbg de mare. c2nd copilul creqte. fir5 pericolul de a cidea. Paturile cu rotile sunt practice. cu un echilibru perfect. Mobilierul. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli.2).Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. sobe speciale). b) Patul. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. care se prinde de l . Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi.3 . Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7.) care. din metal sau din material plastic). la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). va fi acoperit.2. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. special confectionat pentru copii. uqor deplasabil (fig. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. este ieftin. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. pe I h g i prep1 ridicat.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. in schimb. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. cu un coviltir de tifon. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. 2. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze.cu foi de ~tiulefi porumb). coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti.). cu deoarece impiedici ventilafia. bine fixat. intrucilt favorizeazi acumularea prafului. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. iar la tar5 .C o ~ ude nuiele.la o r q e . volinaqe etc. . s i poati cobori singur din pat. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon.2 . p u t h d fi deplasate uSor. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. farfurii intinse) pline cu api. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. uqor de spilat (din lernn.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. 2. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice).

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

va fi ingrijit cu calm vi. c b c i o r . Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. pres2 de fructe. Buc2t2ria. p2turi. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. mixer. iflqatului vi alimentaGei. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. "convorbirile" se materializeaz.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. cMi@. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. rareori pe spate cu fa@ in sus. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. in ultimul tirnp. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi.10 . Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. tl are r. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". sri pedaleze. Fig. de respectarea programului de somn. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. uvor de spaat. b) Patul copilului (vezi pag. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. de aceeavi persoan2. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt.fiv2rile. Astfel. luminos vi linivtit. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. de linivte absolutA. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. . cfintar. imbr. mavin2 de spaat. pe c5t posibil. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. 2. cu o voce cald5. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. ceas de perete.

persoane etc. fn timpul cdt a discutat cu mama. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. exacri in r5spunsuri. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic.3. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. metodic. Medicul sau asistenta de ocrotire. lavabil. un scrin sau o mas3 de inEyat. din care s5 nu scape nimic. se inchid ferestrele. cu gesturi sigure. In plus. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. sugarul va fi scos la aer. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. fie prin intermediul unei camere vecine). Acesta va fi incheiat cu nasturi. Nou-niiscutul normal 2.10 a. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. de anotimp. cu marginile ridicate. Const3 dintr-o pies5 lung$.Primul examen medical La venirea din maternitate. scobit5 la mijloc. inzestrarea sugarului. Inainte de a se culca sugarul. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. Aya cum s-a mai spus. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. cu prilejul primei vizite medicale. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. cdt yi in timpul noptii. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi.1. 2. Ca orice &n@. ceag dens& pplaie. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. Pe paturile scunde ale adulpor.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. h funcfie de starea de sGn5tate. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. cu manevre simple yi corecte. Aer ~i luminti. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. cu calm deplin. b. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul.2. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. In timpul iernii. deplasabil3. Totul se desEyoar5 grab5. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. pe o mas$ un birou. ca o covat5. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. Este un adev5rat interogatoriu. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. topografia locuintei.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. orar. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. c yi d. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. de 70-80 cm.3. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. a v h d in vedere pericolul de strangulare. matlasat5 cu un material sintetic. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. indoitii. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. . impreun5 cu familia. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. yi de aceea se poate folosi. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. un sac de dormit. mai ales in cursul noptii. organizarea ingrijirilor (dotare.

Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. a c d e m de progres.1. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. prima lung in creqterea este de 500-550 g. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. gradului de instrucfie. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. in familie. manifest2ri anormale). in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. condifiilor maieriale ale locuinfei. Acum. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. pag 23. h t r e timp. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Este nevoie ca. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase.Csntar pentru sugari. Fig. I 1 .----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. zilnica' este neregulata'.Dezvoltarea fizicti1 2. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. privind atribuwe lor de pkinfi. 2. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. . in primele zile dup5 naqtere. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. Aceasta inseamn5 c5. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit.10% din greutatea inifial5. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. sunt necesare cintikiri mai frecvente. Din motive didactice. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. aprbfundate. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire .3. cu circa 5. pozifia in care st2 in pat. A?a cum s-a ar5tat anterior. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor.3. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. medicul. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. in mod obi~nuit. fap. dac5 este agitat. 2. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e .Mama @ capiluf cularidfilor familiei.2. subponderal sau bolnav. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine.3. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt.

Pielea este catifelat5 $i elastics. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).4. iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. ce revine repede la starea inifialg.12 . in medie este de 34 cm. Este ceea ce medicii numesc "turgor". a) La nou-nriscutii prematuri. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . la sugarii cu diaree gravii. 2.5. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm).coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. I Fig.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). la distrofici turgorul este mult dirninuat sau . avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune.13 . 2.% - - 2. elastic. 2.3. cu extreme intre 32 qi 36 cm.3. Pielea Fig. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele. cu extreme intre 46 qi 54 cm. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.6.3. in institutii se m5soar5 cu pediometrul.

Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. in special in jurul gurii. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. Confinutul excesiv in api. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. turgorul este de asemenea diminuat. rnai ales pe la cutele pielii. ceafri. dar r i m h toati viata. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. necrozi de presiune) pe cap. riu suportatii. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. de chiloti de cauciuc sau din plastic. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). poate sugera in mod g r e ~ i t . mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". poate. 31).Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". pudraj cu talc simplu. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. rnai rnici (uneori ca tiirhple). Chnd revine de la maternitate.Scaune acide . Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. dupi revenirea din maternitate. mai rar pe nas. dispare in chteva luni. sub e de diferite dimensiuni. increfiti. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. De regulri dispar in primul an de viata'. se intiilnesc relativ frecvent. vom face ~i aici mici sublinieri. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. .Folosirea.vi dese. vinefeali. semilichide. se descuameazi in lamele rnai mari sau . culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. . Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. la apisare rimtine urma degetului. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. pielea este moale. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. in timpul somnului. rnai ales de pe abdomen. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. una sau multiple. cel mult. rnici abcese sau chiar furuncule. mergtind p h i la aparitia de edeme. pag. la cei care au suferit in perioada intrauterini. f) Pefrunte. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). fie prin folosirea de lenjerie murdari. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. in general. iar pielea poate fi zbhrciti. accentuati dupi fipete. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. dar acestea trec in chteva zile. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. chnd se congestioneazi. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). Este g bine s i nu fie tratati. la prematur. pleoape superioare. fag. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . Medicul pediatru va indica. fie in urma contagiunii de la al@copii. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. naevusflammens. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). un turgor bun. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. manevre obstetricale speciale. fesutul de sub piele este moale. Poarti numele de hemangioame. Uneori. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. dispare cu totul. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5.

.

nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. Modelarea craniului. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului.16). acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. ea se socoteSte tot normalii. se simt care la palpare. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare.2. fontanela posterioarl. o consisten@ rnai elastic%. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. 2. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. fontanela mica' sau triunghiulara'. numitii popular moalele capului. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. ci sunt despqite prin niste ~anturi. care in majoritatea lor sunt banale. Se vor urmiiri in dinarnic2. se n a ~ t e cu un cap rotund. Aceste spafii sunt numite fontanele. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. iar spre frunte sutura metopicii.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. Oasele craniului sunt destul de maleabile. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. Clnd nou-niiscutul fipii. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. fontanela anterioarg. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. consideratii ca normalii. ~ o caloric. Oasele. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. va'rsa'turi. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni.). craniul este rnai mult sau mai putin alungit. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. Pornind de la fontanela anterioarii. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. cu diametre variate de l . oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului.Craniul nou-nLcutului: I . Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii.16 . meningitii etc. Se inchide foarte repede. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. De obicei. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. in cursul nasterii. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. Aceste inciileciiri sunt frecvente. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. De asemenea. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. fontanela lateral% 3. foarte simetric. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. dimensiunile craniului. ci ~i de suturile craniene. fn mod normal. Fig. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. 2. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). Este rnai micii. simetrice sau nu. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. in special la prematuri ~i la hidrocefali. ambele nu sunt inchise la naStere.

Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. contrar bosei sanguine. circumferinfa craniului mult crescutii. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. pe de o parte. Este o malformafie grav5. deoarece. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. Umfliitura este situatii. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. fontanele mari. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. cursrtl prezenta$iei in pelviene. Din con&%. Evolufia este prelungitii. iar pe de altii parte. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. la nivelul oaselor patietale. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. In general nu necesitii tratarnent. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. de regul5.3. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice).7. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. Ochii Fafa este rotundii.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. prin definifie.1. concomitent. rnai rar la occipital. Astfel. Uneori se giisesc. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii).Fata. pleoapele se inchid. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. 2. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. La lurninii vie.cu o margine bine conturatii la periferia sa. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). Umfliitura este fluctuentii. douii yi chiar trei cefalhematoame. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. Rareori. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. duciind la constituirea unui cefalhernatom. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. 2.). Este o anomalie grav5. care o fnsofeyte frecvent. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. Rareori.realii. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini.8. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. fn cBteva zile. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). . de rnai multe s5pt5miini (6-12). Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului.3. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. In mod obi~nuit.

Napoleon. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). gura este "strhbii". Urechile Se controleaz5 m5rimea. Este inutil s5 fie scoqi. hipotiroidismul. Se impune depistarea surdita'tii. Sunt normale. cartilajele pavilioanelor. Mazarin. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. scurgerea unor secretii purulente. Personal. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. testul se repeti timp de rnai multe zile. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. 2. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Variaz5 mult de la un copil la altul. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Ba'rbia este inapoi (retrognatism). cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. 2. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. implantafia.9. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Ludovic al XIV-lea. Gatul pare scurt. Richelieu. de icter intens. Medicul va instrui pe mam5 . Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori.). de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). ca: trisomia 21 (mongolismul). Gura Dinfii. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. Hannibal. Iulius Cezar. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . Dac5 existi. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Fata este asimetric5. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. forma.3. de boli ale embrionului qi fitului. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. aer rece). in jur de 2-4 luni. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. de culoare gabuie. o jum5tate de frunte nu se increteqte. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h .10. in caz de antecedente farniliale de surditate. roqii. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. in caz de indoial5. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. glaucom congenital etc. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. pliurile. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. pentru a se incepe o educa6e specializat5.3. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. simetria.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. Aceste pete de s h g e . nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii.

fig. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). in general dispare in c4teva luni. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. acest interstifiu este. Nu se storc. De cele mai multe ori.1 4. Ectopia testiculara' sau criptorhidia.) sunt inutile. La nou-nGscut. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. Este relativ frecventii. anomalia regreseazii spontan. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. Circumferinp. Preputul aderii la gland.13. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. care constituie mu~chii abdominali. mai ales dac5 mama a absorbit iod. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare.3. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. La copil. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. 2. miisuratii la nivelul ombilicului. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel).asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. Nu necesitii vreun tratament.8. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. CiiteodatA. Ombiicul. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint.) sub piele printre fasciculele musculare. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. laterale sau mediane. vreo manevrii. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.1 2. din team5 sau din motive estetice). Puncga este interzisii.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. 1. in general congenital. Herniile inghinale. aceasta se poate practica. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu.a 10-a (vezi capitolul I). Aqa cum s-a ariitat la pag.3. Toracele Clasic. Dispare spontan in c2teva siptikiki. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. Pielea r k 2 n e . Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. 2. rar persist2 piing la 4-5 ani. 3 1.3. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. 2. Abdomenul Abdomenul este suplu. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii.

care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. cu unghii moi. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. &5 efort si fii1-5dureri. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. Cu aceste unghii. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). Prin mivcare. dep5vind vlrfurile degetelor. picioarele ajung pe axul gambei. La membrele inferioare. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). infecfii. La naStere.fimoul. urletele sugarului. Dup5 aceea. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. Dup5 al treilea an de via@. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. Din contr5. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. uneori. In continuare. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. Mlinile sunt durdulii. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. gr5sute vi cu pumnii inchivi.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. pllnsetele mamei vi. lucioase. La evrei vi arabi. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. cicatrice vicioase). Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. agitafie sau jet urinar de discontinuu. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. in condifii civilizate.15. medicul examineaz5 membrele. Degetele par scurte. Organele genitale la feti~e. cu prepupl retras. intre 1 vi 4 ani. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. lungi. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului.3. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. destul de des.Anomalia este mai frecventi la fetite.1. nou-n5scutul se poate zg2ria. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. cu experien@. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. fiind vorba de un fenomen normal. dac5 nu sunt t5iate. fn Statele Unite vi Germania. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. * 2.

grosime. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. .at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului .17). uneori. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). exercirii de recuperare. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. ortopedic qi adesea chirurgical. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. Aceastg deformare se datoreqte.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. apoi numai noaptea.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. intins qi rotat spre interior.. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. pe lhgii strgmbarea piciorului. in lipsa acestora. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. qoldul fiind in extensie continug. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). Trebuie sii se facg o radiogrxfie . Mai tiirziu. tratamentul devine mult mai delicat. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. m$na este in pronatie.Ortolani). . Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. Uneon. . Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. iar rezultatele r h h nesigure. de-a lungul cel corpului.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. iar degetul mare este acoperit de celelalte. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. fn 90% din cazuri. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. Se vor incepe. . 2. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. Am insistat asupra acestei anomalii. timp de rnai multe luni.17 . Semnele clinice pot lipsi la naqtere. o corecrie chirurgicalii. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . Fig.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. mai intgi ziua c8t qi noaptea. sindactilie (lipirea degetelor). in rotirea spre spate. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. 2. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. c8t mai curhd.

Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. dominatii de int2rziere mintalii gravii. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut.1 7. cu bl2ndefe. Dacii pl2nge sau este somnolent. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. avorturi spontane. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. nu fipii imediat dupii naStere etc. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. icter prelungit etc. o vigilenfii cu crescutii. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. hipotrofc (prea mic). pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. rude cu boli mo~tenite etc. surprind toate manifestirile acestuia. depistat prin teste de laborator specifice.). Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. . de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. din contra. hipertrofc (prea mare). Din contra. La acesti copii.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. t o t u ~ i .dupa' termen (postmatur). cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. in caz de suferinfii veche. grabii. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul.Mama s copilul i 2. Dupii v b t a gestafiei.3. asistenta de ocrotire ~i piirinfi.). lor 2. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. Durata total5 a Sistemul nervos. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii.16. indiferent de greutate. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. constatbile nu au nici o valoare. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi.3. de obicei. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. 29). Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. Trebuie ~tiut. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. b) mixedemul congenital. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). ei vor fi urmiirifi. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. care. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). asemenea. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. se schimbii. iminte de termen (prematur). Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. Copiii se nasc normali.

Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. Orarul meselol. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului.buze. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. cald. Dac5 sunt treciitoare. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. sau generalizad qi permanentg. Tulburikile de sornn.Ele trebuie sernnalate medicului. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. C h d este accentuat&localizatii la fa@. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). RespectAnd aceste perioade. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. nu trebuie d fac5 mari griji marnei.a 10-a zi. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. Mama va nota perioadele de veghe. fn mediul rural. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5.Cei care dommult. dizarmonii in relatiile de familie. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. fn primele zile. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. pentru a prevedea. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. . Somnul. malformatii). Tulbura'rile de somn. neasociate cu alte manifestgri nervoase. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. singure. respiratorie (infectie. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. eventual. intens qi prelungit. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. oreintregi. care se aIungesc pufin d t e putin. excesul de impresii (vizite.apare intoxicafiaprin nitri$i. s&d peste una din mese. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). rigiditatea orarului rneselor. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. baia. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). b) ammalii ale travaliulni. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. subalimenta$ia. anumite m5suri. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). cu toate c5 somnul este mai u p . la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. c ) starea noua nciscutului la nqtere. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). la nivejtul extremid{ilor. de asemenea. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. C5tre a 7-a . Icterul. in funcfie de acest ritm. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. setea. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. via@complicatii de familie. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. Un icter apkut precoce. lipsa de confort (frig. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi.

sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. currind. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi.). daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. asociat cu absenfa vioiciunii. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". Ca manifestiiri izolate. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. Daci va fi purtat in continuare in brale. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. ins5. El poate f i numai de origine digestivi. f i alte tulbur2ri neurologice. durere din cauza opirelii. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. paralizii. intre reaciiile suspecte. pozifie incomodi in pat etc. este neschimbaf etc. nu prezintii febe. zgomote in cameri. Ccr'scatul. cBteva % zile. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). Mama este datoare s i observe.). Crind tipi tare qi prelungit. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. pozitie incomodi. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. bine suportat. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). de tonalitate mijlocie.). in timp ce vioiciunea se stinge. cute sau noduri de la scutece. Dupi aceea. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. aer viciat. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. dar pot surveni qi in repaus). respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. ceea ce alarrneazli pe multe mame. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. Din contr5. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. durati. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. ud. TipQ'tul. CBnd apare. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului.Mama @ copilul prea strBns infiqat. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. emisiune de win5 sau scaun. durabil. el va deveni r5sfifat qi va invita. reprezinti un fenomen normal. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. defecte *m5scute. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. succesive. diaree sau alte tulbur3ri. . O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. duc la distensia plimrinului cu aer. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. solutie de glucoz& calciu. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare.). astfel. chiar daci se rep&. evidentiind eventualele asimetrii.). TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. cBnd este infometat). Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. in modul cum se manifesti. un nou-n5scut la termen. Se supravegheaz. Se recornand5 mese rnai dese. CBnd este provocat (de o inlepitur5. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. ciscatul trebuie urm%it aparte.

fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu.). asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. in paginile care urmeazg. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). oricare din aceste segmente. increteqte fruntea. Pentru combaterea sughqului. miqc5rile de supt). uqor deschisg). F~ecventse observli o reacfie "in . Degetele miiinilor sunt partial striinse. riispunziltor de reflexul de sugh~t. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). cgscatd este prelungit qi frecvent. schiteaz3suptul. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. La acest grup de copii. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. in poziiie de pronage (cu palmain jos. Urm5rind nounilscutul. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. de exemplu ceai de anason. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. pe care la inceput o evitii. Imediat dup6 netere. la marii prematuri. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. Atitudinea de flexie a mernbrelor. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. 2. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. La nou-ngscufii la termen. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. coboriit . cgscatul se inwneqte rar. in eontinuare. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. Stra'nutul. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. normali. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. Capul este de obicei intors intr-o parte. Dupg ciiteva zile.18). iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). degetul mare fiind adus spre palm%. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. deschide gura. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. se intinde pugin. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). emite mici zgomote sau bombiineli. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'.dar. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. Sughipl. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. Brafele sunt ayezate liing%corp. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. capul trebuie susginut bine. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. reacfioneazg la vocea mamei. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. rezemat de planul patului cu obrazul drept. el intoarce deja capul spre lumin5.In afar3 de orice imbolngvire.

iar capul a t h 2 pe spate (fig. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. la un stimul oarecare. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. d) Simetria. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. 2. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . reaclii automate la modificikile de mediu. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. Fig.19). prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor.Fig. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'.18 . Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. Fig. 2. aterizeazii pe cele ea patru picioare.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. Din a 2-a . capul este sprijinit pe o parte. 2. degetele sunt partial strbse. membrele sunt flectate. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. nediferenliat3. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. masF. brafele se men+ in flexie (indoite). b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral ").20). din poziiia sunt culcat pe spate.19 . picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). a intoarce). 2. Genunchii sunt indoi@ coapse. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. 2. clt mai ales de cele inferioare. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. Reflexele prezente la naqtere.a riisfrhge. . fiind necesare supraviepirii.a 3-a siipt&nhi=i. fie c3 este vorba de cele superioare. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie.20 . Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. datoritii reflexelor primitive de "redresare". motor sau secretor.

se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. Fig. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent.Reacfia (reflexul) Moro. 2. membrul respectiv se f l e c t e d . incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. complet. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. Reflexul de agcifare. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. de apucare a degetelor. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). Mersul automat. 21). rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. la colprile buzelor (drept $i stdng). Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. vertical. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel.21 . Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. sub bra@. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. R&punsul la durerea vie. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. nou-ngscutul suge $i inghite corect. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. uneori lipl. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". el are un reflex de urcare. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. 2. nou-nlscutul tresare. iar vrimul se intinde.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. 2. S-au descris zeci de reflexe. se flecteazl. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. extensie $i rota$e ale gdtului. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. Fig. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. al ciirei . cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. 2.22 . le intinde. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. cu mncKul q o r aplecat inainte. simetric. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. c h d acesta este d e s a ~ a t . depmeazl bralele de torace. 22). iar celiilalt se intinde. 2.23). deschide degetele.

Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). fi. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. Limbajul. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept".Mcrsul automat. dup5 unii autori "piele pe piele". pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. iar conjunctivele sunt inflamate. ca ~i #p5tul. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). ' Clnd plhge. mai ales noaptea. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. Se sperie uqor la zgomote. rnn de Contactul social. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. in 3-5 secunde.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. 2. Daca' nou-na'scutulplinge.1-5 mimicg). pentru a se stinge progresiv. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. . "vorbindu-i" cu voce calda". prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. m&g%ere. este vorba de un caz patologic.2-T . dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. C h d este liniqtit. Tip5 inaintea meselor. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. odat2 cu iip5tul. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. Aceast5 inflamaiie.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. Organele de simt Ochii. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. Toate ingrijirile se fac cu calm. De abia dup5 clteva zile. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Nervozismul pa'rinfilol. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. car: trebuie tratat5 cu grij5. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. cu ochii deschiqi. inchide qi deschide ritmic gura. laringiene sau guturale. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. din c h d in c h d apare un "&bet". Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. Comportamentul emofional. Dac5 din ochi se scurge puroi. in timpul suptului. Dup5 7-10 zile de via@. produc uneori umflarea pleoapelor. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . la auzirea unei voci cunoscute. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. Nou-niscutul pare atent.

.

usturoi etc. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. La ribdul siu. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. . devine amorf. amplific5 ritspunsurile interactive. copilul este dezorientat. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. se reculca etc. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. Sugarul simte blhdetea."piele la piele". se opreqte. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. ochii. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. De altfel. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. Richard Porter (Tennesse . Timp de c2teva secunde. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. Cu ochii legafi. i se curata urechile. nu se mai miqci. Este bine ca mama. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. este imbrgcat. hgrijirile corpului (tinut in brate. Contactul strsns. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. spilat. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. un "miros de familie". Pete alb-giilbui (milium albicans). cu fata intepenitit. acru. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. a deosebi "departe". ceapit.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . cu atAt fitul inghite din el mai mult. ardei. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. dar tenace. s8-i vorbeascg tot timpul. sugarul refuzg sa suga. Este cunoscut faptul c i . Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. o fixeazi qi o urmireqte. Adesea. Daci o mami continua s i vorbeascg. gura. desEqat. o parte importanta o are expresia fetei. i se dB s2 m%n2nce.Mama gi copilul Pe l2nga voce. nasul. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. infiqat qi desf@at. Dac3 mama este diabetics. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. mic. sitrat). in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj.se alini. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. Mirosul este prezent la nqtere. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. in general. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. care ingrijeqte copilul. survenite rnai tibziu. sit-i csnte dacg are voce. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. nu mai fixeazg fafa mamei. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. prezenthd rareori. leganat qi mhg%at. pe suprafafa sa. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. qters. schimbat. inainte de a-1 fi atins. h c a din anul1877. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. La Leaghul de copii qi in creqe. baie etc.).

Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . episoade de agitatie sau de p l h s etc. sugarul are nevoie de dragoste. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. a l ~ i sau nu pl2ng deloc.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. schimbat la alimentafie. mhgiiieri ~i ribdare. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant.4. alimente regurgitate. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. de plicere sau de neplkere. tulbur5ri de somn. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. fie absente. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. uSor deplasabili. contact social ~i afectiv permanente. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . pe care o prime~te prin luat in brafe.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. mediu inconjuritor poluat. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. iar imbriicirnintea (scutece etc. cgdur8. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). sunt simfite rnai ales prin piele. sugarul nu poate deplasa deloc capul. dificultifi la supt. RefZexe ~i reacfii. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. c i l d u r i qi frig. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". fn aceasti pozifie. La noi se gkesc cidife din material plastic. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. cidife in hamac de susfinere etc. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. luat in brafe. b) Decubitus ventral (culcat pe burta').1. 2. Unii fipi continuu. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. inert "infepenit" (corpul intins. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. blhdefe. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. Luatul ~i finutul in brafe. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. De aceea. ba'iJa. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. Motn'citateafina' +siadaptarea. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. fie asimetrice. durere ~i lini~tire. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. Spre sf2qitul primei luni de via@. rezistena ~ise poate cur8@uSor. corporale corecte. regurgitiki. Limbajul ~i contactul social. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. cu o capacitate de 32 litri. creme etc. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate).

Obiecte pentm ingrijire. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. unele dintre acestea. 2.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). cu murdikie saulqi rnicrobi. 2.2. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). tampoanele se ard ulterior.24 . acesta trebuie spaat. Mai mult. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. "body". Mijloace tie tngrijire. g) Lenjeria pentru sugar (scutece. roqeap. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. "Pampers". insotite de o reclam5 excesiv5. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. pe patul sugarului sau sau. Dac5 se foloseqte un din burete. pot produce efecte nedorite (iritatii. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. fabricate de firme improvizate. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. Fig. fie o c k p 5 din pi3. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. jacheticq b o t o ~ iscufip). agitatie). iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. a1 adultilor.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. . e) Fie o mhuq5 pluyatil. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. plasat3 la indemiink .4.

"laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. materiilor fecale. la cutele pielii (gdt. cripituri. Nu este recomandati sipunirea excesivi. pur ~i bine rafinat. Baby Soap. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. unele lotiuni. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. crizi de apnee etc. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. Este absolut necesar pentru baie. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. ale zonei din jurul anusului. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. totu~i. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Constituie un obiect de lux. in prezent nu se mai folosesc. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. ceea ce le contraindici la sugari. Are o reaciie acidi. Se folose~te. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii.). coapse). pudra de talc. bine purificat. Se folose~te indicaiia medicului. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. generalizati. la subsori ~ila cutele pielii. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. la spuma nu iriti conjunctivele. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. criprituri). Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. Cremele. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. previne paqial formarea de cruste). Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. Baby savon). glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare.3.). Se poate aplica ~i pe restul corpului. pielea. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. misuri. frig. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. Pentru pielea cu rini. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului.4. in locul . de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. deschide la un moment dat. atunci va fi numai spilat p q i a l . Se va evita excesul de pudri. dar acesta s-ar putea. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. cu pete. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. oxid de zinc. Uleiul inmoaie crustele. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. 2. subsoari. Baia devine mai plicuti. uscare etc. 79 . deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. vaselini ~ilanolini. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia.Sapunul pentru copii (Baby Seife. la cutele pielii. Este un sipun bogat in grisimi. recomandati tot pentru curiiire. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. Nu usuci la .

ce se folose~te pentru fa$%. hliiturati scutecul ~i Fig. Unor sugari nu le plac aceste manevre. iar scutecele intr-o gileatii. bratele ~i miiinile. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. ace de sigurang. scutece curate.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Sugarul este intins cu fa@ in sus. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. pieptul. Se schimbii vata la fiecare ochi. picioarele p spatele. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. membrele inferioare.Se incepe spllatul ochilor. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului.25 . Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. 2.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. Miiinile trebuie desacute. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. continuati cu giitul. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. Fig. degetele intinse pentru a curiifi palmele. care. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. 2.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. Fig. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. Se incepe cu ochii sugarului. resturile de lapte . Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli.27 . strlng pumnii.26 . dacii se usucii. sugarul fiind i culcat pe o parte. siipun sau lotiune. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. 2. o gilleatii pentru scutecele folosite. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate.537"). un prosop. uneori plhg. iritii pielea. vat2. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. Urmeazii fa~a. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta.

0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). obi~nuirea copilului cu un anumit program. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg.5-37°C. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. temperatura convenabili este in jur de 24°C. scoaterea la plimbare. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. la sugarul rnai mare. La astfel de sugari ~i de copii rnici. de educatie ~ide civilizafie. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Nu este recomandabili o or. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. la introducerea in apa de 37. ulterior. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. cu capacele deschise. Pentru nou-niscut. pentru a se evita curenfii de aer. sub capul qi trunchiul sugarului. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. Este recomandat un termometru de cameri. anurnite boli etc. va fi inf3~at. dupi aceea.30-20). iar copilul rnai mare va fi deprins s i .) se poate face numai baie paqiali. Atenfie la sugarii mai mari. dar nu cu mhna.4. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . mhncicioqi.~ spele i zilnic fa@. 2. Scutecele. Orarul biiii. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat.4. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. de d i r e . Nu suntem de acord cu asemenea opinie. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . boneta. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. ceva mai sus. pieptul (phn3 la "brhu"). ghtul. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". Daci inciperea este insuficient incilziti. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. qosetele. chilotii absorbanti (Pampers). Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. Franfa). Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. Pregiitiri Temperatura camerei. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. La sugarii hriiniti artificial. iar rnai tkziu cu simful ordinii. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . cilitorii. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Baia general. Uqile $i ferestrele se inchid. la sugarul mai mare ~i la copil. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C).5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. inclusiv vara. Sugarul fipi. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. body sau chiiqutele. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. . Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid.a "Pampers"-ului. mhinile ~i picioarele. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt.

Se incepe cu ochii. 27). Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. . la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. efectuate de miiini neexperimentate. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig.s i nu fie nici prea flimiind. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. P h l se spali la u n n i (pag. Cutele trebuie s i fie bine uscate. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. scobitori. ci fie cu mana neinveliti. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. Nasul nu necesiti o curifire speciali. Nu se foloseqte sipunul.26). gura. pe masa de infiqat.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. astfel de spilituri. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. aviind qi rol de ricorire. fie a1 gambelor. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. risci s i provoace eroziuni bucale. fie cu o minuqi.Mama si copitul ajutati de tati. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig.nu imediat dupi masi. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. dezbricafi-1. inmuiati in api cildufi. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. D a c i este murdirit cu materii fecale. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. . Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. Luafi sugarul din pat. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. 84). ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. baia se poate face la pranz. Unii medici propun mamei tinere. puncte de plecare pentru infecfii. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . Urechile. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. respectiv ochii. =i experienti. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. .in timpul verii. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. pentru c i poate viirsa. 2. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. Gura. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. Sugarul este apoi introdus in baie. urechile. fie cu o bucati de . pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. in zilele foarte cilduroase. dintr-un vas pregitit in acest scop. 2. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. stoarsi qi rkuciti (rulad). Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. sipunirea se poate face direct in api. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. nasul.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor.

2. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. Fig. Fig. pielea copilului.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. fie pe o parte. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. Prindefi copilul de subsuori. de la cap p h i i la picioare. capiitii curaj. pentru cii nu avefi decdt douii mani. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. se zbate etc. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. cu acelaqi mod de apucare. 2.31 . Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice). Eventual. Fig. Cdnd se simte in aceastii pozifie. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne.30 . pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. circulare. Copilul p a t e fi iinut qi invers.phzii. fntoarcefi sugarul pe burtii. Unii copii sunt temiitori. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. sugarul incepe sii dea din picioare. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. copilul va fi "qters" . Fig. 2.Spllarea fetei anterioare a corpului.28 .Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. il fine@pe spate. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. 2. organele genitale r b b d n d la urmii. Ajuns pe masa de inrqat.29 . Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. Cu m i q c c fine. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. dar cei mai mul6. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii.). Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi.$i phi necesits o ingrijire special%.Sugarul se introduce in baie.

El p a t e sP se ba8ceasc8. bldndete. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. Chiar dac8 plkge. aceste pliuri sunt greu de qters. spatiul popliteu . sistematizare.Pampers). intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . sugarul se poate zghia. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. zemui?de ale cutelor pielii).32 . dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. cutele gltului. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. fmbra'catul. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. Fig. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. durata imbzerii se va scurta. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. in grab8. Nu se "~terge". . jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. Daca unghiile sunt prea mari. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. subsuori. Unghiile. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. ci Fig.prin tamponare (uscat) cu atentie. 2.sub genunchi -. indeosebi pe fa@. in timpul transferului. se svhtZi prin tamponament. c k d p a t e sta pe qezut.33 . pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. calm. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. se contract& La aceqtia. se zbat. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. urechilor. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios.ochilor. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. Daca' totul decurge perfect.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. sugarul tot trebuie scadat.2. cu o compres8 umed5. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. Mai &iu. temperatura necorespunz3itoare a apei. dup8 vksta de 6 luni.

ci mai tiirziu. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale.34 . Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. La sugarii nervoqi. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. dupg mas5 sau chiar in somn. crema trebuie din nou i n d e p h t i . fiind mai mult chiar deciit util. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. Organele genitale La fetile.5. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg).Cu toate acestea. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. La bgieli. . marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. mama freac2 ~i kit5 pielea. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. 2. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". ochii sau nasul sugarului. nefiind nevoie de inmuiat. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. fn plus. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri.4. sp2lat. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. 2. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. uscat. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. umezeala rgmiine pe piele. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. De fapt. fn funciie de bugetul. bineinleles. nici Z ace de sigurang. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. cglcat. Spre 2% mi. Scutecele se folosesc zi qi noapte. c h d este obosit qi destins. care se zgbie pe fag. De asernenea. tradiiia $i de modul de infuaqat. Chiar dacg sunt mai scumpe.

Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. Sunt uqoare. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. spilare in mai multe ape. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. 6. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. cilcat. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul.Mama si copilul absolut necesarii. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. 7. Pampers. momentul schimbiirii. a mdngdia. de forme diferite. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. a risfifa. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. 5. de asemenea. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . in acela~i timp. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. infiinpti in 1837 in Cincinnati. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. impotriva scurgenlor. 3. 4. Ele impiedici. Acest scutec a primit numele de Fig. Chilofii impermeabili (6 perechi). Scutece pstrate din tesut-buret. clitit. 2. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. Scutec triunghiular. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. Cele mai bune sunt din voal. sipunire sau inmuiere in detergenfi. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului.35 . Ace de sigurang. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. Chilot dublat. scutecul de protecfie se arunci. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. la invelirea sau acoperirea sugarului. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami.Necesar minim de scutece: 1. 2. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. din fesituri din bumbac sau din finet. Chilot impermeabil.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. uscare. Scutec din finet (museling). Ele sunt de forme qi dimensiuni variate.

6 . n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. 2..straturi interioare. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). de asemenea. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii .pliurile din jurul picioluelor. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec.36). Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. c . Scutecele Extra Dry sunt. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. De asemenea. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5.care ]as5 pielea s5 respire.37). form2nd o barier2tmpotriva umezelii. Pampers. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. impermeabil. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. 2. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant..i csldurii corpului. Fig. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. cu o putere mare de absorblie.. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune.banda moale pentru talie: b . .unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii.i retentie format din dous straturi. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor.a . balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame.banda adezivj de kchidere. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. 2.36 . Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. mai uqoare si mai eficiente. De asemenea. rezistent la ap5. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Datoritii mi~ciirii. care las5 a e n ~ sB l circule.

Ace de siguranp.37.pentru greutate de 12-25 kg.strat de absorbtie. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii.pentru greutate de 4-9 kg. plnzii albii din bumbac). Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian.strat exterior. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. Boto~ei. Junior . 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna.pentru greutate de 3-6 kg. Ciimii~ufele mQneci scurte.6.stratul superior. i n timpul verii. .Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului.pentru greutate 9-20 kg. ci o piil&u@ de soare. Sunt necesare 4-6 buciiti. in casii nu este necesarii boneta. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. c . iar pieptkavele in spate. Maxi Plus . Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. frotir. e .Fig. Sunt foarte practici. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. pentru a-1 apka de aerul rece.strat de retentie. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. finet. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate.sistem dublu. Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. A 2. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . 2. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. timpul iernii. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Se preferii cele din bumbac. Midi . . fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. Maxi . Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. b . care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen). au forme diferite. d . scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece.37 .pentru greutate de 7-18 kg.4.a . Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase.36 vi 2. Sunt necesare vase buciiti.

agent. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU.L. importator unic Vintila. Sector 2." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice. nr 7.R. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ .

.

deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. piistrind-o uimitor de uscatii.scutd. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.LPampas pielea copi.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -.. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir .fncd din prima z i dupd nastere. De asemenea. departe de pielea bebelu~ului. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. [ .. care va pliinge ~i va fi nefericit. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. 3. d) Mai mult. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. le ua primi prin piele. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. pielea pe bebelugului. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. * /'- ( 2. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. c.rllLi es.tA . -1 .e mni . Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. .

' . .Y.

inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii.). Dacti este ud sau murdar. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. In mod o b i ~ n u i t . scaunele sunt rnai inchise la culoare. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. schimbarea scutecelor se face dupti masti. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. la intervale de 3-4 ore. cu scutece curate ~iuscate. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. pentru ca umezeala s3 se usuce. iar pielea nu este iritat3. La schimbarea scutecelor. in general.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-).in cilrbiziu. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). in prezent se folosesc. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. La sugarii care regurgiteazti. care duc la rtini ale pielii. compactii. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara.7. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@.mai inchis etc. cu schimbarea se poate face mai rar. o past$ bine formate. In caz cti este "curat". spanac . Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. Similac (SUA) etc.2.4. spre deoseboire de trecut. la aer. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. 3 ltisa$ cgteva minute gol. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). cu miros acri~or.). spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. fnfa'qatul corect. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. Pe de altti parte. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. crtiptituri etc. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. dupti baie ~icPnd este pus in pat. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. nu dupti fiecare miciiune. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@.in verde inchis. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. aplicari in strat subrire o cremti calmants. in orice caz. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. Dacti fundul este deja rap. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. Morinaga (Japonia). banane . urina p a t e sti irite pielea. Erti reziduuri. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. regulate. la fiecare schimbare. De aceea. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. ins& va fi schimbat des. nu se schimbti scutecele. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. Uneori sugarul inftiyat plPnge. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers).

I .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. 2 . 6 . 7 . 3 . 5 .De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei. 10 . 2.). Se fixeazg cu ace de siguran@.Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga.Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@. 9 .38 .Redublati acest plan.Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga. .sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri.Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. 8 .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime". Fig. cr5p5turi. nevoia de mi~care etc. Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . 4 .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus.zolva situafiile ce apar (roveag.Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc.Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta .

).Fig.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5.39 . sub spate. incheiatii cu capse). Fig. cu o funds. 2. I .inaSatul nou-n5scutului (n. 2.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.41 . . Dacj. In loc de folie se poate folosi.Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).38) piin5 la centura sugarului. 2.La n. A . pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 . 4 .2. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. R.n. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. clte o funds.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi.n.40 . Folia se ti-age mai sus plnj. R .) la mijloc. C . se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. Colprile foliei se fixeaz5 lateral.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.h m a t u l cu scutece fesute.40 Fig. 2. legate cu deasupra buric!lui. Fig.infigatul sugarului mare. A. cu mai mult folos. 3 .

imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. 4 . 1 92 . 3 .nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. Din piicate.CiImql de noapte cu cordelwe.se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile.). 2. Textilele sintetice sunt practice. 6 . arti$ciala' (fibre de lemn . crylor.nl. Trebuie sii fie practicii. 2 deget. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea.Jacheta.8. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l . 5 . Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii.4.9 . .Obiecte pentru bnbrlcat. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor. Fig.pe timp cald.ChiI~ute. Ciimii~utele. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: .Sac de dormit. anirnala' (lhii). . sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).Salopeta-pantalon.pieptiira~ele.Botovei de 12n. sintetice (tergal. . se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. I . apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor.Mlnuqi din 10 .Clciuli@ (bonetl) de bumbac. fibre artificiale).care pot strangula copilul. 8 .42 . Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii.bonetele. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. miitase artificial%. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: .Mama $i c@ul 2.Costumq. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac.celulozii. nylon etc. . . 1 . Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.ChiloH sau pantalona~i frotir. in). 7 .

Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei.4. care se aruncii. 0 pliipumioarii . S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce.9.10. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Sunt practice cear~afurile-plic. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil.se alege cu multii grijii. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului.4. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. Repetim. de miirimea saltelei. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. bumbac tricotat. se intoarce. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. . Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. frotir sau jerseu. sau este plimbat in anotimpul friguros. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. 2. molton sau prosop-frotir. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. dar nici prea mari. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. Sunt necesare douii piituri. anotimp rece). Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. dacii este posibil. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. care ar irita pielea. 2. la care se mi~cii mai mult. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. tot lavabil. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. deoarece aceste substante. fire de cocos. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. de culoare albii. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. . La o inceput sunt suficiente trei buciifi. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. piir de animale. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4.. cu imprimeuri viu colorate si. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. Doi saci de dormit pentru noapte. i ~ i schimbii pozifia. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. din material moale ~i usor. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare.

care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Planijicare. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. i n colectivitiifi. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. Mugamalele. Obiectele de l h i se spal5 separat. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. in timp ce radiatorul le ingspreqte. cu ap5 cddut5 qi sapun. piodermite. Celelalte rufe (ciimgqute. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. de preferin@ la aer qi soare.). dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). pot provoca inroqirea pielii. pe s h e montate special pentru acest scop. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. se va recurge la g5leti obiqnuite. hepatit5 epidemic5 etc. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. greu de transportat. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. dar niciodati in camera copilului. De aceea. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. Se aleg ligheane sau galeti solide. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. Se m n c 5 schimbul complet. La dou5 zile muqamaua se schimb5. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. Sacul se leag5 bine. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. salopete etc. De asemenea. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Presatul. deoarece s-ar decolora. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat.5. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. pe Iiing5 ap5. Apoi se intind la aer. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Cilcatul. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs.indiferent ce spun fabricantii. inclusiv ambalajul de plastic. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. in primele . Uscarea in aer liber inmoaie rufele. cel putin qase scutece. bonete. cearqafuri. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2.) se spa15 normal. la domiciliu. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. fntrefinerea chilotilor impermeabili. Uscarea lenjeriei. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. pieptsraqe. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Dac5 se folosesc bactericide. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat.

.

. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. Limitarea eforturilor fizice. . ea nu sterilizeaz5 biberoane. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. specialist american in alimentafia copilului.). Din punct de vedere practic. nu are grij5 s 5 . Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei.Sfaturi stupide.). ales. La ie~irea maternitate. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. gre~eli tehnica al5pdrii etc.B. mure economie de timp. alimentaiia corect5 ~ i mai . parte din lapte ra'mcine neevacuat. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. h noianul de griji. probleme de estetic5 a sdnilor. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. . Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. retractat etc. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. vor pretinde. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. orarii fixe). nu calculeaz5 dilufii. secretia de lapte scade). infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. J. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". cdt . de incertitudini. pe l h g 5 indemdnare. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. Pe plan psihoemofional. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. de-a lungul multor luni. ."Laptele meu nu convine copilului!". emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. cr5p5turi sau abcese ale shilor. tennin5 al5ptarea.Dificult5ti din partea copilului. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . pgstrarea repausului la pat. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. in astfel de situafii. s5-i organizeze programul.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. concentrafii ~i adaosuri. in . mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. optim pentru produsul de concepfie. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. de dureri.Jeliffe. a1 unui sugar furios. mare sacrificiu din un partea mamei. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte.). Ala'ptarea constituie. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. . este necesar5 o intreag5 tiin in@". mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. griji p cheltuieli. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. fire~te. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate.ti in cursul intemkii in maternitate. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. fntri adevilr. turtit. a~adar. o de energie p de bani.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului."Laptele meu este prea tare".

areola qi pielea din jur. inmuiate in a p i cildufi. creSterea si menfinerea secrefiei lactate.sa' prinda' mamelonul ~i areola. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. va suge cu intreruperi. el va deveni nervos. gurii si nasului.5. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". . . fiecare in felul lui.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. pentru a evita aparitia "febrei de sete". inclusiv noaptea. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. fn continuare. Sugarul va fi pus des la sin. rni~cirile normale de supt. dupii c2teva zile de viati.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. o necijesc qi il tulburi pe sugar. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati.6"C (rectal). c) fn timpul c2t alipteazi. imediat dupi fiecare supt. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. . in prealabil tiiate scurt. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. "tehnica" corecti a aliptikii. intre mese. mama se vii spila cu griji pe m2ini.1. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. in perioadele c h d este treaz. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24".s6fie culcat imediat dupa' aceea.1. Dacil sugarul este liniqtit. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. sii nu i se faci observafii. toxici pentru sugar. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. 2. .starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. .sa' nu inghita' aer. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. recomandati at2ta vreme. dupi un orar elastic. se vor goli s h i i prin muls corect. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. - . b) Un nou-niscut la termen. .instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). . duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). . Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. dorinta si voinfa de a ala'pta. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. Uqor de spus. zile in qir qi la toate supturile. care o sustrag. Solufia de acid boric. se spali mameloanele. sistemul se numeSte "rooming-in ". daci secrefia de lapte nu este suficienti. in primele zile qi chiar rnai tikziu. Dupi opinia noastri. sugarul vafi pus la ambii scini.infeleghd prin aceasta: . liuza trebuie s i fie calmi. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. va inghifi mult aer. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. cu greutatc normali. iar pe de alti parte. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. la nevoie. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn.~upt. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. cei rnai importanfi sunt: . . Acasi va alipta singuri in cameri. nu va prinde bine mamelonul. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. nu este necesar adaosul de lichide.con~tiinciozitatea.sa' nu adoarma' la scin.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la .armonia viefii de familie. valabile de altminteri at2t la maternitate. daci temperatura sugarului este sub 37. punerea regulata' a sugarului la sdn. Orice nou-niscut normal executi. . Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". pentru a fi complet golit.alimentafia la cerere.

el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). 2. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). aliiptarea se face in pozifie qeziind. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. W Fig.Algptarea in pozitie culcatti. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. cu sp2tar (nu pe marginea patului). Cu cealald mPnii mama va fine shul. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig.44). iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. sprijinind picioarele pe un sciiunel.2. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. cPt qi penhv sugar.44 . Fig. Mama va sta culcat5 pe o parte. in primele n zile. pe un scaun comod. in acelaqi timp. 2. liiuza va aliipta sGnd i pat. care determid durere localii. . compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. c h d mama s-a restabilit. sprijinind picioarele pe un scaunel. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig.43 . Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere".43). in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. 2. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. 2. 2. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. Fig. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. la domiciliu. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). Mai tkziu.45 .45).

.

sugarul s i nu fie luat in seaml. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. disciplinati. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. fn Statele Unite. Cu timpul. 21. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). Rolul sugarului este pur pasiv. din 1942. contrar opiniei generale. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. sugari care adorm in timpul suptului. dr. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng).~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. noastrG. A. ci este alimentat. fn cursul ultirnilor 50 de ani. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt.ascultihd de i sfaturile medicale . De atunci. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. La sosirea un din maternitate. 23. cu 7 mese fn 24 de ore (6. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. cu o pauzi de noapte mai prelungia.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. Simsarian. la formarea de copii rlsfitafl. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. incacau acest program &inici o autorizare. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . caracteristicile propriull.se chinuia.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. de aproximativ 10 ori pe zi. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi.30. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln.ticopil. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. gisind motiviki psihologicel.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). fn mod sigur. la intervale neregulate. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. Rusescu. chiar dacl pllnge tot timpul. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. fo@du-se s i . 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea.16.La noi. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. Dupi noi. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. el nu d o m e . fn general. 20. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). Cum se stabile~te orar de alimentafie. 15. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. orarul strict de aliptare. incllzire etc. ea t n s i ~proaspiti maml. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. fnsii. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. el este ajutat pe aceasti linie. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. 9. 12. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. in timpul zilei. El nu mibiincl. s-a respectat.30. In deceniul al 5-lea al acestui secol. 9. Cei rnai mici. 18. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. La doui sZiptknhi. D. care . ci este culcat".). 13. ci diminearn. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi.

La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. Agitafia. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Ritmul de 4 ore. in plus. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme.). isi suge degetele. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. . 2. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. dar cu mici variafii. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. agitatie. ceea ce duce. ori la 2 sau 3 noaptea).e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. la i n f k a r e a precoce.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. si mai sigul. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. sup5rZri) a mamei.1. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. timp de rnai multe zile. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. cat si programul ei zilnic de activitate. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic.5. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. num5rul scaunelor. Un alt semn. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. colicile. la care el reacfioneazg automat prin plans. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. inainte de a ajunge la conclu. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi.3. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului.10-14. c) factori ' Cift. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. .18-22.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. iar la alfii dup5 3-4 luni. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. Ratia alimentara iil prima luna . caut5 sbnul.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. este fliimand ~i nu creyte in greutate. Invers. Dup5 circa 3 luni. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. . Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. de la inceput. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. intre aceste dou5 mese. -. in perioada de nou-niiscut. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. dac5 intervalul este de 3 ore. 0 impQire ordonat%.

inainte de a avea timp sii se enerveze. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. se p a t e ajunge la evec total. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate.4. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Cum se administreaza' completarea. P > t e 2. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul.1. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml.5. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. $ . la ambii s&i. dupii fiecare supt. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). de o serie de dificultiiti din partea mamei. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. aliiptarea se izbevte. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. de rnai multe ori pe zi. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. inainte de a-1 pune din nou la s h . Sugarul caud sii apuce mamelonul. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. din piicate. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. uneori. aduce citeodatA o oarecare uprare. h prima zi. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. De cele mai multe ori. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. h i astfel de situarii. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . Instalarea secretiei lactate.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. pentru a dorrni in timpul noptii. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. Este de dorit ca. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. . mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. . cat vi psihic. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt.. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii).in caz de mameloane mici. pe cit posibil. rezultate bune. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf.10 zile. De multe ori. la unele prsnzuri. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". d5 de asemenea. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. consistenta vi forma. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade.

puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. infofolirea. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. dar in general este adesea preferati de mame. Supturile. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Mai mult. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. durerea va fi atfit de vie. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. inainte de fiecare supt. apare febri. se umfl5. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. Mameloanele ombilicate. sipunul. eventual. dar nu sunt intotdeauna eficace. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . hidrocortizon silsau antibiotice. insornnie qi neliniqte. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. survenind in 20% din cazuri. devine dureros. responsabili de mastite sau abcese ale shilor.2. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. iar In general . Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. Pielea este r o ~ i ecald5. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Daci sugarul continui s i sugi. Nodulii. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. 0 tehnicii bun5 le poate evita. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. de trei ori pe zi. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. acest procedeu alini instantaneu durerea. mai ales in primele zile. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. frecarea de citre imbr5cMnte. o pozifie incorecti a sugarului. daci se continui aliptarea. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. S h u l se umple repede. Cra'pa'turile sunt frecvente. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului.

ei sunt foarte somno- . b) Alteori. Durerea $sau umflarea scinului. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). in loc de stoarcerea shilor. Slnii se vor spila cu apii rece. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic.1. pus la s l n . Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. apii de orez halimentafie. ceai. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. semilichide. tulbura'ri digestive importante. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. care se schimii des. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. qi adesea se ajunge la in@rcare. personal. tare. durere localii. evitarea sa'punurilor tan.5. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. ci cuprinde intregul sln. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. de obicei. "tari"). poate apuca areola intre buze. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. timp de 10-15 minute. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. turtit sau scobit). ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. a alcoolului pur. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. culoarea (verzi. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. galben-aurii. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. intiirirea sfinului. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). consistenpi mode.) qi. care devine umflat. in astfel de situafii este rnai bine ca. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. se recomanda' de asemenea. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. durerea. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. consumare psihicii etc. treaz qi sbiitos. 2. Astfel de tulburiki (umfIarea. Alteori insii. in rezumat. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. alburii) qi consistenpi (grunjoase.5. ungerea cu lanolirxi. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. False dificulta'fi. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. Se va purta lenjerie uqoarl. dupii suptul copilului. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. nu o recomandiim. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. lapte de vacii.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii.

Refuzul de a suge. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. la scurt timp dupii supt. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. mult $i inghit mult aer (aerofagie). chiar cu pipeta. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei.De aceea. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. apoi se opresc ~i adorm. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5.). graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. De obicei. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. care se deschid direct in afar5. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. cdnd este pus la sdn. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . chiar dac5 au o greutate normal5. noun5scutul va fi pus la repaus total. Ca atare. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. decdt pentru un motiv major.lenti. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. ur Biberonul este du. proba suptului. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. Sugarul. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. sunt rare. neregulate.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. cdnd la biberon. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. bruscarea acestuia in timpul suptului. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). mulgdndu-se apoi laptele r5mas. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. in caz de secrefii. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului.. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. administrarea in exces de ceai intre mese. starea de tensiune nervoas5 in familie. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn.. . nervozitatea ~i nepriceperea mamei. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. Alteori. Cu timpul. a mdinilor $i a picioarelor). manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile.

2. verzi. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. ei fip&se zbat. Secundar. rnai infometali. iritatk predispus2 la infectii. insuficienp cardiac$ ciroza. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. Pus in pat. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. cu timpul. scaune dese. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. ap5 de orez. plhge. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. infestarea cu SIDA. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul.). D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin.rnai W u .. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). cancerele. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie.meningitir etc. Acestea nu vor fi ore de supt. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". insuficienple renale. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. intoxicatie. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. dac5 adoarme.6. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi).).cu biberonul. Din pgcate. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. deoarece anticorpii care se gisesc .Mama # @lul uite cd. n Milupa HN 25 etc. encefalopatiile.5. Boala hemolitica a nou-na'scutului. cu sonda. se enerveazs vi reincep s5 urle. Sdi 1 - Falsa diaree. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. incearc5 din nou ssnul. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5.in cantitate mic2 . Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. E astfel de situatii. Nu se intrerupe algptarea. ivi sucesc capul in toate p w e . Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . devenind sclava acestui mic tiran). Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls).ci folosi scinul. c2teodat2 explozive. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. psihozele grave etc. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. Alfii. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. anemiile grave. se trezevte. cu lingurip sau . Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . el sirnte imediat.1. rnai vioi. Ava cum am amintit. moi sau lichide.

cartofii priijifi. dintre care citiim: ciocolata (agitii. necesare combaterii setei. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. de cel pufin 1. sarea. lnterzicerea vegetalelor (fructe. 2. dulciurile. peyte. laptele curge din mameloane intre supturi. diaree etc. d e ~mama are lapte suficient. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. ceai. Al6ptarea decurge nonnal. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice. fiinoasele. vinul in cantitate mare. ci . . Grijile . sub formii de lapte sau derivate. un num5. De asemenea.).2. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . fiiinoase. mama va consuma lichide (lapte. usturoi. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. prazul. unele condimente sau salate). dupii cbteva siiptiimaAni. i Pe de altii parte.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. un aport de lichide de cel pufin I. sunt viitbiitoare pentru sugar.) dupii astfel de alimente. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. leguminoasele (fasolea. colici.in timpul aliiptirii. compot. L a unele mame. . pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. in unele cazuri. scaune mai numeroase. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. de niiscociri. varza. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . cafeaua yi ceaiul agitii. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. acesta plfinge cu disperare . ouii. unt sau margarinii. lapte sau iaurt.5litri/zi. sliinina.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). . La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. lintea. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. de fantezii destul de derutante.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. dulciuri. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. scaune rnai moi?). apii etc. maz5. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii.5 litri. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. ouii. alcoolul ii face somnolenki. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. De asemenea. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente.rea uscatii).i trage fiirii sii se goleascii sbnul. yunca.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. In unele c w i sunt diverse interdicfii. zarzavaturi) constituie o greyealii. ciocolata. in propoqii diferite. un aport lactat de 750 ml pe zi.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. fructe. piitrunjelul . came sau peyte. biiuturile alcoolice. uleiul.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. de obiceiuri. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. margarina).un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. brgnzeturi. in schimb.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic).5.

lipsa de odihni de noapte. regiunile inghinale. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. oul moale. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. Ce medicamente se elimim" prin lapte. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. Vitamine. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. zonele ce transpiri mult). determin2nd scaune moi la sugar. bineinfeles. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. Lenjeria va f i curati. . Siinul (manzelonul. manza va sta cu siinul descoperit. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. va . Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. face un masaj. ingrijirea copiilor mai mari. perele. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei.dupi baie se folose~te lenjerie curad. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". sutienele str2nse. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. drajeuri sau picituri.i. la ael. chiarin cantitate mici. . iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. cordoanelc. nu in cads. daci este posibil. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. viafa complicad de familie (vizite etc. in acest caz. schimbati zilnic. .dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. Mama va face d u ~ zilnic. in afari de vitamina D. axile. trec in lapte. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. Nu sunt recomandate fustele. .cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. cutele de la g2t (in general. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. este somnolent. mama se va spci'la bine pe miiini. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: .imbsierea se va face cu dus. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. tratarea cariilor. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. fmbrdca'minten mamei. Daci alimentatia este echilibrati. Vafi evitata' oboseala. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. vegetalele in general. Girnnastica are un efect favorabil. Am mai scris acest lucru si-1 repetim.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. dar cu misuri anticoncepfionale. prunele. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. strinuti sau regurgiteazi. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale.pentru a evita ciderile prin alunecare. daci mama are obi~nuinp. Daca' este ra'cita'. Igiena corporala'.). starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. salatele de crudititi. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). Munca fizici excesivi. rochiile. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. p2inea neagri. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. frotir etc. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). ava cum s-a recomandat mai cus. care trebuie luati de mami. . Purgativele. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi.Mama si copilul sexuale sunt. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar.

cel pufin aparent. prepararea gi administrarea laptelui. Asemenea treburi se amBni sau. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. ridicarea de greutiifi etc. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. ereditate.ni@la sin. cel putin. unguente etc. secretia lactat5 poate s5 scadi. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. c5m5qute. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. educatie.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. ambalare etc. Pentru u7urarea muncii. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. educativ etc. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. hormoni) continute in laptele uman.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5.). oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. Totu~i. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. De asemenea. consemare. cu simtul rgspunderii.5. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. spoitul peretilor. tot la fel ca sugarii hri. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar.5. de germenii fennentatiei lactice care. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. in familiile nefavorizate (economic.3. Szlgantl poate . traditie etc. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. civilizatie. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. igien5. se fac intr-un ritm lent. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. laptele contine un mare num5r de microbi. mediu rural sau urban.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. Este vorba. Mama va fi rnai pufin solicitat5. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. Este necesari rnai mult5 odihn5. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. curiitenia generals. obligatii sociale). Uneori. Y evit5 e durerile de ale". in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi.frigidel. . pusi intr-o pBlnie steril5. Pe de alt5 parte. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. A 2. indeoyebi.

Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun.Tetine. in dulapuri. . dupi care se qterg cu un prosop curat. Lmediat dup5 ce este muls. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii.Biberoane. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. fie c5 este prosp5t. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). in lips$ o pivnig rece este suficient8. inainte de muls. . se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. 1 pentru sucul de fructe.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. . De asemenea. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat.5. Se r5ceqte apoi brusc. deoarece compoziiia sa este rnai constand. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5.). 1 pentru ceai. In timp ce fierbe.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. . Laptele trebuie fiert 10 minute. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor).5. 2. Este nevoie de 10-12 tetine.1.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. bacili coli ~i bacilii dizenterici). Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. dup5 depi~irea acestui termen. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun.2. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte.. . s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. Vezi pagina urm5toare.1sita' deasa'. el nu rnai poate fi dat sugarului. inainte de folosire se opiiresc. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19).3. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. cu capac. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. Se procur5 rnai multe.3. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). . . Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci).yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. de carton sau de sticl5. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. fireqte. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . . 2. in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. curate. ferite de praf. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. ambalat in recipiente de plastic. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). pe suporturi speciale.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. cu capacitatea de 3-4 1. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. De aceea. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. aceia care provoac5 bolile. unde se vinde lapte pasteurizat. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. se imbrad un halat curat. preg5tirea dilufiei laptelui etc. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate.

CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane.2. capace pentru biberoane. perie pentru sticlii. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. cu capacitate de 250 ml.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. . . recipient gradat. . Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii.2 cutii din plastic cu capac. . Fig. de .I mixer. pentru a fi cliitit ulterior.47 . suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului..!). sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. 2. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. Fig. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. . lingorip.46 . cind va avea timp. dar sunt rnai scumpe.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec.I fiigider (de mare important. . . fabricat din sticlii transparentii.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. .I tel pentru amestecul pireului. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. untului sau uleiului. . unde pot riimhne grunji de lapte. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece.. . Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. cutit. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. tetine. Dupii fiecare masii. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi.I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). cutie din plastic cu capac. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). Mai tkziu. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. . cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. cu ajutorul unei perii speciale. pglnie. din materiale speciale. care rezistii la fierbere.I rciziitoare de sticlci.I mamasurii 5 g.

2. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. lapte cu adaosuri etc. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d . lipicioase. I - Fig. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. pentru ca s i le dispari mirosul. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. iar sugarul. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. tetinele devin moi. Tetinele. Se cliteqte bine. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. Pentru creqterea durabilitiliii.). deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. nu se arunci tetina respectivi. laptele se scurge cu vitezi. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. &iputere. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. cu timpul. respectiv. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. fierbere sau chiar de la perforare). de preferat sau "ncruce"). Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. De altminteri. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. in familie sterilizarea se face prin fierbere. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele.daci este posibil . Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. se scuturi pentru a se scurge toati apa. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. din material plastic sau silicon. Se folosesc modele care se pot intoarce. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. care se fixeazi pe un dop de plutil. Daci orificiul rezultat este prea I larg. Sugarii prea mici.48 . la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". i ' Sub numele generic de silicon. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Dupi folosire.Spillarea biberonului.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. Daci orificiul este prea larg. Daci se procuri tetine =i giuri. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. I 112 . se z v h t i . se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri.caldi. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon.

uneori. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. dou5. Prin adaosul de ap5 (112. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. se va folosi un biberon. la nevoie. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. 2.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). precum si in proporfia dintre diferite minerale. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. ci rnai mult ca adaos la . Obiecte de mkurat ~i dntiirit.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate.. De asemenea. 213.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. ciint5rirea alimentelor. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. II si 111). Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). dup5 utilizare. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. se va adopta. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". Tetinele cu trei giiuri. metabolism.3.5 on). cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu .15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . Nemodificat. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). numai ca o solufie de compromis. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. zeamil etc. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. la nevoie. intr-un loc anume destinat. htr-adev%. la indemhi.10 g pesmefi pisati 10 g griv . grgsimi). ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. cu riscul unor tulburilri grave. Zahararea.5.neputiind inghiti repede. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi.3. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5.

Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. Nan. Prin diferitele procedee industriale. trebuie sii se fin5 seama de: . Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. pe hfelesul ei. Aponti etc. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. la nouniiscut ~i sugar. fn lipsa acesteia. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. traditii ~i observafii empirice. fie din comeq.). Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. . a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Similac.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. sezon. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Acidifierea (acid lactic. de v h t i ~igreutate. Orezul este constipant. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Dimpotrivg. acidifiate. mediu rural sau urban etc. . Numite fn literatura anglo-saxong "formule". Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat.vi prefei-infele sugarului. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . fiind lipsite de gluten. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. iar porumbul este uvor laxativ. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. Nutrilon. porumb.). Milumil 1. frigider. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). cum trebuie sii p r d z e . S-a ajuns astfel la producerea . Degresarea s-a folosit.apetitul . Adaptarea individuali. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. curiifenia in casii. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . Intr-adeviir. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. . obiceiuri culinare). Dialog intre m~icadrele medicale. acid citric etc. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului.produsele industriale. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. In prezent. Beba 1. Pentru a fi folosit &ii riscuri.

FOLLOW-IJP . Xiorinaga (Japoniai.3. Nan. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA).formula " (formule sau produse par. Milumil 1 (Milupa). Nan.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. . Beba (Nestle). dextrinmaltozii. pag. NOTA.) care confin . ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. Folgen-Wlch.4% cereale instant. la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. 111 Lafel si IV B.12 luni (European Communities Conunission . din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula).adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. Aptamil 2.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). Humana 1.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie.1.1. z a h k fierte impreunii. Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . Humana baby pt2 (Humana). Bcbelac (Numicia) Lunile 11. 126 +i 3. Rernedia."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . Humana 2. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc.1 $i 2. 1991j. Liipttlri de continuare (Follow-up .Directives of 14 May.denumire SUA: Similac.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) .Formula."partially adapted . . in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. TABELUL 2. B e h e l . Tabelele 2.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 . pag 127.2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA. Humana baby fit (Humana).reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). NIJTRICARE pecial (Israel).2.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa).2. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: ."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice). Nutlicare Special.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.reducerea siin~rilor minerale: . ' Vezi ~i tabelele 3.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". fn tabelele 2.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse.3. c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2. . LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. Beba (Nestle).ca si laptele uman . congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. si 2. (Milupa). 125. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. Morinapa. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I.tiul nduptute) . pag.).

