i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. maioneza. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. Se eviti. grisimile. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. urmat de uleiul de porumb. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. porc). proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. brinz2). un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. smintina. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). va minca 4--6 o u i pe siptimiini. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). s i se controleze continutul in substante nutritive. practic egale ca valoare. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. Desi cu valoare biologici mai mici. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. oaie. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. salamurile slabe.). brinza de vaci degresati. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. vitaminele. hidrocarbonatele. unturi. Proteinele. porumbul. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. in oala de presiune. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. orezul necorticat). Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. Practic. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). ingheiata. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. unii pesti (heringii. vifel. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. soia. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. unele sorturi de ca~caval). Se preferi carnea slabii (vaci. si carnea fripti in unturi. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. Grisimile de vaci. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. cartofii prijiti. mazirea. in ulei. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. cremele pentru torturi $i pr5jituri. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. cartofii prijifi . smiintka. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. salamul. substanfele minerale ~i fibre vegetale. kefirul). peFte. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). uleiul. somnul. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . laptele acru (zerul. GrZisimile sunt. cerealele (ovizul. cartofii. crapul. Pentru gitit. toc2turile cu grisimi. pistrivul). in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. frigca. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. . furnizoare de energie. unt. giini). laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). sunca. in primul rind. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. de germeni de cereale. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. piinea integrali. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Se va prefera carnea slab5 (giini. brsnzi de burduf etc. nucile vi drojdia. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. slinina. curcan. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. in grill. ciocolata. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. de soia si de dovleac. de importanfi vitals pentru organism. pui. minzat. iaurtul din lapte degresat. fiparul). nucile. oua'). De asemenea.saliul. lapte ~i derivate. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. lintea). Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. costifi afumat5. in general.

vitaminele C. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. fructe. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. biotina. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. fmcte ~i sucuri proaspete. brcinzci. briinza Camembert.. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. pBinea Graham. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. Substan. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. durata depozitei ~i modul de pregiitire.Hidrocarbonatele (glucidele). iaurtul. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua.). Mtaminele sunt substan* care. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. Alte vitamine. ardei gras etc. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . C ~i K). garnituri etc. grupul B) se eliminii prin urinii. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. acidul pantotenat. nucile. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. fmcte ~i zarzavaturi. D. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. Varza. niacina. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. De asemenea.. Este bine sii se foloseascii congelatoml. complexul B. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. miirirea ficatului. brBnza de vaci degresatii. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten.. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. spanacul. acidul folic. ca~cavalul. came sau pepe. viirsiituri. Orezul. pastele Binoase. pciine integral6 zarzavaturi. laptele. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. B. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. simple sau in amestecuri (salate. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine.). Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. viirsiituri. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. E ~i K). Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". descuamiiri. oxigen (vitamina A. B2. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. crude. usturoiul. panea albii nu confin substanfe de balast. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide.se dizolvii in griisimi (A. amidonul din tot felul de plante ~i animale. un ou. guliile. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. . Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. fosfor qi fier sunt mai mari.

) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. mierea. muqefel. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. la recomandarea medicului. varza acrii. coniacul. Dintre ba'uturile alcoolice.). mend etc. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. mai ales in ultimele luni de sarcinii. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu).5 litri. insii. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului.. peqtele &at. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1.5 llzi). Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. Din piicate. brsnza topitii. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. se reduce consumul de lichide. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. in miezul verii. Dacii fumatul nu se poate opri complet. in ambele situafii se continua tratamentul. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. fier qi vitamina B. dulceafa. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. telemeaua. fulgi de porumb etc. muriiturile. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie.. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. fn general. De asemenea. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. miirirea volumului de sgnge. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. de regulii. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. ci trebuie administrat un produs medicamentos. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele.Csnd gravida nu poate consuma. din diverse motive. dureri. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. De aceea. Dintre lichide. griq. calciu. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. excesul de macaroane sau orez. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. se va administra calciu sub forma de medicamente. Ceaiul negru ("chinezesc". Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. Problem alimentafiei cu vegetale. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. cel mai util pentru E t este laptele (0. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. . balon&i. gemurile. priijiturile cu sare (saleurile etc. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. vodca. iaurt). qunca. whiski-ul etc. tei. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. maioneza. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). alunele siirate. Alimentafia obiqnuitii acoperii. peqtele qi giilbenuqul de ou. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. carnea grasii. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. ca: salamul. nevoile. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. anason.). in interesul copilului. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale.

lipsa apetitului. . Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". iar sarea se va reduce in general. oleu de parafin5 sau lactoz5.vegetale. de fapt. portocale. un avoa sau o naStere prematur5. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. iaurt.diminea. pentru stimularea peristaltismului intestinal. zarzavaturi crude ~i piine integrals). gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. Anemia. alcaline. Nu se va consuma peste skat. inghefata. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . ciocolata ~i bomboanele. cariile dentare. ap5rute in timpul sarcinii. Medicii indic5. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. La unele gravide. lapte bstut. struguri. oboseala. De asemenea. se poate face cu doze rnici de atropin5. floricelele.pr5Jiturile. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. in timpul sarcinii. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei.fructe. smochine). "primul servit". Cazurile rnai grave. sedative. odati5 cu evolufia sarcinii. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. vks5turi. pere. . Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi).preparate din cereale integrale.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. pepeni. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. n deoarece acesta din urm5 este. pe nemhcate. sunt. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. se va incerca urm5torul regim: . care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. piine neagr5. se interneaz5 in spital.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). . Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. produse de patiserie. de obicei. . iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. care va indica un laxativ uSor. decalcifierile.came sau peSte. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. . obezitatea. Se vor evita excesul de dulciuri. . vitamine ~i fier. se renunffi la toate prescripiiile dietetice.ta. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. va apela la medicul obstetrician. de obicei. . care necesit5 un tratament de specialitate. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. . *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. se instaleaz5 un apetit crescut. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . i n rezumat.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. ci ~i asupra uterului. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. arome culinare. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. cu un confinut bogat in proteine animale. gravida va primi. Uneori. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". p u t h d provoca la femeile predispuse. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. Este recomandabil ca gravida s 5 . fructe (prune. Combaterea constipafiei. la multe femei apare o tending la constipafie. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat.

Comportarnentul sexual este diferit. indeosebi in ultima parte a sarcinii. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. organele sexuale sunt rnai vascularizate. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. vezicule. insi. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. mama este datoare: . Pielea gravidei fiind mai sensibili. tjntind seama de modificWe organismului. La multe femei. in jurul organelor genitale. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. pentru c i pot declanqa contracw uterine. in general. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. De altfel. dificultate la urinat). Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. Duqurile vor fi frecvente. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). dorinfa sexuali creqte. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). . toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice .Mama @ copflu1 Constipatia. deoarece duc. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. de climatul efectiv din familie. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. sub s h i etc.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). in vederea crutiXrii rinichilor.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). Examenul urinei se face la indicatia medicului. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. rnai ales la inceputul gestatjei. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. de mediul cultural-educativ in care triieqte. fierte. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. folosind un lighean sau o cidi@. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. Dupi baie. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. Igiena corporals riguroasi. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. Igiena organelor genitale externe. spre zonele anale. dupi luna a IV-a de sarcini. care. nu are nici o se&cafie patologici. dureri. de obicei.3. 1. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. Prin abundenfa lor. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. de profilul sufletesc al mamei in devenire. g2t. La primipare. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. aplicati pe fata intern2 a coapselor. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. putihd declanqa contractii uterine. de asemenea. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. Infecfiile pielii. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I .s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. Urina.

uneori se constati singeriri ale gingiilor. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului.). Vergeturile de pe abdomen. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. 1. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. se pot declan~a contractii uterine etc. deformki ale corpului. 1. Fig. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. care trebuie protejat. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului.) unele gravide devin neatractive. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. Daci apar fisuri. in timpul sarcinii. fafa pitati etc. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. fngrijirea dinfilor. 1. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. ne~tiind cum s i se comporte. . se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. au greturi. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon.1). Reactiile sexuale sunt diverse. La unele perechi. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. Mameloanele mici. contractii uterine.) se eviti orice contact sexual. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. Se impune o igieni riguroasi a gurii.Masajul sdnilor. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. Gravida trebuie s i . Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. dureri de mijloc etc. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e .manifestare afectuoasi. dintii sunt predispu~ila carii. Ele se pot reduce la minimum. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite.

sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. alimentele piperate. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. sfecli. care nu are efecte nocive asupra fitului. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. Se recomandi: plimbMe in aer liber. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. in primul rbnd. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. de preferat la clasa I. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. f i r i leg8turi telefonice. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. pireuri sau fierturi de ytevie. popice. morcovi. cilkia. daci nu este prea obositoare. In primele 3-4 luni. cafeaua. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. pe cbt posibil. mersul pe bicicleti. cu drumuri neasfaltate.I fmbra'ca'mintea. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. chiar in cazul cilitoriilor lungi. 1. Se va evita imbricirnintea strbnsi. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). de comoditatea imbricirnintei. In alegerea garderobei se va tine seama. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. rbgbieli) qi de gust acru in guri. Nu este bine ca gravida s i conduci. girnnastica vi inotul. Mijloace de transport. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. schi fond. cideri. schiul nautic. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. in fiecare caz. mama va lua.4. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. fn bagaj. printre altele. patinajul. Nu se vor purta cordoane. alpinismul. de obicei. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. rnai ales cele cu miyciri ritmice. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). din bumbac. fn general. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. iahting.1. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. yoga. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. dansurile clasice. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. urzici sau spanac. a c5ei greutate cade numai pe umeri. in locuri izolate. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. De obicei. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. felin5 etc. salati de cruditifi (ardei gras. schimburile metabolice. carnetul de urmikire a1 gravidei. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri.). Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. Din luna a VIII-a de sarcini. care nu sunt inofensive pentru fit. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. Se prefer5 rochia sac. siriturile la trambulini. acriturile. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. de asemenea. tenis. . dar nu se va neglija nici aspectul estetic. Se va acorda importan@ igienei locale. 0 mare parte din sporturi. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. zguduirea corpului: skiturile. dar in nici un caz cele de perfoman@.

edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. ca un cerc strdns pe cap).pierderi de lichide din vagin. . Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. se impune un tratament energic. se pare. .sdngeriri vaginale. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. Dupa navtere. Fig. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. duchd la apar3ia de malformatii. . Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. fafa. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. de cdteva B on pe zi. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . se apeleaza de urgentfi la medic: . care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. mdinilor sad$ picioarelor. cu perna mica. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. Efectul factorilor de mediu. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. EdemaGerea (umj7area)picioarelol.febrii. din cauza unui aport insuficient de calciu. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. 1. de obicei. Scurgerile vaginale (leucoreea). Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. Astfel de umflaturi apar. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. tulburilri de vedere. spatele vi peretele abdominal.vksaturi persistente. dimineafa inainte de scularea din pat. Gestoze. .dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii.tulburarea vederii. edeme. datorita crevterii in volum a abdomenului. fn prima eventualitate nu se face nimic. fn aceste cazuri. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. Medicamentele ~i sarcina. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). . Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. 2 . Se impune un tratament medical riguros vi urgent. Astfel. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. . ci pot cuprinde mdinile. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. 1. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte.umflarea fetei.2). Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi.

teama de dureri. pe de o parte. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. morale. Exist%. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. pentru diverse ratiuni. 1. pot fi periculoase pentru . organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. etape in timpul c3rora femeia. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. orice gravidii. datoriti unei c2snicii nereuqite. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. odatii cu venirea copilului. determinii de multe ori conflicte biologice. exisd.totuqi. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei.5. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. psihice. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). Mai tiiniu.6. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. se tip2 sau gravida este emotionati. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. trebuie sii insiste familia. care duc la o anumid stare de neliniqte. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. de maternitate). de limitarea propriei libert2ti. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. profesionale) ale familiei.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. De exemplu. Asupra tuturor acestor pericole. h c2siitoria precoce. iar pe de a l d parte. de incomoditiitile legate de venirea copilului. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. Unele regret2 c2. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. Faptul c2 femeia lucreaz2. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. teama de implicaple de ordin material. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. Apare adesea deziluzia. oric4t de echilibrati ar fi. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. Cirteva indicatii generale . Fkii copii. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul.1. De cele mai multe ori. pe care le vor vizita mai des. de plusul de muncii. morale qi chiar sociale. din motive de ordin personal sau moral.1. 1. De fapt.