). Pepti-Junior). c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. Nutricare (Israel). Nan. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. in general.3-3. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Dintre aceste produse. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). (Nestle). Nutrilon Premium. Humana 2. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). 2.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). fn realitate. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Humana baby fit.6 g gr&imi. eutrofic. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). Sunt formule hidrolizate.). 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja .Olanda). Nutrilon premium. 1 5002 000 g: 8 mese. 0. Beba 1.). fn general. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. Respectgnd normele americane. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. Humana baby fit. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile.9 proteine. Aptamil2. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. fn Europa (Germania. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. .7-1. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. fn acest grup sunt cuprinse. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. printre altele. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0.). proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri.Israel. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni.2-8. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. 1 000-1 500 g: 10-12 mese. Nutricare-soja . pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). 8 g hidrafi de carbon.Dintre produsele de lapte praf. pe durate scurte.12 mese.All 10. 4. Morinaga (Japonia).8 grisimi. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. Beba 0.. Franfa. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. Humana baby fit etc. Humana 1. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. Nutrilon.Silnilac. Pre-Humana etc. ISOmil .43. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. Elvepa. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. Pre-Beba. Nutrilon plus. kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. 8. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. Humana 1. Huma OF. Beba etc. 3.3-0. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1.. 3. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. Se folosesc in caz de diaree. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. 3. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. Cu aproximafie. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. Alfare). iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Elvetia. a tknidui).SUA). Formule terapeutice.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput".

adaosul de zahiir. un medic englez. viirsiituri. J.C. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. 2. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. . Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). procurat direct de la produciitor.L. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. La nou-niiscutul la termen. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. se preparii uqor. "regurgitafii". fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. Nu este perrnis sii se indese miisura. Cu 130 g (2. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . Unele mame au tendinla de a forfa doza. colici). in schimb. in 1973. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit.B. ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". C. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . la care se adaugii 5 g zahiir. ecremat). Shaw. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. Adaosul de zahiir. de corectitudine in prepararea dilufiilor. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. porfionat in biberoane. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. fnainte de a incepe. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. nediluat (34-36%0grisimi). iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. . Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). iar uleiul se adaugii la sfdr~it.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. apoi le qterge cu un prosop curat. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun.1-3 g ulei de floarea-soarelui. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. Prin degresare se scad prea mult griisimile. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral.

fX .Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple.49 .Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. produsul la 5 g.51 . De fapt. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe.50 . luarea fn greutate. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. biberonul se poate incilzi. h mod obi~nuit.2. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu.Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. 2. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. h&ia fiind un bun izolant termic.fncillzirea biberoanelor. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". modul de a bea. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. pentru omogenizarea confinutului. LJ - Fig. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. h timpul fntregii durate a suptului.Testarea temperaturii laptelui. Fig. fn momentul alirnentatiei. Prezenp bulelor care i 13 Fig. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . 2. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. cici miirimile sunt foarte variate. p l ~ s u l . Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. fncdzirea biberonului. 2. Dup3 ce se agit3 bine. regurgita@le. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. In aceea~i ordine de idei. La nevoie. lini~tit.aer. materiile fecale. mama s&se instaleze comod.hcglzirea biberonului. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul.51). iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare.

Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . Lgpturile pentru sugari (dupa germani . Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. rafiile consumate sunt variabile. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon.Schmidt). ~i mai bine.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). In general.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. Inainte de a-1introduce din nou in gura. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. rnai pufini . Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. Cantitatea (rafia)de lapte. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. D a c i el nu d o r e ~ t e . Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa.52 . normalizeaza peristaltismul.Ewerbeck ~i E. fiecare sugar are ritmul sau. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. lichidul se va scurge in afara.1) x 70 g. ca ~iin alimentafia naturals. dar mai ales.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. Dupa ce elimina "aerul".urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. pentru acoperirea nevoilor medii. dup5 americani . Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media.adaptate. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. data nu datoria. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. A5a cum am arnintit mai sus. de a . elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. dupa francezi . . sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. calmeaza colicile. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. divizat la numarul de mese pe 24 ore. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. 2. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile.prima v2rstii. Fig.formula).este adevarat. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml.se poate ajunge la inapetents rebela. se verifica permeabilitatea tetinei. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. Dupa supt. Rafia teoretica'. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). ceea ce este frustrant. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. fiecare sugar av2nd dreptul. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. Unii sugari .

de gospodiirie. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. aceasta se vaface treptat. Din contr6. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: .tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. . . cu timpul. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2.nu se face pauza' intre mese. .Rossant). moroc6nos qi va suge prost. diaree. in general. el este nervos. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. ci de nevoile copilului.). . sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). . decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. . Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii.nu se trezeqe sugarul din somn.pmdusele de lapte . alte obligagi gospoda're~ti . Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. . iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e .nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. De multe ori. nimeni nu o impiedic6. va'rsa'turi etc.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. b trecut. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. in general. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. . eventual un biberon in .nu se a~teapta' ora mesei. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. Daca' este nevoie de schimbare.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. timpul noptii. de ceea ce are pofti s6 fac6. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. de prieteni. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. . De altfel. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). La noi in 1x6. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. . ea face o alegere bun6 (L. . cu cantita'fi mici.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. cu variafii de orar de un sfert de or6.pulbere granulat. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. de sot. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. nici o frustrare. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii.).

Sterogyl . de fier si fluor. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. sugarii se imbolniivesc rnai des. de continuare). ci numai doza pe o zi. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. g5lbenu~ ou. La nou-nbcut. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. Spre deosebire de trecut. Vitaminele. reprezinti un risc. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. parfial adaptate. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te".). care are c unele avantaje: . se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit. de bung calitate ~iriguros preparat. . s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. 2 . Produsele europene. care trebuie administrate separat. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. 9 ~i 12 luni. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. mortalitatea nu rnai este ridicat5. unt.i.). spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. contrar prescrip$iilor medicale. Dacii intr-o zi. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. nu se Pnthplii nimic riiu. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. iar munca mamelor mult u~urati. nu va dubla doza. dacii produsul lactat este bine ales. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. dacii se respecti regulile de igienii. de organismul sugarului. 6 . Produsele industriale de lapte ("formulele". . - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. in marea lor majoritate. nu au suplimente suficiente de vitamina D. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. sindroame de malabsorbtie etc. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. 4 . civilizatie).se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. Iiipturi adaptate.) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii.).urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. mama nu a dat vitamina D. in familiile rnai putin evoluate (educatie.1 000 u. Dozele sunt fixate de medic. din diferite motive.vitamina D2: 2 piciituri pe zi. produse de lapte-pulbere "clasic" etc. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). .sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire.

Apa.i. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten).50 mg. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate).i. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni).i. prin alimentatia naturali ~i artificiali. limba este lipicioasi. VI .751mg. pierderi mari de lichide (viirsituri.. 2-4 ani: 0. sciderea greutiitii. in general. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. Sumin excepfional de rar. daci se face cu preparate adaptate.). Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. in zilele prea calde de varii. vasele sanguine. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. oboseali. 4-6 mi: 0.i. . pe zi. Daci i se d i lapte in loc de api.251 mg. deshidratare. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. Ultimul preparat este o polivitamini. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. Fluorul. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. p l h l n i . deoarece apa corporali reprezinti 314. ci rnai tiiniu. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni.i. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. inima. peste 6 ani: 1 mg). VI-Daylin (SUA): 400 u. sau de ~i 1000 u. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. diaree). Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. buzele sunt uscate. Vitamina C. constipatie sau diaree).i. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. indispozitie. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. polidipsie (sete). Poliurie (urineazi des). Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u.viirsituri. in contrast cu 213 la adult. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. sugarul este insetat (urineazi rar. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u.DE . Disfunctiile digestive.

Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. i I . in nici un caz dupi orele 22. De multe ori este vina mamei. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. Organizarea zilei. de asemenea. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. iqi va va fixa un anumit program. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. ciit qi de programul intregii familii.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. cu tonalitatea vocii. la nevoie. Numai mama (sau. mama . iar dup3 amiaza . Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). a) Alimenta@ain timpul nopfii. cu mhggerile ei. de incredere. Sugarul va fi lini~tit. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. cantit3fi rnai mari de lapte.3. iar mama s i se ocupe de sugar. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. La riindul ei. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. treptat. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. somrnu1 devine mai organizat. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). ingrijit numai de ea. miinca bine. El a "propus" un orar. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. inainte de penultima masi. Orarul meselor. cu mirosul corpului. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. cu imaginea figurii. o va deosebi In cur2nd de alte persoane.. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. urmiire~te rcea.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. de a-l schimba. iar dupi-amiaza . Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. in jurul orei 20. 0 parte dintre ei renunti I I . dimpotrivi. fat:I ~i va rniyitile mamei. Daci sugarul este aliptat. Sugarul infkcat necesid. cu care se "incadred in viap de familie. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3).in jurul orei 15. iar cu timpul. prima mas5 este primiti la ora 7. Daci.spre sear. este prima manifestare umani. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. La 4-6 sip&2ni.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. %i mai cere o masi. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. Baia se va face mai devreme. La 6-8 s i p d m h i . personalitatea incepe s5 se dezvolte. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. de preferat de citre mami. de a-l fine in brate.1. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. care are nevoie de uniformitate. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. independenti de nevoile lui fiziologice.

vino" ale mamelonului. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. din rniezul zilei. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. Sugarul a prins gustul sdnului.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. De H obicei. E. Similac. are putere s i sug5. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. Al5ptarea. Sugarul adoarme la srin. CBnd. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. cu plicere. C. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt.). in felul acesta. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. fie cu pompa. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. "piele la piele". Din experienia c i la . F i r i a-l foqa. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. aqa incdt el nu se rnai inprci. E Varia$a apetitului. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. Srinii se golesc la fiecare supt. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. in locul suptului respectiv. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. Humana 1. iindnd sugarul in braie. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. cu burta lipiti de corpul mamei. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. Nan. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. mama il va retrage de la sdn. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. dupi ce a primit raiia prescris5. Beba etc. B. fie ceai. D. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. Dac5 un sugar este insi infometat. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5.) si-l faceii s i sugi continuu. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. G. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). care va stabili daci este utili o completare. s h u l nu este golit la un supt. fir2 a mai adormi. "ciupituri" fine de obraz etc. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. cdnd. fie o mas5 de lapte de mami. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. La masa urmitoare. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. La rdndul ei. va fi repus mereu la sdn. dimpotrivi. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. pe Idngi aceste manifest5ri. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. contrar aqteptiirilor. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. in cazul in care. qi rnai &ziu orele de masi. va consulta medicul. in cazul in care nu are lapte suficient. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. repetat qi prelungit.

.

orez.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. compot. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia".7 cereale 16 luni Milupa . c) pentru . grciu ~i fructe (Bebelac.. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. f%5 zahL) Cereale cu lapte. TABELUL 3 . bis in tabelul 3. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . orez. orez $i zmeura* (Bebelac. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. orez. daci se dau 6 mese. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. respectiv 650-800 ml. h c t e . grsu.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. deci 130-160 d masi.2. prgjitur5 de cas5. grciu si mere (Bebelac. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. banane. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". orez ~i caise (Bebelac. In sipdmlna a 5-a a 8-a. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . Cifrele sunt pur orientative. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. Nutricia) Cereale cu lapte . b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. morcovi zah5r Cereale cu lapte. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . 8 luni sugari cu scaune normale A. Rafia medie zilnica'. "Nutricia ") Cereale cu lapte .g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. orez.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe.

92 48 7.5 58 18 65 0.5 160 310 100 200 3.78 15. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.15 0.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).O 19 PoMe 2001820 6.o 0.o 4.80 1. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.15 0. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.lO 69 28.5 0. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C). Adaosul de zahk. In mdiul rural. porumb) NestlC.s 83.O 160 360 97 380 1.6 28. Nu se indulcesc. recoltat in vase curate.4 8. fn cazuri rare. la sugarii cu tendin@ la diaree.5 33.95 0. fiert imediat $ipbtrat in frigider).72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.38 0. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.70 1.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.o 360 380 50 65 0.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3. Se pot folosi cereale "instant".3 81.30 11 22 0.2 0.30 2.6 67.l 1.35 2.7 37 15 12 3. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT.7 6. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.7 7.O 360 380 5.9 2. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.O 65 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.4 32 22 10 680 300 250 4.100s 37Z1550 0.l 1.32 0.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4. Remedia etc. Lichidul de dilufie.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.50 98 0. cu plus de greutate.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.s 1.38 1.O 19 2. &i gluten (orez.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).95 53 23. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez). aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I . determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.24 47 9.6 0.75 1.2 0.63 2.30 8.4 0.o 10 550 340 290 4.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .75 13 25 33 7.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.035 1. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.95 8.7 1.30 2.230 0. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.6 18 0.3 84. B. Nu este nevoie de adaos de cereale.

h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer).).i. Nan etc. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. pe zi. De altfel. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5).i. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial.i.zilnic. are colici. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. inclusiv vara. in Franfa). pentru a evita supradozarea.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. dar. este agitat dup5 mas%). in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. Nutrilon. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. sau tablete de 500 u. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. de preferat pe partea dreapt5.i. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. Se vor administra 200 000 u. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug.i. Beba. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Humana 1.i.Mama gi copftuI sugarului. tip5 intre mese. nu doanne liniqtit.1 000u. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. Preparatele americane (Similac sau similare . Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Aptamil. in Germania. mama il va culca cu fafa in jos. 800-1200 u. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. intr-o asemenea eventualitate. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare.1 200 u. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). in multe oraqe. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. "pe burti". cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. Ei se opresc atunci din supt. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. Vitaminele VitaminaD.). excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie.i. sau 1 000 u. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . Biberonul se tine kclinat. C. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Mama va pune o c@5 pe umeri.800 u. Pozifia biberonului in timpul mesei. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. in @rile anglo-saxone. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. pentru c2teva minute. in general. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea.i. pe ! .). La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . h plus.Nutricare special.i. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. 5001 000 u. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai.i. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. regurgiteaz5 sau vars5. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D.

Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. in miina sugarului. 3. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. Foarte incet. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . rareori concomitent cu amiindoui. . alfii rnai tkziu. 3. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. a) Culcatpe spate. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. P h i la inceputul celei de a doua luni. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. ciind cu altul. degetele . sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. b) A~ezat b u d . 3. cu capul ridicat nu prea sus.in luna a 2-a. 1). unii demareazi rnai i devreme. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. Ochii. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse.2 . Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. sprijinul se face pe antebrate. el strhge ~imai tare pumnul. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. Pedaleazi ciind cu un picior. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". avezat pe b u d . Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. sacadat ("ca un cosmonaut").1 . Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. Fig. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig.Culcat pe spate. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. sunt adesea desfiicute. cu mi~ciiri amplitudine mare. cu membrele superioare ~ i rnai ales. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. nu insi in mod i stabil. Fig. Bratele sunt htinse. 3. D a d aceastii curbi este ascendend. Motricitatea generalz. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. cu cele inferioare in flexie. Cu fiecare . incepe si3 pedaleze. inseamni c i totul merge bine. sugarul nu rnai s d indoit. in tot cursul lunii a doua. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. e) Pozi!ia in pat.2). ci sti pe cu toracele intins. se sprijin5 stabil pe antebrafe. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. iar cele de partea cealalti flectate. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). cu brafele dezdoite. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). din ciind in ciind pedaleazii alternativ.

b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. purgative etc.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. G2nguritul. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. de agitape. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. el este destins. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. Ingestia anumitor alimente (cafea. nu sunt motive de nelinigte. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. miofilin. A. in general. . Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. unghiul superior s t h g din zona splinei . bhturi alcoolice. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. ceai "rusesc".P u p cite putin ins5. o. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. & emisie de gaze. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. Tipetele. ehe). Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. in ordinea eficientei. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs.) sau consumul unor medicamente (cofein5. fasole uscati etc.). incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. sl-gi cunoasc5 mama. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. e. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. diareea. invat5 &-gi inteleagl sugarul. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. este ud. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. El se linigtegte putin. Limbajul. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. Dacl scaunele sunt normale. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. Pentru calmarea colicilor recomandh. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. B . dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. rnai penibil poate. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". dac5 este posibil "piele pe piele". d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. varzii. in primul rind. Acest progres este important. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. u. apoi reincepe mai intens. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. Survine. d u c h d la intoxicatie!). m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. ee). Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. a) Tipa'tul de foame este imperativ. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. suride. ghgureqte. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. he. spasmele intestinale cedeazl. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului.

durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie.miingiiieri excesive. qtiind sl-1 priveascl. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. in cea de a doua lunl. Dacl fipiitul este acut qi persistent. fericit. schimbat. antrenhd f r h h t i i r i . Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. Excitatiile luminoase. El este total satisacut sau total nemulpmit. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. priveqte numai la mama sa. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . chiar de la navtere. mult mai mult deciit la copilul mai mare. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. S t 2 pielea. mhgiiierea fruntii. de inconfort sunt numeroase. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. se va calma imediat. "o soarbe din ochi". mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. auditive. suferintele. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Eventual. de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. adoarme. Mama nu trebuie sii se sperie. dimpotrivl. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. senzafiile cutanate. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. Cauzele de nemulpmire. b) nemul#umirea. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. La jumltatea lunii a doua. de obicei. mirosul corpului ei. inghitite in timpul suptului. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. Perceptia. survin seara. st2 fn stare de veghe etc. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. La inceput orice mama are e z i t c . Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. Zrimbetul. este intim legat de ea.Sugarul are numai senzafii simple. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. La inceput sunt numai schite de z h b e t . Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. Din contr3. Dimpotrivl. sugarul se liniqteqte. dacl este pus in c h c i o r . cum este senzafia de "posturii" (pozifie). ii mlnglie fruntea. materiile fecale qi urina macereazl. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. imbrlfiqarea. ciind este treaz. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. Afectivitatea. indispoziGile. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). vizite ale prietenilor familiei). . fix qi cu intensitate. se va chema medicul. qi-i va fixa programul zilnic (mese. bine organizat. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. sii-1 asculte. neliniqti. Gazele din stomac. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . este sediul unui reflex dirijat. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. ciind m h h c l ) . cu tot corpul). gura. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. Astfel. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. baie. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente.

cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). in cwile striine. b) Cel rnai comod icaqat este. in timpul nopfii. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Educafia somnului. DebrC. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. Se va nota aceasta'data'. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. in general. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. privirea rnai vie. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. rnai numeroase ~irnai moi. bineinfeles. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. se va da sugarului s i bea rnai mult. toate. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. Scaunele. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. una dupi-amiazi qi una seara. Este rnai adhc. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). ci numai inainte de masi. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. ca rkpuns la vocea sa. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. a) Pantalona~ii. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. in cursul celei de a doua luni de via@. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Se preferi doui scutece din tifon. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. Din luna a doua. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. nu dorm. sugarul este rnai activ. Starea de veghe devine rnai neti. dupi opinia noastri.). Alice Doumiec-Girard). dar rnai voluminoase. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. La sugarul alimentat artificial. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. in ritmul siu propriu. pentru alimentare. Temperatura camerei. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. se recomandi 18-20"C. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. decalat. fmbra'cdmintea. Normal. Chiar de la inceputul lunii a doua. Se folosesc o singur2 daa. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . C h d sugarul este prea gros imbricat. impiediclnd respiralia pielii. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei.unor senzalii plicute. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. . De altfel. in decurs de 2-3 siptimihi. in jur de 10 in 24 de ore. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. Unii sugari incep s i dea din picioare. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . cu pielea foarte fini). Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). dar qi rnai variabil. plimbare qi. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. iar noaptea qi rnai putin (16.18°C). c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. somnul ~i veghea se modifici. Dar in mod limpede. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. & perioadele de veghe.

suptul degetului este rnai frecvent. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. i insearnnii cii este fliimhd. un obiect striilucitor etc. c2nd pe alta. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. Ombilicul poate f i proeminent. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). putiind duce la sufocarea sugarului. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. in zilele calde. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. Dacii nu este prea accentuati. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. deformarea este tranzitorie. de preferat tip (vezi capitolul anterior). Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. ro~eatii chiar la infecfii secundare. e~ueazii de regulii. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. Suptul degetului. denumifi "Pampers". Dimpotrivii.dimpotrivii . c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. La spiilarea (curiitirea)urechilor. peretele abdominal este proeminent. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. regiunea occipitalii se turteSte putin. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. Baia se face zilnic.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. insorite. . Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. griidinii). Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast.a N-a. put2nd deveni o problemii. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. c2t si la zonele din jurul lor. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. atilt la pavilioanele urechii. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. de exemplu). regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. se folose~te imbriicihinte din bumbac. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci .). se va face totu~i "baie par$alii".SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. fntre deget ~i suzeta' se prefer. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). fie pozifia patului. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. Chllo$i absorbanti. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. Cu vArsta. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. Vara. Numai dupii tuna a IU-a . Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. infii~urate vatii.

sugarul va fi imbriicat mai ugor. . nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. praful.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. cu dificultiili in respiralia nazalii. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. examen . copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. . Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. de zgomotul unei juciirii. fixeazg alimenta$a. In timpul acestui joc. care are de asemenea un sugar.D a d sugarul are guturai. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. ingrijirile. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. Jocul. Dacii este posibil. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. . incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. zgomotoase. D a d vremea este favorabilii. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. in fiecare lung.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. Se poate apela eventual la o vecin5. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). in absenla mamei. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. aerul poluat de maqini. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. neliniqte. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. D a d lucreaz2 in schimburi. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". tulburiri de somn. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. ferit de v h t . Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . Vizita medicala'. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. Scoaterea afara' la aer ~i soare. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". iar dac2 obiectul este miqcat. medicului qi asistentei de ocrotire. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. . Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . mijloacele de transport in comun.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. depisteaz2 la timp unele boli. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). c2ldura qi afecliunea mamei. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. . cu condi$a ca. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical.s2 fie cinstitii.s2 fie o persoanii de incredere. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. cregterea sugarului. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. Nu se qterge gura sugarului.

sugarii .genital in vederea depist&ii unei boli venerice. Unii iyi descoper5miinile. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. Nutrilon premium. Humana 1. (Vezi tabelu12. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. Remedia. vocile yi miyc&ile umane. mix& artificial5). fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. Nan etc. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. Nutricare special etc. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. griy etc. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5).s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. numele. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. 3. Medicul va adapta raple. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. . Indiferent de felul alimentatiei (natural%.). se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5).2. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. pag. Pedaleaz5 mult. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. care duce la . 125). h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. buzele roze. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. totul indulcit cu 5% zahik. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. Aptamil 1. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). va bea lichide suficiente. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. totuyi.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. nu se va enema.4 ore. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Orarul ~inumaWrul meselor. Ratia alimentara' este rnai mare.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). fn cazul alirnentafiei naturale. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. Beba.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. . dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. privirea vie. Morinaga. Urmgreyte fetele. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore.1.

sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. unt etc. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. in timpul menstruafiei mamei. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. atunci c h d atmosfera este plini de praf. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. respectiv 750-900 g pe luni. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. 144. consisten@. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului.in perioadele de crevtere maximi. 148). uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . a 111-a sau a W-a. pe Linia median. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. La o parte din mamele care alipteazi. care se instaleazi din luna a W-a de via@. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. la masa l. Mciinile pot fi aduse. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. inseamni c i sugarul a crexut normal. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). La multe altele insi. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. inghitire. in afar5 de ficatul de morun. precum qi vitamine din grupul B. Capul poate fi +nut pe linia median. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . in caz contrar vor apkea semne de rahitism. (Vezi pag.. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. sub forma indicatti de medic. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. Treptat. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. Vitamine. unii sugari sunt rnai agitafi. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. foliculii ovarieni nu se matureazi. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. rniros). h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. nu acoperi nevoile copilului. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. de aceea. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. degetele se deschid qi se intind. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. spre sfkqitul lunii a 3-a. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. cu degetele numai uqor indoite. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. medicul va decide momentul in+rc&ii. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. d u p i recomandirile medicului. fum sau ceatL De aceea. lapte. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). 128). Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. in cursul lunii a treia. pentru a f i privite. Lungimea.

v. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. Fig. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. Dac3 plhge. Fig.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. Urmikeqte vocile. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". surPzstor dacii este n fericit. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. Face progrese in folosirea ochilor. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. plPngiiref. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. fefele qi miqc&ile umane. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. Sugarul se opreqte din miqcare qi. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. .in tracfiunea din culcat pe spate. muzic3 etc. voce inceaG. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90".de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins.3 . fn timpul tracfiunii. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii.4 . Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". P l h s u l are nuante variate. s sau th englezesc. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. mAngPiere. 3.). Dac3 zgomotul este puternic. se intoarce spre sursa de zgomote. din contra este agitat. indoite qi uqor f n d e p h t e .3). f31-5a reuqi sii se deplaseze. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz.Sugar i'n tuna a 3-a. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. 3.4). se liniqteqte prin luarea in brate. calm. b) Contactul social. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. Motricitatea fina" ~i apucarea. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. sugarul tips "nemulpmit". Limbajul ~i contactul social. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. Trunchiul este in extensie. fP$iiit de hwie. dac5 are o indispozitie oarecare. 3. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. sugarul ridicl $i fine capul. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. a) Limbajul. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. 3. c h d pe alta. Apucarea. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). uneori.

fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. acest lucru este rnai uSor de realizat. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. uneori sunt rnai grunjoase. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. in tot lungul viefii. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. Dacii devin agitafi. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i.~iin aceste dar cazuri . Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. Din fericire. Se trateazii chirurgical. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). dar merit5 * incercarea. nu se consider5 constipafie. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. Iarna. il face sii zlmbeascii. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. in lunile calde. care-1 inclntii. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. Vara. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. intllnitii indeosebi la biiiefi.Mama si copilul Afectivitatea. in funcfie de alimentafie. . Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. lipsitii de curent si lini~titii. in plus. sii radieze de bucurie. in camera' separata'. aspectul si consistenfa lor diferii. care-1 pot face sii surldii. sugarul se obi~nuie~te. cu condifia sii nu se formeze curent. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. acesta va fi schimbat cu un pat. ainviifat cum sii-1 linisteascii. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. Somn-veghe. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. Se menfine. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. la stimulkile mamei. acest lucru nu este indicat. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. Dacii se abuzeazii de supozitoare. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. dupii luna a 3-a.). in general. Dacii nu pllnge. micfiunile iar sunt rnai rare. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. a) Patul. in camera in care d o m e sugarul. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. la vorbele. b) Fereastra. numai dupii vArsta de 2-3 ani.

pentru administrarea vaccinului. ca urmare. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. Se rezolvii treptat rnai k i u . in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. tuberculozii. d a d vine in contact cu un bolnav.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. cAnd la cealaltii a patului. la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. febrii bruscii). sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). care constau din trei administriki la interval de o lung. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. infecfii stafilococice. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. in ciiteva luni sau piing la un an. deoarece vaccinul se face in zile precise. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). D a d se pierde o anumid vaccinare. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . gimnastica medical5 este eficiend. Strabismul. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). de obicei. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare.Pozifia ii~sornn a sugarului. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. fnainte de a se administra calmantele. Independent de v2rsd. in funcfie de siiniitatea sugarului. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". e) Pozitie in somn. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. difterie.5 . paralizie infantilii. sugarul este periclitat. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. tuse convulsivii. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. Vaccina'ri'. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. adesea cu o culoare rnai inchisii. in campanii dinainte planificate. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). Simptomele dispar in maximum 24 de ore. & formele obi~nuite. moqtenid de la m a d ) . Pa'rul. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. Mama va schimba des pozifia sugarului. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. . Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. Boli infecfioase. 130. care se rnai numevte $i pertussis (Per). ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). streptococice qi diverse "riiceli". 3.

mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. insii. . Dup2 P.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. bleu) qi care fac zgomot. A suge este cel rnai bun calmant. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Dupii Benjamin Spock. se sufocii cu perna sau plapuma) ! .Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. Un alt american. fn pat. in sfhqit.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . Alfi autori (Hofmeier. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. galben. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. c2nd sugarul suge mai viguros. Interesul pentru joc s-a trezit. finerea rnai mult la sln. Ceea ce este sigur. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. David Levy.) au efect trec2tor.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. miinuqa.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . fie prin "completare" cu suptul degetului.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. Nevoia de supt .Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. Suptul degetuhi. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute.Nu @efi sugarull2ngii dv. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. Dacii are loc vreun accident.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . riscurile de a c a e a sunt rnai mici).Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. "din lips2 de ocupafie". luatul in brate.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . . chiar dacii ii cad din mlnii.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). Prevenirea accidentelor. Juca'riile. Adesea. . fie in timpul meselor. .Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. Doumic-Girard. Mozziconacci qi A. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: .

deoarece inelul o reiine intre buzele sale. fn plus. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. . acestea ar 6 urmitoarele: . dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. eczeme. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. intr-o ciniii curati. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. diferite "incurcituri".). suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. iar dintre aceqtia. cu aspect verucos. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni.Dupi viirsta de un an suptul . Este o tetini fXri orificiu. trebuie fixti. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. Dupi aceasti viirsti. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. riscul de a o inghiG. A . degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. diniii pot capita pozitii vicioase.este maximi in primele 6 luni. nervozitate. cearta etc. MulG medici. conformatiei maxilarelor. Dup5 ce cade Sos. daca' este practicat numai inainte de a adormi.degetuIui este fa'ra' importanfi. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. imobilizarea coatelor. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. incbt iqi provoaci virsituri. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. totuqi. cei superiori se deplaseazi in f a f i . ea diminueazi progresiv. cei inferiori se deplaseazi spre spate. din plictiseali. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. Unii rimiin cu obiceiul de a . Suzeta va f i pistrati c4t mai curati.0 solutie de compromis. De asemenea. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. . Nu se va perfora suzeta. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. Adesea. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. individual.Existi un factor de teren. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. Dimpotrivi. ataqaa la un disc sau inel de plastic. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". Unii ~ i . acoperiti. . c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. aplicarea de manSete din carton. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. intervalele prea maxi intre mese. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. in ultimii ani. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. Daci o face regulat. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. Sugarul poate suge viguros tetina. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 .Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. dispir2nd complet. eventual. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. .Rigiditatea orarelor.

intre 6 qi 8 luni. in caz contrar.4 ore. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. precum qi la cei care. nu au colici. (Vezi pag. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). evitfndu-se mijloacele brutale.3. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. in cursul lunii a IV-a. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. Acfionhd prea iute sau cu asprime. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. La al+i. 3. Spre v&sta de un an. dup5 fiecare mas%. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. ironia. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. rnai ales fetitele. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. sunt greqite. De aceea. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. se pot procura in toate lunile anului. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. maturatia neuropsihic5. nu au crize de agitatie. [lent sau rapid). pentru a-1 calma pe "micul tiran". refuz5 adesea suzeta.1). Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. indeosebi la cei alimentati artificial. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. agitati. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp).in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. h funcfie de sezon qilsau regiune. La noi in p 5 o parte din medici. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . piersici. 144. alimentatia etc. cu colici. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . Se va proceda gradat. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. majoritatea copiilor renun@ la suzea.Pentru a evita astfel de situapi. nu-qi sug degetul. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. h astfel de situatii. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. batjocura.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. mama nu va face nimic. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. cfnd el pare rnai satisfkut. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. Trecerea la 5 mese. se poate face spontan. ins5. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. fructe de p2dure etc. cearta. Unii.