.I.1. pantofi (vezi fig. 1. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. .in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare.Atitudinea cea mai potrivit5.3 .Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole.Va sta cbt mai mult in aer liber. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. . Mernbrele inferioare u$or d e p b t e . gavida respirl linivtit.). herpesul etc. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. . .Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. Nu va sta in picioare timp indelungat. 3 a). . ficut sul. Ti in acest caz. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor. . Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua.7. 6 .). . Fig. Mernbrele inferioare flectate. Fig. 4 . .Pozifia culcat pe spate. urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. localuri etc. . 3 .in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. expir5 pe gur5).la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. degetele u$or flectate. . care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc.). este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. 1.4. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). odat5 cu inspiratia. complet relaxat5 (fig.exercifiile se vor executa pe un plan dur. 1. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate.fgt. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. brafele lbate lejer. 3.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). a). Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. alergarea. .Gimnastica gavidei.Gravida se culc5 pe spate. Urnerii r5rn2n lipifi de sol.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. . profund. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . 1. . b. 3. fir2 a se expune mult la soare. .gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. Fig. urcarea rapidg a sc2rilor. unele virusuri gripale. I .Va consulta periodic medicul obstetrician. eventual ochelari. in raport cu viitoarea navtere. practicarea sporturilor violente). e . Urnerii se sprijinl pe sol. 1.Va intra in concediu legal de natalitate.I.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. 1.1. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg.6).).in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. . Erg indicatie medicalg. de-a lungul corpului.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5.

Pozifie in genunchi.dacii cei doi genitori. Fig. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng.2.PoziGa culcat pe spate.5.---. 1. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. ulterior. 1.5. cu palmele sprijinite pe sol.1. apoi in regiunea l o m b d (fig. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). 1. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. PoziQe culcat pe spate. b). pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. in poziGe vertical&. respectiv tatiil ~i mama. capul. hgrijiri in maternitate 1. tiilpile aplicate pe sol. 6 . Membrele inferioare flectate. Se repet5 de mai multe ori. concep@a.--- Mama s copT1utf Fig. Se repet5 de mai multe ori (fig. a). inainte de a cobon^ piciorul. brafele htinse.2.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. Apoi. 1. pe cat a fost de aqteptatii. Dupii 9 luni de sarcinii.apoi se coboara incet la sol. Membrul inferior drept se ridicg intins. 1. in urma unei hgrijiri corespunziitoare.5. fi repaus. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. care. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. a urmeazii na~terea. Apoi capul se apleaca. se execut5 miycki de rotafie din glezng.

. > p . . Trad. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum.. . au niiscut copii =ii incidente gi accidente.%$. sii fie un participant activ la preparative.:. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. Ca un caz demonstrativ. drept urmare a acestei intilmpliki.:. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei. . moaqe mediocre. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina.? . prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. femeile din moqistrhoqi.. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere.. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp..-... Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii. Bunicile qi striibunicile noastre. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. chiar dacii apar situafii nepreviizute. Editura pentru literatud. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. % . Or. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. . la intrarea in maternitate.. : <. . . Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere.+ . .: 3 .-. < > ..$. La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei... este bine ca tatil.:. sii-i insufle speranfii qi optimism. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit... pag.. :::'. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. psihicii qi motorie.. Imediat dupg naqtere. >. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici.. . toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t .-..:. ..:. . .: . . .. unitatea dintre ea ~i Et. iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este.. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. . .. . ... in cursul "durerilor de facere" (travaliu).'. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. la riindul ei..Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. se intLmplii. . Chiar in condifii total fiziologice.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. . m i r e permmenti. . :. 7-8. in plus. in preajma naqterii. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. .?>e...:. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. aqadar.. ci qi pentru actul nqterii.. . care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin.: .. .. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios.:. . primarul Johann Wolfgang Textor.. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil. .. Naturalefea. . ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r".:<. . in mgsura posibilitiifilor. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1.C<.. r r. .:.. ". acesta le rezolvii rapid qi eficient. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei.. . .+..i.. . i ? . mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. . < < . * ... din punct de vedere psihic qi al inifierii..-.5:e. . mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin... : 2 + . -. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului.c&:.!Z. .:">.%% 2:. Soful va trebui. ...:.. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics. ? 3-: + : i.. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. nu exist% motive de ingrijorare. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.:. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem. 1967. . de Johann Wolfgang Goethe. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. . <:-cp. . a angajat. s-o liniqteascii. El are un rol de susfinere fa15 de mamii. . deoarece bunicul dinspre mamii..3. ..: r : i .. 3 : p . _ _ . firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment....... hnprejurarea aceasta... .:. de Tudor Vianu.. Pe Ihgii frici.. rude. mai nepregititi deciit generafiile din trecut. . a folosit concetifenilor mei. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie.).v. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. Femeia "modernF. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. _ _. .:.

Din picate. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. daci sunt nrici. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. de cheltuieli. in mod traditional. cel pu@n. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. de preocupiri. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. Adesea. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. izolarea este mai pu@ncompleti. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii.cu avizul tatilui. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. s i crevtem cu copiii novtri.cji pe intervale scurte. tatil este prezent numai fizic. obligatiile casnice gi clteodati criticile. Ei nu vor sta mult tirnp. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. ceea ce este rnai trist. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. du-vi giseqte rostul vi. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. se va rearanja vi completa mobilierul. din ce in ce rnai mult. in cazul unei "cisitorii nelegitime". pistrlnd o atitudine distanti. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. Prin copii incepem vi noi s i triim o . trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. am s i prepar eu masa". declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. adesea. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. prezenfa unui tati este inconstand. in maximum 3 zile. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. odati cu venirea primului copil in familie. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate.Mama copilul noui copiliirie. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. Adesea. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. femeia. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. uneori ridicol. in loc de a fi stimulant. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. Rolul tamui este de colaborare. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. cu un mare adaos de griji. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. Fratii vi surorile nouniscutului. rnai ales c h d aceasta lucreazi. Chiar daci este singuri in cameri. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. atlt de angajati in societatea moderni. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. o scrisoare va face tot aGta plicere. un indiferentism pentru viitoarea navtere. ceea ce va duce la oboseala liuzei. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. insi. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. Clteodati. in astfel de cazuri. in zilele de viziti mamele au putini febrri. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. s i redevenim tineri. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. Un tati in devenire se simte stlngaci.

un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" .iar i caz contrar . qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. care in uter nu au avut nici o functie.arlechin P e t e ~ i ipersistente.tate in 3-4 zile. iar b3ietii 5 1 cm). fie la Primkie. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa)."recunoa~te". Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. acoperg pe cele rnici. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). ascult3 inima ~i p l h h i i . delicat5.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. testeaz3 unele reflexe (supt). rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. 28). Recun noavterea se poate face fie la maternitate. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. La examenul clinic rapid din sala de nagere. netedl. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. iar cele slabe au copiii rnai mici. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. Cei rnai mulp nou-nsscufi. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. se desf3~oar3. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. s3n3to~i la termen. o piele rozi.2. finl. are o influent%enorm3 asupra organismului. verificii organele genitale. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. TABELUL 1. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec.pag.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. Mi~cZri "Pozifie fetall". Nou-n3scutul ~ i p viguros.2. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe.pe a1 mamei.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate.

14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent. tahipnee. uscat.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. normal p h a t Anus imperforat .coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng. lucios.1. dup% 24 ore galben-brun. cade h 7.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat.Lipsa cartilajului ca gin. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar.

95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. este de regulii un prematur. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic.RZLspunsuri variabile pucare. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . Prematurii se impart in diferite grupe: . Babinski. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. pupilar. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. mai &ziu se coboar5 la 32OC). pB$it (mers automat). dezvoltat sau este foarte subfire. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. g2t tonic. Lungirne inegdii 4. . Functiile*sale vitale ca: respiraNa.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. ci in abdomen sau pe canaJ. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). Pavilioanele urechilor sunt moi. unde p a t e fi supravegheat. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. Lu feti~e. cu proporfii mici. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii.Tremor ocazional tuate. in proportie de 40-50 procente. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. a.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. &ire. ca urmare a neform"& cartilajelor.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . digestia. vasele de shnge se v5d prin piele. Piele zba^~&a'. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. Limitarea abducfiei 2. De aceea. .micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. fa@ de 118 cht este la adult). Moro.

la diferite v k t e (picioare in " 0 . Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor.. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. deoarece se pot produce infectii grave. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. continutul in oxigen al shgelui. (fibroplazie retroletalii). mi$c&ilerespiratorii. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. infectiile rinichilor (pielonefrita). La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. Grossmann.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii.- - - - -- fi mai bine observat.. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. 7. .dupii P. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. cu sisteme automate de alarmii. 1. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. Pe de alt3 parte. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. Mama s coPltui-i .intubatie endotrahealii . inflamatia intestinelor (diareea). nu au putere sii bea.

cu anoxia (lipsa de oxigen).3. 1 . medicii se vor lupta cu timpul. Mama nu numai c5 are voie. alcoolismul.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere.2. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. rnai mult sau rnai pufin.). este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. .b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. Dis maturul (Small-for-datebabies. acidoza. contra cronometru. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. s5-1 mdngdie. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. circulara sau proccidenta de cordon.).unele boli ale mamei (diabet etc. mama va participa la ingrijirile ce se impun. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. Pe ldng5 acestea. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. nu se poate descoperi nici o cauz5. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . aplicarea de forceps etc. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. La reanimarea nou-nliscutului. expulsia prelungitg. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. infecfia @sau colapsul). r5cirea corpului. o hipertensiune arterial& infecfiile. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. iar materialul de reanimare este preg5tit). in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. .dificult5ti obstetricale: placenta praevia. Dac5 ~ i . poate fi lisat acas5. respecdnd strict prevederile igienice. ci numai rnai muld dragoste. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. il va pune la sdn. Adesea. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii.3. circular5 de cordon. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator."Mangelgeburt"). Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. travaliul prelungit ~i dificil.sarcinile gemelare. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). . Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor). . hematomul retroplacentar.sarcinile premature ~i postmature. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat.). Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii.2. tabagismul. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). ci s5-1ingrijeasc5. Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". s5-1 alimenteze. intkzierea primei respirafii. Factorii de risc. natural.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn.2. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). asa c5 . 1. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. Ei nu necesid ingrijiri intensive. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). este s5niitos ~i suge bine. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. dacii acesta are putere s5 sug5. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. s5-i vorbeasci.

Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. ulterior se destinde). ca m%nilede "sp~itoreasi". furniziind oxigenul indispensabil vietii. P W acum el era protejat. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. amintind de pozitia din uterul mamei. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. 29). prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. incretid. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. chiar de la incept.). pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. starea de shitate din tot restul vietii. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. turtit. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. Cu toate acestea. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. b) Ochii. ele declanqeaz3 prima respiratie. pozifie vicioasi a fitului in uter. diabetul etc. traumatisme. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. pieptul bombat. d) Gdtul este scurt. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. gelatinos) surprinde. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. in general. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. rinichi) ale acesteia. circulari s t r h s i de cordon. de culoare inchid. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. Dupi nqtere. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. pe aceeaqi cale. Expresia fefei poate s i se schirnbe. impestript de puncte albegilbui . Ciiteodatti p h l este destul de lung. in mare misuri. piele). Se remarci adesea. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . trezit din somn. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . care reprezintti un sfert din lungimea corpului. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). incacit. depiqirea termenului de gestafie.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. malformatiile pulmonare. angajare anormali qi expulsie dificili. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. Alteori capul este complet chel. funcfiile diferitelor organe. Odati debarasati de stratul de grisime. totuqi. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. de toate traumele mecanice. lucios. piini la deplina lor Pnflorire. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. . iar palmele qi dlpile au pielea umedii. narcotice) administrate in timpul nagterii. descuamati. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. c) Nasul este mic. unele medicamente (anestezice. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. stufos. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. extractia prin vacuum. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. a) Pa'rul este. imaturitate a centrilor respiratori. Vederea cordonului ombilical (lung. gros. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. Nou-niscutul. Primele tipete impresioneaz3. ficat. aplicarea de forceps. unele infecfii.

Asepsia cordonului ombilical este primordialii.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. de aceea. 5 qi 10 minute. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice.2). gata de folosit qi cu folosinF unid. Totuqi. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. f~z~rijirea ochilor. La nou-niiscutul normal. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. Scoml normal este egal cu 10. dar este . Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. imediat se dii drumul unui cronometru. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. Boala era produsii de gonococ.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. slabe Rare. Dupii naqtere. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). sub 100 pe rninut Tonus moderat. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). tonusul muscular. microb descoperit de Neisser in 1883. in timpurile acelea. care a imaginat acest test in 1953. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. in SUA. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. fngrijirile cordonului ombilical. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. De exemplu. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. extremitiili albastre Nmegulate. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. . care sunt tot aqa de eficace. Cu d t scorul este mai rnic. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . sterilii. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. fie pens8 din material plastic. membrele se flecteaz5 complet. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. mi$c5ri active Tipat. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat.

a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. sticle cu apii caldii). Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. Ultima solutie. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. Se vor verifica din nou sexul. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. in a 2-a . C2nd icterul apare din prima zi. Dupii termometrizare. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. De asemenea. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. rnai logic.incolor. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii).a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. C h d colorafia galbenii este pronunfad. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore.4. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. temperatura mediului inconjuriitor. de reanimare incdzid electric. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. b) greutatea initial..2. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . dacii icterul persist. o igienii riguroasii. respectarea repausului nou-niiscutului). incii insuficient maturat. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. va fi chemat medicul. sciiderea este rnai mare). a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. Icterulfiziologic. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. peste 3 siiptiimiini. qi torace. 1. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. Aqa cum s-a viizut rnai sus. aliituri de impactul psihologic. . c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse.icterul nuclear). fiind socotid de neinliiturat. este intens qi rapid progresiv. identitatea qi greutatea. Dacii bontui este zemuind. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. Culoarea roqie. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. fngrijirile pielii. deosebid la nou-niiscut. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. se vor aspira din nou. Icterul este rnai intens pe fat. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@.

Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. a) Glandele mamare. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. se aplicii pulberi inerte (talc). mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete.Criza genitals'. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. in condifii de sterilitate. c) Ma'rirea testiculelor. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. Este constituit din eruptii variate. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. Apare indeosebi in sezonul cald. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos.Criza hormonalZi mamelonar2. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). 1. sticle cu apii caldl. 3) buzele sunt uscate. la apiisare. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). mai ales pe trunchi. 1. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. descuamafie lateral%). sugarii devin palizi. Fig. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. in clteva ore sau clteva zile. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). ca pete rogii (macule).8). Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". sub formii de scuame mici. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. 8 . perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. La 3-4 zile dupii naqtere. roqii. Uneori. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Cea mai frecventii este criza genital%. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. glandele mamare se htikesc. ele dispiirlnd spontan. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. cu ochii incerc&afi. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. 6) in cazurile grave. la unii dintre nou-niiscuti. pe palme qi plante (tillpi).). Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult.

cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. neliniste. uneori cu mucus.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. febri. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. apar asa-zisele scaune de tranzifie. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. aportul insuficient de lichide). vksiituri. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. care se pot dezvolta. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. dar si cea rnai comodi. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. biberoane si tetine sterile. La sugarii alimentafi natural. coli. in flora intestinali domini bacilul bifidus. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. sughifuri. uneori verzi si explozive. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct.a 5-a zi de viafi. metabolismului si rinichilor. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. se lipesc de scutece. Laptele matern constituie . intre a 3-a . Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. Sunt dense. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. Pe liingi potolirea foamei. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. b) Scaunele de tranzitie. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. digestive. grunjoase. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. dup5 eliminarea meconiului. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). un aliment unic. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. laptele de mami conpne substanfe de apkare. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. iar la cei hrinifi artificial. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. iar mirosul lor rimiine acid. tractul gastrointestinal se umple cu aer. traumatisme obstetricale). alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. La mamele care alipteazi. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. in decurs de ciiteva ore. o comuniune puternici intre mami si copil. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . cutanate). colici. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. Daci nu se insofesc de deshidratare. modificiri ale stgrii generale. Contactul pielii qi legitura striinsi. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. rezultate din digestia primelor mese.Dupi naytere. urini. a) Colonizarea itztestinului. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. de culoare verzuie. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. La copiii provenifi din familii cu alergii. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. lapte praf. sudafie. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. tulburiiri de sornn.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. riscul imbolngvirii de cancer (de ma.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti.

1.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. forma si duritatea mamelelor. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. venele devin mai evidente.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. 10 . F o m r e a laptelui. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. griisos si de legiiturii (conjunctiv). in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. sub influenta hormonilor placentari. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. . 11 . se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. griisoase vi conjunctive. care servevte ca rezervor pentru laptele format. i n timpul sarcinii.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. 1. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. Fig. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. aceste modificki sunt Encheiate. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 1. 9 . care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. Fig. 1. 12 . ciildurii vi sigurantii.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. Fig. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii.

cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. gkdurile la copil. hidrafi de carbon. cu o tentii galbenii-cremoas5. care nu impiedicii pliicerea de a suge. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. 1. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. Dar. M a m a m l ppp 1 att. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. fn primele zile. sodiu. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. fn primele zile glandele mamelonare secret. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. se adunase lapte liber. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. transparent. netinistea. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane.Colostrul. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. dar acesta nu ajunge la sugar. La alte mame. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. de dorit in decursul primelor 6 ore. Pe calea sbgelui. clor). El este alb. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. un lichid vdscos. 13 . cu tentii giilbuie. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . .5). Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. fluid. de asemenea. privirea qi tipetele acestuia. griisimi. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. intre timp. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. Oxytocina actioneazii. agr tatia. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. ceea . Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. asupra utemlui. dar cu continut sciizut in griisimi. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. potasiu. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. dimpotrivii. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in).

Cu mina liberi. in pdmele 2 s@t&i. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. devin mai moi ~i se mic~oreazi. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. eucerinii fjrG apii). in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. De obicei. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. La unele mame din mameloane se scurge laptele. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. Pentru a proteja mameloanele. capul rnai sus.fngrijirea scinilor. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). Dupi internarea in maternitate. in timp ce impinge mamelonul ~i . in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. Tehnica alciptcirii. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. Durenle. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. de obicei. d e ~ i La alipteazi. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. s i se usuce la aer ("bii de aer"). apar dureri vii. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. in primele zile dupi naqtere. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. iar cu degetul mare comprimi sinul. Se poate aplica seara. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. Unele mame. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. - AtZit &n matemitate. in cele mai multe cazuri. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. ci se lasi sinii descoperifi. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). pe sBni apar noduli. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. cu fereastra deschisi. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. unele mame. pot avea dureri. c&t pi acasd. . siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. lanolin2 pur5. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. dac5 este posibil. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. cu sensibilitate rnai mare. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. dar numai cu a @ 'ttmpede. mama prinde sinul ~ i . Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. ci s i apeleze la medic. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. sugarul va f i aliptat rnai des. s h i i revin la mirimea normali. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. va ciuta s i se aqeze pe o parte. care survin destul de des. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. Cind mama alipteazi culcati in pat.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. vindecarea. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. ducind u$or la infectie. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i.

Lahceput suptul este adesea dureros. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W .pozi@aIiiuzei. fund de ajuns.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). sugarul prefer5 unul dintre s&i. q I k I . fie. Durrsta suptului. 14 . deoarece laptele cald. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. h sfkqit.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. obosesc sau sug prost. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. C h d s h i i contin lapte din abundenp.15. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. I Fig. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. 1. Fig. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . Daci este prea mult lapte. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. La aceqtia. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. sugarul htrerupe suptul. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. In mod normal. s i se faci miqcarea de "du-te .Aliiptarea nou-ngscutului . La al doilea s h . La cei care obosesc. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . deoarece prin excita$a suptului. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. Dacii nu primeqte aer. areola in gura s u g y l u i . care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . De multe ori. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte.vino" a mamelonului.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. 1. fosele nazale sunt libere. In continuare. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. Dintre toate aceste mici tehnici. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. Unii nou-niscufi.

sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Nu se pune la s8n dupi un orar fix. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. el fine str8ns mamelonul. in astfel de situafii se va face "proba suptului". criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. De exemplu. in caz cii sughite sau are colici. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Dupi cea mai simpli. Fie c i stoarce mamelonul. nu se aqteapti "ora mesei". Personal. Repetareaprobei suptului. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. stresate. Pentru aceasta. la intervale de 5 ore. nu se face pauza de noapte. cu at8t se miresc intervalele intre mese. C8nd este situl. in general. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. La inceput. Apoi in primele siptim2ni. I Al6ptarea gemenilor. obositor pentru mami. Daci este tinut mult l a s h . va fi finut in brafe. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. fie c i doarme. Daci urineazi des. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. sugarul nu va suge mai mult lapte. Nu se trezeqte din somn. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. in primele 2-3 zile. sugarul este mulfumit. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. inseamni cii laptele ii este de ajuns. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. liniqtit qi doarme bine. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Uneori. Alteori. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. Dacii suge destul. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. Se folosesc rnai multe formule de calcul. Cantitatea de lapte. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Apoi ii ridicii mai . Mama. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. el suge de circa 5 ori in 24 ore. cu pauze de 3-4 ore. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. pentru a nu rini mameloanele. Uneori. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. un scutec sau o babefici. DacB are probleme cu mameloane sensibile. divizati la numirul de mese. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. respectiv qi noaptea. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. Repetiim. Daci sugarul creqte bine. Unele mame. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. Intervalele intre mese. sunt emofionate. intr-adeviir. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. intr-o pozifie qez2ndi comodii. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. Mama il va indepirta cu blhdefe. Este. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. iar rnai &ziu 117. zi qi noapte. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon.

Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). starea corpului mamei este bung. fn majoritatea canuilor.i. Prin for@lucrurilor. aceasta fiind mai comod. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Prin aceasta. Desigur. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. Dupii aceea. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. dar ceriind mai mult timp. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. ele riim2.pag. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. alimentarea la s2. lipsa de confort qi igienii). Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). Pe de alti parte. spaime generate de starea copilului. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. Ala'ptarea dupa' cezariana'. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. 94-122. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar.leg* de expulsia placentei. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). care se ocupii de obicei numai de sugar. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. lapte adaptat) cu biberonul. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. Se produce sub influenta unor factori endocrini. ca qi sarcina. Mama nu trebuie d descurajeze. Dupii o anestezie generalii. In maternitate.5. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. bineinteles.Mama 9 cbpitul sus. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. Si dupg cezarianii. h timpul internkii P n maternitate. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Vezi 2.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. Dupii 3-4 zile. fnainte de externare. Dupii nqtere liiuza r k b e . nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. Dacii mama nu are lapte suficient. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. de obicei.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. va Pncerca sii-1 algpteze. kimaternitate 4-7 zile. Cu fiecare m2. la domiciliu. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice).n este posibilB dacii. De asemenea. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. Este de . iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula.

Uupa' episiotomie. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. in rest. . Diureza este crescutli. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a .domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. iar din a 2-a . care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. Apar contractii dureroase. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. devin seroase. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei.Ca orice interventie chirurgicalli. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. caracterizad prin griji insuficient motivate. sub form5 de cheaguri de slinge. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. legate de copil sau de restul familiei. mama va simti contractii. Dacli este constipatii. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). in a 4-a. Capacitatea vezicii este crescutli. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. el trebuie sli fie fad. La unele femei persistli incli multli vreme. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . Ea are nevoie de liniste gi relaxare. in asociere cu scliderea tonusului muscular. atunci clind mama urineazli. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Dispar cam dupli 48 ore. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. nu numai bucuria cli are un copil. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. Firele se "scot'. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. functiile vezicii se normalizeazli. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. eventual. Odatli cu revenirea tonusului muscular. In primele 8-10 zile dupli nastere. Dacli s-a flicut o episiotomie. inainte de a se ajunge la sondaj. a 5-a zi. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. Uupu'cezuriuna'.

Temperaturacorpului. sunt n i ~ t mici ridicgturi. se acoper5 plusul de calorii. Alimentatia va confine lichide din abundenF. Prin consumarea de ?4 . grBsos ~i de leggturB. Pielea. areola mamar2.5-37°C). Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. Cu toate acestea. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. dacB ajung pe mameloane. Funcfia ovariana'. de la roz ping la brun inchis (fig. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. 1. citeva zile. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). grupate in n u m b e variabil. Fomzarea laptelui este un proces complicat. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. numitii "mica menstruatie". ouB) ~i vegetale. Dup5 naStere.16). Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. fngrijiri. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. ea poate primi lichide dup5 4 ore. 3.% 1 lapte pe zi. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. in faza de furie a laptelui. came. glanda sebacee. pigmentat2 viu. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. necesare in l5uzie. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. 1. Fig. f3r5 crevterea temperaturii. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. 33). temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. proteine (lapte. 1 . Facem aceastB precizare pentru . Imediat dupB naStere. care. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. 16 . Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH).Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult.12).Conformafia s2nului. 1. in mod normal. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). 2. precum ~i de modul de fixare pe torace. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. pigmentat. De aceea. mamelon. derivate ale laptelui. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. care vor persista in tot e cursul viefii. Transforma'ri hormonale. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. i Alimentafia. Pentru evitarea m u r d e saltelei. Chiar la lBuza sBnBtoas8. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf.

miere de albine. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. closet civilizat.Pozitia in pat a Iiuzei. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. Se ajunge uneori la retentie urinarii. Gimnastica are efecte favorabile. in ziua a 2-a d u p i naqtere. suturi). se face o clisrnii. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. Dupii revenirea la dorniciliu. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere.17).4"C va fi anuntatii medicului familiei. se pune o piiturii ficutii sul. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. de aceea obstetricianul recomandi. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. compot de prune. curat qi confortabil. sutiene. femeia nu are scaun. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. in continuare. Bandajele vor f i bine spilate. de obicei. I7 . P spital qi mai ales n acasii. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. fructe. Silnii. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. in a 3-a dimineafii. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). fie printr-un bandaj. 41 . fie printr-o eqarfi. Intestinul are tendinta de ineqie. fn . favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. a) pozitie corespunz5toare. in general. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. chiar dacii are suturi a perineului. Orice ascensiune peste 37. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). Aceasta nu este insii suficientj. n (cezarianii. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). fn unele cazuri particulare. 1. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. dacii se mentine tendinta la constipatie. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. Murdiria qi microbii de pe comprese. I. i n acelasi timp. un laxativ. medicul va da alte prescriptii. timpul primelor 2-3 zile. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. Dupii revenirea acasii. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). piline neagrii sau Graham. care a fost fiarti P prealabil. sub saltea. La picioarele patului.

lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. din punct de vedere organic. riini. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. p h z a triunghiularii. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. Pro$laxia infecfiilor. pe lhgii repausul de noapte d . constituie motiwl pentru care se recomandz 1. fnainte de fiecare supt. baia general5 se face . iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. mai ales dupl episiotomie. fiirl exces de grkimi. murdikia de sub unghiile lungi. fier vi vitamine. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. infepiituri etc. . Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. pudre sau lotiuni recomandate de medic. Unghiile vor fi Gate scurt. Nu se vor aplica declt pomezi. L h z a este rnai receptivii la infecfii. a) Igiena corporala'. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil.2. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". Compresele sterile se schimbii zilnic. mama iqi va spas cu grijii miiinile. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. b) Greutatea. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. ceea ce permite baia.cji rnai tilrziu. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. came) vi multe vegetale. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. cu proteine. Sii-vi programeze mici plimbiiri. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. fisuri. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. h) Dupii 2 Zuni poate avea. dar e bine ca. fuainoase vi dulciuri. care va face recomandiirile necesare. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. dupg 2-3 sgptiimhi. ce cade pe umeri. furuncule. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. dar cu proteine (lapte. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului.). Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. cada necorespunziitoare. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. acumulate in timpul internikii in maternitate. c) Nu va face irigafii vaginale. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. P W l lung. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. greutatea scade cu circa 6 kg. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. Odatii cu navterea. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. d) Dupii revenirea acasii. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. nu aibii incii stabilitatea necesar5.3. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. gros. prosoapele comune. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. calciu. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. chiar in caz de scurgeri.

Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. 1.4. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. 1 . in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. toate cute!e pieliij.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. abdomenul. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. Oboseala. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals.Girnnastica 15uzei.3. sub5oar3. 1. Asa cum s-a amintit mai sus. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. Persistenta relax5rii musculare. siinii.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. . 18 -. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. I . femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). Fig. abdominal5 si perineal5.3. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5.18).3.

0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare. . Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii.sterilet. Mijloace anticoncepfionale recorndate. medicul va putea. sii o prescrie. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. .metoda urmikirii temperaturii. Dacii mama aliipteazii. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie.spermicidele sub formii de creme. sii se ia miisuri anticonceptionale. in schimb.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. pentru femeie se pot folosi: . Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. deci. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . de asemenea. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . . care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere.

draperii). aspiratorul trebuie folosit zilnic. in timpul ~colarizkii. alimentarea sugarului mare (fig. ~i in stilul siiu personal. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). bibelouri.1. Perdelele. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. apropiere prea mare de copil. Amenajarea interioarii. evitarea accidentelor etc. Mocheta este pliicutii. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. Se evit5 sursele de praf (covoare. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. La ferestre. care predispune la alergie. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. lavabile) pentru cii.1. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate.parchetul. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. Instalarea copilului i familie n 2. copilul le mikgiile~te. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest.1. de preferat cele opace. infecrii ale pielii prin contact direct etc. de comoditate. Pardoseala. se va alege camera cea rnai luminoasii. schdurile. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . un scaun inalt pentru . scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . Se pot forma deprinderile de ordine.2. din resiituri neinflamabile. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. masa de iflavat.). camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor.1). 2. constituie soluriile cele rnai bune.1. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. insoritii.1. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. dupii vh-sta de un an. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. far: de cele r o ~ isau verzi. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. iar aerisirea se face in mod corespunziitor.). tuse. nu spre strad5. sau accidentele pot fi evitate. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. dar se poate imbiba cu praf. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. ici 2. toate ingrijirile se fac in condirii . uvor de aerisit. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. Perew.1. lucioase. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. care sunt excitante. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. de preferat spre griidinii. In acela~i timp.

& orice anotimp. aerul umed. in general. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. iar in perioadele de veghe 22-24°C). Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului.dac% prost utilizatg. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. . Multi parinti. Agitatia. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. Aerul poluat. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. Aerisirea. unde sii r%m2n% intregi. isi inchipuie c%.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct.1 - Camera copilului. scoaterea la aer ~i ciilirea. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. insomnia. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). Iarna. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. inchise emetic qi pusein p%tut. prin intermediul unei camere vecine. in lips%de radiatoare electrice. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. In timpul iernii. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. Un termometru de camerg este indispensabil. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru).in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. pentru ca in camerg s%fie rgcoare.2. este mai bine pentru copil. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. care s%atenueze ~ocurile. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. de dorit in timpul zilei.

Se vor evita accesoriile decorative (perdele. este ieftin. fir5 pericolul de a cidea. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc.) care. farfurii intinse) pline cu api. va fi acoperit. . b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. Materialul din care este Fig. p u t h d fi deplasate uSor. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. cu un coviltir de tifon. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. cu un echilibru perfect. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. Paturile cu rotile sunt practice. volinaqe etc. 47 . Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. pe I h g i prep1 ridicat. c2nd copilul creqte. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. Mobilierul.2). sobele de cirimidi). sobe speciale). in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele.3 . in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple.2. bine fixat.2 . 2. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli.). ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. din metal sau din material plastic).cu iarbg de mare. special confectionat pentru copii. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). cu deoarece impiedici ventilafia. in schimb. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. intrucilt favorizeazi acumularea prafului. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. caloriferele cu dispozitiv de reglare. in ultimul timp au apimt leagine. uqor de spilat (din lernn. iar la tar5 . b) Patul. care se prinde de l . uqor deplasabil (fig. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic.cu foi de ~tiulefi porumb).Patul pentru copii: a) Pat cu bare. nu prezinti nici un avantaj practic.la o r q e .C o ~ ude nuiele. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. s i poati cobori singur din pat. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. 2. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice).