Re-Beba. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. Fiecare biberon se va pregiiti. nu se taseaz5. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. laptele nu mai trebuie diluat. inapetenfii). dac5 este posibil. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale.Nutrilon premium. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. cu o "formul5" de lapte (Similac. uneori cu liicomie. indembnare etc. sugarul va fi complet izolat de mam5. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. pbnii se inlocuie~te respectiv5. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii.rani este integral (35% gr5simi). Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. deoarece mama are din ce in . A1imenta. Morinaga. comprese reci. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. folosirii adaosurilor. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . agitafie. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . prelungirea duratei alimentafiei naturale. Mama se resimte rnai pufin. lips5 de pofti de mbncare.medicul poate indica un tratament hormonal. refuzbnd biberonul. nelini~te. fkii incidente majore. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. trebuie fiert imediat. i . 30 ml din unul din preparatele de mai sus. Dac5. Pre-Humana). fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). Laptele procurat direct de la @. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. vksiituri. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. Aptamill. la nevoie.). Nutricare special etc. . fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. de fiecare dat5 inainte de folosire. Nu se crevte concentrafia. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. Remedia. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. mensurile vor fi rase cu cutitul.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. in biberon apar bii~icide spumii. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele.mama va pune comprese reci pe s h i . se va folosi lapte degresat (I$%).) sau de durat5 (Milupa 1.). Humana baby fit. calm. Nan. Beba. pe cbt posibil. In prima zi se introduc la una din mese. in aceasd lung sugarul suge cu putere. . accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. temperatura laptelui constanti la toate mesele. Milumil 1 etc.ia art$ciala'.se va intrerupe punerea la sbn. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. riicit brusc ~i piistrat la frigider. inainte de supt. in mod intermitent.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. Este mult mai pufin costisitoare. supturi cu intreruperi). Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. va reduce consumul de lichide. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. Se constat5 cii in a 2-a . ce rnai pufin lapte. printre altele.

numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. cratip rnai mica un tel. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. h special vitamine. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. De aceea se foloseqte cu prudent%. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. Cu v&sta. aragaz etc. pregstite din timp. n Aqadar. in lips%. care se pastreazs in frigider. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. sucul de fructe. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. Diversiflcarea alirnentafiei.cu o lingurs. frigider. o parte ap8. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. Hrana sugarului. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. porumb qilsau tapioca. porumb). o mensurs. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. porumb) qi 1. printre altele. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. Pe de altA parte. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. mas5. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. & general. Laptele. focui s i fie moale. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . sugarul are nevoie qi de alte substante.). ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. In spe@laptele preparat. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). Cum se prega'te~te. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8.5%0 grgsimi). tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. pentru c3 rnicrobii se inmultesc.). predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). zarzamturi. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. in prezent. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. Ultimele au rolul. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. De asemenea. Nest16 etc. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. came etc.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5).f%na de cereale (orez sau porumb).orez.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. Uleiul se pune la sfkqit. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi.5 g% ulei (floarea-soarelui. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). zahiml qi Bina se fierb impreunri. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. cocoloa~e. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. La inceput. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. a altor nutrimente (fructe.

pentru ciiteva secunde. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. morcovii. cand este purtat in brafe. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. fie cu biberonul. ci de uniformitate in alimentatie). mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. in strat subfire. este de 140-175 g. El se @ne singur. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. care au o cantitate rnai mare de fier.apoi la pulpa de banane. Se administreazi fie cu lingurifa. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. citricele. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. h) confinutul in vitamine. a) Culcat pe spate. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. Din cele observate la noi in far5. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). piersici. eritem fesier intens). Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. pentru distrugerea insectelor). E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. bine destins. Tine capul pe linia medianit. intr-o strecuritoare care se scufundi. zmeuri. de obicei din grupul parationului. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. fiind alergogen. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. Morcovii. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. prune. Participi la manevra de ridicare. dar cu o curburi a spatelui.uvor sprijinit de un umiir . Rkiitoarea de sticl$ presa electrid.de cipquni.pentru o durati scurt2 de timp. afinele. tinand capul aproape vertical. rar 3 cm. respectiv 600-750 g pe lung. chiar de struguri sau pere. . viqine. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. La noi in m i . Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. merele. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. banane). ca o c o c o a ~ i care . colici. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. tomate. scaune moi. eriteme). merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. Autorii americani contraindid sucul de portocale. caise. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. tifonul. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. Degetele de la miiini sunt deschise. struguri sunt rnai laxative. impresioneazi pe unele mame. Creqterea in lungime este de 2. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. La sugarul alimentat natural. Sucurile de cireve. tomatele. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. in mod coordonat. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. coacize. la cei cu tendinti la diaree: merele. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. pere. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. inainte de preparare. c) anotimpul.

Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta.Mama $i copitul de sunete ~ i . "s" ori englezescul "th". "a" sau care s e a m h i cu "u". neintentionat. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. muzicii). sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. il repetii. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. genunchii sunt incii in flexie.6 . Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. mfingfiieri pe frunte). Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. "f'. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. Membrele inferioare se mi@ mult. cgdura ~i compresiunea corpului.7 . Limbajul. Fig. Vederea . Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. ~i mamii). Personalitatea sugarului se dezvoltii. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. care are o bun5 mobilitate. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge.A~ezat burt5. Recunoa~te pe mamii. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. mdngfiieri. h g u r e ~ t echiuie spontan. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. in sus ~iin jos. Contactul social. Modularea vocii este bine diferentiat5. va inviita . mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. Fig. dupii sentimentele pe care le exprimii. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. Apucarea. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat.Culcat pe spate. observfind-o si gfingurind de multe ori. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece.yi mi~carea globilor oculari. aceasta constituie un stimul important. 3. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. se rnai uit5 intermitent cruci~. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. devine lini~tit atent. Observii. Se bucurii de propriu-i "ciripit". Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. d) Ajezatpe burta'. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. Sugarul devine atent la zgoinote. Sugarul se joacii cu sunetele. e) A~ezatpe spate. Poate fi lini~tit vorbit. cu genunchii usor indoiti. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. inclinate in afarii. Sugarul poate apuca un obiect. Se intoarce spre sursa de zgomote. dar de cele rnai multe ori. c g . acest progres apare rnai tfirziu. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. la sdnga. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. care devin organ de cunoqtere. 3. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. i i dii drumul indmpliitor. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. F'rive~te. vocea mamei. insii. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. fixate in fa@. pedalrind. pedaleazii alternant.

fnfciFatulsugarului mare. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare.4.8 A. durabile ~i adaptate la sezon. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. Pe de o parte. temperaturi sau prilej (stat in casi. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. $i toati viafa va fi astfel. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. progresele sugarului par at2t de simple. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. 3. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. diferiti de tofi ceilalfi sugari. c h d sugarul incepe sii pedaleze. dupi siptimiini de incercare. sugarul devine o mic8 personalitate. daci nu li s-ar atrage atentia. .si-l fini in brafe. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. inc2t le consider5 de la sine infelese. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. f i r i diversificare. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. usor de imbricat. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. care are loc continuu. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. Cu numeroase incerciki. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. va incerca si-1 cunoasci. De asemenea. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. aSa cum am mai spus. Pentru un adult. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. 3. Abaterile de la mediu sunt. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. regula ~inu excepfia. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. Dupi cum am rnai spus. Fig. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. La scurt timp dupi naStere. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. plimbare etc. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. Dupci vdrsta de 3-4 luni. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. deoarece corpul lui.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". pe de alti parte. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte.). cu mkirni corespunzitoare. in ultimul timp. se schimba tehnica de infiqat. de fapt. Particip5 la baia zilnici. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active.

pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. fini. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. mere sau banane. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. in afar5 de mere care se rad. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. pepenii qi cireqele. anason etc. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . La sugarii debili. cu La inceput. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri.). In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Se pot da Er3 nici o teami.) sau in formulele folosite anterior (Similac. altfel.a una din mesele de lapte. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. Sugarul a dobindit capacitatea I L. nu se indulce~te sirop de zahir. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. Preferi uniformitatea! La multi sugari. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. pe Iiing3 lapte. . care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. caise. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). se . Cu piudenti se pot da perele. De obicei insi. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. banane). Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. la nevoie. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. toate fructele. fragi. pentru inceput. in afari Be mere $i de banane. Nan etc. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. determini aparitia de scaune mai moi. foqtii prematuri. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. banane). fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. De asemenea. Nutrilon plus etc. zmeurk &ne. mentin tot 6 mese in 24 de ore. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele.junile (urticarie). La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi.). coacize. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. a ) Numa'rul meselor. strugurii (diaree) $i cip. dar sunt rnai scumpe. de brei.mil 2. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. Dintre zarzavaturi. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. Din practici. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. Se da' inaintea mesei propriu-zise. De aceea.mere rase sau banane. dts consiste~tta ciulamalei. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. piersici. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. banane. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . laptele de vaci diluat qi cu adaosuri..

El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m.zahr. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. apoi vi cartof). D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru.8 B .Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. Mama se poate aqtepta ca. Fig. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. gradului de maturalie a sugarului. . la inceput. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. 3. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. Zarzavaturile aduc vitamine. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe.3. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni.) de a le inghiti $i digera.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . De asemenea. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. amestec de cereale 1. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei.fn plus. la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. 2 . Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment.

Daci apa scade prea mult. Deci. se va constata. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. legume. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. came. piure de zarzavat. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. Daci se d i sugarului sansa de a . daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat.. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar.8 B $i 3. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu.. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.Mama $I capiluf Fig. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. came ~i ou. pentru a nu fierbe in sec.care combat diareea .~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). La . 1985. 1 Dup5 Frarnkelts D.Introducerea alimentelor solide la sugar. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. 1 ridicini de p5trunje1. Boston. 3. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. 2-3 cartofi. fructe. Nu intimplitor. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. Elvetia etc.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. se spa15 si se curifi bine. alimentar qi acest lucru va fi respectat. cind va f mai mare. deoarece confin pectine . Joiies E. Brown and Co.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Little. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. Trecerea se va face treptat.8 C .: Manual of Pediatric Nutrition. se completeazi mereu.

Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. in traditia romiineasc5. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). sau cereale fir2 gluten (orez). in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). morcovi. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii). in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. d u p i aceea. 150. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel.1. Este bine s i se faci. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. eventual ~i cartofi . din doui in doui zile.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme.112 morcovi trecufi prin sits. care sunt toxice!). fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . Se spali bine.8 C pag. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul.112 a p i de fierbere .112 . gulii. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. boabe de maz&-e verde. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . ceapi. Se folosesc numai o u i proaspete. in prima zi se va adiuga un sfert. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. zb&cite. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. tomate. . de obicei. 3. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul.eventual 1 . telin5 sau pistiirnac). Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior.4 .112 .3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. pe ciit posibil. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. pitate. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. La inceput carnea se fierbe separat. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. . sau ulei. dovlecei.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. fn siptimsna a treia. Ulterior. Carnea se fierbe si se mixeazi.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). Cumpirarea alimentelor. foi verzi).113 api de fierbere . de buns calitate) se transeazi in poqii mici. . acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. alterate. albiturii. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . Carnea procurat5 (proaspiti. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu.

inainte de fierbere se taie in felii subfiri. capacele de lemn pentm t%at (carne. indeosebi laptele de vaci. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. din otel sau emailate. pistrate corect (cartofii. de asemenea. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. La inceput. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. psine. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. Se prefers camea "albi" (dc giini).Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. iar spre 89 luni ca o pasti. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. Preparare. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. ficatul de giinB. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. tapioca). inainte de folosire. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. carnea $i ouile. . spanacul). spilarea msinilor este obligatorie. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. ea se poate "drege" la inceput. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. Apoi se d i sugarului respectiv. zahiir etc. Se aleg morcovi rnai tineri. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. se d i fluidi. conopida. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. mazirea. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. ceea ce este de preferat. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. fasolea verde. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. La inceput. sfirsmate cu furculifa. O d a t i dezghefati trebuie folositi. in loc de came se poate da peqte. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie.) vor fi tot timpul acoperite. in general. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. GBleata ("pubela") se fine curatB. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. porumb. morcovii) sau congelate (dovleceii. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. inainte de folosire. rnai ales masa de lucru. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. ci numai carnea. la 4-5 luni. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. pe timp de iarni. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. Carnea se poate procura in cantititi rnai man.

introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. .~: 180 ml lapte ("de durag'. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. acestea. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. este pudtoare de infecfii). preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. de ciiteva ori pe siiptkiinii. Beba. sare. . iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). . odati cu vksta. Unii sugari accept. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. Guigoz 2. Masa de la priinz. Nutrilon plus. pulp. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. Nu este necesarii incii "supa". 153 . Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul.). porumb) . Ora 10: nimic sau fructe (suc. cartofi etc.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". le amestecafi inainte de folosire. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite.studiafi compozilia indicatii pe etichet5.). precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. ins. minerale ~i vitamine. miere. repetiim. . dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. Evitafi sucurile de fructe concentrate. dupii acest interval se aruncii. dup5 care i se poate oferi siinul.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Prcinz: 1 20.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. Humana 2. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. Nativa 2. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). un sfert de linguritii de ulei. dentifiei $i cre~terii. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. care au te efecte nefaste asupra apetitului. . Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei.verificafi data expiriirii. . ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. La sfiir~it de suc fructe diluat. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. Unele confin substanfe care le ingroa~ii. La cei hriinifi artificial. rnai bine untul. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. De altfel. la una din ele se vor da fructe.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: .1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. sau adaptat (Similac etc.. miere sau zaharinii. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. Se prefer. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. Nan etc. amidon sau glutamat. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. Gustare: incii un biberon d e lapte. de legume se poate da ~i rnai rar.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). Trebuie ins. Predispune la obezitate.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti).borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea.

Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. 3. Dimpotrivi. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. fi d i drumul singur. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. controleaz3 bine mi~c5rile capului. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. sugarul ivi tine bine capul. . Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. Stilnd culcat.9 .Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni.9). Fig. Motricitatea generala'. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. culcat pe spate. acum deschise. in ultima luni a crescut cu 2 cm. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. Lungimea. 3.10). Spre sfilrvitul lunii a V-a. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. il scuturk il izbevte de gratiile patului. dar il tine bine striins. iSi apuci picioarele vi le duce la guri.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. ridic3 singur capul de pe planul patului. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. dand impresia c i face "'puntea". Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. ciind cu celQalt. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. Schiteazi tilrilrea. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte.Dup5 4 luni. sugarul. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. genunchii pot fi bine i n m i . S d in pozitie simetrici. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. membrele inferioare se intind. in timp ce este ridicat. 3. Bazinul este aplicat pe planul patului. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig.10 . in timp ce ridici vezutul. cu toate degetele. cu capul ridicat pan3 la 90". Se pivoteazi pe un singur brat. b b) A~ezatpe u d . sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. Fig. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. 3. i n c i cu sangicie.

sustinut de subsuoara' (axile). f) Reacfii de pozifie. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia.11. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. MotricitateaJna' si apucarea. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. "fredoneaz5". indoaie qi intinde genunchii. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. . Fig. fntinde m2na spre o juckie. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". incepe s5 emit5 silabe (da. B . Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. in orice pozifie. marginea patului etc.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. sugarul va morfoli. se opreqte qi reincepe mereu. Vorbe~te singur. incepe stabilitatea trunchiului. Dac5 nu i se dau jucgrii. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. genunchii sunt flectafi. capul se pozifioneaz5 bine. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. 3. A . se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. foarte probabil. iar gleznele sunt mobile. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. juciirii din cauciuc. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. 3. Sunetele emise sunt tot guturale. Sugarul giingure~te "vocalizeazii".Reactie de pozitie. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). Este o modalitate de ale cunoqte. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. c3m5qufa.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. 11 a qi 6). leag5 sunetele. de.11. Sunt indicate: inele de plastic. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". C2nd mama imit5 aceste sunete. se apleac5 in faf5. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. angajeaz5 . acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. Spatele nu este drept. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. Tinut de umeri. Fig. e) Ridicarea tn picioare. Limbajul.piiturica. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. 3. Guru devine un organ de cunoastere. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie.

tipete). indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. Stimularea dezvolta'rii sugarului. Auzul ~i localizarea zgomotelor. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. picioarele. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. "visitor").La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi.) qi antivirusul hepatitei B. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . se bucuri d e ele. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. "activ". in continuare. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. Emite sunete nuanpte. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. se risuceqte. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. intinde bratele qi reia vocalizele. consistenta. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. iar Injurul lui s i fie liniqte. tuse convulsivi). incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine.comparat cu altii de vksta lui . Normal. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. miiinile. de vaccin antipoliomielitic (A. "leneq". Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. daci i se vorbeqte este fericit. sugarul r2de cu hohote. fata). Vaccina'ri. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. Nu se pot trage concluzii definitive. Introducerea de alimente noi (fructe. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea".De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. funcfie de organismul sugarului. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie.s i realizeze diverse performante. teami. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Eritemul fesier. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. fie rnai rare qi rnai consistente. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. Baia zilnica' este obligatorie. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. se intorc in toate pwile.un fel de "conversafie". La sugarii cu tendinti la constipatie. m2nie. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. acesta s i fie calm. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. loc de reacfii globale (tresruiri. . sentimentele se nuanteazi. unii gilnguresc. constituie o greqeal5. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. mere. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. Repeti propriile sunete. De exemplu. Materiile fecale ~i urina. Urina capiti un miros de amoniac. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. zarzavaturi. Materiile fecale se mod$ca' mult. carne. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. aqa cum am mai spus. "sensibil".uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. Contactul social. tetanos. g2tu1. in general rnai bine tolerate (morcovi. P. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. care . iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. banane). plictiseali. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei.

de exemplu.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. Portionarea esrz usoarii. p5tn1njel. sli Enccrce s5-1 recupercze etc. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . sii-si foloscascri degetele. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele.firbr. pag. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). 13 aceast3 v2rst5. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. Se col~tin~l. armonia vietii de fiimiliei. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior.2 Fag.2 lingurite mici).5. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd.8."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. sZ ss "converseze'-. clt. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.\. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. Ass curn :IW m:~i sp!~.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita.i. De aceea crwbiipcirinyi. s5 cunoascii. s5 se joace cu copilul. zarzavaturile. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi.50). Nu se adauga sare sau zahar. n sau Produscle Ecbelac. amintirea exprrienjelo. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. P priveqte. R. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. i-econ-iand5 Rrtr c.-~piii mari si de adallti. predispune la carii delltare. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti).8. Piirintii \'or alege un obiect usor. 1. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. 126 xi t i ? 3. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. duciindu-1 ia gur& 6 . Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. in n schinlb. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv.. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. La clistant5. Lu sugurii hrcnifi urti$cial. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. .5. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . cle co~ltil~uli~. De 1-egill.ictrti. "fizic". unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea.2 pa?.~ preg5ti1-i.1:i . programul zilnic. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar.digeratr si eficient folosite. in prezent. P siiptrimiinile 1lrm5toare. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. PI aude n 1 1 suniinc!. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. Q ' pa?. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. Kestul poate fi foiosit de crvltre . trecute sunt aparent f5r5 importantii. in rea!itate.1 "studieze".re:~lc ivezi tabcilul 3. alimentatia. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. Dac5 suganll se satur5 c11 mai .r). s5-1 "plimbe" prin fata ochilor.. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie).sugari. P pipsie. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. 3. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. E! trebuie.-. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). nlai t2rziu.(piurcuri si sucuri). sri Pngrijeascii. Hipp . Treptat. s5-1 azvirle. n Sugarul ?I apucii P palms.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. alimentati nunlai la siin p2ni I .sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. 126). Din fig.nu nunlai mama. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. o jucrrie.plistiirnac. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne.

in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. fructe yi zarzavaturi). de consistenla ciulamalei.). daci nu s-a realizat in luna a 5-a. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. sau D. Este important insi ca foarte cur2nd.). Mierea de albine. Prohlema anemiei feriprive. gulie. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. de 200 000 u. varzi de Bruxelles (verziyoari). fir2 completare cu biberonul cu lapte. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. ceapi. pentru c i alimentele fierb repede. . Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). mere. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". La !ara'. Ficatul are un confinut ridicat de fier. La aceasti vilrsd. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). anason. conopidi. Se poate da yi peyte "slab". Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. tomate. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. predispune la c a i i dentare. cereale). De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. mazire verde fini.poqii mai mici. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. i.soarelui. fructe tropicale etc. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. alimentele nu se incilzesc in borcan. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. a c k i tetini are orificii liirgite. spanac. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. ulei. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. ci le impwifi in poqii mici. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. indeosebi. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. in timp ce se incilzeyte. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. fiola respectivi se poate da pe guri. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile.10 lingurife de ulei. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. Prevenirea cariilor denture. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. Ulterior. carne. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0.

.

13). inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". 3. i ~ indoaie i spatele. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. Apucii bine un inel in mhii. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. Unii. La inceputul lunii. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. o scuturii cu energie. apucarea unui cub este precarii. in Ulterior va mhca. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare.fiind mai subtire . nu sunt umuzte de succes. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. chiar dacii este plasat intre perne. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. 3. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. Motricitatea Jim". d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut.1 intoarce in toate p q i l e . Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. apoi. sugarul tine m2inile in fa@. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). + Fig. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta.sugarul il cuprinde mai bine). Sugarul va sta bine cdnd mu. Pozitia aceasta il bucurii. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . il intoarce in i toate pwile. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. 3.poate privi lateral. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. &ii nici un sprijin. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). . iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. dar i ~tine bine capul.ezdPld. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. f&ii a obosi. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. qezat in acest scaun. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge.Susfinut de axile. I . o tine mai mult. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. ridicii sus capul ~ i .13 . intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). prinderea devine palmarii. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea.i p o a t controls. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. r2z2nd zgomotos. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine.

inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). Limbajul. jucgrioara cade. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. "pa-pa7'.tiinfu de sine. cutanate (de pipiiit.i ceea ce nu era el. mingiiat. de vocea. incepind din luna a S. avanseazii putin pe burtii si. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. sever. tonta'familia il va clzema cu ace1a. dee. ge-ge). incearcii sii se deplaseze. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. s2nii.14 . Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. sugarul capstii coiz. Atunci incepe sii fipe. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. surorile. incearcii sii se apropie de ea. ee.). vii cnnoaste si recunoavte fafa. cald etc. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. ea ii va fi striiinii. pe miisurii ce se dezvolt5. .asea. la micii distant5 de m2n2. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. Deosebe~te tonul cald. decepfionat. Treptat. de ceilalti membri ai familiei. dupii mai multe incerc&i. durere. intrebati-1 unde sunt fratii. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. moduldnd tonul vocii. auditive. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. miinilor si picioarelor sale. Unele senzatii mai . bunicii. in aceastli ultimii eventualitate. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. apoi deschide qi inchide alternativ degetele.Ekolutia Iuncliei de apucare. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. Totu~i. decepfiile. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. isi cheamii mama "pe limba lui". La inceput stringe bine juciiria. driigiistos de cel ferm. miinile. il chemati cu prenumele siiu. scoate tipete triumfale. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. rece. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. reuvevte sii apuce obiectul dorit. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. Dupii succes se agitii. olfactive (de miros). tresaltii de bucurie. la baie. de mama sa. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. sugarul se va lini~ti.iprenume. oo. "ma-ma pa-pii". ghe-ghe. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. agitii bratele. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. 3. De refinut cii sugarul uitii repede. Pufin cite pufin. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". apoi i$i reia incerciirile. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). la inEsat. simfind preZenFa familiei.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. goo. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. Contuctul social. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere.

se mi@ rnai mult. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. le scapi. si-1 scoati la aer.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . ca mami. s i vorbeasci nimeni cu ei. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. Persoanele care vorbesc tare il sperie. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. Vederea. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. Controlul capului este bun. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. Sugarii lisati in pat tot timpul. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. Auzul. De aceea. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. cu toate c i au o inteligenti normali. Astfel in jocul cu copilul. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. In familiile in care rnai sunt copii. Rezulti c i dezvoltarea psihici. in diferite planuri. prin balansarea ciruciorului. rotatia se imbuniti{e~te. le regise~te. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. sugarul capiti interes pentru societatea din jur.' Din interiorul corpului. s i se "intretin5" cu el. mai de dimineat5 ~i spre seari. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. le vede. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". in i prezenta mamei. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. iarna.~perfections functia i motorie. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. de program "de via@''. Coordonarea mhi-ochi este buni. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. La aceasti vhsti. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. Prive~te orice in jur. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. se dezvolti rnai greu. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. Nu rnai are strabism. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. contactul social. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Prin persoanele din preajma lui. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Aude sunetele proprii ~i le repeti. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. s i i-1 luati din nou. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. le pipiie. s i repetati acelea~i jocuri. . Urmire~te orice. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. Este obligatoriu ca tatid s i . Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. putin cfite putin. sunteti figura mereu regisiti. s i i-1 dati. s i . Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . durnneavoastri. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. ajutorul p&intilor. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara.. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. maturarea simturilor. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. . De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. le apuci. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. vocea mereu auziti. daci-i vorbe~te. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. indeosebi a1 mamei.

6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. s5 se agite. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. ci si vorbind pe "limba lui". Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. Somnul. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. eventual i se va da biberonul. musafiri in propria familie. Dac5 timpul este favorabil. strangulare). vizite in alte familii. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. e ) Baia general5 se va face zilnic. televizo~~ deschis etc. bunicii sau frafii mai mari. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul.6. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. prefers r desigur societatea lor. pentru a se evita accidentele (fractuii. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. pentru a nu-1 zg%a pe sugar. in timpul ingrijirii sugarului in pat. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. Baia devine un prilej de bucurie. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate.sunt Ecute cu un anumit scop. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. s5 se m i ~ t in voie. . Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. 3. Patzil. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". eventual. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte.in general . Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. dar . in apropierea lor. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. cgnd este mai r5coare. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. strigiind si chiuind de bucurie. S-a obisnuit sii miingnce bine. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. sii bea putin ceai. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. bineinteles nu pentru a merge. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. va f i Ecutii rnai spre searii.).

Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea.. Mai W u . .dimineafa: un biberon de lapte "de durati". pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. g2lbenuq de ou. Nutrilon plus. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. La pr&la nevoie. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. Nativa 2 etc. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. Milumil2. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. apoi vor creqte la 200-220 g. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. 3. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. fn conditii normale. C pag. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. gr6simea de la qunc6). Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. &6 sau cu adaosuri (glucozii. Incepdnd de la aceasti4 v&st6.8. 126 ~i fig. sugarid va avea. dar se qtie c6 orice inceput este greu. fierte impreun5. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. zarzavaturile se toac6 &nt. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. obiectele din jur. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. La pireul de zarzavat. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. deqi ar putea s6 le mestece. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. La inceput iqi va murdiki p miiinile. pag. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. pasiire.formule"). . deoarece aceasta se diger6 rnai greu. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. in general. rag. Dup6 piirerea noastr6. atunci c h d ii ies dintii. cu miros urdtl. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. Cu timpul. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. urm6torul meniu: . "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. cu gust plgcut. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. pentru a le suge qi a le morfoli. prin came qi giilbenuq de ou. Alimente consisteate. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. vitamine). La sfiiqitul lunii a 7-a. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. gdsc6. p h l . Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. carne. =nuri de cereale. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. 150).2. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. dac6 sugarul creqte bine. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. fap. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). dextrin-malted.4-4% e s i m i .Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi.

.

in "patru labe" qi "Tn picioare". Auzul. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Se intoarce spre sursa zgomotului. Fa@ de strGni este rezervat. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). care este o rotafie in jurul unui ax. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. in cadrul tentativelor de deplasare. Este bine sii se respecte aceste sentimente. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. Emite sunete nuanfate. Privirea incepe sii fie "griiitoare". Dupii ce le apucii. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. Contactul social. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. "de-a buvilea". adicii prin bucurie sau disconfort. . ta-ta. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". plhge cu disperare. Imitii zgomote din afarii. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. pe c h d la al* ea este izbitoare. Limbajul. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. Reacfiile sunt de pliicere. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. ma-ma. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. Adesea. tdrdrea. glezne). Apucarea. Mlinile se unesc pe linia medianii. "mersul"de-a buqilea. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. de pe burti pe spate. pe ambele. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. repeti vi modificii sunete.Mama # copilul d) Rota*. se bucurii de imaginea lui din oglindii. se insotesc de bucurie. reacfionhd corespunziitor. Fie cii este avezat pe spate. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. "ca racul"). Din orice pozifie. volduri. La aceasti vfirsti. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. dar predominii incii apucarea de tip palmar. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. uneori de chiote. Motricitatea find. pa-pa. Imitii. Se observii o bung capacitate de extensie. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. dacii el aratii cii nu B face pliicere. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. indoaie vi . ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. Aude vi repetii sunetele proprii. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Se joacii cu mginile qi picioarele. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". fie pe bu&i (mai ales). care i-a %cut recent o injecfie.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea".

in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. insecticide. in timpul noptii. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare.7. griiunfe. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. in continuare. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. Dupii piirerea noastrii.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. riiceli. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. Al@ise trezesc. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. Sugarul va fi liisat. bile. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. care sperie pe unii sugari. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. Rar se uitii cruci~. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . biiuturi alcoolice. medicamente) .Calitatea recepfiilor vizuale. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). Pentru a nu-i fi prea cald. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C).S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. La aceastii varstii. Dacii se face cu indembare. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. cand prive~te lateral. fn concluzie. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. se va folosi sacul de dormit. dacii stii nesprijinit pe Sezut. cu calm. Prin progresele motorii. fiind incii nevoie de sprijin. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. cosmetice. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). Din luna a VII-a. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. 3. de pe o parte pe alta. baia este o pliicere pentru sugari. zilnic. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. fierul de c5lcat incins. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. se intoarce din ce in ce mai bine. "cad" dupii 1-2 minute.

vitamine. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. Dimineata sugarul va primi un biberon. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . Poate fi luat in brate sau. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. papana~i. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & .budinci. . Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . scaunele con@nceluloz5 nedigerad. banane. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. familiile instikite. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. p a t e opi2-i. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. compot de mere. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. iar d a d se dau fructe. fructe tropicale etc.) la sugarii care au aceasd tending. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. scaune moi ~i urlt rnirositoare. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere.) de la f m e ca Hipp. c o m p t de gutui. se pot da fructe proaspete fierte. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". Fructe conservate. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. Seara. d a d prefer%. fiind nedigerabile. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . poate fi l5sat s5 bea singur. Multe mame se nelini~tesc. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. Nuhilon plus. . Humana 2.h a t i sau cu cereale instant. shivite ~ i la nevoie. pasd de mgceve. fn lunile urmgtoare. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. De asemenea. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. mazke verde. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. indulcite cu sirop de zahk. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). mobilierul se va reduce la minimum. gulii etc.facultativ. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. de preferat cu lapte simplu sau. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. Gustarea de dup2-amiaz2. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. D a d sugarul este avezat pe podea. va fi ajutat s-o f a d . Nestle. fasole verde.Milchbrei). singur din biberon. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5.gSlu~ti. pasd de mere. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. cereale. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. h practic5. periqoare. Milupa etc. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. conopid2. mama va sta 1 h g 5el. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. in principiu. Nan. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. agitajie etc. ins%.

glucide. Din pozifia "pe bud?'. fete = 67 cm. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. Nu este un motiv de alarms. Fructele. aSa c5 sugarii.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. vitamine. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. metabolism. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. b) Aqezat pe burta'. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. cu sau mii adaosuri). Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Motricitatea generala'. trunchiul ~i membrele inferioare. iar la fete 7 8008 000 g. minant in meniul zilnic a1 sugarului. care contribuie la formarea globulelor roqii. i ~ i i intinde bine braiele. cre~tere) este laptele. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t .17). a) Culcatpe spate. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". . constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. proteine). care nu le primesc din diferite motive. 3. 3. excrefie. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. nici un sprijin. siruri minerale. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. devin anemici. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. glucide. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. Sugarul crevte cu 400-500 g. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . Perimetrul cranian = 43-44 cm. i ~ controleaz5 bine capul.17 .

a) Limbajul. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf.3rilesunt bine coordonate. Nu este le arunc5. cu baz5 mare de susfinere. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. apucare al mpilor se menfine. linhd "dada". D5 drumul intenfionat la obiecte. Pipiiie $i atinge obiecte. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). "cu adres5" nu este departe. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. Se intinde s5 apuce abile. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. "papa".18 . Descoper5 sliibiciunile p. PC). intr-un fotoliu burt5. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. il ridic5. nerWare sau chiar de m h i e . Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. podea. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. picioare.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. fn schimb. Numai o mica parte din dezagreabile.3rinfilor. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. de asemenea. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. Primul cuyht sugarul pkjevte. Motricitatea fin& Apucarea. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. Mi$c. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. fncearc5 s5 un cub. Se mivc5 in jurul picioarele. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). Instalafi-1. 3. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. hva@ s5 cunoasca axului propriu. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. cu u$oar5balansare.Mama copilul Fig. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. nesigur. b . pe care il fixali mama renun@ la joc.a. ca: "tata". apoi st5 in aceasti4 pozifie. Pronun@ primele bisilabe. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". diferite materiale. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. "mama".

Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. Astfel. camera. h plus. prin alternanp zi-noapte. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate.t-eytein toate r planurile. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. veghe-sornn. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. dar il invali s i cunoasci yi lumea. foame-salietate. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. de greutatea (greu-uyor). yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. obiectele. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. va putea s i le dea un nume. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. suspicios. casele. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. mai intiii mama lui. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. Astfel. le regbeyte impreuni cu dvs. Cunoayterea de sine. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. timid cu striinii. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. ciit yi prin excitaiii exterioare. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". Daci este Iisat s i priveasci feie striine . care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. ii d i copilului nu numai limitele personale. dar f2ari grabi. scaunele sugarului sunt mai bine formate. Vederea ~imi~carea globilor oculari. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente.Astfel se exerseazi contactul social. le priveyte fafa. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. Voind cu orice pref s i i se . ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm.peste umirul mamei . util pentru copilul mic. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. in ciiteva luni. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. 1-a schimbat. se face royu la fa!& se screme. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". ci de ceea ce aceasta face. strizile. apoi celelalte fiinie apropiate. prin prezenia ei. obiecte mici pe care el le apuci. Uneori. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe.in autobuz sau pe stradi. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. phupl. ii vede faia de aproape yi de departe. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. se contract5 apoi se uyureazi. apoi de culoarea lor yi. zgomotticere. protesteazi. Auzul ~i localizarea sunetelor. daci il atinge. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. scoate un chiot c h d a avut un scaun. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. $i la acest punct mama este cea care. de consistenp (taremode). se "concentreazii". Va fi schimbat. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. o pierde yi o regiseyte mereu. activitate-repaus. intoarce capul. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). le pierde. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. automobilele. I-a miingiiiat.

In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. se vor confectiona pernite de protectie. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. fir5 asperititi. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. Dupi masa de seari. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii.~lovi capul i de perefii patului. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. jocuri liniqtite. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. Invafi s i mestece alimentele. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv.2 ore. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. incearci s i stea in picioare. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. Uleiul nu se fierbe. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5.inliture scutecul sau chilo@i murdari. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. inainte de 11. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api).12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). 126). pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. 3. fie fructe. . S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. supraingrijire a copilului. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). Scoaterea copilului ciit mai mult afari. daci i s-a satisficut nevoia de "societate".mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . jn conditiile unui progres normal. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. pag. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. in ciiteva zile se va liniqti. copilul va fi pregitit de culcare. in caz c i se introduce de abia acum. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. Devine rnai activ. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic.8. Daci mama are talent. mesei de seari qi a1 culc%ii. Pentru inliturarea cauzei. Jocurile agitate. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. sau in familie existi o stare de anxietate. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. in paturi cu margini f5ri vizibilitate.2. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". De exemplu. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). nu are nevoie deloc de inciltiminte. in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. de miqcare qi daci este suficient de obosit. fnca'lfa'mintea. timp de 1 Y2 . Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. Laptele de vaci se d i integral. se tiiriqte in toate psqile. eventual qi in cursul dupi-amiezii. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . Daci reuqeqte. Somnul. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). A Leg6mtul (miqciki de calmare?). Orizontul lui s-a l5rgit mult. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante").

Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. Unii copii. contact social.~exprima mirarea. dezvoltarea psihomotorie. rnai consistente. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. stiiin qezut. in loc de cereale se incearcii griqul. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. La sfsvit se va da zeamii de compot. annonic conformat. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. nu. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. ci vi de tipul constitufional. de exemplu de gratiile patului. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. inaintea unui aliment nou prin aspectul. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. sucuri). dupii ce stau pufin in picioare. Ca qi adultul. Motricitatea generala'. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. in nici un caz. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. cu "tonus" muscular bun. nu". nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. giilbenuvul de ou. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. sugarii gravi. de oviiz sau de tapioca. pe~tele slab.de lungime vi de alimentafie (cantitate. imbolniiviri. dimpotrivii. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. sarea. Acevtia au inviifat s5 se . i Nu-1 dojenifi vi. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. incep s5 pllng5. de m 2 .La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. Foarte des. unui aport excesiv de calorii.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. Gustiirile vor fi constituite din fructe. iaurt sau chiar un biberon de lapte. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". este numai un mod de a . la un sugar mare. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. ficatul (pasiire. fulgi de porumb. vifel). Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. untul. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. culoarea sau consistenfa sa. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. cu brlnzii de vaci. Nu credeli cii nu-i place. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. Dac2 un sugar are un plus de greutate. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. qi copilul rnai mare. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. dar cu lungime rnai mare. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. calitate). comportament emofional etc. dlnd indicafii amiinunfite de regim. creierul. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. in mod obi~nuit. Sugarii cu greutate prea mare. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. de fructe sau de legume. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. in aceastii lunii. in general de cartofi $i/sau morcovi. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. dulciurile. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi.

incepe sii vorbeascii goptit. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. Limbajul. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . Din orice pozifie se afliih echilibru. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). Pentru a atinge unele obiecte. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii.). la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. dozele fiind fixate de medic. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. Uneori. inclusiv in afara sferei lui de acfiune.ridice. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. care pot surveni rnai &iu. mama fl ia in bra@.9. nu-1 supraingrijiti. in timp ce in alte @n. In general. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. Contactul social p comportamentul emotional. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. La trezirea din somn. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. b) La noi in Wii. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). nu deveniti anxioqi la insuccesele lui.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. apoi incep jocul de la capiit. dacii este alimentat corect. atentie qi calm din partea piirinfilor. ins&. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. &ii nici un s o p . Reactia dispare in 1-5 zile. Motricitatea find. In timpul zilei. i. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. C h d i se trezeqte. se continuii profilaxia. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. Nu-1 comparati cu alti sugari. nu-i va rnai fi teamii. Normal. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. Striiinii sunt priviti cu rezervii. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. dar rnai ales de dragoste. picioarele qi. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. . Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. sunt mulfumiti.intregu1 siiu corp. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. poate folosi degetul ariidtor. perioadele de somn devin rnai scurte. Se va combate febra qi agitafia.T vorbeqte. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. Adoarme relativ repede. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. 3. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. iqi moduleazii vocea. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. Se joacii cu mginile. sugarul este vesel qi activ. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. bile. "guturai".intinde m h a pentru a apuca obiecte. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. Somboane). Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad.

. alimentafia din ceaqcii sau pahar.sau iaurt cu biscuiti . in continuare biberonul.banana sau mere rase . Practic.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .sau un biberon de lapte . simplu sau cu fain. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte .fie un biberon cu M m l lapte de continuare .priijiturti de casti seara: .fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") .3 pag. 127 Majoritatea sugarilor prefer.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate .fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti. S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit).1. in mare parte la menu-ul familiei.lapte ~itsau derivate de lapte . Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini.in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii.2 pag. ciu- ~ 7 : k t i de vaci.pireu de legume variate sau de cartofi. 115. care dispare de la sine dupii cAtva timp.) . de cereale . Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale .sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke .Iln biberon de lavte . 2.carne (vita. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii.sau omleti . brhz. copilul va "pierde pe drum". deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. 3. fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.sau paste Gnoase fine. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . Se va incerca.2 $i 3.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . mtimtiliguta. TABELUL 3 . Este o parte din procesul de inv3tare. orez.fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti .apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . Spre sf2r~itul primului an de via@. sau paste fiinoase fine . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte.lapte + adaosuri . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni.compot de fructe si%hate gustare: . sau topitli) .fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. budinck c h e ~ etc. multor sugari nu le mai place' laptele. briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar. turnhd in pahar o cantitate micii.br2nza (de vaci.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: . fulgi). dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan.intre mese se poate da suc de fmcte sau . 126 $i 3.came .fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . miel) sau pevte slab .2 pag. De asemenea.5 unt cu miimiiliguF gustare: .fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . pastire.fie un ou (fiert tare. chiar pentru alimente pasate.Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui.sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: . In prima perioadii. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.sau i a m biscu* cu gem . iaurt.

sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. 21). Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). 3. 3. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. mai devreme sau mai tiirziu. . Cuvintele sunt fZuii adresii. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. se rostogole$te. apuc4ndu-se de gratiile patului. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. se sprijinii in fa@. se va aviza medicul. 3.lateral qi In spate cu usuring. 3. in timp ce al~ii (mai putini. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. c) Ridicarea in picioare. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber.21 . judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Fig. 3.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. Somnul. meqtequguri etc. ca intr-o pens&.20).b . Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". cu o miqcare grafioasii.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare.). fncepilnd cu aceastii vArst5.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. Fig. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. fn general. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie.a. Motricitateafina'. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. de calm qi de securitate. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii.20 . 3. b) Statul in sezut. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. cu echilibru bun. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. Fig.19 . care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig.

cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre.22 . Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. pozifia de stat pe vine". fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. mereu aceleaqi. Formarea deprinderii de a fi curat. in special. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Aqa cum s-a amintit mai sus. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. "Jocul" cu organele genitale.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros).La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. degetele qi urechile.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. Copilul nu trebuie certat. 3. Fig. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). fn schimb. controlul sfincterului ani. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite.23). Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. cu a d t va fi rnai bine. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. 3. atunci ~ 2 n are succes. pediatrii. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. va deschide un robinet de apii. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii.10. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. Olifa. Or. Biiiefii. Concomitent. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. trecerea la o alimentafie . incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii.23 . Fig. q a cum iqi pipiie. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. 3. fn plus. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. prin comportamentul pirinfilor. 3. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. Normal. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare.echilibrafi. de exemplu. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. calmi. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

185 . Fig. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului.31 .Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. apoi in sus.33 . 3.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor. 3.30 .34 . 3.a. Fig. b . 3.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. Fig. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap. incet la loc. 3. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia.Tractiune din pozilia culcat pe spate.32 . Apoi se aduc in fala. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). apoi culcat . de Fig. Duce bralele lateral pe llng5 cap.

care a inceput sti umble in patru labe. Dupl clteva qedinte.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. prin exercitiile sistematic efectuate. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. 3. pentru a nu rlci. 3.38 . deaarece sugarul se miqcl qi singur. copilul va participa "activ". in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. gimnastica va fi indrumatl sau. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. Se va hcepe cu cele mai simple. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. Brafele se dep&e& lateral.chiar efectuati de cadre de specialitate.36 . 3.Mersul in picioare cu bra~ele intinse. 3.37 .Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. hcurajiindu-1. h aceeaqi secveng. dupl care se poate face o micl pauzl.35 . Fig. Aceasti durati nu va fi depgqit5. Se va vorbi tot timpul cu sugarul.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Fig. p&$e$te fie pe vlrfuri. fie aplickd ambele plante. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. Fig. Fig. .

fi plac unele obiecte mari. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. cuburi. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. rulmenfi de metal. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. o rgfuqcg. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. oricdt de emetic ar pgrea inchise. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. cufite). Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". lingurife). De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. jucdndu-se pe rand cu ele. le pipgie. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. dar nu deasupra nasului. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. mai ales in orele de dupg amiazg. Juca'rii adecvate sugarului. ii fac plgcere. bile de sticlg. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. precum qi juciirii adecvate. mgrimea qi materialul). anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. Incep sg-1 intereseze cQile simple. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. Perioada 4-9 Zuni. Cu multg plgcere. befe. La aceasti vkstg. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. Astfel. animale care c2nti.39). solnife. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. furculife.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. In leggturg cu sensul jocului. Perioada 2-4 luni. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. cu animale frumos colorate. de o sfoars. orice juciirii care nu se pot spgla. fntre luna a 11-a qi a IV-a. care sg-i ofere satisfacfii sporite. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. ca qi munca pentru adult. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. La un an. cutii bine fnchise. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. le strdnge in mdini. Sezdnd. . flacoane sau sticle cu medicamente. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. 3. bucurie. cuie. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. risckd s2 se sufoce (fig. sugarul se ocupg tot mai mult de ele.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. nasturi. fn general. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face.). Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. fn casg. obiecte t%oase sau ascufite (ace. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur.13. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. fncg din luna a 11-a. ci fn dreptul mdinilor sugarului. Apuc5 obiecte. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. sgngtos. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. latura formativ5 a jocului. Cuburile compacte sau goale. au apgrut numeroase teorii. Perseverenfa. A Perioada 9-12 Zuni. greblg. fiind tot atdt de important pentru copil. ggleatg etc. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie).

41 . piirinjii isi pot programa. Dacii se cumpkii juciirii. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. 3. d) coji de . existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. se fine seama. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare.40 .35 .Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic.3. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. Fig. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. pungi de plastic. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. podeaua nu va fi alunecoasii. la o anurnitii or8 din zi. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite.3. Rolul pdrinfilor. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. plnii la vhsta scolarii. de elaborare si de a fi iubite. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. copiii nu vor avea acces la balcon. 3. Din luna a 11-a. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. care le duce la gurii. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. Mai ales dup5 un an.41). de acum incolo. insecticide. ducgnd la sufocare) (fig.42). fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. bilele ajung la dispozifia copilului. nu-1 vor purta pe sc5ri.3. substante de uz casnic. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs.42). o perioad5 scurtii pentru joc. le poate aspira pe trahee.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. c5 un copil are nevoie. sprijinit de mobilii. potential toxice (detergenti. 3. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. nu-i vor biiga nimic in gur5. Jocul cu frafii. asa cum se obisnuieste in unele familii. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig.40). biiuturi alcoolice). jocul este permis. 33.Fig. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. Accidente. mobilierul va fi redus la minimum necesar. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig.

42 . am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri. 3.sau pungi de plastic .Strangularea. e) perne de puf .in patul copiilor. l~ Fig.Pericol de asfixie. . Fig.43 . actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. cornuri sau buciiti mari de mere.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. 3.

.

Dintr-o nevoie interioarii. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic.5-3 kg intr-un an. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". grafioase. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. Fiirii sii-qi dea seama. miingiiieri. juciiuyi. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. sii-qi perfectioneze mersul. La sfiirsitul perioadei de copil mic. de sentimentul de libertate. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii".4. certurile. copilul . Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi.1. vorbire etc. cotrobiiiesc. Aceastii mobilitate. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. Mai ales la copiii vioi. de obicei. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. el este mereu activ. treptat devin coordonate. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. creqterea este rnai lentii. brutalitiitile sunt interzise. incurajiiri. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor.1. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers.1. prin primejdiile pe care le implicii. Unii medici se ocupii. 4. Copilul mic ( 1 3ani) 4. Cu toate acestea. nu corespund nevoilor lui naturale. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. La inceput misciirile sunt stiingace. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. in primii 3 ani de via@ biitaia. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru".).2. se cafjrii peste tot. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. lauda. neindemiinatice. Ei aleargii. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare.1. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. apoi sunt domoale. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. refuz etc. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". cu mucoase . Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. apucarea. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. plimbkile rnai lungi il obosesc.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. dar absolut necesare sunt: incurajarea. joc. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. indemiinare. Or.

08 cm (+ 4.15) mediul rural = 11. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .42 cm (+ 3. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.87 cm (+ 3.fete: mediul urban = 10.13) .78) mediul rural = 83.33 cm (+ 4. privirea vie.80) mediul rural = 88.biiieti: mediul urban = 13.35 cm (+ 4. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit. de sciiderea apetitului.90) mediul rural = 88. diareile.32 kg (+ 1.051) Talie (indtime): .516cm (+ 4.fete: mediul urban = 89.251) mediul rural = 12. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea. veseli. imbolniivirile mai grave.bgieti: mediul urban = 12. 18 luni ~i la 24 de luni. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.urban = 78.37) I Talie (iniiltime): .08) mediul rural = 12.67 kg (+ 1.43) Talie: .30) . i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.70 kg (+ 1.3. 4.46) k .20 kg (+ 1.61) La 18 luni Greutate: .12 cm (+ 3.40 cm (+ 3.29) . Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.18) mediul rural = 10. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.74 kg (+ 1.fete: mediul urban = 76. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.7 1) mediul rural = 76.14 kg (+ 0.70 kg (+ 3.751) . cu mari variatii de la un copil la altul.Ol kg (+ 1. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.bgieti: mediul urban = 10.biiieti: mediul urban = 90.47 cm (+ 4. Cifrele' de mai jos sunt orientative.fete: mediul urban = 13.19 cm (+ 3.fete: mediul urban = 11.12 kg ( 1.Ol) mediul rural = 92.33 kg (+ 1. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .80) mediul rural = 13.biiieti: mediul urban = 86.75 kg (+ 1. in s f k ~ i t .95) mediul rural = 10.72) mediul rural = 77.28 kg (+ 1.81 cm (+ 4.512kg (+ 1.48) . Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.de durere localii.bgieti: mediul urban = 94.21) Talie (iniil@me): .50 kg (+ 1. Consumul de proteine animale.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: . medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.513cm (+ 3.26) mediul rural = 13.biiieti: mediul urban = 14.89 kg (+ 1. cu m i ~ c h suple. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.fete: mediul urban = 84.fete: mediul urban = 80.02) mediul rural = 10.051) mediul rural = 11.47) mediul rural = 85. uneori stationeazii luni intregi.510) Talie (imiiltime): . De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.03 cm (+ 3.biiieti: mediul urban = 80.82 kg (+ 1.34 cm (+ 3.71 cm (+ 4.24 kg (+ 1.31 kg (+ 1.93 cm (+ 4.39) mediul rural = 14.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: . iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.08 kg (+ 1. Iatii in rezumat. de o secretie salivarii mai abundentii. de iritabilitate.biiieti: mediul urban = 11.fete: mediul urban = 93.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.biiieti: mediul.fete: mediul urban = 14.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: . insornniile.511) . intre 16 ~i 24 de luni apar caninii. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").86 cm (+ 3.1. cu obrajii ro~ii.la unii copii .bine colorate. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.37) .84 cm (+ 4. 192 .751) .fete: mediul urban = 12.33) Dentitia.80) mediul rural = 78. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.14) .67 kg (+ 1.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.

4. f5r5 s5 se mai sprijine. sov5ie. reusefjte s5 ridice un obiect. se clatin5. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. Acum se apropie de orice obiect. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. copilul va fi calmat. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. fie cu degetele. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. La 18 luni poate urea pe sczri. tinut de o mdn5. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). Cade des. Intre 10 luni ~i 14 luni.uneori cu bratele intinse pentru a . sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. in eel de a1 11-lea an. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. iar dup5 aceea. Timp de cdteva luni. se agaf5. Spre 15 luni. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. tinut numai de o mdn5. apoi de mdini. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. treapt5 cu treapt5. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. incurajat. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. in general. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. dac5 se love~te mai violent. Dac5 intervin incidente. aceast5 nevoie se accentueaz5.). susiinut de cineva. scurte perioade de regresiune. i deplasdndu-se in 4 labe.~ mentine echilibrul. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. cu braiele intinse in sus. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. Fig. Copilul se tdrsste. flectdnd picioarele. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. La 24 de luni poate fugi bine. stagniiri. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. 193 . Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. fie cu toat5 mdna.se "plimb5" prin toat5 camera. il apuc5. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% .Motricitatea. de cele mai multe ori. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. ajutat de un adult etc.2 . copilul poate lovi un balon cu piciorul. La fiecare csdere. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. ~i adesea il duce la gur5. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5.4.. merge de-a bu~ilea. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat.1 . din pozitia verticals. poate fi ajutat. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse.

Apucl obiecte mici (bile. Intemenfia lor pentru a-1 struni. .Se murdilreqte cu noroi. firimituri. 4. .intr-un mod supk5tor pentru adulfi. c o ~ u de h M i etc. . dulapuri. . . Este mai bine ca. obiecte mici. uneori $i zidurile. pietre. . l scoflnd obiectele. . loveqte cu el.4 . ci accentuarea reactiilor de negativism. La 15 Zuni Se ridic5 singur. se aga* de el $i se qeaz5. ?I las5 din nou s5 cadit.f n g e n u n c h d singur. . indeosebi inci5lf&nintea.3 .Execut3 ordine simple. le ridic5 sus $i face paqi inegali. sprijinindu-se de ramp5.fi tentativele de a merge. scotocevte peste tot.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe".Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. incearc5 s5 deschid5 uqile. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". gunoaie. cade foarte rar.Face zgomot. de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. . love~te obiectele.Urc5 s c w e f k 5 ajutor. La I 8 Zuni . "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. . . cu materii fecale etc. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor.Pune degetul h orificii. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . deseori se dezechilibreaz5$i cade. . pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. Fig.Scotocegte peste tot. Alteori.Construieqte un turn cu dou5 cuburi. nasturi).Merge singur. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . m5turi.Se urc5 pe un scaun.Face jocuri cu m&le in oglind3. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . nu a l t e r n e d picioarele. dup5 ce apuc5 un obiect.Merge singur.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. dar rnai cade c h d terenul este denivelat.Deschide cutii. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . Scotoceqte prin sertare. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune.4. Descoper5 scame.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. B Fig. . . juc&ii).

4. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul.Merge de-a indiiratelea. tiieturi). s i descopere cele mai mici obiecte (scame. Fig. 4. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. . 4.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica.).Tine creionul cu toatl mlna. i o cutie de chibrituri. rostogoliri de obiecte mari. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani.Poate siiri in mod rudimentar. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice.6 . cimaqa. . punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. - Fig.incearci s i se foloseasci de lingurifi. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. incilfimintea. a p i fiarti. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. infepituri. o . . cosmetice.Combini jocuri. plini.Se spali pe maini singur. Fig. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . - . .Copilul de l a 1 l a 6 mi . dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor.Merge pe vMurile picioarelor. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci."Experimenteazi". Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . .). dar adesea cade. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati.Urci qi coboari sciirile. "Nu st5 locului".~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. Deschide ~i inchide poarta. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. una cdte una. o .i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici.in general il intereseazi numai performanfele motorii.5 . . daci i se cere. prin iarbi.Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. cideri. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. . impinge. plinl. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. pantalonii. ~ . strichini. cotloane. cimfe.7 . rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. . Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice.intoarce foile unei c a i . grebla. Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. . corpul siu fiind propulsat inainte. . . La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . intoxicafii (medicamente. la gur5. produse de uz casnic etc.intoarce foile unei c i a i una cate una. gunoaie etc.

L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.lLi.r:izS linii ~ert.I. efe(.1-erne.:.t:i~i3.c yiirnb5 pe triciclet. i.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi. Gidi_.)rizontalc i l i ~4.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c . este capabil s5 privt-. -.. .IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu. - . Sc.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.o~i:<!c 6 silii . : ~ 7 r 1 t ~ .ertic. cn' i.G:~uyi "c2te ccva".i..apt8 >:I!-e.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc.i la dl-sapta $i la htkga.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.3 ani B place sii alerge.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne.ap~..~ptZ: c nucl:ii cIl-.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .'trd nu indr:plii~cstc chit'v. creionul cste t i n ~ i :.: ?iretuiilc.. .dpabil priveasc. I J. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.ii7a c5 un .i ic). fiir5 3 o "1.. incerciirile reusite iniotivc de pliicere). intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .:iie c. ::-.. nu ma1 cade. Copilul i. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.i.y!)ir/lt2 . I :I sitin.r.i de ii ~. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi..lditii. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.S:\!-c cu picioarele !ipite.~.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.A~trt'l.C'o:iti.siGc vGr.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.5. I! : - Progresele din ul 2-lea . I (.a.7) sau .ir:. -.ea condeii~eiin functie ds rerultate.u in <caul5 .a p!in~!~arc. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii..t':3. 255.Cnilstrt. -.di tdrzii-ii s / t. majoritatc. estt.c\emplu.: . 4.. cum o va face 111. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.t.ascii1:1 Jreaptn si la stingu.~ltr111 inclinat.imei-I" ..P.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.3i13 ir?ti.ii place sii fuga. de echilibru).P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.Mama $i copilul Fig. a 5 -- t'r. ! .(~ 36 ( 3Ll?17) F.e c31!/3 5. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu. ai~umiteccinditii: organizai. $3 ~. hiect care cadc.:~le d e i l e s ~ l si:iziil.l~ur. .st. f.?. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.~ I I ~ T ~ .. cr ihr.us de .A:i~niic.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz. copilul isi 13e 115 '. .~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.

Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. copilul poate fi educat. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. C ) Vhrstn intrehn'rilor. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. . Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. copilul riistoarni sau distruge obiecte. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. in functie de inzestrare ~i de mediu. scoate cgrfi din biblioteci. Cu mersul lui inci nesigur. Se contureazg diferenfe individuale. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". Copilul o irnitg. s i refuze de a face ceea ce i se cere. sau interdicfia folosite cu discerngmint. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. fantezie. le incearcg neincetat. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). adormirea si deprinderea de a fi curat. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. acestea sunt actiuni distructive. sunt binevenite pentru copil. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. culoarea. invenfii etc. h) nu urmgreqte vorbele. este real. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. Vgzute prin prisma adulfilor. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. De acum inainte. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). Masa.. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului.4. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. in realitate. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. "nu". Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. s i spung nu. fefele si activitifile persoanelor din jur. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. din refuzuri. este". Formarea eului se intiire~te din frustriri. clgtinsnd capul. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. cu acelaqi ritual.1. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. g ) copilul consumg numai alimente lichide. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . mkggleqte perefii etc. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. aparenfi ~i adevgr. Pentru copil. tot ce il preocupi in interior. Refuzul mamei. "de ce" etc. rupe ziare. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. fnaintind in vkstg. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. Mama ii spune mereu "nu". La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. putind duce la tot felul de povesti. imbricarea. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). f) Spiritul "conservator". e) Prima fazn' de inc6pa'. Dupi alri autori.

vi bisilabice. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. tipetele. o persoanl sau un obiect prezent. executau mici ordine. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. dupl piirerea noastrl. La copiii normali. Albert Einstein. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor.). b astfel de cazuri. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. pentru variatie. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. Apare un limbaj particular copilului. cele auzite reprezintl un stimul. Astfel. p u p ciite putin. Thomas Edison etc. ca normal. la care vorbirea este in intikziere. de cuduri vi de confort sufletesc.R. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. pentru a avea "notiuni". intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". atunci aceasti prezentl devine rnai vie. de cuvinte izolate. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. se observl intikzieri de vorbire. in general mono. infectii grave ale sistemului nervos. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. Pentru el. La a doua probleml. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. h cazurile de suspiciune de surditate. de exclamatii. Pentru a numi un obiect. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. Trebuie precizat. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. afectiune vi hielegere. in familie sau in crev%. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. Dacl este denumit un animal. fn felul acesta. va fi considerat. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Poate fi repetati la nesfiirvit. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. apoi. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. cu deformiri vi inventii originale. ca . scandalul. devi sunt conservatori. fntdrzierea vorbirii. De la pronuntarea de sunete. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. adesea afirml "pot vi singur". urmati de un exarnen clinic competent. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. "me-me". Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. De asemenea. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. "ma-ma". "pa-pa") in luna a XII-a. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. el il recunoavte. Adesea medicul. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. Limbajul.de siguranp. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. Thomas Carlyle. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl.L. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. C h d . Mai tiirziu. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. In practica medicall. au un jargon propriu bogat. serviciile de audiometrie din clinicile O. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). unele boli ereditare. chiar de duvmibie. precizeazl diagnosticul. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. de la inceput. intoxicatii cu unele medicamente).

Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. ale mamei: nas.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. dar sunt inc2 "agramaticale". Astfel. . dup2 ce "yi-au dat drumul". totodati adul$i nu vor irnita pe copil. c2inele. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini. majoritatea o las2 sti cadti jos. . mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. . iar tatid in limba pe care o cunoa~te. c b d o apropie de gur2. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. Spre v b t a de 3 ani posibilidf.Oboseala. care este impresionant de variat. La 24 luni (2 ani) . care de fapt erau copii normali. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. nu le uneyte. o intorc yi r5stoarn2 continutul. baloane. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. Foarte des o inclin2 yi o vars2. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa".Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc.yi copiii cu vorbire neintkziad. Reped cuvinte cu 2 silabe. .. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. Ca o compensatie.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. La 18 luni (1 % ani) . singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte).1. . Propozifde sunt scurte. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. dar pronun* numai c2teva!). p2stki etc. este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. Dup2 ce sorb numai putin.) yi obiecte. .Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. . calul.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. . german5 s2rb2). I 1 1 i . In acest fel. Apare inceputul vkstei lui "nu".Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci.5.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. unii "mu$".Scufund2 lingurip in castronay.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. dau ceayca mamei.Subliniazii cuvintele prin gesturi. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. . .Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. in limba pe care acesta a folosit-o initial. este primul semn al controlului sfincterelor. incearc2 s2 m2n2nce singur.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. ochi. . I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. aceyti copii vorbesc toati ziua. 1 I I t 1 I t .htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. 4. . dar nu o umple bine. . Apare intrebarea: de ce? ' .Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. prelungind-o. gur2.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). . Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. intrebuinwd limbajul lui infantil. p5puyi etc. somnul. mayini. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. indeosebi mayinife. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. se leagh2. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2.

se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. . Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". . .iqi spune prenumele qi numele. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. "mie". ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. hcepe sii foloseascii "eu". nu poate sii se qteargii singur.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze.?' .Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. al meu". pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). Este gelos pe frafii rnai mici. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc. Un copil anung dinainte. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. . . El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui.. de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. .El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa".Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL .Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . rostogolirea rofilor qi a mingiilor. - . pufini folosesc: "eu. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. in timpul unei plimbiiri. . . d a d este cuhndat in joc. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el.iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul.fi place sii se joace cu maqini. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului.incepe sii fie curat qi noaptea.Nu deosebevte "binele" de "rh".Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?).fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare.$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu.Vorbirea este incii de "bebe".Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. o curte cu piis& etc.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2.Merge la closet. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. s h t u l mamei etc.Se joacii aproape de copii.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. tu. impingerea ciiruciorului. . chiar la interval de 2-4 siipth5ni.). fetele preferii piipuqile. lumina aprinsii. .ii place sii invefe sii se dezbrace. dar singur. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze. .Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur.Face propozitii interogative. o statuie. . transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele.Deosebeqte culorile. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. rar cere ajutorul adul@lor. datorit2 reprezentihii mintale. . sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. sii intre prin biilfi qi noroi. . .Se recunoaqte in oglindk . qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale.Ajutii la aranjarea obiectelor. iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. prezenfa unui adult. .Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. . .).in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. aruncatul cu pietre. c h d urmeazii un pod. . dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? . . Exceptie fac frafii. . La noi in Wii. fiecare copil se joacii singur). . . Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii.Foloseqte sistematic "nu". fn aceste conflicte. fetele rnai repede deck biiiefii. necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". in cursul zilei. riisturnarea mobilelor etc. .. in schimb. majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip.Imit2 pe pikhfi. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . . sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. Nu este gelos pe juciiriile altor copii. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. "tu". rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2.