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

b) Patul copilului (vezi pag. cu o voce cald5. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. sri pedaleze. cMi@. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. c b c i o r . se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. uvor de spaat. . p2turi. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. ceas de perete. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. de aceeavi persoan2. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. mixer. va fi ingrijit cu calm vi. imbr. mavin2 de spaat. rareori pe spate cu fa@ in sus. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. de respectarea programului de somn.10 . tl are r. Fig. cfintar. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. pe c5t posibil.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. pres2 de fructe. luminos vi linivtit. Astfel. Buc2t2ria.fiv2rile. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. in ultimul tirnp. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". iflqatului vi alimentaGei. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere".in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. de linivte absolutA. 2. "convorbirile" se materializeaz.

scobit5 la mijloc. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. exacri in r5spunsuri. inzestrarea sugarului. cu prilejul primei vizite medicale. fnainte de a incepe examenul propriu-zis.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger.3. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. topografia locuintei. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. In plus. . Nou-niiscutul normal 2. Acesta va fi incheiat cu nasturi. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. ceag dens& pplaie. Aer ~i luminti. Pe paturile scunde ale adulpor. persoane etc. organizarea ingrijirilor (dotare. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. de anotimp. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. din care s5 nu scape nimic. fie prin intermediul unei camere vecine). Totul se desEyoar5 grab5. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. In timpul iernii. fn timpul cdt a discutat cu mama. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. indoitii. orar. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. cu gesturi sigure. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. Aya cum s-a mai spus. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. mai ales in cursul noptii. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. de 70-80 cm. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura.10 a. sugarul va fi scos la aer. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. cu calm deplin. 2. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. yi de aceea se poate folosi. deplasabil3. cu manevre simple yi corecte. un sac de dormit. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. lavabil. Medicul sau asistenta de ocrotire. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. metodic.2. Inainte de a se culca sugarul. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. c yi d. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. ca o covat5. Este un adev5rat interogatoriu. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. impreun5 cu familia. b. pe o mas$ un birou. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. Ca orice &n@.Primul examen medical La venirea din maternitate. cdt yi in timpul noptii. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. cu marginile ridicate. Const3 dintr-o pies5 lung$. a v h d in vedere pericolul de strangulare. un scrin sau o mas3 de inEyat. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'.1.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig.3. h funcfie de starea de sGn5tate. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. matlasat5 cu un material sintetic. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. se inchid ferestrele. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli.

privind atribuwe lor de pkinfi. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . . Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur.3. 2. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. h t r e timp. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. A?a cum s-a ar5tat anterior. zilnica' este neregulata'. dac5 este agitat. gradului de instrucfie. medicul. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. pag 23. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. in primele zile dup5 naqtere. 2. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea.3. subponderal sau bolnav. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. Aceasta inseamn5 c5. manifest2ri anormale). mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . prima lung in creqterea este de 500-550 g. condifiilor maieriale ale locuinfei. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. Este nevoie ca. cu circa 5. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. in familie. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui.Mama @ capiluf cularidfilor familiei.1. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. Din motive didactice.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. I 1 . pozifia in care st2 in pat.Csntar pentru sugari.2. sunt necesare cintikiri mai frecvente. aprbfundate. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar.3.10% din greutatea inifial5. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. a c d e m de progres. Acum. fap. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. in mod obi~nuit. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust.Dezvoltarea fizicti1 2. Fig.

elastic.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate.12 . la sugarii cu diaree gravii. 2. in institutii se m5soar5 cu pediometrul.4.3.3. ce revine repede la starea inifialg. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).5.13 . I Fig. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.3. 2. Pielea este catifelat5 $i elastics. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). Este ceea ce medicii numesc "turgor".Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl).6.% - - 2. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului. in medie este de 34 cm. Pielea Fig. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau . cu extreme intre 32 qi 36 cm. iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. a) La nou-nriscutii prematuri. 2. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. cu extreme intre 46 qi 54 cm.

se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. . b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. se descuameazi in lamele rnai mari sau . pleoape superioare. Chnd revine de la maternitate. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. una sau multiple. sub e de diferite dimensiuni. necrozi de presiune) pe cap. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. f) Pefrunte. vom face ~i aici mici sublinieri. poate. manevre obstetricale speciale. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). ceafri. increfiti. in timpul somnului. Medicul pediatru va indica. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare.vi dese. fie prin folosirea de lenjerie murdari. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. pielea este moale. in general. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. la prematur. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. Este g bine s i nu fie tratati. fag. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5.Folosirea. semilichide. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. 31). Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. .Scaune acide . utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. dispare cu totul. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. chnd se congestioneazi. la apisare rimtine urma degetului. dar r i m h toati viata. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. pag. rnai ales de pe abdomen. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. se intiilnesc relativ frecvent. poate sugera in mod g r e ~ i t . dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. in special in jurul gurii. Uneori. dupi revenirea din maternitate. iar pielea poate fi zbhrciti. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. pudraj cu talc simplu. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". accentuati dupi fipete. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. naevusflammens. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. fie in urma contagiunii de la al@copii. vinefeali. cel mult. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. de chiloti de cauciuc sau din plastic. rnai ales pe la cutele pielii. fesutul de sub piele este moale. rnai rnici (uneori ca tiirhple). ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. riu suportatii. un turgor bun. dar acestea trec in chteva zile. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). rnici abcese sau chiar furuncule. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. dispare in chteva luni. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. mergtind p h i la aparitia de edeme. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. Confinutul excesiv in api. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". mai rar pe nas. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. la cei care au suferit in perioada intrauterini. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . Poarti numele de hemangioame. turgorul este de asemenea diminuat. De regulri dispar in primul an de viata'.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure".

.

Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). Se vor urmiiri in dinarnic2. Aceste inciileciiri sunt frecvente. simetrice sau nu. Clnd nou-niiscutul fipii. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. fontanela posterioarl. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. De obicei. iar spre frunte sutura metopicii. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere.Craniul nou-nLcutului: I . b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'.16 . Oasele craniului sunt destul de maleabile. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. dimensiunile craniului. ci sunt despqite prin niste ~anturi. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). consideratii ca normalii. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. 2. in special la prematuri ~i la hidrocefali.). care in majoritatea lor sunt banale. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. cii intre ele nu lasii nici un spatiu.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. fontanela anterioarg. Aceste spafii sunt numite fontanele. 2. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. in cursul nasterii. Fig. va'rsa'turi. fontanela mica' sau triunghiulara'. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului.16). Pornind de la fontanela anterioarii.2. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. Modelarea craniului. se simt care la palpare. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). o consisten@ rnai elastic%. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. ea se socoteSte tot normalii. De asemenea. numitii popular moalele capului. Oasele. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. Este rnai micii. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. ~ o caloric. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. ci ~i de suturile craniene. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. fn mod normal. foarte simetric. Se inchide foarte repede. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. ambele nu sunt inchise la naStere. fontanela lateral% 3.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. cu diametre variate de l . dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. meningitii etc. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. se n a ~ t e cu un cap rotund. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. craniul este rnai mult sau mai putin alungit.

Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. 2. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian.3. creqtetul capului ("vertexul") este turtit.8. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. pe de o parte. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). .). Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. Rareori.realii. douii yi chiar trei cefalhematoame. Din con&%. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. prin definifie. iar pe de altii parte. concomitent. la nivelul oaselor patietale. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. Evolufia este prelungitii. cursrtl prezenta$iei in pelviene. de rnai multe s5pt5miini (6-12). iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. Uneori se giisesc. fn cBteva zile. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului.7. duciind la constituirea unui cefalhernatom. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). Este o anomalie grav5. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. Astfel. La lurninii vie. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. Rareori. Umfliitura este situatii. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. Umfliitura este fluctuentii.Fata. pleoapele se inchid. fontanele mari.3. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii.cu o margine bine conturatii la periferia sa. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. rnai rar la occipital. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. Ochii Fafa este rotundii. circumferinfa craniului mult crescutii. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. care o fnsofeyte frecvent. contrar bosei sanguine. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. In mod obi~nuit. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. 2. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr".1. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. Este o malformafie grav5. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. deoarece. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. In general nu necesitii tratarnent. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. de regul5. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore.

Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. pentru a se incepe o educa6e specializat5. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. implantafia. Urechile Se controleaz5 m5rimea. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Ba'rbia este inapoi (retrognatism).9. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. o jum5tate de frunte nu se increteqte. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. in jur de 2-4 luni. aer rece). i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Se impune depistarea surdita'tii. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. Medicul va instrui pe mam5 . ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. glaucom congenital etc. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). ca: trisomia 21 (mongolismul). La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Gatul pare scurt. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. pliurile. Mazarin. Sunt normale. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Este inutil s5 fie scoqi. Personal. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. Ludovic al XIV-lea.). forma. cartilajele pavilioanelor.3. scurgerea unor secretii purulente. in caz de indoial5. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). roqii. Richelieu. Gura Dinfii. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. gura este "strhbii". nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. Iulius Cezar. Fata este asimetric5. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. in caz de antecedente farniliale de surditate.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). de culoare gabuie. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. de boli ale embrionului qi fitului. Napoleon. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. hipotiroidismul. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5.3. Dac5 existi. Hannibal. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Variaz5 mult de la un copil la altul. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). 2. 2. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic.10. de icter intens. testul se repeti timp de rnai multe zile. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. simetria. Aceste pete de s h g e .

Dispare spontan in c2teva siptikiki. in general congenital. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. Circumferinp. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Toracele Clasic. Nu necesitii vreun tratament. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. Pielea r k 2 n e . Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. 1. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint.) sunt inutile. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament.3.3. 3 1. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). anomalia regreseazii spontan. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. rar persist2 piing la 4-5 ani. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei.1 4.3. Puncga este interzisii. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii.13.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc.1 2. Abdomenul Abdomenul este suplu.) sub piele printre fasciculele musculare. La nou-nGscut. fig. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. Herniile inghinale. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. laterale sau mediane.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. din team5 sau din motive estetice). care constituie mu~chii abdominali. vreo manevrii. aceasta se poate practica. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. mai ales dac5 mama a absorbit iod. 2. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza.8. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . De cele mai multe ori. Nu se storc. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. in general dispare in c4teva luni. acest interstifiu este. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. Este relativ frecventii. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. CiiteodatA. Ombiicul. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. La copil. Aqa cum s-a ariitat la pag. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Preputul aderii la gland.a 10-a (vezi capitolul I). foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. 2. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. miisuratii la nivelul ombilicului. 2.

Prin mivcare. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. * 2. urletele sugarului. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. Din contr5. La evrei vi arabi. fn Statele Unite vi Germania. dac5 nu sunt t5iate.Anomalia este mai frecventi la fetite. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. nou-n5scutul se poate zg2ria. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. medicul examineaz5 membrele. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. infecfii. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. Degetele par scurte. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. Cu aceste unghii. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). intre 1 vi 4 ani. La naStere.fimoul. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. cu prepupl retras. pllnsetele mamei vi. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra .3. agitafie sau jet urinar de discontinuu. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. Dup5 al treilea an de via@. in condifii civilizate. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. dep5vind vlrfurile degetelor. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5.1. &5 efort si fii1-5dureri. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. gr5sute vi cu pumnii inchivi. cicatrice vicioase). laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. Dup5 aceea. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5.15. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). lucioase. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. fiind vorba de un fenomen normal. uneori. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. Organele genitale la feti~e. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. destul de des.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. cu unghii moi. lungi. Mlinile sunt durdulii. cu experien@. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. La membrele inferioare.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. picioarele ajung pe axul gambei. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. In continuare. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5.

apoi numai noaptea.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. c8t mai curhd. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). . anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. Semnele clinice pot lipsi la naqtere.17). Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat.17 . Uneon. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. in lipsa acestora. o corecrie chirurgicalii. 2. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). 2.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. in rotirea spre spate. pe lhgii strgmbarea piciorului.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. de-a lungul cel corpului. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. ortopedic qi adesea chirurgical. . Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. tratamentul devine mult mai delicat. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. uneori. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. fn 90% din cazuri. exercirii de recuperare. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). qoldul fiind in extensie continug. . grosime. intins qi rotat spre interior. iar degetul mare este acoperit de celelalte. mai intgi ziua c8t qi noaptea. Se vor incepe.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. Aceastg deformare se datoreqte. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. .Ortolani). sindactilie (lipirea degetelor). m$na este in pronatie. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: .o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . Fig. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. timp de rnai multe luni. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. Mai tiirziu.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. Am insistat asupra acestei anomalii.. iar rezultatele r h h nesigure. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. Trebuie sii se facg o radiogrxfie .pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile.

de obicei. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare.16. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). Trebuie ~tiut. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. La acesti copii. asistenta de ocrotire ~i piirinfi.). Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz.). lor 2. avorturi spontane. ei vor fi urmiirifi. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). indiferent de greutate.dupa' termen (postmatur).Mama s copilul i 2. b) mixedemul congenital. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. Copiii se nasc normali. din contra. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. icter prelungit etc. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. in caz de suferinfii veche. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. iminte de termen (prematur). care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. 29). surprind toate manifestirile acestuia.3. se schimbii. dominatii de int2rziere mintalii gravii. o vigilenfii cu crescutii. rude cu boli mo~tenite etc. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. asemenea. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. Din contra. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. hipertrofc (prea mare). t o t u ~ i . nu fipii imediat dupii naStere etc. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. cu bl2ndefe. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. Durata total5 a Sistemul nervos. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. care. grabii. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. hipotrofc (prea mic).1 7. . Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. constatbile nu au nici o valoare. Dupii v b t a gestafiei. Dacii pl2nge sau este somnolent. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii.3. depistat prin teste de laborator specifice.

Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. setea. malformatii). in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. Mama va nota perioadele de veghe. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. singure. Somnul. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. fn mediul rural. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. b) ammalii ale travaliulni. subalimenta$ia. rigiditatea orarului rneselor. Dac5 sunt treciitoare. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. Orarul meselol. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. Tulbura'rile de somn. cald. . Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. RespectAnd aceste perioade. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). de asemenea. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. neasociate cu alte manifestgri nervoase. C5tre a 7-a . "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. sau generalizad qi permanentg. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. c ) starea noua nciscutului la nqtere. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. in funcfie de acest ritm. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. dizarmonii in relatiile de familie. care se aIungesc pufin d t e putin. Tulburikile de sornn. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. anumite m5suri. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. C h d este accentuat&localizatii la fa@. Icterul. lipsa de confort (frig. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. fn primele zile. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. respiratorie (infectie. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia.apare intoxicafiaprin nitri$i. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. baia. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. cu toate c5 somnul este mai u p . in jurul vcirstei de 10-12 Zuni.a 10-a zi. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. Un icter apkut precoce. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). oreintregi. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). via@complicatii de familie. la nivejtul extremid{ilor.Ele trebuie sernnalate medicului. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea.Cei care dommult. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar.buze. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. intens qi prelungit.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. excesul de impresii (vizite. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. s&d peste una din mese. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. pentru a prevedea. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). eventual.

daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. el va deveni r5sfifat qi va invita. Din contr5. Ca manifestiiri izolate. . care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. ciscatul trebuie urm%it aparte. in timp ce vioiciunea se stinge.). strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. Daci va fi purtat in continuare in brale. Ccr'scatul. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. reprezinti un fenomen normal. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. ins5. Mama este datoare s i observe. CBnd este provocat (de o inlepitur5. El poate f i numai de origine digestivi. un nou-n5scut la termen. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. astfel.). defecte *m5scute. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. este neschimbaf etc. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. duc la distensia plimrinului cu aer. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. evidentiind eventualele asimetrii. asociat cu absenfa vioiciunii. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. f i alte tulbur2ri neurologice. solutie de glucoz& calciu. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. Crind tipi tare qi prelungit. CBnd apare. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. aer viciat. nu prezintii febe. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. succesive. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. de tonalitate mijlocie. durere din cauza opirelii. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. Dupi aceea. cute sau noduri de la scutece. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului.). pozifie incomodi in pat etc.). currind. in modul cum se manifesti.). s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. Se supravegheaz. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. pozitie incomodi. ceea ce alarrneazli pe multe mame. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. cBteva % zile. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. diaree sau alte tulbur3ri. zgomote in cameri. paralizii. intre reaciiile suspecte. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. cBnd este infometat). emisiune de win5 sau scaun. chiar daci se rep&. bine suportat. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). durabil. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. ud. TipQ'tul. dar pot surveni qi in repaus). Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat.Mama @ copilul prea strBns infiqat. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. durati. Se recornand5 mese rnai dese. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat.

coboriit . in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). degetul mare fiind adus spre palm%.18). La nou-ngscufii la termen. adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. Stra'nutul. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. Brafele sunt ayezate liing%corp. in paginile care urmeazg. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. uqor deschisg). iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. riispunziltor de reflexul de sugh~t. Urm5rind nounilscutul. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. deschide gura. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor).). nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. increteqte fruntea. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale.dar. in eontinuare. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. miqc5rile de supt). se intinde pugin. Sughipl. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. Atitudinea de flexie a mernbrelor. de exemplu ceai de anason. rezemat de planul patului cu obrazul drept. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. F~ecventse observli o reacfie "in .In afar3 de orice imbolngvire. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. oricare din aceste segmente. Imediat dup6 netere.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. schiteaz3suptul. 2. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. la marii prematuri. Capul este de obicei intors intr-o parte. el intoarce deja capul spre lumin5. cgscatul se inwneqte rar. cgscatd este prelungit qi frecvent. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. reacfioneazg la vocea mamei. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. normali. pe care la inceput o evitii. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. La acest grup de copii. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. in poziiie de pronage (cu palmain jos. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. Pentru combaterea sughqului. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. emite mici zgomote sau bombiineli. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. capul trebuie susginut bine. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . Dupg ciiteva zile. Degetele miiinilor sunt partial striinse.

fie c3 este vorba de cele superioare.20 . ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. datoritii reflexelor primitive de "redresare". motor sau secretor. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. iar capul a t h 2 pe spate (fig. degetele sunt partial strbse. brafele se men+ in flexie (indoite). Din a 2-a . 2. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. a intoarce). Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. nediferenliat3.19). care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. Reflexele prezente la naqtere.20).a 3-a siipt&nhi=i.a riisfrhge. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. Fig. este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute.Fig. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . capul este sprijinit pe o parte. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. . Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3.19 . 2. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). reaclii automate la modificikile de mediu. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. clt mai ales de cele inferioare. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie.18 . Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. masF. 2. din poziiia sunt culcat pe spate. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Genunchii sunt indoi@ coapse. 2. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. membrele sunt flectate. d) Simetria. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. fiind necesare supraviepirii. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . 2.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. aterizeazii pe cele ea patru picioare. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. la un stimul oarecare. Fig.

S-au descris zeci de reflexe.23). 21). sub bra@. cu mncKul q o r aplecat inainte. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii.21 . Nou-nbcutul este $nut de trunchi. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl.22 . Fig. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. 2. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. complet. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. simetric. el are un reflex de urcare. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. depmeazl bralele de torace. de apucare a degetelor. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. vertical. membrul respectiv se f l e c t e d . Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. nou-ngscutul suge $i inghite corect.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. 22). degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . uneori lipl. deschide degetele. iar vrimul se intinde. 2. 2. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. c h d acesta este d e s a ~ a t . De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. al ciirei . la colprile buzelor (drept $i stdng). iar celiilalt se intinde. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. Mersul automat. se flecteazl. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. extensie $i rota$e ale gdtului. 2. R&punsul la durerea vie. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. Fig.Reacfia (reflexul) Moro. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. nou-nlscutul tresare. 2.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. le intinde. Reflexul de agcifare. 3n stimuliiri (atingeri) succesive.

Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. in 3-5 secunde. m&g%ere. mai ales noaptea. "vorbindu-i" cu voce calda". pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). Aceast5 miqcare poate fi oprit5. ' Clnd plhge. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. Organele de simt Ochii. Se sperie uqor la zgomote. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). rnn de Contactul social. . Toate ingrijirile se fac cu calm. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. laringiene sau guturale. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. Dac5 din ochi se scurge puroi. produc uneori umflarea pleoapelor. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. Daca' nou-na'scutulplinge. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. la auzirea unei voci cunoscute. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. 2. inchide qi deschide ritmic gura. fi. cu ochii deschiqi. pentru a se stinge progresiv. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5.1-5 mimicg). peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. De abia dup5 clteva zile. iar conjunctivele sunt inflamate. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). Nervozismul pa'rinfilol. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. C h d este liniqtit. Aceast5 inflamaiie. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. car: trebuie tratat5 cu grij5. ca ~i #p5tul. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2).2-T . La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. este vorba de un caz patologic. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. din c h d in c h d apare un "&bet". prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt.Mcrsul automat. Dup5 7-10 zile de via@. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. in timpul suptului. odat2 cu iip5tul. Comportamentul emofional. Nou-niscutul pare atent. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. Limbajul. Tip5 inaintea meselor. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. dup5 unii autori "piele pe piele". s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului.

.

SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. La ribdul siu. infiqat qi desf@at. De altfel. sugarul refuzg sa suga.Mama gi copilul Pe l2nga voce. se opreqte. . in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. Pete alb-giilbui (milium albicans). Mirosul este prezent la nqtere. Cu ochii legafi. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. nu mai fixeazg fafa mamei. copilul este dezorientat. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. usturoi etc. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. nasul. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. baie etc. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. mic. leganat qi mhg%at.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. se reculca etc. un "miros de familie". ochii. inainte de a-1 fi atins. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. cu fata intepenitit. dar tenace. este imbrgcat. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . La Leaghul de copii qi in creqe. cu atAt fitul inghite din el mai mult. Timp de c2teva secunde. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. in general. s8-i vorbeascg tot timpul. Contactul strsns. care ingrijeqte copilul. schimbat. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. prezenthd rareori. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. desEqat. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. devine amorf. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. Dac3 mama este diabetics. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. ardei. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. Este cunoscut faptul c i .iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . h c a din anul1877. spilat. sitrat). qters. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. o fixeazi qi o urmireqte. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. pe suprafafa sa. sit-i csnte dacg are voce. i se dB s2 m%n2nce.). amplific5 ritspunsurile interactive. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. Daci o mami continua s i vorbeascg. gura. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. Sugarul simte blhdetea. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. hgrijirile corpului (tinut in brate. acru. Richard Porter (Tennesse . Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. i se curata urechile. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. nu se mai miqci. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. ceapit. survenite rnai tibziu. Adesea. Este bine ca mama. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului."piele la piele". a deosebi "departe". o parte importanta o are expresia fetei.se alini. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd.

regurgitiki. tulbur5ri de somn. sugarul nu poate deplasa deloc capul. sunt simfite rnai ales prin piele. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. sugarul are nevoie de dragoste. contact social ~i afectiv permanente. durere ~i lini~tire. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). dificultifi la supt. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. Spre sf2qitul primei luni de via@. cgdur8. c i l d u r i qi frig. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. ba'iJa. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. cidife in hamac de susfinere etc.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. blhdefe. Motn'citateafina' +siadaptarea. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic.4. Luatul ~i finutul in brafe.1. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. 2. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. de plicere sau de neplkere. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . schimbat la alimentafie. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. mhgiiieri ~i ribdare. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. Limbajul ~i contactul social. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. fie absente. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". creme etc. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. alimente regurgitate. iar imbriicirnintea (scutece etc. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. rezistena ~ise poate cur8@uSor. RefZexe ~i reacfii.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. De aceea. Unii fipi continuu. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. inert "infepenit" (corpul intins. uSor deplasabili. fie asimetrice. La noi se gkesc cidife din material plastic.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . pe care o prime~te prin luat in brafe. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . a l ~ i sau nu pl2ng deloc. episoade de agitatie sau de p l h s etc. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. corporale corecte. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. mediu inconjuritor poluat. fn aceasti pozifie. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). luat in brafe. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. cu o capacitate de 32 litri.