248-252 mic. 8 .Se intereseazii de cuvinte noi. . . 4. Poate avea fricii de intuneric yi de animale.Foloseqte pluralul. 4. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. in griidinii sau in garaj. .Alimentatia (~colar adolescent)". iar dupii P.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii.incearcii sii deseneze o imagine.$tie care este sexul siiu.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. Tine creionul mai corect. trenul. .Alirnentatia la pre~colar"(pag. . . cuqile cu animale. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. notiuni spafiale (afarii. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.Alimentatia' Rntia nlirnentara'. $i .incepe sii foloseascii articolele. . le imitii. 4. .incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). in cursul celui de a1 11-lea an. pronumele qi adverbele. .Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.Numiirii piing la 10.Recunoa~te imagini dacii i se cere. Este inceputul desenului "omulefului". Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte. piisiiri.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma. Fig. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. Urmiire~te la fereastrii persoane. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. avioane. cliidiri mai deosebite. . ii imitii. .6. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. Traseazii linii ordonate. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. rnic). Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor.. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor.Intreabii f&ii incetare (De ce?).11 . pag. .Poate fi dirijat prin cuvinte. . La 36 luni ( 3 ani) . ca raza unui cerc. . .. maqini. Din hrana zilnicii ' Vezi ~i . animale etc. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri.1 1). qtie sii le arate (fig.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea.$tie bine numele de familie.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva.1. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. 4. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. 212-214). .Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. statui. .12 . prezent qi viitor. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. incearcii sii le imite. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. A Fig. .Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte.

in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. Laptele nu va fi indulcit prea mult. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. Prgjiturile de cofetkie. compot. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. ceaiul rusesc sunt contraindicate. Zilnic. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. q t e a p d s5 m k k c e . produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). mierea se poate da. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. li se va satisface aceast2 comoditate. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. Ciocolata se va da cu prudenp. conopid5. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. g r i ~ . gri~ul). berea. cu cafea de malt etc. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. apetitul implic5 o participare sufleteasca. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. Dac5 este l5sat s2 qtepte. gemuri. Oul poate fi fierttare. sau cu conditia s2 fie proaspst. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. Se folose~te =nosul preferat de copii. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. pr2jituri etc. dovlecei).).30-12. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. Se p a t e da parizer. hidrocarbonate. fasole verde.).) sunt folosite zilnic. a v h d o mare valoare caloric5). de asemenea. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. de bun2 calitate ~i proaspete. spanac. vinul. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . paste fiinoase). duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. Orarul meselor. Hidrocarbonatele (cereale. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. cereale instant. dulceap. unii copii il prefer3 neindulcit. fructe de sezon bine coapte). fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. fulgi de porumb). morcovi. sau preparate cu sos alb. compoturi. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. brhzeturi). Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. pr5jituri de casH Cafeaua. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. brlnz2 proasp5t5. Agetitul. biscuiti. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. atribuindu-i-se efecte miraculoase. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . o pr3jitur3 de cas5. Se va da fie ca dimineap. pr5jituri de c a s i biscuifi. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. m e verde. fulgii de porumb. se poate da peqte. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . m5m5ligup cu unt ~i brhz5. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. eventual un ou moale. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). fibre vegetale. cacao. iaurt. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. vitamine. de aspectul de gustul ei. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. s5ruri minerale. tuica. nu toate fundamentate ~tiintific. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). topit5 etc. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). unt ~i miere sau gemuri. crenwur~ti. zeamil. fie o budinc5 (orez. Dup2 un an. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi.pe tartine de piiine cu unt. Celor care r e f u d laptele. b5tut sub form5 de omled. laptele se fierbe in mod obligatoriu. La ora 10 se pot da fructe. De altminteri.La copiii cu tendint5 la constipatie. biscuiti mkinati. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. Pentru variatie. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. felul doi legume sotC.30. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . Se pot da b5uturi rilcoritoare. grilsimi. lapte b5tut. dac2 e veche. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. mode cu albu~. un ou. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). cartofii etc. in locul acesteia. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). bomboane.

in sfirsit. fulgi de cereale etc. daci i se oferi o cantitate prea mare. este nervos. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. educatoarele. Punerea in practici este mai greu de realizat. Pirinfii. fie tocate m h n t . pasivitate si anxietate). de diruire inegale. b c i de la 8-10 luni. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. cratife. educatori. cartofi prijiti. Dimpotrivi. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. unii mininci acela~i meniu luni de zile.~ i compare copilul cu alti copii. jucindu-se cu ele. indeminarea copilului creste. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa.s i creasci bine. cu ribdare ~i putere . trebuie s i figureze lingurife de plastic. vizite. el va rninca bine. un biscuit. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. daci el nu a fost scos afari. are tulburiri de somn. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. i se va da in m i n i o linguriti. cu preferinie ~i pofte. Folosirea mdinilor. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. alfi frati). reacfii de opozifie sau. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. din contri. Porfii mici. care s i deschidi pofta de mincare copilului. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. intre mese. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . asistentele pediatre. Cu vbsta. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. copilul nu mininci bine. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. Unii sunt mari mincicio~i. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. alfii au nevoie de variafie zilnici. oboseali). pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. deprinderea de a minca singuri este intirziati. o felie de mir. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". . bucili mici de parizer. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. in plus. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. Cind i se servevte pireul. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Acum are de-a face cu o mici personalitate. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. alfii de abia gusti. tigijfe. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. Consistenia. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. iritabilitate. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. s i "mu~te"din fructe. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. in colaborare cu un medic experimentat. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. bunici. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. fulgi de porumb. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. Daci un copil este bine dispus. Printre jucirii. Pe misura inaintirii in virsti. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. Dimpotrivi. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). obiecte de bucitikie. rugim pe pirinfi s i n u . A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. tulburiki de somn.Copilul de la 1 la 6 ani mici. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. Dupi virsta de un an. coaji de piine.

carte. vedere).). cu vreme favorabilii. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. inecul (cada de baie la care. p a t e avea crize de plhs. Terenurile de joc. simprile (auz. fn oraqele mari. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). Copilul se preface c5 telefoneaz5. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. achizi$i motorii qi intelectuale). Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. unde sunt spatii amenajate pentru copii. face injecfii mamei etc.7. deal. dup5 ce intr5. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. h zilele de sM5toare.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. scrie. bea cu ceqca de cafea. citeqte. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. adoarme ursuleful. Cu timpul. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). binevoitoare. Wici severitatea exagerati. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . qi cere s5-i fie repetate. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. J O C U ~este reflectarea. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. este "inc5p5tlnat. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. piscine). h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. se r5suceqte h toate p @ . Devine sensibil la muzic& la ritrn. brutal. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . munte. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta.1. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). Se verifk5 dentifia. in5l?ime. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. r5bd5toare. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. curtea. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. un vas cu ap5 fierbinte). arborii. atunci c5nd copilul nu asculti. Iarna. JOCUZ. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. Accepthd c5 reacfiile negative. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. iqi leagh5 mereu picioarele. fnainte de vacanfe. la melodie. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. ferm5. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. Nu se vor face c%5torii obositoare. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. docil. Parcul. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". hteparea cu diferite obiem ascufite.4. Este un stadiu nou. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. Aqezat pe un scam mai inalt. florile. la chtece pentru copii. Jocul poate fi colectiv. unde copiii tr5iesc in apartamente. Totu~i. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. Asistenja medic&". precum qi utilizarea sa: telefon. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. bhaie). arderea cu fierul de cslcat. intoxicafii (vin. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. inhalarea de corpi strzni in c%le . s5 nu se erijeze in conduc5tori. ceqc5 etc. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. pic$ articole cosmetice. Are preferinfe pentru unele povestiri. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. la jocurile hsofite de muzic5. Piir&vara. se cam$ se tiv5leqte. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. Oridt ar incerca adultii.

o broscufii. un animal. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. lipituri. sii fie calmi. in momentul in care copiii se plictisesc. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. sortare de mozaic pe culori. acum mergem la baie". alergare cu stegulefe. Se prezintii un pom cu fructe.9. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. picioare. o floare. Jocul se anunfii dinainte. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. skitura cu mingea. sticlufe sau figuri geometrice. &&e prin tune1 de scaune. prize. cunoaqtere. al pericolelor. rotund. indemhare). . o portocalii. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. in sf&$it. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. roqu. cu bricheta. in sala grupei. corp. tobogan etc. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. un porumbel. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. in general.1. fiind miindri de "performanfii".aeriene. mers sau vorbit. sobe cu gaze. "Ne pregiitim pentru masii". nu are voie sii umble la aragaz. diferite aranjamente de castane. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. dulce. "Ne juciim cu mingea". copiii vor pune j u c z i l e pe etajere.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. un brad impodobit. care. desene etc. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. sii-1 vadii in trei dimensiuni. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. rostogolirea pe saltea. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. 4. la indemiina lor. frigider. coadii.16 luni). Dupii terminarea jocului. televizorul. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. o paske. urechi). pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. atenti la jocul cu alfi copii. "Copii. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). se intrerupe jocul. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. Lipsa de control. La plimbkile prin era$. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. radioul. C ) Jocurile de cunoagere. mere etc. este un mir. pe o planqii intr-un singur plan. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. pisica are cap. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. o pisicii. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii.). Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. florile vor f i mirosite). uiti de fratele mai rnic.

Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. va fi consultat medicul. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Ace$ factori se asociazg frecvent. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. dificult3G materiale. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. c) fmbrcr'ccr'mintea. a unei intern&i h spital.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. g) Stresul psihologic.la pierderea controlului recent dobiindit. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Capacitatea vezicalg a unui copil n. d) Conditionarea. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. la fiecare cinci minute. iar el refuzg sg fie obligat. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. Copilul nefericit. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. El reincepe s-o tear. fTtrg sfi aibg nevoie. h) Lenea. De frica frigului. Controlul intestinal.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. j) Factorii sociali. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. Cererea olitei. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. pot duce -h . lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. Mama nu indrkne~te refuze. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. care nu se simte in sigurang. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. fn ultimul caz. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. i) Somnul adcinc. Dacg un copil urineazg prea des. zgomotul apei care curge etc. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. timpul perioadelor critice . el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. il miing%e. este un alt mijloc de a atrage atenfia. Ea pedepse~te pe copil. pedepsirea copilului. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. de juc&ie sau de pa&ie. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. de Mama n u . Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor.) este echivalent cu un control voluntar. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. anxietatea pikintilor etc.

se va folosi o l i p concomitent. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. nu va fi retinut. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca.8 cm (+ 2.2. Prescol&rul (3-6 ani) 4. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). deoarece nu p a t e s i avtepte. P h i atunci.l kg (+ 1. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . mediul rural = 98. Preventiv. . Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. Pe de alti parte.O cm (+ 4. El are un moral excelent. pentru c i el este mereu "cl~tigitor". mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.7).5). copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . C h d poarti pantalona~i. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. Daci el vrea s i plece de pe oli@.biieti: mediul urban = 101. . poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. Talie (ina'ltime): . mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. . La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia.0).biieti: mediul urban = 54. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid.5 cm (+ 5 3 ) . spre 12 luni. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate".3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). Perimetrul toracic: . .senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. Cresterea greut&tii. 4. din mediul urban = 15.fete: . I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. El nu poate s i se pistreze curat noaptea.biieti: mediul urban = 16. Clt timp se u d i inci noaptea. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: .9). nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia".9). 3n general. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze. Este rnai bine s i se pun2 scutece.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. mediul rural = 14. vor explichdu-i la ce folose~te. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul.2.8 kg (+ 2.7 kg (+ 1.fete: mediul urban = 100.~ i f r h a voluntar micfiunile. familiile unde existi frati rnai mari. i se pun scutece curate absorbante la culcare.O cm (+ 4. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze.2). aducerea olitei).9). mediul rural = 52. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat.8).9). Practic. Prin imitatie. De obicei.1.3 cm (+ 2. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi.

9 cm (+ 2.2).9 cm (+ 2.9).2 kg (+ 2. Talie: . mediul rural = 104. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. mersul pe tricicled). GU diferite segmente ale corpului.btiieti: mediul urban = 114.2). prinderea unei mingi in mi~care. independent (de exemplu. Pentru urmkirea motricitifii.8). mediul rural = 16. face un pod din 3 cuburi.9). la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. .9).2 kg (+ 1. Motricitatea. a modela din plastilini. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. urci ~i coboari scirile etc. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care.biieti: mediul urban = 20. deseneazi un omulef din 6 pwi.3 cm (+ 2. cifiirat.5).fete: mediul urban = 55. mediul rural = 19.3 kg (+ 2.3). apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. Talie (ina'lfime): .biieti: mediul urban = 56. Perirnetrul toracic: .3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 107.fete: mediul urban = 17. mediul rural = 105. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. deseneazi un omulet din 3 p w i .8). n mediul rural = 111.2).intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. Fig.9 cm (+ 5. .4 cm (+ 2. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion.8 cm (+ 2. . mediul rural = 52.9 cm (+ 5. a ustensilelor pentru cusut.fete: mediul urban = 20. a pieptenului. privi poze. La 3 ani. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri. face zgomot. La 3 ani. mediul rural = 5 1. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. .5). mediul rural = 18.7 a (+ 5.9).O). copilul urci sciirile alternsnd picioarele. a urm& a televizorul. sub formi de joc. se spali pe din^.fete: mediul urban = 54. . trage o Linie verticali.O kg (+ 2.7).O cm (+2. Aceste cifre sunt pur orientative.13 .fete: mediul urban = 110. aleargi. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. este "neasthpiirat".biieti: mediul urban = 54.8).6 cm (+ 5.O kg (+ 2. mediul rural = 54. La 6 ani: Greutate: . copiazi un pitrat. 4.7 kg (-t 2. mediul rural = 18.l).biiefi: mediul urban = 108. mediul rural = 54. 4. daci ~i d t se poate fine pe un picior. copiazi o cruce.O).3).l kg (+ 2. a asculta pove~ti. poate turna api intr-un pahar.Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . Treptat.4). Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase. La 5 ani: Greutate: . sare intr-un picior.O kg (+ 2.2 cm (+ 5.9 cm (+ 2. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute. mediul rural = 55.8).7 cm (+ 53). Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti.3). (fig.7). copiazi un cerc. balans etc.biiefi: mediul urban = 18.9). Nevoia de mi~care mare. .3 cm (+ 5. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.7 cm (+ 2. mediul rural = 110.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.7 cm (-t 5.7). Perimetrul toracic: . la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.7 cm (+ 3.6). 13).

Imitlnd pe rnarng. Limbajul. Deosebeqte sunete de tot felul. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. Fig. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare.2. Deosebeqte mai multe culori. le demonteaz5 ("le distruge". La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. de cei doi psrinfi. copii etc. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. repet5 expresii auzite de la adulfi.Poate turna ap5 fntr-un pahar. de sexul de care aparfine. ci yi la viitor qi trecut. "demascii" tot. Poate "citi" poze dintr-o carte.15 . d5 mlncare la p5pugS1.Fig. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). Poate num5ra p2n5 la 10-15. Recunoa~te litere izolate. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. realizeaz5 forme simple. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor.). pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior.2. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . ca un individ separat faf5 de ceilalti. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. f&B a vS1rsa. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. se recunoaqte deci la persoana intBi. fntre 3 ~i 6 ani. De indat5 ce devine constient de el. Notiunea de timp este perceput5 incet. Poate desena un piitrat.4. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare.14 . le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare.4. Fig. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. Dezvol tarea psihic& s i social&. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. pe care le compar5. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. fSi ?tie vBrsta.4. face planuri. "trage cu urechea". Dezvoltii spirit creator. le pune unele peste altele. Limbajul Perceptia. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. "spioneazii". el va folosi femininul qi masculinul. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede.16 . joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. dar qi propriile lui performanie. persoane sau animale.Se spa15 pe dinti 4. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate.

un pediatru ~i un logoped. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. mai variate ~i pe intelesul lor. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. PGrir?$ii su~lt alannati. in contactul permanent cu acegtia. prin lips5 de educatie. . cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. cu prognosticuri foarte diferite. La Inceput este in& foarte ascult5tor. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. cu ajutorul unor aparaturi moderne.. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. statuilor.). Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. ~ . Aceste cuvinte sunt imprumutate.~ ~ ~ . ~ . Adultii ii vor ar5t. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. Conditiile de viat5 moderne. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. Dup5 unii autori.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. - % .eliminare ("caca". diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor.. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. in momentul de fag. . personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari.L.. Arrfesea. Dacg aceqtia. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. Uneori. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i.R. la clinicile de O. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. prin intrebgrile: "De ce?'. copiii nu mai sunt t5cuti. surditatea preteari la multe discutii. Conmportamentul sociali. inainte de 3 ani. De fuarte multe ori. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. s5 se opreasc5. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. miincare. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire.. ~ . incearcg sii-si . prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. le instruiesc. . in general.u astfel dz rxpresii. Dificulta'fi de limbaj. Copilul unic la pririnti. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. jocului. cu o limb% slobod5. de spontaneitate. in timpul . acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. . ii oferg jocuii. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. pe m5sura intelegerii copilului. prin expresia fetei. . F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. cliidirilor rnai importante. Pufin cite putin. ii dau ordin s5 porneascii. Bgietii tip5 la camion. Se va cere sfatul medicului. cum s-a mai spus. de skgtate psihic5. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. Povestirea unor istorioare simple. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. La copiii din familiile cu rnai multi copii. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala.. imbog5iindu-i vocabularul. 1 . copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. Rolul mamei este esential. arborilor. ~ ~ . Astfel. gro!. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale.comunicare manifestat5. triviale. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. sfi meargii. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. "Cum?". Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. le mustri. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie.i copilt~luiprin cuvinle simple. Altii. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. Adultii sunt datori ca.

. curajul.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. care reprezinti pentru un observator mai atent . Repeti tot timpul "de ce?". Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. copiii ating apogeul activitifii imaginative. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". lupi etc. preferi parteneri de joc de acelqi sex. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. la mult timp dupi ce asculti un basm. se observi o transformare a preferintelor copiilor. Uneori. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. Povevtile cu stiigoi. in general.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). este si mai grav. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. S-ar pirea c i este mulfumit. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. fncearci s i placii celor din jur. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". Imagineazi poveqti noi. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. face uSoare rime. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. inventeazii peripefii. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. creeazi cuvinte etc. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. cu toati dorinfa de a deveni independent. "de-a doctorul". Nu-1 rnai potolesc laudele. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. c i sunt verosimile. ci sentimentul de certitudine. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. Este logic s i . fn epoca actuali. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. incearci sii-~i domine anturajul. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului.verifice capacitatea de a voi. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Este nevoie de explicatii simple. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. copiilor mai mari. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . Pe de altii parte. Din a1 5-lea an. incercfind s i . Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. de la gridinig ~i pfini la vcoali. alteori. modestia si. Rafionamentul qi fantezia. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. "cum se face?". cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. trisiturile pozitive.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. duc la spaime. modificiri. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . Cfiteodati. aviditatea dupi ceea ce este nou. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. pe i'nfelesul copilului. cu revolufia tehnici extraordinari. qerpi. "pentru ce?". "de-a polifistul" etc. Imitarea adulwor. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. Binele. inchipuie tot felul de aventuri. creSte vi rafionamentul siu. somn agitat. izolare sau maternodependenfi. educatoarei. ora copiilor etc. desenele animate. pornind de la evocarea unui fapt real. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. coqmaruri. in fantezia sa se vede adult ~i erou. cirora le atribuie propriile lui sentimente. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. prin victoria binelui asupra riiului. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. a putea ~ia hotkAel singur.

Gusturile sunt limitate. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. sB modeleze sau sB construiasc8. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. literele alfabetului vi cifrele. folose~tecuvinte mari.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Astfel. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. n Cu putin timp inainte. sii bea din ceqcii. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". cu sii m b h c e cu lingura mare. pentru desBv&rqiri. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. prezinta interes pentru constructii. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. b) Obligafii gi responsabilitcifi..Mama Sf Gpif ul - . Copilul se ghdeqte inainte. fntelege justificarea unor ordine. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. devi continua sB intrebe mult "de ce". IdentBcarea cu alte roluri. fi place s5 se costumeze. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. exagereazii. Uneori se lauds. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. sB meargii in vizite. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". copilul ivi apreciazii actiunile. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. 201-203). dar copilul nu trebuie suprasolicitat. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. problematica rnai palpabilii. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. c) fndoieli gi critici. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. (pag. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. inplepciune etc. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. "zlna din poveste" etc. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. juclnd roluri potrivite. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. el poate actiona rational. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. . Cu exceptia bauturilor alcoolice. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. te heci!" etc. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. ca vi tot ce vede el la p&in?i. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. "cine este iubit. La aceasti v k t i i .). Teatrul.

.

2. ci qi cu recuperarea pieselor. in continuare. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii.4.) sau de perioadele de vis. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. moralizki. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. atAt pentru starea de siiniitate. cu un mic c h t e c . La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii.). P h i i la 5-6 ani. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. Unii copii au un somn agitat. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. de descoperire reciprocii. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. 4. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. sii nu le inieleagii. Durata somnului este variabilii. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. Se va respecta. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. oscilatii ale globilor oculari. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Pentru piirinti. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. Dupii vksta de 3 ani.30 qi 21. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc.de o schimbare bruscii de atitudine. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. cu care sii se joace in pat. pliicuti. Copilul d o m e "dus". Comparhdu-1 cu o mqinii. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. se refuzii sii i se dea apii la mas. Hrihirea are qi un rol social. cu membrele relaxate. cu respirafia regulati. de unele incomoditiii (prea cald. nemiqcat. Copilul se trezeqte rnai tkziu. &ii ironii. Toate succesele copilului vor fi liiudate.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. Copilul nu va fi trezit din somn. cum sii bea. discursuri sau observaiii. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. destins. prea 2nvelit etc. Razele de luminii. rnai ales iarna. fac diferite strsmbiituri ale fetei. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Cu calm. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. dar totdeauna repede. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat.). prilej de schimburi de impresii. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. miqciiri de supt. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. cere sii i se spunii o poveste. ci numai prin exemple. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. masa prelungit5. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. cu faia seninii. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi.

B. limbajului ~i sociabilititii. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. fiind descrise si la elevi sau studenti. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. Spre 3 ani. K. nu se mai ani sperie. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. Pirintii consulti adesea medicul. ingrijiri. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. adesea. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). conflicte intre adulti. de pir5sire sau de despirfire. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei.. Dupi L. vizite). Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. cu teama de intuneric gi de singuritate. zgomotele. pune probleme nu la aceasti v8rsti.2. de pedepsire. de anxietatea copilului.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). se poate ajunge la tulburiri permanente. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. Nu este necesar vreun tratament. comentariile despre evenimente neobi7nuite. Abe gi M.). inainte de culcare. atacati si "mincati". visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. CAnd sunt persistente. c i sunt prinsi de citre cineva. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. Convorbirile i necontrolate. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. care vor cerceta cauzele profunde. La copiii normali. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. c i nu se pot ap5ra. tristete. refuzul de a mCnca. deprinderi.5. c) Visele. povestile de groazi. strigoi etc. lacrimi. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). Ei se viseazi pirisiti in pidure. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. pentru a indica mijloacele de a le corija. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. manifestate prin: tipete. Este bine s i se asigure la once copil. cu pirinti echilibrati. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. uciga~i. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. Temele sunt foarte variate. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. se va consulta pediatrul si psihologul. hoti. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. amenintare cu internarea in spital. luati tCrziu. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. crize de furie. in unna unui studiu aprofundat. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti.evenimente reale sau i imaginare. 4. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. La circa 4 ani. starea de tensiune in familie. lumina prea vie. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . Ames.

Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. se joaci in grup. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. se @nepe un picior 5 secunde. intelege "pe". calitatea s3punului. temperatura apei. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. "inhntru". intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie.s i mearg3 singur la closet. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. . d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. cutele gatului). este adevkat. iqi spune numele qi prenumele.s i se spele singur. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. Dintre acestea.fn conditiile vietii moderne. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur.el poate s3-qi descheie nasturii.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. iqi qtie sexul. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. "in afar%'.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. se tine pe un picior timp de o secundi. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet.s3 aqeze in ordine hainele. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". . past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. se tine pe un picior 10 secunde. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. sare pe loc qi sare inainte.5 ani. arunci o minge. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. . face un pod din 3 cuburi. . Baia de sear5 general&. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: .golirea complet5 a farfuriei.). Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. copilul se va scula din pat. . Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. cremii. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. viirsta. lbarea in pat il predispune la lene. copiazi un cerc. exemplul lor.5"C iarna gi de 35"-33" C vara).spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. si-qi desfaci qireturile. sare pe un picior. b c e p h d de la 5 mi. "frig". piepthat etc. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. . scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . Obiectele personale de toalet5 (sgpun. prenumele. dup3 ce se trezegte. Este bine . care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. Spre 5-6 ani. Noaptea.s3 se dezbrace singur . Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. Dimineata. fqi cunoaqte numele.) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . . "oboseali"). in apartarnentele modeme. este bine s i se faci zilnic.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. deseneazi un omulet din 6 psi. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. prosop. sub supraveghere. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . care s i aibi stabilitate. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. . condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. burete.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. inapoi etc. Tonul folosit de p&in@.

Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. o va face el insusi). Se va folosi o perie moale din p5r fin. suvit5 cu suvig. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin.in sfirsit . este un lucru ce se intelege de la sine. frig in cask excursii. aspri. nici uscat). fie . Pentru bgieti.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. cu lesie. iar folosirea unui sampon prost. flirii a t5ia deloc din colturi. cu sau f5r5 siipunire fin5. prea decapant. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. c515torii etc. cu mi~c5ri fine. Tehnica ba'ii. Nu se va folosi s5pun iritant. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. parttalii sau total5: chelic. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. lngrijirea parului. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. fie cu o mgnuqii.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. La fetitele pieptjnate cu cgrare. uneori s2-i ungii. picioarele. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. Tuns~ll pu'rului. din m5tase sau plastic fin. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). fire de piir care se regenereaz5. pix: creioane colorate. ar avea efecte nefaste. Aceste fire mai subtiri nu sunt. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. Unghiile miinilor se taie rotund. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. niciodat5 cu brutalitate. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. obraji. se smulge o parte din firele p5rului. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. subsuoarele. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. nasul. se va avea grij5 ca. niciodatii prea ridicat5. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. . cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. asa cum cred unele mame. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. f5r5 frictiune (frunte. nas si b5rbie). a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. Se porneste de la gambe. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. cinep5. Periajul. gitul. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. Toaleta fefei. ci p5r bolnav. fragil si se incslceste uvor. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. De la 5-6 ani. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. Spa'larea pa'rului. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. frotir). Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. curat5 si moale. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. curatii. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. La fiecare pieptgniitut-5. Se va incepe incetisor. b5rbia). efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor.cu o perie. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. baia general5 se va face s5ptiiminal. mama are datoria de a spiila bine. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. care nu iniispreste pielea. Se periaz5 in toate sensurile. s2 se schimbe locul c5riirii. in astfel de conditii. dup5 fiecare sp5lare. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in.

se ofilesc. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. cochiliile de melci. in zilele cilduroase. o grimadi de nisip. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. in timpul mersului. locuri de joaci. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. umezeali sau radiafii solare excesive. bazine de inot etc. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. sikituri. daci se dezveleqte. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. se adaugi cele din fibre sintetice. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. Se aleg fesituri moi. ii procuri o satisfactie afectivi. crengute care se rup. Igiena picioarelor. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. oferi copilului plicerea de a se bilici.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. copilul va purta ghete sau cizme. Elasticul nu va fi prea strlns. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. Hainele care se poarti pe deasupra. dar rnai ales la vksta de preqcolar.). il preocupi ~ i . RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. urmati de fortificarea musculaturii. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. in anotimpul rece: pulover din llni. aeroportul. ghindele au pentru copil un sens profund. incilziti la soare. La familiile care au curte. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. precum qi de exerciliu de . de valoare stabilg. favorizeazi transpiraga. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. gara. Iarna. De aceea. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. castanele. p8siiri de curte). paltona~ stofi. ceva rnai s t r h s e pe spate. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. ferind corpul de ricire. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. iar piciorul transgiri). copilul va fi lisat tot timpul afari. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. pentru a nu rici. Pietrele. pisici. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. nu din plastic. care se spali uqor. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. Vara. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. imperisabilk spre deosebire de flori. i dar se simt din plin. Aerul. Pentru copii. de descoperire qi stimulare a talentelor. iar fetitele . Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. pentru tr%nicie. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. flnanile arteziene. pentru somn se preferi pijamaua. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel.fustife.

egalii. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. "cercetate". pan5 la uitarea de sine. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. de viirstii apropiat5. lucru inanua!). s5 i'n iniete s5 se joace singuri. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. iln cuEr. initiativa. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. cu inteligentri. care poate fi manuit. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. sli nu triseze.a sfatul medici~lui pediatru. 0 mobil5 i'n miniatur5. cu veselii. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5".Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. i'ngrijirea animalelor. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp.). de sexul. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. imaginatia. Unii copii trebuie dirija~i. tractoare. b5ieti modele simple de automobile. deoarece il plictisesc. avioane. isi pune v i a ~ a in pericol. Pe tern~enlung. tobogan). Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. balansare. pe de altii parte. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare.tot atht de bine ca altii de 6 ani. de interesele si capacit5tile sale. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. L. apoi sunt p5r5site sau demontate. Unii copii de 4 ani deseneazri. jocuri de constructie simple. ar putea produce pagube. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. de care copilul va profita toat5 viata. pentru fetite). din nestiintli. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. lucru manual (de cusut si tesut. ajut5 la miiturat. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. lipi si colora. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. Desf5surat in aer liber. mod discret. tricicleta. loto cu imagini. jocuri cu m5rgele. ~i iubitii mai bine. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. mozaic din plastic. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. a jocurilor de constructie. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). spiritul creator nu se dezvoltB. Copilul are nevoie de libertate in joc. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). le striing5 si s5 le pun5 la loc. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. Trotineta. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. aterosclerozli etc. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. in timp ce altii. o roabli etc. s5 spun5 adevirul. de modelare: deprind plscerea de a decupa. s5 joace cinstit. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. obezitate. codite de la fructe. La aceastii vfirst5. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e.

in practici. la marginea rlurilor etc. Undele mediului acvatic. Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. La familiarizarea cu apa. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. Contactul cu apa.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. . jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . Sedintele sunt progresive. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. negativi~ti. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). abdomen mare.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). . de stimuliri care intervin in aceasd experieng. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . temperaturi): este de mare importang ca in api. de tabli galvanizad. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. mai ales de fetite. instruirea nu se improvizeazi. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. este considerat ca un joc. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. Se poate practica de la 3 ani. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Bicicleta se practici devreme. de climat ~ide relief. f51-i prezenp pikintilor. Mersul (drumefia. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. cal.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". copilul s i nu aibi senzafia de frig. Bogilia de senzatii. ci este bine codificad. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom".Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. La inceput (^m jur de 1 ?4 . . agilitatea.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. gratia. deformiki ale coloanei vertebrale etc. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. . frumusetea corpului.vara.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. inele) ~i dezvolti supletea. . Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat.). respiratiei ~icirculafiei. plicuti.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori".). deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. in jurul vkstei de un an.Se verifici starea apei (curitenie. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic.iitoare. paralele. . De cele mai multe ori. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. de cfiteva ore in fiecare zi. de plastic gonflabili. b l m i . . . instabili. perceptiile senzoriale. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi.

hamsterul. pestisorii etc. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. patinajul. ornitoza.2. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. soricelul. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. broasca. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). asigurarea unui culcus.I 4. Poate fi fnceput la 3 ani. bicicleta. st5p2nirea uesturilor. curajul. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. zbenguiala sunt necesare. . Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. porumbeii. ggina. a Patinajul dezvoltii detenta. patincle cu rotile. pisicn. corbul. Jocul de-a v-ati ascunselea. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . dansul ritmic. cioara. i n incheiere. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. vor duce la gambe putenlice. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. inainte de a schia. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. a unei atmosfere agreabile. De aceea. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. diferite insecte etc. schiul.al na~terii i puilor. Prima conditie. psittacoza. dresarea. iepurii. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului.7. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. canarii. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. nu sunt suficiente. si In foarte rare c a ~ u r i . papagalii mici. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. toxoplasmoza. cobaiul.peste ani. un c2ine de aparta. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. in cresterea. mic cum ar fi: o pisic5. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. un cobai. papagalii mari. plimbarea. colibaciloze. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. gimnastica. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. supleyea. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. urafia. Pentru copilul unic la p5rinti. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. echilibrul. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. Copiii iubesc animalele . un iepure de cask Un alt cnL. dezvolt2nd simtul de rispundere. turbarea. salmonelo7a. Pieptsnatul. de rni~care de contact social. alergii respiratorii. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. 1 I . dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. hamster. Mai mult. ingrijire. crestere. parazitoze ale pielii ~i intestinale.

t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . respectat in nevoile lui esenfiale. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. nu sunt uitate niciodati de copil. cu mici festivitifi vesele. de concentrare.cu psihologul de la dispensarul policlinic. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). Fa@ de animalele care mu~cii. c ) mediul familial. b) starea de skiitate. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. neindemharea. precum ~i orice act de nedreptate. defecte de vorbire. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. Gradinip. zilele noastre. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. sii aibii un program ordonat a1 zilei. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. intr-adeviir. timiditate. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. Atmosfera skiitoasii. "desc&carea" nervilor unui adult. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. Recompense yi pedepse. pedepsele inutile. Nu sunt necesare pedepsele corporale. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. sii nu fie retrase. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i.eventual . destinsii in farnilie. va ciipiita o priijiturii). sii fie pe infelesul copilului. organizate spontan. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. memoria deficitark dificultifi de infelegere.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. sii mbiince. tulburiiri ale auzului sau viizului. Pe de altii parte. ao aplica vreodatii. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. sii se spele pe miiini.