Mai mult. 2. fie o c k p 5 din pi3. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. Fig. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. Dac5 se foloseqte un din burete.2. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. pe patul sugarului sau sau. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. e) Fie o mhuq5 pluyatil.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. pot produce efecte nedorite (iritatii. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche).4. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. jacheticq b o t o ~ iscufip). Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. unele dintre acestea. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. Mijloace tie tngrijire. plasat3 la indemiink . "body". Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d .24 . 2. insotite de o reclam5 excesiv5. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. g) Lenjeria pentru sugar (scutece. "Pampers". Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. cu murdikie saulqi rnicrobi. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. roqeap. . acesta trebuie spaat. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. a1 adultilor. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. fabricate de firme improvizate.Obiecte pentm ingrijire. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. tampoanele se ard ulterior. agitatie).

Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. pielea. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. unele lotiuni. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. ale zonei din jurul anusului. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. 79 . la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. Nu usuci la . Constituie un obiect de lux. la cutele pielii (gdt. in locul . Se folose~te. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. in prezent nu se mai folosesc. Este un sipun bogat in grisimi. materiilor fecale. Este absolut necesar pentru baie. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. atunci va fi numai spilat p q i a l . Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. Cremele. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. bine purificat. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. previne paqial formarea de cruste). Baia devine mai plicuti. vaselini ~ilanolini. la spuma nu iriti conjunctivele. Nu este recomandati sipunirea excesivi. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. crizi de apnee etc. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. misuri. coapse). deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. Se folose~te indicaiia medicului. uscare etc. criprituri).). avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. la cutele pielii. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. la subsori ~ila cutele pielii. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. pudra de talc. Baby Soap. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. Se va evita excesul de pudri. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. generalizati. 2. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. dar acesta s-ar putea.4. subsoari. Pentru pielea cu rini. frig. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. pur ~i bine rafinat. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. cripituri. recomandati tot pentru curiiire. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp.3. totu~i. deschide la un moment dat.). cu pete. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Se poate aplica ~i pe restul corpului. Are o reaciie acidi. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. Baby savon). oxid de zinc. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. ceea ce le contraindici la sugari. Uleiul inmoaie crustele.

pieptul. siipun sau lotiune. picioarele p spatele. Fig. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. continuati cu giitul. care. 2. strlng pumnii.25 . Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. degetele intinse pentru a curiifi palmele. Sugarul este intins cu fa@ in sus. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. Se schimbii vata la fiecare ochi. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. o gilleatii pentru scutecele folosite. ace de sigurang. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari.Se incepe spllatul ochilor. iritii pielea.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Miiinile trebuie desacute. vat2. sugarul fiind i culcat pe o parte. iar scutecele intr-o gileatii. 2. ce se folose~te pentru fa$%. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului.537"). Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. Fig. 2. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. hliiturati scutecul ~i Fig. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului.27 . Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar.26 . se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. dacii se usucii. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. bratele ~i miiinile. Se incepe cu ochii sugarului. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. un prosop. scutece curate. Urmeazii fa~a. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. Unor sugari nu le plac aceste manevre. membrele inferioare. resturile de lapte . uneori plhg.

Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. pieptul (phn3 la "brhu"). Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. dar nu cu mhna. . Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . temperatura convenabili este in jur de 24°C. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. Atenfie la sugarii mai mari.a "Pampers"-ului. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). inclusiv vara.30-20). cu capacele deschise. chilotii absorbanti (Pampers). Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. 2. Uqile $i ferestrele se inchid. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". pentru a se evita curenfii de aer. de educatie ~ide civilizafie. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18.4. anurnite boli etc. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. boneta. ceva mai sus. Pregiitiri Temperatura camerei. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. obi~nuirea copilului cu un anumit program. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. La astfel de sugari ~i de copii rnici. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . la sugarul mai mare ~i la copil. Scutecele. Orarul biiii. Nu este recomandabili o or. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). mhncicioqi. de d i r e . Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i .) se poate face numai baie paqiali. Daci inciperea este insuficient incilziti. Cei mai mici resimt frigul foarte repede.5-37°C. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. la introducerea in apa de 37.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. iar rnai tkziu cu simful ordinii. body sau chiiqutele. dupi aceea. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. va fi inf3~at. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. qosetele. Franfa). rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. sub capul qi trunchiul sugarului. Sugarul fipi. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. ghtul. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. la sugarul rnai mare. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. ulterior. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. Pentru nou-niscut. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat.~ spele i zilnic fa@. scoaterea la plimbare. Baia general. Este recomandat un termometru de cameri. mhinile ~i picioarele. La sugarii hriiniti artificial. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. cilitorii.4.

Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. =i experienti. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare).in timpul verii. puncte de plecare pentru infecfii. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan.Mama si copitul ajutati de tati. P h l se spali la u n n i (pag. fie cu o bucati de . Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. aviind qi rol de ricorire. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. risci s i provoace eroziuni bucale. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili.nu imediat dupi masi. inmuiati in api cildufi. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. Urechile.26). pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. 2. pentru c i poate viirsa. respectiv ochii.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. scobitori. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. dezbricafi-1. fie cu o minuqi. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . Cutele trebuie s i fie bine uscate. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. sipunirea se poate face direct in api. Luafi sugarul din pat. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. Sugarul este apoi introdus in baie. stoarsi qi rkuciti (rulad). D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. Se incepe cu ochii. 2. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. 27). Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. urechile. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. . Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. nasul. 84). s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. ci fie cu mana neinveliti. efectuate de miiini neexperimentate. D a c i este murdirit cu materii fecale. gura. Unii medici propun mamei tinere. . Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . baia se poate face la pranz. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . astfel de spilituri. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. in zilele foarte cilduroase. .s i nu fie nici prea flimiind. fie a1 gambelor. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. Nu se foloseqte sipunul. pe masa de infiqat. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. Nasul nu necesiti o curifire speciali. Gura. dintr-un vas pregitit in acest scop.

Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. de la cap p h i i la picioare. Fig. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice). pentru cii nu avefi decdt douii mani.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos.29 .phzii. Ajuns pe masa de inrqat. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. Unii copii sunt temiitori. Copilul p a t e fi iinut qi invers. capiitii curaj. Prindefi copilul de subsuori.). pielea copilului. 2. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. Fig. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. fie pe o parte. organele genitale r b b d n d la urmii. Cu m i q c c fine. Eventual. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. se zbate etc. 2. fntoarcefi sugarul pe burtii. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. cu acelaqi mod de apucare. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. circulare. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. Cdnd se simte in aceastii pozifie. 2. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. Fig. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. dar cei mai mul6. copilul va fi "qters" .$i phi necesits o ingrijire special%. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. Fig.31 . Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii.30 . Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa.28 . Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. sugarul incepe sii dea din picioare.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng.Sugarul se introduce in baie. il fine@pe spate. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne.Spllarea fetei anterioare a corpului. 2.

2. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. Unghiile. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). fmbra'catul. aceste pliuri sunt greu de qters. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. cutele gltului. se contract& La aceqtia. cu o compres8 umed5. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. Chiar dac8 plkge. se svhtZi prin tamponament. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. dup8 vksta de 6 luni.prin tamponare (uscat) cu atentie. durata imbzerii se va scurta.sub genunchi -. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. bldndete.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. zemui?de ale cutelor pielii).32 . Orick de mic qi de r& este p h l sugarului.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare.33 . Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata.ochilor. urechilor. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). sistematizare. c k d p a t e sta pe qezut. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . indeosebi pe fa@. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. temperatura necorespunz3itoare a apei. in grab8. spatiul popliteu . calm. 2. Mai &iu. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. Daca unghiile sunt prea mari. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. Nu se "~terge". Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. Fig.Pampers). ci Fig. se zbat. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. orice sugar agreeaza' cu timpul baia.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. subsuori. in timpul transferului. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. Daca' totul decurge perfect. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. . El p a t e sP se ba8ceasc8. sugarul se poate zghia. sugarul tot trebuie scadat.

se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. care se zgbie pe fag.4. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. La bgieli. mama freac2 ~i kit5 pielea. De asernenea. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. Spre 2% mi. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. ochii sau nasul sugarului. 2. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. 2. c h d este obosit qi destins. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. fn plus. umezeala rgmiine pe piele. . numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. uscat.Cu toate acestea. bineinleles. nici Z ace de sigurang. Scutecele se folosesc zi qi noapte. sp2lat. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. La sugarii nervoqi. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura.34 . Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. crema trebuie din nou i n d e p h t i . Organele genitale La fetile. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. nefiind nevoie de inmuiat. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. dupg mas5 sau chiar in somn. Chiar dacg sunt mai scumpe. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. ci mai tiirziu. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. fiind mai mult chiar deciit util. fn funciie de bugetul. De fapt. tradiiia $i de modul de infuaqat. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). cglcat. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii.5.

Necesar minim de scutece: 1. Scutec din finet (museling).12 bucifi) sunt groase qi absorbante. a risfifa. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. 2. de forme diferite. impotriva scurgenlor. Acest scutec a primit numele de Fig. Ace de sigurang. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. Chilot dublat. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. momentul schimbiirii. 3. de asemenea. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Sunt uqoare. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. Scutece pstrate din tesut-buret. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. a mdngdia. Cele mai bune sunt din voal. clitit. Chilot impermeabil. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. 6. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. la invelirea sau acoperirea sugarului. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. uscare. Chilofii impermeabili (6 perechi). 2. 4. 5. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. infiinpti in 1837 in Cincinnati. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. din fesituri din bumbac sau din finet. cilcat. Scutec triunghiular. Pampers. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. spilare in mai multe ape. scutecul de protecfie se arunci. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. in acela~i timp.Mama si copilul absolut necesarii. sipunire sau inmuiere in detergenfi. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami.35 . care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. Ele impiedici. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. 7. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble.