-'ju.. . LI!.5. iLsi.t.Li <.1 c(!!>il~tii!i ~1.:!... TrcL~uicsuh!iniat cli.>tz 're.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.iikir Int.1ir5 L. :.l.ic rill ti.. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.I-.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.i!sau legu:nc (Innrcov cu .71cl .L!f:~ z.li ?nck. gu-. avantaijul cB .~ril din !.hl!cit~c.Lnelc..i~tuic c'!c.fatS cie n~cciic i (care a:. !..la.ii.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.c:lc c ~ ? tc. h2:-tit wi: ~la:.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.r!jogcilS. (L:C :.I I:! vlirs:a it.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.i!)?i>.: dial Saptr (ic..e~lti:~t~a 11>di~8i:i .I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".c pc 4c : . ! I I I C anterior. ~ Eiic it.lio\~rc se impun r2titt..).>> i:~nccJ :.::."/~. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har). trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~. F'tociu .clc. .xt: w u zilc.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .c):li:~::.11 ALI Lln ..c I Iai r c ~ t .:~a~guG pl.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.ii:~i~lisil^.:. r:ilr.lu li:X~il(':) :.. garantat3.a scrvit (sa-ifin .-~:ri i u 3' calJ5.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c.:tlqjc crmeiic.:ii 111ici. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr./..:. la fii...: .> ~i-ii. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ . r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.i !~~-e~~.-c x rc>s~:>pe.i.epccla c%nc.~.c~x-c in parti.~l?iic:!..-< .~salul dlii \.I.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.:~t.iilol:dl nu se ii>lo.liodal Gc preprare 11 pi~od.p~-odusc...II. (: ~ 1 . c1~stiii.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.~:~-zi~:':.3.'. i ~ ~ i .1( i\irc. t-'! cc\mpoi.. (si cantilatea de p~-i)dus .: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt)..i:i31cp~~C 2! pot bor.-i. sj11gur.ic.c. niol-" (pcitwi.c. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.o:~:~nu~:~lui.jit'>t. zcamil) sau i:~..exc.t>(iit\r~ li nlc~~tiori. l ~d c c s t ~ ..ii~gal.i iII!rO.I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ .lcl-mt:i .I:! *. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de .!-rnc:llrl i. s i .tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).is\pcctl\I .lnctrcil-ih.jlosirc~..::L%:L .yc.::~c j .!h: .jipcsti~ ~ 2 G.i inc.~!:.r.ids>. :t..ipi. ... in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l.i~ii.~ l :~I I ~1 !!i1.l.\c:.. rrl5-caihui::.ului indust] ia! trcbuic s2 tic.. . G.ik: . de i ~ l ~ ~ r i r .li.c:r.i.o(. c r ~ ~ i i. pun$ :c piastic.i .iB L.!?qui proJu!. frr~cte IL.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc. B0ic~il1~1 15 .??.!i.od.r.: :!.ri :)!ij.i.i [ ~ i i i ~ . Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.t d. rc.t~anutic~!iui. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v . t. 223 . pungiic (I. 5'k idac2 !r7..i~!!iui.:!l. S\.!r:i l ~ i l dc l.:~l: la1 dc:~?r:!~. !iil.nesr~:c)care neccsits :!~fi.t* I .. . Pircl!rilc..lI.:~LI gust . ! ~ l ( j .~iblin:i[5T i .ir.:~nc.i \c p!. sau pot avva adaosuri icel-calr.f51. Il2ilnii ile orrL.1.I I I~~.ilc..)c <.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s.i~! r.~iC.! .I !::c p n~ 1'1 .. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li. . d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.i xc i'ii\t~CI-C: i . in:!intc dc ti~lo>irc.!:':I. !~liiir~te f. cai. l i I t I :nc!it.~'~i. .t.t>du<ului :pc!hl-:. !..ci:ornalldat).po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! . i ~ i cc11itniirz n1.lc.c:~.L...ca zahrlr~llui.ire p::rro. ~td. 1:) 1 .:lrne ctc..LI si c311tit2ti 11.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .::ic 53 fie ~.< i. tirtlcstec 3e li~!(:te .). ~.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.3ei tabid. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I ..ll i)r%.-s dc: !:.xu ~ m5r.5 sru!lji.~::~ 3~c\lc.)pil~~lca1-. .-!.. I\:-L.i cbte \':il.:'l ~?o:it. .itre f:lbric.. f. i.r.al:lbilitulc.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc. ~dc ~ \. jn t ~ n I !. si 'clume 2c i.:txi-..1!if'elat5 !a p:~!parc. ProJuxcle indu\ri.e \:a :.?k)il5. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.!5I hc*~ ... Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul.ialc dcstlnalc. I"ICI:LI~.I. ? u:!c.:rli in .rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.4 lc..\acst%. ~i.iI .irl!a]-.tor. c L ' ~ c ~~ s ~ .B . plcrcic. c ~ ! . i>!. i ~ ~ g . :~-i.c sc recoina~?dii .CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .!/ .ld5 :.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~.1-. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .itc. birn?. ) .r::. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .i:3 C. .. ..! 1. IILI c\lc :. c-oinpozit i:.. t i i s 1t G .u hi. dup5 Fc arnb. c 21~ ~ I C C . pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :. c.:.i U L I I .: c. Inaintc Produsc ilin cereale. L.p~~:it:_~lu~ c.l?icnlul car' i . Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.

3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. se vor respecta urmitoarele reguli: . Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i .fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant.2.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. apoi se pune intr-un siculet de tifon. pentru a se separa b r b z a de zer. Se indulceqte cu zahk 5%. un litru de api. Se prepari at2t din lapte nefiert. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). 50 g zahk (10 lingurife). Se alege orezul de impuridti. . se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. . Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. in caz contrar. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. Se frimbntfi un aluat. Brcinza' de vaci. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. Apa (decoctul) de orez. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald.5. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). Se lasi s i stea timp de 12 ore.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. 250 ml lapte. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. un virf de cutit de bicarbonat. . Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. pentru a se obtine grunji fini. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. fn continuare. 250 g zahk pudri. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. cbt qi din lapte fiert. fiert bine 1 d I . .se folosesc numai cu@e inoxidabile. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk.prepararea (curitire. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. Se lasi s2i se riceasci. . 60 g unt. &ere. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. portocale) sau de roqii. Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. Se lasi s i se riceasci. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. piersici. amestecbnd mereu.

.

Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. 1 ou. 300 g morcovi tineri sau carote. iar cartofii se cur5@de coaj2. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. timp de 5-10 minute. dispare gustul a m h i . qi. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. 1 p5trunje1. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. Utilizarea este multipl5. potoleqte setea. Dup5 fierbere. I . prin confinutul lor in zahk (10-13%). Sucul de morcovi. Se pregbqte bainte de mas5. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. se apal5 qi se fierb. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru.lingur2 de lapte wndensat. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. Din cauza gustului a m h i . In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. mai tinere. Se aleg frunze fragede. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Sucul se trece printr-o sitii. 1 litru ap5. se paseaz5. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. Sucul de zmeura'. amestecat sau alternativ. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Sucul de morcovi se poate da. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. Fructele citrice (portocale. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. de sear5. Se poate folosi presa de stors fructe. l5mdi. se scurg bine de ap5. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. 250 ml lapte. inl5turhdu-se coditele.) cufructe. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. lapte proasp%. dac5 este c a u l . se cur5@. care sunt d2un5tori. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. ir momentul k care se serveqte copilului. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. alte fructe de sezon).a 12-a s 5 p k h 5 de via@. Supa de morcovi. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Se strecoar2 printr-o sitii. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. curat%. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Se aleg morcovii mai tineri. zmeur& c2pquni etc. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Se spal5 in rnai multe ape reci. fructe. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. 112 telin5. se poate lua grhimea. p h i se inmoaie foarte bine. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). 2 morcovi. apoi cu api cald5.). Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. 40 g cereale instant. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. 30 g zahk.se spal5 qi se taie in rondele s u w . Diluat cu ap5 simpl5. Supa de came. Important. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Sufleu de cereale (porumb etc. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. Sucul de tomate. Pireul de cartoj?. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. se pune putin2 sare. verzi. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. nu este acceptat de toti sugarii. cu alte sucuri de fructe (portocale.

Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. 500 ml api. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). Dintre sosurile reci. 1-2 pistii de fasole verde. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. dupi sezon: morcovi. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. . Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. ceapi. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. cu chiftele. salate de fructe. corespunzhd cu 50 g zah%r. clitite. se adaugi grip1 turnat in ploaie. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. gulie. Dupi fierbere.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. 5. cimbru. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. n u c ~ n a r i . ~nifele. dovlecel. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. imbogifit cu unt sau ulei. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. budinci cu legume. se d i din ce in ce rnai concentrat5. in api rece (sub jet).3. Zaha'rul invertit. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. creme. 0 lingurifi confine 4 g zahir. leustean. se completeazi apa evaporati. tomate. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. budinci cu carne. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. tarhon). In caz de zaharisire. Se strecoari. ajungind p h i la consistenfa de pireu. ciulama. cartof. un mare num5r de variante. Se pistreazi la frigider. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. se rgcevte. Se rnai fierbe 15 minute. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. piper. 10 g g r i ~ (doui lingurife). mirar. Supa de zarzavat. creme de legume. fripturi. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. de cel a1 adultilor. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. se va fierbe in baie de api. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. cartofi sub toate formele). Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. maghiran etc. Se fierbe acoperit. telini. Se prepari de preferint. fie numai cartofi (copiii slabi. pitrunjel.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. sau dispu~i diaree. in 50 rnl api se dizolvi 1.).Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. h continuare se va da fie amestecat. cu tendinfi la constipafie). sufleuri. . dupi plac. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. Sosurile nu vor fi prea grase. cu api rece. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. Pentru a preintiimpina zaharisirea. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. se indepirteazi spunla ~i impurititile. Cind legumele sunt fierte. in cantitatea cea rnai mare. vara se adaugi ardei gras. Se prepari din legume variate. foi de salati verde. se zdrobesc usor cu furculifa.2 pe bazi de unt sau margarini.). Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. la Siropul de zaha'r. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. in timp ce fierbe.

500 ml sup2 de legume sau bulion de came. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. un morcov. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. Camea yi oasele. 20 g conopidi sau mazke verde. o ceap$ 30 g unt sau ulei. sare. 1 gabenu?. La copiii mari se poate servi cu crutoane. Se pune din nou la fiert cu orezul. unt.20 g unt. ti%iepi. C h d zarzavatul este aproape fiert. Sups'-crema' de dovlecei. 600 ml ap2. o ielin$20 g unt. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. doui lingurife de s m h t h i . Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. Royiile. unt. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. se toaci m h n t . 25 g a n $ 100 ml lapte. 600ml ap$ 300 g royii. Poate fi servid cu crutoane. 600 ml ap$ 150 g came de vid. 20 g =n2. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. un ardei gas. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. 150 g conopid2. 100 ml lapte. conopidii. . Sups'-crema' de conopida'. Sups'-crema' de muza're. se cud@ de coaj$ se taie. apoi se pun s2 fiarbi in api. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. sau 250 g came de pasike. 112 gabenuy. C h d sunt fierte. 100 ml lapte. se mai adaug2 mazke verde. cu unt y i cu api. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. o ceapi m i d . in loc de orez. sare. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. se paseaz2 prin sid. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. cu lapte. &ar verde. un gabenug. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. pitrunjel. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. Se cur2g morcovul yi ceapa. sare. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. se adaug2 fasolea. se rnai clocoteyte. Se trec prin sid. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. Se adaugl un sos alb. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. bine spaate. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. p2trunjel verde tocat. iar zarzavatul se paseazi prin sid. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. o lingurit2 a n $ sare. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. 200 g dovlecei. p2trunjel verde. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. sare. pitrunjel verde. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. 50 ml lapte. un litru de ap2. pltrunjel tocat (smhthl). o r2d?icin2 de p2trunje1. o lingurip unt. 100 g fXni4. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. dou2 linguriie de mini. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). 600 ml api. tocat. cur2pd. Supa' din came de vita' sau pasa're.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. Se mai fierbe 15 minute. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. Separat. C h d clocoteyte. pitrunjel tocat yi untul. un morcov. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. frunze de !elink o lingur2 de orez. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. p2trunjel verde. unt proasp2t. un morcov. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. doui royii sau o lingurip de bulion. Separat se leag2 m a cu laptele rece. o royie). Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. o rldicini de pitrunjel. Se strecoari supa. in ap2 rece. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. Supa' de ro8ii. 200 g cartofi. pitrunjel verde. sare. sare. doi cartofi yi dup2 sezon. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. 50 ml lapte. o lingurip unt. fie cu bulion de came. sau cu "zdrente". fierbdndu-se bine. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . 2 linguri iaurt. Zarzavaturile se spal2 bine. o lingurip de zahik. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. se fierbe acoperit la foc domol. cur2pte de pielife yi s h b u r i . se pun lafiert. o ceap2.

Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. douii linguri de zeami de limhie. 200 g carne fkii os. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. 0 lingurii de fiini. miirar. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. o lingurifi de mustar. phn5 se ingroasi ca o cremii. in caz c i se folosegte ofet. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. tiiiati bucifi mici. Pentru sos de mere: 300 g mere. Frunzele de tarhon. un gilbenug. ales gi spilat. sare. poate fi adiiugati la supi. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. phni cBnd se coloreazii sosul. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . 2 lingurife de orez. 15 g fiini. Sos de tarhon. 10 g Ginii. piper. Se servegte cu oug fierte tari. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. liimhie sau b o r ~ . piitrunjel. o linguri de unt. o lingurifi unt. sare. 4 linguri de untdelemn. unt si se ingroasii cu pesmet. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. in cuptor sau la foc moale. zahk. Sucul. La urmii. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. 50 g fiini. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. sare. apoi se sfirhmi cu lingura. mirar. pitrunjel verde. Se fac bile de miirimea unor nuci. un vhrf de cutit de unt. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. la orez etc. fasole verde). Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. Untul se topeste la foc tare. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. piper ~i o lingurifi de api. Sos tomat. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. peste care se adaugi zeama rece de spanac. o linguri de apii. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. Se freacii gilbenu~urilede ou. splilate. felini). Se serveste cu legume fierte. 10 g hrean. Ciorba' de perisoare. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. conopidii. 10-20 g pesmet. sare). 5 g unt. 10 g zahir. carne fiartii. un ou. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. Se adaugi gilbenugul. 20 g unt.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. 200 ml lapte. Sos roz. Sosuri Sos alb. sare. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. . se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. sare. Se amesteci neintrerupt. adiughnd chte pufin untdelemn. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. 10 g fiini. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. sare. 600 ml api. 114 kg spanac curifat. Apoi se adaugi gi orezul. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. sare. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. 5 g unt. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. amestechnd bine. Laptele. 10 g unt. Se stinge cu lapte rece. piper. sare. 12 frunzulite de tarhon. 200 ml lapte. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. chteva linguri de lapte. carne fiarti sau cu perigoare. 112 lingurifii de miere sau de zahk. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. se adaugi fiina. tarhon. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. se toarni in sosul alb. Se adaugii sare. f k i a mai fierbe. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. Sos de fructe. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. sare. sare. 200 ml lapte. Spanacul se fierbe cinci minute. Sos alb "be'chamel". se pune la fiert. un morcov. care este frumos colorat. Se adaugii sare. Acest sos se toarni peste salad. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. se adaugi oul. untul qi la sfiirsit mkarul. piper gi se bat bine. 112 ou. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. creier. 4-5 linguri de untdelemn. la legume fierte sau paste fiinoase. Sos de hrean (pentru copilul mare). Sos verde. mugtar. 150-200 g os "cu sit$'. ofet. apoi morcovul si pitrunjelul). hrean gi unt ~i se amesteci bine. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Se fierbe la foc moale 5 minute. o ceapi. 4 linguri smhnthni. sare. 5-6 linguri de ulei. piitrunjel. amestecat cu f i i n i gi cu sare. liimhie. sare.

se adaug3 uleiul. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . salatli de cartofi. Pui cu smcintdna'. 100 g b r k 3 de vaci. caise. Franzela se taie in cuburi mici. Se p a t e semi cu mhiiligu@. Se introduce umplutura qi se coase. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. C h d carnea este fiartil. Se servesc cu cartofi priljiti. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. amestecind continuu. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. sue. Carne de pui. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. sare. iar pulpa se stoarce prin tifon. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . un ou. Carne de p a e (300 g).50 g unt. se adaug3 p3trunjel verde tocat. . Se fierb in citeva clocote.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. $nip2 in aluat. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. verdeap tocatli m h n t . un ou. Sos cu ga'lbenuq. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul.5 Zinguri lapte. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . 50 g unt. salatli verde. se bat. Se adaug3 untul topit. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. se adaug3 gdbenuqul. pieptul sau pulpele de pui. La fel se prepar3 sosurile de viqine. z a h h l qi untul. Pasa're Z sos alb. Maioneza' cu brdnza' de vaci. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. o ceap3 mic3. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. 1 l h i i e . o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. Se amestec3 cu s u e . sue. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. sue. Cind carnea este aproape moale. Se pune la in&u$it. in ulei bine incins. 2 felii de carne. se bate putin. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. legume fierte. apoi se pune carnea inapoi. pentru a nu se usca.150 g roqii. 50 g unt. o l i n w de &$ un ou. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. care se fierbe 20 de minute. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . 100 rnl lapte. dou3 gulioare. ou. verdeap qi 112 ou crud. Dup3 gust. 2-3 linguri de s m i n W . sue. o jum3tate de chifl3. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. Se serveqte cu salati verde. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. 250 ml ap3. iar zeama obtinut3 se strecoari. Pui umplut. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. Se serveqte cu peqte rasol. Carnea se taie felii. Se scot pe o farfurie inc%zitli. un giQbenuq. o jum3tate tefin3 mic3. 2 gdbenuquri. un g2lbenu$. Feliile se introduc in acest aluat. glluqte de chifle sau cartofi fie@. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. fi 3540 de minute carnea este moale. o ceap3 mic$ 20 g sue. un cartof crud. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. 100 ml lapte. s u e . dou3 linguri de lapte. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. 50 ml untdelemn. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. pstrunjel. sot6 de morcovi sau de dovlecei. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. 60 g zanavat. 50 g unt. 200 g carne de viti. RulaaZ cu came tocata'. Din filing. 40. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. Se adaug3 gillbenuqurile. 50 g n unt. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. Un pui de g&& 80 g unt. 100 g unt sau ulei. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). in unt incins. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. fiind uqor digerabil3. diluatli separat in putin3 apl rece. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. Treptat. sue. sue. salatli verde etc. Se serveqte cu crochete de cartofi. Se ia de pe foc.

in care se prepari mancarea. un ou. fiini. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. pitrunjel. Budincii de cart03 cu guncii. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. Se curiti dovleceii. curitati de coaj5. o linguri de unt. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. 112 linguri de fiini. o linguri de pesmet. pesmetul. 20 g unt. Se fac cu lingura chiftelute. 6 cartofi mari. sare. albuqul spumi. pitrunjel. f i i n i sau pesmet fin. Se spali bine morcovii qi cartofii. se spali qi se taie in bucifi in lung. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. se coc la cuptor. verdeafi. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie.MBnciruri de legume Legume combinate. sare. Se servesc cu salati verde. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. unt. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. 20 g caqcaval. verdeafi tocati. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. 229). Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. 4 cartofi. 50 g unt. Se lasi s i se riceasci putin. Se fierbe conopida in a p i cu sare.50 g ca~caval un ou. Morcovii se pun la fiert in api cu sare.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. o linguriti de fgini. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. Se amesteci cu pufini sare. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. Eina. 2 morcovi. 50 g unt. sare. Maziire verde iniibugitii. se zdrobeqte. un ou. mkar. 10 g Gin5. Cartofii bine spilafi. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. se stropeqte cu smiinthi. Se spali dovleceii. se presari cu ca~caval. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . iniibugite. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. Un morcov. 250 g cartofi fie$. se serveqte caldi. ca qi roqiile tiiate in felii. Se pun la cuptor cu untul. de 3-4 cm lungime. C h d este moale se strecoari. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. untul qi verdeata tocat5. 30 g unt. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. 100 rnl untdelemn. Cartofi umplufi. sare. o ceapi. 50 g qunci. sare. p h i ciind se inmoaie fasolea. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. caqcaval ras. o lingurifi de pesmet alb. 2 linguri caqcaval ras. Budincii de conopida'. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. gilbenuqul. o linguri de pesmet rumenit. o linguri rasi de Eini. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. ca~caval ras. 2 roqii. Se ristoarni in strecuritoare. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Se clocotesc pufin in api cu sare. 10 g fini. sare. Se arunci apa in care a fiert. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. Fasolea. Budincii de dovlecei. sare. 500 g roqii. din unt. 50 g unt. s m h a n a . Se ristoarni. 100 g smhtiini. verdeati. 80 ml lapte. 2 dovlecei. 2 linguri de smPntiini. Separat. 0 jumitate felini. se reaqeazi in cratiti. sare. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. Chifelu!e de legume. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. in loc de smhtiini. apoi in lat. o linguri de smantiini. Dovlecei la tava'. sare (piper). Fasole verde. 2 lingurite de unt. se scurge. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. 0 conopidi mici. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. 2 lingurite de unt. se trece prin maqina de tocat carne. caqcavalul. o gulie. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. qunca t5iati bucifele rnici. 30 g unt. sare. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. un fir de praz. Se servesc calde. dup5 ce totul s-a ricit. curipte qi spflate. pesmetul qi albu~ul spumi. 100 g qunck 100 g caqcaval. 200 g mazke verde. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. 20 g unt sau ulei. Se poate servi cu friganele. 1-2 dovlecei. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. se adaugi untul frecat spumi. cimbru. un cite1 de usturoi. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. se curifi. sare. la baie de api. cu gilbenuqul. 500 g fasole verde crudi. sare. putin zahk. un ou. . 250 g fasole verde. smiintiini. 100 ml lapte. ras. verdeaf5 tocati. Se presari cu sare. Se serveqte cu omlea sau cu orez. Se adaugi verdeata tocati m b n t . Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. iar cartofii se fierb separat in coaji.

Se toarni intr-un vas uns cu unt.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou.yor.yoarg. o lingus past2 de rovii. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . albuvul spurn5 . Cartofii se fierb in apg cu sare. 50 ml lapte. bgtut2 cu 50 ml lapte). sare. o prizg praf de copt. salat2 verde. dupg gust. 10 g unt. r k i t e .yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. &at2 cu uleiul .yi cur+Ji se rad pe rkitoare. se adaugi pasta de rovii. Dovleceii pot fi umpluti . avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile.yi cdteva bucgtele de unt. ca un compot sckut. 2-3 linguri de verdea@ tocat2. se cur%@ coajg . 114 or%. Se dg la cuptor p h g se rumenevte.Se freacg br2m.yi puling sare. 2 linguri apg. Se fierb ougle tari. se amestecg cu verdepile . un r h d de orez. Se scoate pe o farfurie caldg .yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. o lingurg rasg de unt proaspilt. sare. apoi in pesmet . zah&. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). in care s-au inmuiat chiflele . 2 chifle. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate.yi untdelemn. sare.yi se preseazi. dupi ce au fost curipp de coajg. pupng sare.ye cu pu$ni apg . in care se sparge oui.yi se indoaie pentru a permite . o lingurip de unt. Se fierbe orezul cu apg. 100 ml ulei. 100 g fainti. sare. 2 oug proaspete.200 ml sos de ro.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. 20 g unt sau margarinti. 2 mere potrivite. Se amestecg cu orezul.yii . verdeap . o Lingur3 b&zA de vaci. s m h t h g .yi se mai lasg in cuptor. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii).yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. 112 ou .yi ulei.a de vacg (sau u&) cu untul. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2.yi iar un strat de chifle muiate. Dovleceii umplup se a. Crochete de carfofi. sare qi zeamg de lgmdie. 150 ml lapte. Budincii de pdine albii cu juncii. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . 50 ml lapte. Dupi ce se ricesc.Dovleceii spglati . Budincii de N i n e albii cu mere. Deasupra se toarng laptele. 2 oug.yurile. sare. 2 linguri zah&. C h d sunt fie*.yi se stinge cu o cea. sare.yoarg.yii. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse.yi se scurg bine. pe ambele p w . sare. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. 50 g nuci mgcinate. Spaghetele se fierb in apg s&at2. Se strecoari. ceapg verde). . 40 g unt. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . Se toarng laptele in care s-a bitut oul .yul. Spaghete in sos de rojii.yi o linguri@ de unt) . 1 linguri@de unt. se presari putin2 scoqi.yi se psjesc in ulei bine incins. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu. praf de copt. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea. 200 g cartofi. 15 g orez. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . se c u s @ . un r h d de nuci .yi cartofi. ceapg.yi sarea. se fierbe. 200 g cartofi. un ou. Separat se amestecg &a cu untul topit . 112 ou. inibuvite cu zah&). se s & W cu furculip. Se umple fiecare jumgtate de ou . scoqi. m&ar tocat. o linguri@@n$30 g cavcaval ras.yazg in tavg.yi s-a rumenit budinca.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u.yi se pun ckeva buciple de unt. Se pe frunze de salat2 verde.yi se ingbu. Oua' cu verdepri pe salatii verde. Se coace la foc domol. Se fierb la cuptor. La mijloc se face cu lingura o gropi@. 150 ml lapte. cu z a h h l . Budincii de orez cu mere. 10 g unt. 10 g unt. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti.yi scobifi de seminp. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. se adaugg sosul de ro. un ou. Se umplu dovleceii. 25 g stafide.ycg de apii. Se pune in cuptor 10 minute. unt. un r h d de mere. 4 dovlecei.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. 150 g spaghete. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele .yi se presarg cavcaval ras. apoi se adaugi pastele @noase. Omletii. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. se scurg . Se face un de aluat din a n t i . Ouae se bat cu apa qi sare . se adaugg condimentele. 25 g s m h t h g .yunci slabi. G a p in doug . 1 lingurg de orez. se scot g2lbenu. se lasg pu@ s i se scurgg. zeami de lgmtiie .yi se limpezesc.yi&ate felii. Se t o a d ceapa .yi se taie in lung. m&ar. separat se fierb merele curgpte de coaji . Se pun deasupra bucgfi mici de unt .yi se toarng in tigaia cu untul incins. 3 mere mari. 40 g . pesmet. sare.

Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. cu sau verdeafi tocatii. 300 g fructe. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri.100 g unt. ouii. 3. o 2 lingurii maionezii. 100 g brPnzii de vac$ sare. Ardei gras cu brdnza' de vaci. ciipquni. portocale. Suc de la 112 liimPie. cele mari se taie felii foarte subtiri. s5 stimuleze apetitul copiilor. Pasta' cu came de vita'. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. coajii qi zeamii de Iiimze. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. apii. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. suc de l k 2 i e sau ofet. Pentru salate de zarzavat: 1. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. parmezan. Salata' de conopidri 400 g conopidii. apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. suc de l h s e . Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. 100 g pulpii de fructe. ulei. cireqe. foarte proaspiit. caise. cu pufin untdelemn. 2. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. suc de l5m2ie sau otet diluat. 100 g ficat crud. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. 3. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. piersici. Sucul de la 114 liimse. se adaugii untul frecat bine. 10 g ceapii. Salata' din amestec de fructe. Salata' de mere. zeamii de l h 2 i e . scor@qoarii. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). pufin untdelemn. Sucul de la 112 IiimPie. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). o salatii verde. BrPnza de vacii se freacii cu untul. 2 linguri de suc de fructe. un ou fiert tare. creier. l&n2ie. carne de vifel. tocat m h n t . i cu . Roqiile se curiifii de coajii. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. 100 ml iaurt sau smPntAnii. variat colorat. mere. sare. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. 2 ardei graqi. 3 lingurife de unt. 2-3 r o ~ i i . Se poate prepara qi cu banane qi stafide. Aperitive . piitrunjel verde tocat. pere.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. 25-30 g zahiir pudrii.sii fie umplua mai uqor. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. o ceapii. cPteva fire de coajii de l h % e . se adaugii ceapa tocatii m h n t . 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. sare. sare sau pufin zahiir. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. conopid5. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. 30 g nuci sau migdale. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. o u l 2 roqii. sare qi liim2ie. Pentru salata de fructe: 1. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. pasiire sau peqte. zeamii de carne sau de zarzavat. La sfPrqit se adaugii oul fiert. ceapii tocatii m h n t . 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). o lingurii de ulei. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. 2. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. sare. o lingurip de pastii de tomate.gust5ri R o ~ i iumplute. pastii de tomate. 2 lingurife unt. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. l k 2 i e . . un ou. Fructele mici se pun intregi. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Se adaugii ouiile biitute. 30 g unt. 250-300 g mere. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. pufinii boia dulce. se taie capacul qi se scobesc. struguri. 20 g stafide. zmeurii. 112 ceapii mic$ boia dulce. piitrunjel cu 2 tocat. sare. Conopida se fierbe in apii cu sare.

Se adaugii roqiile tiiiate. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. se spall bine. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. p2n5 c h d se Gne singur de tel. bltihd incet. un morcov ras. 250 g fructe. Fursecuri cu miere. 50 g mere rase. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. Se lasii s l tragii 15 minute. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . se bate albuqul spumii. apoi se adaugl griqul in ploaie. la budinci. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. 250 g zahk pudrl. creme. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. amestec2nd mereu. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. Se pune la rece. zmeurk mure. se curltl qi se scobesc. - . 150 g morcovi raqi. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. Din Ginii. sare. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. se adauga mierea caldii. 2 linguri g zahib. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Lapte de pasa're. zahib. albuqurile biitute spuml qi sarea. sare. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Se inmoaie in albuq. Se amestecii toate zarzavaturile. Dupl ce au fiert toate glluqtele. vanilie. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. un ou. qi se adaugl incet laptele. Se amestecl totul bine. 2 roqii. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. 112 pachetel praf de copt. Se aleg mere shiitoase. Budincd de g+ (4 po$i).Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . 4 ou5 fntregi. Salata' portocalie-alba'. C h d se desprinde de marginea formei. Salata' de crudita'fi. unt. se toarnl deasupra laptele fierbinte. o ceapii micii. se unge cu gem sau dulceap. Mere coapte umplute cu dulceafa'. caise sau piersici) se spalii. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . 200 g Ginii. 400 ml lapte. Se spalii. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. gem acriqor. tocad. &la le acoperi. se curltii de coajl. 70 g zahk. 4 linguri de miere caldii. sare. se strecoarl laptele rlmas. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. suc de llm%e. C2nd se scoate budinca din cuptor. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). & n l c2t cuprinde. Se serveqte cu friqcii. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. 6 albuquri. 500 g z a h k tos. coaja de llm2ie. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. se curiip de coajii qi se taie felii. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. 100 g {elinii rasii. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. 3 0 ~ 5 . un ou fiert tare. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. doul linguri de zahib. doul ouii. Se toarnii intr-o forml. ins2 nu mai mult de un minut. Se aleg merele. Se servesc calde. la cuptor. mkar. vanilie. apoi se riistoarnl. turnat putin c2te putin. Dupl gust. 2 linguri ulei. coajl de l h % e . Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. Budinca' cu fructe (4 po$i). Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. p2nii se incheagii. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). mere de mbimea unui ou. 140 g unt. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. sare. Fructele proaspete (ciip~uni. 4 ouii. se scobesc qi se umplu cu gem. 250 g cartofi. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. suc de l h % e . Se ia de pe foc. Se servesc calde. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. se taie piitrate.4 foi de gelatinii. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. Laptele se pune la fiert. sare. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. 1 2 0 griq. Se arde zahk intr-o tigaie. Se lasii 20-30 de minute. 112 1lapte. 200 g varzii alb$ tocatii. friqcii. Apoi se riiceqte. 112litru lapte. Se fierb cartofii.

5-2 cm diametru. Dupii ce se riiceSte. Pentru cremii: 250 g unt.Retete culinare sistent. se coc la foc potrivit. 100 g unt. se adaugii fzna. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. piin5 se ingroaqe. ciipSuni. suculente (cake. Prcijitura' cu crema" de la'mdie. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). Se coc trei foi. i ~ i n e . de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. zmeur8. 2 g8lbenu~uri. zeama qi coaja de la o liimsie. 100 ml lapte. Se adaugii fructe conservate (cire~e. 2 o u l z a h k vanilat. bine coapte. . arnoniacul qi laptele. Se spa18 bine. Se formeazii bilufe de 1. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. proasp8t preparat qi riicit. 1 lingurig de amoniac. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii.ananas din compot). Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". portocale). Se freacii zahikul cu untul. Se ung foile. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. 140 g zahk. apoi qi o d e . piersici. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. Pentru aluat: 500 g fiiinii. Diferite fructe proaspete. 250 g zahilr pudrii.

Copilul devine adult. alcoolism. droguri. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere.-r SCOLAUUL I I . armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . carentele alimentare. unele boli. alunecu~ ape inghepte. Se "schimbii" dintii de lapte. boli venerice. b) ba'iefi: organele genitale. televiziune etc. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. perversiuni sexuale). in acela~i timp. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. greutatea. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). bustul. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. randamentul ~colar. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. erupiind cei definitivi. ca ~i gradul de inserpe social%. pilozitate.-. jocuri in pe locuri periculoase.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. participare la actiuni antisociale. nevrozele. Toate in aceste procese. obezitatea. traditii etc.14 ani). sii le accepte dar.membrele inferioare. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. acneea juvenilii. probleme de igienii mentalii. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . potentialul intelectual ~i fizic. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. psihicii ~i socialii. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. cariile dentare. 237 i ? . etapele pubertiitii. pilozitatea etc. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale.5 kglan ~i cu 6 cmlan. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. prefer2 anumite activit2$. traversarea strbilor. hihicia. rolele. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale.ADOLESCENTUZ MC 6. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. uneori greu de rezolvat. ai unor grupuri sportive. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. anomalii sexuale. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia.1. inec. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni.

Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. de bloc. Este mai pufin egocentric. sunafi in prealabil 9. adresa. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . emofiile. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. La mul* apar co~maruri. 8. 5. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. telefonul. TABELUL6 . rude) 15. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. Uudafi copilul pentru succese 11.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. nu zgomotos) 3. incapt. 6. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. 7. Dezvoltarea socio-emofionala'. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8.. imbracat $i incatat.TABELUL 6. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. Sfaturi pentru prepararea mesei. folosirea closetului public. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. 4. cu 17. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. Venifi ac& la t h p . cititul etc. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. inundatie) 6. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2.~ i interiorizeze ghdurile. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. teme de moarte. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. S% se joace cu cheile. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. e m o p ~i ghduri. 9. ploi torenfiale. ForrnuleaA fraze complexe. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. spiilarea dinflor. Tehnica primului ajutor 5. 2. grindins. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1.Pot sil revinil unele fobii anterioare. gustarea). pan% de electricitate. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. speranple. in d o d t o r . Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil).) 5. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Competiga este importantli. incontinenp urinar5 etc. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. 3. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. sp&larea &nilor inainte de a m k a . incepe s B . inundatii 9. miincat. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. Se preocupil din ce Se . Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. in schimb. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. Se exprim5 prin vorbe. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. Dore~te fie ca prietenii.) .

traversare etc. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. conceptul de spatiu qi timp. btelege clasificarea. insotite de un salt in creqterea staturali. ti plac ghicitorile. Jocul. apar greqeli. V e ~ i pas. skate. I I I ~l I I I I I 1 I . I se pot incredinp treburi in gospodkie. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. devine ordonat. Toracele se turteqte anteroposterior. insolatie etc. bancurile. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. cu greqeli rnai rare. invati s3 citeasci qi s i scrie. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. dupi-amiaza. Nasul se subtiazi. estetic. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. La 7 ani devine ginditor. transformkile in natur$ anotimpurile. Nutrifia. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat".). Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti.). dar finalizeazi putine. jocurile de cuvinte. Vrea s3 "faci". Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. Poate apiirea miopia. uneori p h i la epuizare fizici. Este foarte sensibil. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. Devine expansiv. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. de obicei cu copii de acelaqi sex. Foloseqte telefonul. Maxilarul inferior incepe s i creasci. in comparatie cu trunchiul. Limbajul devine rnai agresiv. uneori cu alur3 de $ef. dar qi viap animalelor. deocarndati de ambele sexe. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e .). Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. Sunt frecvente ticurile nervoase. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. muzic3. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. inot i in ape curgitoare qi la mare. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. Atentie la mersul pe bicicleti. NU in zone cu trafic. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. argumentativ. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. Prevenirea accidentelor. serializarea. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. seara. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. Este interesat de dans. nu calitativ. se schiteaz3 talia. devine mai suplu.). Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. scrisul nu-1 rnai oboseqte. gimnastici. Dezvoltarea psihica'. Imuniza'ri. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Se joac3 inci singur. 248). Siguranfa. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Motricitatea fini nu s-a maturizat. dimineata. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. Desenele devin tot mai detaliate. reflecteazi. jocurile cu balonul). refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. alcoolul. vremea. dar incepe s i prefere grupul. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci.maqinutele. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. Motricitatea fin5 este deplini. Gitul devine mai subtire qi mai lung. sinii devin proeminenti etc. Prefera jocurile in grup. 248 Jocurile. Diferentiazi stinga de dreapta. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. camioanele. cintecele . intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult.preferi qi unele melodii. incepe s i colectioneze cantitativ. skitul corzii. incepe multe. Nutrifia. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. Perioadele de creqtere. "qtie tot!". "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Dezvoltareapsihica'. Se constati mari variatii de apetit. literele nu rnai sunt trasate perfect. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. Dezvoltarea socio-emofionala'. drogurile. De altfel toate miqc%ile devin coordonate.$koZaruZ mic.

Ii place actoria. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Se inregistreazii mari variatii afective. Judec5 probleme sociale. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. La multe fete apare menstruatia. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. Biiietii sunt incii "mai copii". Diferente mari intre n fete qi b5iefi. excursiile. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. flirteazii. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Este nevoie de mese mai dese. proiecte. Nu "are timp" sii mMince. Este manierat cu adul@i. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Este mare amator de muzick radio. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). fier. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. Timpul liber. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. 1 . caden). Foloseqte bine ideile abstract:. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. giititul. Munceqte pentru bani. Face tot felul de planuri. Este interesat de modul de reproducere uman5. Preferii_copiii de acelaqi sex. Creqterea i n inilltime este acceleratii. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. oboseal5. Dezvoltarea socio-emofionala'. Dezvoltarea psihica'. Spiritul de bandii atinge apogeul. inot i n ape necontrolate. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Agreeazii sportul. Imuniza'ri. Este interesat de sport. La b%e@apare masturbafia. Nutrifia. Elementele esentiale se apropie de adult. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e).Dezvoltarea socio-emofionala'. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. 1 . discuri. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. vegetale (fructe. Siguranfa. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. cii se acceptii . le tachineazii. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). lucreazii manual. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. ascensiuni pe munti. indoieli. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Jocurile. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . Devine conqtient de diferenple de sex. Nutrifia. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe).) sunt adesea riscante. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. De altminteri. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. Maturizarea este mai precoce la fete. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Sunt refractari la rutinii. carne). telefonat. lucrul manual. dans. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Atentie la mersul pe bicicletii. Antagonizeazii cu s_exulopus. neliniqte. organiziirile in grup. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. fi place societatea. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Colectiile devin calitative. Siguranfa. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. Simp1 umorului este dezvoltat. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. tiaminii.

s i capete gustul lucrului bine ficut. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. alfii nu se pot exprima. s i stabileasci analogii. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". sau lene~i. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. direct si natural in discutiile cu copilul. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. despre ceea ce spun si fac piirintii. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. . de a crea. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. s i caute explicafii. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult".Folarul mic.remedia. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). Altul. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. se autoizoleazi si devin timizi. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. e) in orice discutie cu scolarul. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. mai putin dotat. va invita s i aprofundeze un subiect. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". prea autoritar. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . ajutat de pirinti in mod discret. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. cauze si efecte. fin pasul cu achizitiile lui. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. respectiv adolescentul. pisilogeala. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. Criticile aspre. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Copilul trebuie "invitat s i invefe". adesea de la egal la egal. batjocura. r de a descoperi. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . fie ale unor dezordini afective.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). pentru a evita insuccesul. Conditii de lzicl. d ) s i fie accesibil. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. Un copil inteligent. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. Amhinnfa familiala'. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. Aceasti trisituri existi in el. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. lucreazi greu la scoali.uneori . pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. dar nefericit. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. chiar daci rationeazi bine. scolarul va dobindi gindirea logici. diferente. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei.~i. Pe de alti parte.

in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. 180-190: Goethe. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). celilalt Sters. cu dificultifi la invitituri. 150-160: Tennyson. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. prin scris de rnilntuiali.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. 6. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. depreciat. 190-200: John Stuart Mill.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. posesiv.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. prin lentoare la hcru. Copilul supradotat. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. Faraday. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. 110-120: Cromwell. insuficienta auditivi. Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. e) schimbarea frecventi a ?colilor. incoerente. 130-140: Rousseau. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. . propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. "inexistent". Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. instabilitatea psihomotorie. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. variabile la pirinfi. 120-130: Bach. 170-180: Voltaire. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. prin teme neficute sau neterminate. 160-170: William Pitt. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice.2. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi.). James Watt (considerat mirginit qi stupid). caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali.i". 140-150: Keppler. greutate.

fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete..cste mo3~1I cum arat5. L Ii ~-L . Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . Ii11it5 iombinat cu fluctu.t un sex la altul.lrc sc' d e n tilt: [?er.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc . in timp ce ~c plri~g restrictiilc.nc.c. s5rutril. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i..lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar. .cli ctc.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor.grincjirea abstract$. cctrilportament. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l .+olarul mic.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii. 1L. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.i p. Perioada c.!</ ~ l ( ~ isunt l.'l I.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.~~~!l. 1'1 ccli: inirji~\i .). sc t'oloscsc. din cauza crcsterii rapide. :111alij. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.'i de frusrrare. fetc. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li. La i d ii HZiclii. I s ~.i ctc. ~nijloc-ill tlirL:irr.i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli.:.!ICC I .2nd cele ~ n a ~nici c ~ . hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).oic.i::t. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. dc capacitate:i tle etivturi Gzice. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.~~. rachinati in glum..~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!.-i bjietii.c. I ~.5 .j~~!plicatin ~ I .i(' ! I'CLC:13.. ~ t i i ~ ~:onstituico con. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.i.dc ~l stringaci. L:! \ $i rcli~tiiIc . dar ele vor de\c. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral.1!.1 i Ji \c.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".l.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc. \ face c i ~ ialn ~nca'!'. ~':..c to.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.j~c a(f1111:-5.ho13:1!1!.i. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ . tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111. ~ ldc.ca\tli relatie cst:.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.~cceasi~rirstd. p . l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.i cu i activ~tatii.il.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L.prc iiltii.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. La r.17 ani:.?. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.i.a. L)cclar:ir~ilu h i ill.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.jeasc5 sri se ru>incze.ic3.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . : ~ l t cc.rebuil. crit si pentru par-inti. din .!t~. 1 1 1 1 I . fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.! ~ ~ I L IL.o:~r!r. in :?d~:.) JY e.rste PI ictc. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic.~ i sclnene. inloc~tit. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .upatc dc cui71arat.).? I I I [ ~ I . lencsi.i sli glindea\i. L .I~ijieti~ ad ? c i . h p\ihic. si s5nilnr. I ilc.c.rlt&~..I fe1.c. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1.i\. . iiar ?i in cc ~ : i . Sc intjrcsc t'r~~o~ncn . diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. I .4c.ni fenne vorhedsc.rc. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c . ai Ir~ccp anxictate. Ele t. I n general. r ~ p c ~ .1o1.tcni.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1. ~ f a r a f'amil ici.hi1nh3rifiiici.. adopCind .1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. Je bsicti ia dar . i111aginativ:i. ~ ~ ~ c . 5c.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti...~ifi cu adul. d.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .. coinparinciu-si 1nusc~11atu1. L I ~ Itie prieteni. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i .16 ~ ~ ibjicli i . sri >ti#: c. I I . Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.ile ])roduse in sfera genitalrl. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de .ar:.th\olut 1. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . j o . adcrri dc: h11ti.!<i 2:^111nornlal5. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni.!nbr:lCc.clc)r 111ai I-apidcsc. Sunt acut rnaturitatca fij. in ace:~str? periostl. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~.)istr. . ~lllisci~linitatca lor. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je.. 11cc3.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~."c. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. d:tc5 n u . c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.1na1 nt! ncc.i')".irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal".4dol~. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~. prcoc. ~ . Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.:enitale si cap:~citateatle a ejacula.cntr: inijlo(. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~.

in medie 10 '/2 . Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. 257-262. spre 6. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. elibereazg anxietatea acumulat5. api) yi ingrijiti medicale rnai bune.~face i planuri de viitor. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. descoperirile tehnice etc. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. Demoltareafizica' a fetelor.spre r 17-21 de ani).Sexuditateala copil". i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Aparifia primei Vezi . modul de via12 (miycare. armonia nationalitiitilor. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. De regulg la 12. Diferentele individuale sunt mari. 244 . dominat de emotii. folosirea factorilor naturali .11 Y mi. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni").s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. Arnbele p$ . iar la bgieti la 18-21 de ani. Dezvoltarea independenfei . Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. de fapt.soare. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor.2. aer. dar yi la 10 sau 16 mi. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii.6-12. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs..Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate.pe de o parte pib-intii. pag. autocontrolul. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 .aud c h d altii le vorbesc. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. nu trebuie ridiculizat.relatiile cu pa'rintii. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. de a . Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. rnai &ziu la b%e$ . pe & de alta copiii . Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. Apoi se simt vinova$. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva.2. pornirile. 6. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului.9 ani.sunt stresate.21 de ani). in rezumat. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. de a pune binele general haintea celui personal.1.2. Comportamentul instabil. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii.

+olarul mic. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. in mod justificat. imbriiciirnintea. sri consulte pe dirigintele clasei. ora de retragere la odihn5. in general exist5 "conflicte intre generatii". I5sind impresia. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". in aceste cazuri. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. crevte increderea reciproc5. 2. . Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. telefonie fiir5 fir etc. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. 4. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. modul . insii. discuri. 3. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. in ce prive~te privilegiile acordate. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. s5 stabileasc5 relatii sociale. printre altele. Adolescentul doreste s5 plece din familie. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. boli etc. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. uneori. fardurile. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. banii de buzunar.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. imbrgcgminte. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. si rnai grav. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. cu tact. p5strhd un dialog permanent. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. Se ajunge la situatii dramatice. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. frecventarea discotecilor etc. grupul de prieteni. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. pediatrul de familie si un psiholog. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. adesea. de adaptare si de inseqie social-economic5. vizionarea televizorului. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. permanent5. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. c5 nu au limite. P5rinfii sunt datori. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. se complic5 si se extinde. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. Cei virstnici se schimb5 mai greu. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. Adolescentul cosmetice. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. Violurile s-au inmulfit. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. adesea. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. in afara casei pkintesti. In adolescenfa tirzie. in astfel de situafii lupta pentru separare. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor.~fixa optiunea pentru viata proprie.). cu o relafie deschisk apropiatii.

3. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care.3. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . Tinerii particip5 la diverse sporturi. s5 "lucreze" pe timp limitat. Grupul dicteaz5 cum s i mergi.~asume i atitudini de adulfi. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. Satele s-au depopulat. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. s5 acfionezi si s5 te imbraci. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Jansuri. in primul r2nd cu p5rinfii. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. Activitatea de grup ~i rnoda. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. biciclet5. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. Se contureaz5 comportamente caracteristice. 0 band5 este alcgtuiti. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . In rilndul tinerilor. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". melodii. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. 2. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri.2. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. sub forma unui argou. testhdu-si astfel aptitudinile. idei. de regulii. ceea ce le permite s 5 . Se instituie un sistem distinct de comunicare. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. licee industriale. cu si &5 o utilizare eficient5. uneori la intervale de c2teva zile. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. altfel. nu ar avea-o. Din piicate. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. sii vorbesti. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. de dinainte de anul 1990. 6. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. 0 parte din ei le practic5. coafur5. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). unii i ~iau i servicii pe timp limitat. dm familii foarte diferite. astfel de situafii sunt rare. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten.

nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. i .in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. dupi o expresie populari. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. incearci s 2 . fiind in siguranfiin utilizarea de droguri.. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. "de ce m-am comportat in acest mod?". De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici.~ faci propriile standarde morale. alte relatii cu sexul opus etc. un rol important il au cinstea. "ce insemn pentru altii". pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. modestia. Uneori au experienta unor "trGri unice". De asemenea. Planurile de invitiimdnt. Pentru prima datg. nu s-a bucurat. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. metode de educatie. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. in care cred cu adevirat. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. in adolescenia tkzie. ponderea anumitor materii de studiu. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. nu a fost atdt de profund sau disperat. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. "ce sunt in realitate?". Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. in acest stadiu devin capabili s i . in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni.). care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal".2. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. nesociabili. Adolescentul vietii cotidiene. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract.o%ndeasci"ipotetic". Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal".disciplinati. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului.4. este capabil. . Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. cu mult tact. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii.5. ci pot conceptualiza dincolo de 6.2. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. fiinta uman. Din adolescengi timizi. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit.+olarul mic. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. 6. Se cred "buricul pimdntului". sthgaci. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. interesele ~i sperantele adolesceniilor. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase.

~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. empatia. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . echilibrat2 trebuie inv5pte. dac2 ii este foame. loialitate. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. incbt pot tolera alimenta$a adultului.3. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. prezentat2 fn mod atr2gstor. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. $nut. asocia$e etc. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. qcoal$ religie. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. natiune. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. recui n o ~ t i n g respect. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. Masa nu va fi luat5 in grab2. 305-310. Alimentatia (scolar mic.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. condamns pe cei care le incalc5. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. i ~ manifest2i dragoste.asociaw. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. a) Comportamentulla masa'. in conflict cu ale sale. ~i Dintre toate acestea. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel .). muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul.~proteja i un prieten. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . Examineaz5 preceptele morale care intr2 . concentrat ~i lini~tit. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. nedorit. De aceea. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. Stadiul a1 4-lea . 6. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. de regulk rnai uSor.

fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. Copilul nu trebuie educat s5 devin. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. :I 11 4 .184 KJ.8400 8 820.11 760 9 240 . preqcolarului. se constat5 variafii de la o zi la alta.Scolarul mic.I 800 1 700 . adic5 proteine de origine animal5 (lapte. ougle. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie.9 660 10 080 .13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . Nevoile de lichide sunt mari. peste. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar.7 560 7 140.2 300 2 400 . Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi.2 800 2 200 . carnea. se consolideaz5 si . Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. qcolarului si adolescentului.2 000 2 100-2300 2 000 . Apa este un aliment indispensabil. prin 250 ml lapte. briinza.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. Un gram de proteine furnizeaz5 4. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. pestele. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. HELGA STOLLEY) il 1. I Vfirsta fn ani 1. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. consum5 mai mult5 energie. alte produse din cereale.10080 8 400 . nliinc5cios.1 calorii. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". Copilul mic are nevoie de ap5. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi.12% din aportul energetic. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. in ciuda unui apetit siniitos. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. Substantele plastice. brhzeturi. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea.5. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. ou5). Cu ciit copilul este mai mic. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. Nevoile nutritionale ale copilului mic. leguminoase. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". cartofi si zarzavaturi).9 I O 12 b3ieli l O . Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. came.12 fete 13 . cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. " . Restul este confinut in alimente. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. DROESE.15 ani. odat5 cu inaintarea in v2rst5. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. Cartofii. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. Pe de alt5 parte.3 1 6 7. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. fructele.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300.1 400 1 500 . 100 g came sau produse din came.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. intre 15 si 18 ani.

Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. 1980) Lapte (3. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. sl5nin& untur2 r ' seu. Nu este de dorit o cantitate mai mare. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. E ~i K.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. "&n5 instant"). G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. D. margarin5. ce duce la depozitarealor. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. & alimentatia noastrg obi~nuitil. cartofii. produsele de cereale (fulgi. ulei. fn alimentatia copilului. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. de aceea.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI.C.l kcalorii.8%) Lapte acru bztut. leguminoasele ~ifructele. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt.TABELUL 6 5 . Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. uleiurile vegetale qi sl5nina.5% grlisimi) Lapte normalizat.3 kcalorii. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. Copiii. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. confer5 mhciirii o satietate mai mare. fn majoritatea lor. margarina. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. practic. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. toate alimentele contin gr5simi. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. vitaminele din . Ele sunt uSor de digerat.piiinea neagrii. intralimentatie echilibrati a copilului. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. DORTMUND. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. De aceea.. seul vor constitui o parte mic5. Tabelul arat5 c5. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. degresat (1. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . Alte e s i m i ca untura. CO VALOAREA ENERGETIC.

telemeaua. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. varz5. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie.). mandarinele ~i piersicile. coac5ze. fosfor. marmeladele. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. afine. deoarece mentinerea vita- .). in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. degresat. calciu. gogosari. f5r5 recomandarea medicului. g5lbenusul de ou. pepeni. b) Calciul. struguri. cartofi. cgp~uni. tomate. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. A direct utilizabil5 (retinol). d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei.caisele. pe~tele. f5ina intermediar5. sp5larea riguroas5 a dinfilor. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. lgmii. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. a) Natriul (sodiu). in afar5 de vitamina D.complexul B. cimbru etc. andivele. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. pere. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. cirese ~i banane. brinz5 de vaci. vuru: morcovi. ardei gras. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. zarzavaturi. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. morcovi. cartofi. telemea ~i mai pufin prin came si piine. slhina cu came. mierea. cgpsunile. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. lobod5. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. bomboanele. conopid5. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. De obicei. 112 litru de lapte (integral. c) Viturnirza B7 (riboflavina). Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. Piinea alb5. fulgii de ovgz. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. piersici. zmeur5. morcovi. mgrar. gutui. produsele de carne sau conservele de peste. iaurt) pe zi. (tiamina). banane. mezelurile. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. margarina si gabenusul de ou. ridichi. ardeiul. maz5re verde. carnea. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. salata verde. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. urzici. vitarnina C. vinete etc. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. pere. aluaturile. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. praz. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. b) Vitumina B. alvit5 etc. prune. produsele de cereale (Eina integralii. spanacul. varza. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. sfecl5. decit cea cu gr5simi multe. cartofi. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. ceap5 si usturoi verde. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. castraveti: toumnu: mere. spanacul ~i piersicile. bomboanele. varza de Bruxelles. varza crud5. zah5ru1. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). prgjiturile. C) Fosforul. proteine).: carnea de porc. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. ridichi. felin5. rinichiul). Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. ficatul. visine. p%trunjelul. preparatele din carne. inghetata. portocale. untul. Astfel: prim6vum: salat5. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. nuga. ardeiul. sunca. iumu: cartofi. spanac. rinichii. Vitaminele. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. leguminoasele. cascavalul. fasole psstiii. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. citricele. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. caise. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. Alimentatia complex5. mere.Necesarul este acoperit prin lapte.. ceap5. varz5. fasolea verde. toate dulciurile lipicioase (caramele.

a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. Atilt bgietii. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. cuptor. Piirul. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. incitlgminte de cauciuc. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. e) VitaminuD (calciferolul). preg2tirea ghiozdanului.). Nu se foloseqte iluminatul cu neon. ficatul. picioarelor qi a axilelor. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. Autoingrijirea qi igiena. profesorii qi copiii. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. pantofi din impletituri etc. lofiuni alcoolice. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. Hiperhidroza.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. Vara. Este foarte nepl2cud. fiiqca. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. g2lbenuqu1.). Scoala poate sprijini educafia sanitar2. miini qi picioare) zilnic. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. ciorapii qi tricourile de nylon. heringii. alvig etc. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). conformatie etc. Ofilirea. Deveniti qcolari. congelator). indiferent de reclame. fnc2 din perioada de preqcolar. La cei care prezint5 vicii de implantare. untul qi margarina. git. care confin vitarnina F. sp2latul mlinilor qi dintilor. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. care va fi orientat5 in directia dorit2. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. axile. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. microunde) qi de refrigerare (fiigider. bust. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. Ochii. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . folosirea latrinei. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. incazirea mhc&ii). P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . drept la picioare). Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. incgltat. imbrgcat. modificind din &d in c b d produsele comerciale.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz.

Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. imbibat cu ap5 rece sau. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. regimuri dietetice foarte severe. Nici cei tari la teme. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate.+olarul mic. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). Nu se folosesc perne mari ~imoi. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. Dimpotrivii. dureri) ~ i / s a u roqeat5. fortificii {esuturile si . Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. in momentul in care se instaleazii menstruafia. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . La nevoie. Sunt manifestiiri anormale. Aer. la 40 cm depktare de carte. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. De aceea. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. Pozitiile incorecte. anemii. obezitate. tulbursri de comportdment etc. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. stimuleazii circulafia sdngelui. priinii in clasa lor. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). Dac5. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. acnee. T'levizorul oboseqte ochii. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru.). Sanii ('Pieptul") fetitelor. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! .I 'I I 1 6. Nu rareori. mai bine. opinie total gre~it5. i din proprie initiativ5. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. palizi si pliipanzi. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. Din contrii. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg).5. se va consulta un endocrinolog. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. Examene medicale. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. iar spatele trebuie s5 fie drept. 1 I II b i i II I 1l .

de soare.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. Un copil sportiv creqte rnai bine . a) Este necesar5 o bun5 respiratie. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. Cocoloqind copilul prea mult. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. Vara. sii alerge. un copil nu trebuie infofolit. are pieptul qi umerii largi. de miqcare. Desigur respirapa este un act automat. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. care las5 sii circule aerul. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. alergii. Pentru prevenire se recomana: . rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti."Sa' ia aer"! In fiecare zi. articulatii suple. abdomen plat. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. Copilul care respir5 bine este calm. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. se eviti o mare parte din guturaiuri. fata p a l i a qi este nervos. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. gura deschis5. mi~ciiri gratioase. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. sii sarii. . miqcarea.el are pofti de miincare. talie rnai subpre. uscat sau urnidificat.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. . spate drept. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. atAt vara. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. medicul sportiv qi profesorul . C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. ca qi baia de soare sau baia in ap5. apa. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. asimileaz5 rnai bine alimentele. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. Sportul. chiar in lunile de iarnii. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. angine. c l t qi iarna. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. . competitiv). Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni.Repausul. El are. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. Drumetia prin pgdure. nu-i facem un serviciu . condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Cum Pqi ternin5 temele. medicul qcolar. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. eforturile. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . In vacang. deviatie de sept nazal. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. circulapei siingelui qi digestiei. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. Sportul.o plimbare rnai lung5. . iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. s5 se cafere. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. Pentru ca pielea s5 respire. amigdale infectate. de asemenea. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. a) Un copil sportiv este mai siniihs.Nevoia de migcare. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. toracele s t r h t . contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. Aerul. d t mai mult i aer liber. iar fa@ este rumen5. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent.Biiile de aer. echilibrat. alimentafia. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". Clnd este inspirat prin nas este asanat. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. exercitiile fizice.

plri1n2nilor. capul I-5m8n. Numai in cazurile cu totul exceptionale. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. nu estc recornandat. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii.riciini.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor.i aceastfi viirstii. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. Din contrci. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. Prac~icat . Ulr singur sport. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. in loc de a favoriza cregterea. rubus:e. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. stilul craul (cr-oriel) . Unelc spo~zuri. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. Atietismul.i o bun2 rtespiratie.. Sunt putine riscuri. Este cxerci[iul de prepari~reideal. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci. Sportul este eel mai bun mi. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Un sport. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior.indc2t mai inult sub apii. De~voltlisupletca si rezistcnla. Printre pjlinti exist. Echilibreaza sistemul nervos. Saritura dezvoltri detenta. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. trebuie consultat medicul. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. ele dezvoltii intens musculatura. fiind necesarc gesturi prea virile. Nu se face un singur sport.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc.~olarul mic. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. circula[ie. inotul Iirgeste ilmerii. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. e ) in general. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. se interzic exercitiile de fortl. D o capacitate respiratorie exceptional5. Jar hine ales. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. contnbuie la formarea dt. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. cstc suficicnt. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. De ac. deoarece apa este supravegheat.eea.i a tuturor sporturilor.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. oric2t ar fi de binef5cZtor.. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. atletismul convine perfect fetelor.i in g~. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. * Bicicleta. Muschii supradezvoltafi. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. fllilinte cie practicarea unui sport. m u ~ c h ikini si lungi. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. prea ntusculoase. concentrarca 7i detenta. fica~i~lui. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere".ciaii. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. La h5. Practicatc prea regular. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile.d ~i veriticatii. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi.ieti. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. in schimb aruncarea discului le convine perfect. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). H i redreseazii spatele . Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet.

~ipentru girnnastic6 in special. in opozitie cu cursa atletic6. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. abdomen. se cere prudenp. toracele nu se dezvoltil. 31general. grafie yi eleganp. ei numesc asta "fotbal". h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. coapse subpi. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. Amelioreaz6 detenta. cu discern6m2nt. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. Este un sport care se incepe foarte devreme. siguranp gesturilor. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. cu control medical sustinut. a Judo. De la jocurile olimpice. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. rnai ales. elegan@. spate. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. s d p h i r e de sine. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. baschet). Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre.Ca pentru orice sport. alegerea se va face de c6tre specialiqti. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. nervoase. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. sigurantii. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. dar sprinturile cu opriri bru~te. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. h c e p h d de la vksta de 14 ani. in general.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. genunchi ~i glezne). a Jocurile cu balonul (volei. La ambele sexe. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. De asemenea. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. Canotajul fortifid musculatura membrelor. m16diaz6 articulaiiile. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. In jocul de fotbal se alearg6. a Dansul.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc.ca joc este perfect. Dansul clasic d6 incredere in sine. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. gambe). Sunt sporturi de elongafie. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. glezne ~igambe fine. timide. handbal. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. umeri armonio~i.

Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. sau prin riidiicini grecevti. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. h general. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. prin contracfii musculare. selecfionafide antrenori. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). rar8. personaj biblic). masturbarea este frecventii. in venirea pe lume a unui nou individ. cu orice pref $i foarte repede. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). lingvistice $i sociale. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. Practicarea ocazionalii. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. la fetife. Indiferent de modalitate. rezultate spectaculare. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. nu trebuie culpabilizat5. Nu se va ciiuta sii se obfinii. grafie. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. fie unul nevrotic.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. fn concluzie. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. fiirii reflecfii. mai uvor de reperat la sexul masculin.wolarul mic. reflectii fie un substrat psihopatic. Comportamentul sexual a1 copilului. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. indiferent de viirstii. masturbarea ocazionalii. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. pe timp scurt. d2ndu-le suplefe. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. practicarea repetatii de nenumiirate ori. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). rearnintim cii inainte de a se practica un sport. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. apare ca naturalii. 6. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. . care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. ajungiind adesea la orgasm. prin strgngerea $i frecarea coapselor. fiirii alte tulburiiri.6. in cadrul masturbatiei. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. Pe de altii parte. ameninfiiri. Voluntarii $i deliberatii. in sensul precis a1 cuviintului. ori va 'Tnnebuni". sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina).

adolescenfiitrec. infiti~are. copilul aderil sau devine opozant la un anumit comportament in functie de temperamentul silu: flegmatic sau emotiv. cer sil facii baie in prezenta qi cu ajutorul mamei. Uneori sunt preocupafi qi pikinfii de normalitatea sexual$ rnai ales la bZieIi. Comportamentul copilului fat%de camafia altora (qi a sa) este departe de a fi univocil. uquratic sau grav. De aceea trebuie sil qi le satisfacil prin modalitiiti sociale acceptabile. Atqament erotic a1 copilului fa@de p&inkle de sex opus. Este un comportament care se incadreazil in conceptia traditional% dupil care "regulile decentei sunt luate nu numai din preceptele morale. Cu timpul.Mama gi copilul familial qi conceptiile retrograde de educajie qi consultarea unor materiale pseudoqtiintifice sunt la originea practicikii sistematice a masturbatiei. copiii mari sunt goi qi taM iqi arat5 o parte din p w l e sale intime. s h i . De fapt ei exteriorizeazii un libido2pentru un corp: mama este pentru b%atprima femeie (poate fi perfect inlocuit5 cu o miituqii. Am dat o extindere rnai mare acestei probleme delicate pentru cil am fost confruntati adesea cu astfel de consultatii. dimensiunile penisului. sociabil sau izolat. laconismul. k~ stea cgt rnai sumar imbrilcat sau go1 in zilele insorite sau calde. Normal in perioada pubertaril trebuie sil se ajungil la o maturitate sexuali La inceput. Ac