36). de asemenea. Pampers. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . rezistent la ap5.banda adezivj de kchidere.a .pliurile din jurul picioluelor. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. 6 . s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii.36 . Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers.37). Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. Scutecele Extra Dry sunt. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j.. 2. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. c . form2nd o barier2tmpotriva umezelii.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii.i csldurii corpului. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. Datoritii mi~ciirii. cu o putere mare de absorblie. impermeabil.. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. De asemenea. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special.i retentie format din dous straturi. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor.straturi interioare. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii.. care las5 a e n ~ sB l circule. 2. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. 2. Fig. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. mai uqoare si mai eficiente. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. Stratul superior are suprafafa extrem de finii.banda moale pentru talie: b . Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. De asemenea.care ]as5 pielea s5 respire. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. .

in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. iar pieptkavele in spate.pentru greutate de 7-18 kg. frotir. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii.36 vi 2. ci o piil&u@ de soare.6. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen). Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului.pentru greutate de 3-6 kg. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. pentru a-1 apka de aerul rece.pentru greutate de 12-25 kg.37 . Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian.a . tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Se preferii cele din bumbac. 0 bonetii din bumbac sau diftinii.sistem dublu. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . A 2. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. Sunt foarte practici. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. plnzii albii din bumbac). Sunt necesare 4-6 buciiti. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic).strat de retentie. c . au forme diferite. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Dacii sunt prea mari nu tin de cald. Ciimii~ufele mQneci scurte. Ace de siguranp. timpul iernii. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite).strat de absorbtie. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. i n timpul verii.Fig.pentru greutate de 4-9 kg. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG.37.4. d . finet. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. . Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. in casii nu este necesarii boneta. e . Maxi Plus . b . se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. Midi .Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. Junior . Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate.stratul superior.pentru greutate 9-20 kg. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned.strat exterior. . 2. Maxi . Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. Boto~ei. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. Sunt necesare vase buciiti. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte.

210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r .L. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . agent. importator unic Vintila.R." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. Sector 2. nr 7. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice.

.

LPampas pielea copi. De asemenea. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. . un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd..rllLi es.scutd. le ua primi prin piele. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . 3. departe de pielea bebelu~ului. care va pliinge ~i va fi nefericit. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. d) Mai mult. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. [ .fncd din prima z i dupd nastere. pielea pe bebelugului. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. c. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.e mni . nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. * /'- ( 2. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd.tA . Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. piistrind-o uimitor de uscatii.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. -1 .. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste.

Y.' . .

in verde inchis. ins& va fi schimbat des. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). Erti reziduuri. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii.2. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. o past$ bine formate. Uneori sugarul inftiyat plPnge. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. banane . la aer. regulate. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. nu se schimbti scutecele.mai inchis etc. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. fnfa'qatul corect. cu miros acri~or. La sugarii care regurgiteazti. care duc la rtini ale pielii. 3 ltisa$ cgteva minute gol. urina p a t e sti irite pielea. Dacti fundul este deja rap. iar pielea nu este iritat3. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. nu dupti fiecare miciiune. Pe de altti parte. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. in general. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. schimbarea scutecelor se face dupti masti. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. la fiecare schimbare. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . in orice caz.4. in prezent se folosesc. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. La schimbarea scutecelor. cu schimbarea se poate face mai rar. De aceea. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. compactii. dupti baie ~icPnd este pus in pat. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. Similac (SUA) etc. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. Dacti este ud sau murdar.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. spanac . primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor.). scaunele sunt rnai inchise la culoare. pentru ca umezeala s3 se usuce. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului.7. aplicari in strat subrire o cremti calmants. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. In mod o b i ~ n u i t . inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. la intervale de 3-4 ore. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. cu scutece curate ~iuscate. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. In caz cti este "curat". hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. Morinaga (Japonia). crtiptituri etc. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei.). Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri.in cilrbiziu. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. spre deoseboire de trecut. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3.

5 .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime".zolva situafiile ce apar (roveag. .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . 3 .).sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei. 7 .Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. Fig. 2 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi.38 .Redublati acest plan. 10 . 4 .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. 2. Se fixeazg cu ace de siguran@. 8 . 9 .Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga.Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc. cr5p5turi.Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@. I . 6 . Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t .Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga. nevoia de mi~care etc.

A . partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. legate cu deasupra buric!lui.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj.Fig. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. Fig. In loc de folie se poate folosi.n.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. cu mai mult folos. 3 .2. C .). cu o funds. 2. R. Folia se ti-age mai sus plnj. Fig.41 . Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. incheiatii cu capse). 4 . .Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.39 . 2.h m a t u l cu scutece fesute. A. clte o funds. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. 2. R .40 Fig.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.inaSatul nou-n5scutului (n.38) piin5 la centura sugarului.La n. 2.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .infigatul sugarului mare.) la mijloc. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace). sub spate.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5.40 .n. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. I . Dacj. Colprile foliei se fixeaz5 lateral.

Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii.42 .celulozii. . Din piicate. . crylor.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l . Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. .Salopeta-pantalon.8. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . Fig. sintetice (tergal.).care pot strangula copilul.pieptiira~ele. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere. 7 .bonetele. 5 .nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi.4. 8 .pe timp cald.Sac de dormit.Costumq. arti$ciala' (fibre de lemn .Mama $i c@ul 2.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. 6 . 2.Clciuli@ (bonetl) de bumbac. anirnala' (lhii).Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat.ChiloH sau pantalona~i frotir. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. 4 .se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac.se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile. Trebuie sii fie practicii.Botovei de 12n. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).Obiecte pentru bnbrlcat. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. 1 92 . Textilele sintetice sunt practice. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. Ciimii~utele. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului.Jacheta. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . in). 2 deget.ChiI~ute.9 .CiImql de noapte cu cordelwe. nylon etc. I . imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. miitase artificial%.nl. fibre artificiale). 3 .imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. . .Mlnuqi din 10 . 1 .

Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. i ~ i schimbii pozifia. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. molton sau prosop-frotir. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. frotir sau jerseu. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. de culoare albii. de miirimea saltelei. la care se mi~cii mai mult. se intoarce. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. bumbac tricotat. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). Doi saci de dormit pentru noapte. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. . tot lavabil. cu imprimeuri viu colorate si. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). dacii este posibil. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. piir de animale. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. 0 pliipumioarii . Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet.4. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers).9. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. fire de cocos. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. Sunt necesare douii piituri. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. sau este plimbat in anotimpul friguros.se alege cu multii grijii. care se aruncii. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii.10. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. 2. Repetim. . 2. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. care ar irita pielea. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. anotimp rece). fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. deoarece aceste substante. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. din material moale ~i usor. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. Sunt practice cear~afurile-plic.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate.. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce.4. dar nici prea mari. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul.

dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Planijicare. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. bonete. hepatit5 epidemic5 etc. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. Cilcatul. cu ap5 cddut5 qi sapun. in timp ce radiatorul le ingspreqte. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. cearqafuri. dar niciodati in camera copilului.5. Mugamalele. cel putin qase scutece.). Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. greu de transportat. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. deoarece s-ar decolora. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. piodermite. Presatul. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. de preferin@ la aer qi soare. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Sacul se leag5 bine. pe Iiing5 ap5. la domiciliu. in primele . inclusiv ambalajul de plastic.indiferent ce spun fabricantii. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. Uscarea lenjeriei. i n colectivitiifi.) se spa15 normal. Se aleg ligheane sau galeti solide. pot provoca inroqirea pielii. Obiectele de l h i se spal5 separat. De asemenea. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. pieptsraqe. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. se va recurge la g5leti obiqnuite. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. fntrefinerea chilotilor impermeabili. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. Celelalte rufe (ciimgqute. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. La dou5 zile muqamaua se schimb5. pe s h e montate special pentru acest scop. De aceea. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Apoi se intind la aer. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. salopete etc. Se m n c 5 schimbul complet. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. Dac5 se folosesc bactericide. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5.

.

Sfaturi stupide.Jeliffe. optim pentru produsul de concepfie. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. ales. specialist american in alimentafia copilului. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele.B. .cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. tennin5 al5ptarea. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. cr5p5turi sau abcese ale shilor. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. probleme de estetic5 a sdnilor. retractat etc. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate.). a1 unui sugar furios. . nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". turtit. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. Ala'ptarea constituie.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. . pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale.ti in cursul intemkii in maternitate. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui.). Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5.Dificult5ti din partea copilului. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. Din punct de vedere practic.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). . La ie~irea maternitate. . pgstrarea repausului la pat. nu are grij5 s 5 . afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". mare sacrificiu din un partea mamei. ea nu sterilizeaz5 biberoane. cdt . Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. o de energie p de bani. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. orarii fixe).). de incertitudini. gre~eli tehnica al5pdrii etc. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. s5-i organizeze programul. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. a~adar. Pe plan psihoemofional. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. mure economie de timp. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. fire~te. griji p cheltuieli. alimentaiia corect5 ~ i mai . Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . este necesar5 o intreag5 tiin in@". evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. nu calculeaz5 dilufii. parte din lapte ra'mcine neevacuat. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. concentrafii ~i adaosuri. de-a lungul multor luni. pe l h g 5 indemdnare. in . Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. Limitarea eforturilor fizice. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. de dureri. vor pretinde."Laptele meu este prea tare". fntri adevilr. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii."Laptele meu nu convine copilului!". Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. in astfel de situafii. J.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. h noianul de griji. secretia de lapte scade).

prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile.armonia viefii de familie.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la .~upt. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. toxici pentru sugar. . Orice nou-niscut normal executi. . intre mese. pentru a evita aparitia "febrei de sete".5. liuza trebuie s i fie calmi.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . cu greutatc normali. valabile de altminteri at2t la maternitate.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. inmuiate in a p i cildufi.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. Solufia de acid boric. areola qi pielea din jur. se vor goli s h i i prin muls corect. 2. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. o necijesc qi il tulburi pe sugar. Uqor de spus. . care o sustrag. iar pe de alti parte. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. - . . fn continuare.sa' prinda' mamelonul ~i areola. mama se vii spila cu griji pe m2ini.sa' nu inghita' aer. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". inclusiv noaptea. fiecare in felul lui. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. pentru a fi complet golit. . in prealabil tiiate scurt. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". b) Un nou-niscut la termen.1. daci secrefia de lapte nu este suficienti. recomandati at2ta vreme. nu va prinde bine mamelonul. c) fn timpul c2t alipteazi.alimentafia la cerere. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. in primele zile qi chiar rnai tikziu.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. dupi un orar elastic. dupii c2teva zile de viati. dorinta si voinfa de a ala'pta. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. sugarul vafi pus la ambii scini. se spali mameloanele. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul.con~tiinciozitatea. . c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. Dupi opinia noastri. va suge cu intreruperi. imediat dupi fiecare supt. . la nevoie. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad".s6fie culcat imediat dupa' aceea. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. va inghifi mult aer. sii nu i se faci observafii. . Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. nu este necesar adaosul de lichide. daci temperatura sugarului este sub 37. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. "tehnica" corecti a aliptikii. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect.1. zile in qir qi la toate supturile.infeleghd prin aceasta: .6"C (rectal). cei rnai importanfi sunt: . f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. punerea regulata' a sugarului la sdn. . in perioadele c h d este treaz. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii.sa' nu adoarma' la scin. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. gurii si nasului. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). Dacil sugarul este liniqtit. sistemul se numeSte "rooming-in ". Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. el va deveni nervos. Acasi va alipta singuri in cameri. . Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. rni~cirile normale de supt.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. Sugarul va fi pus des la sin.

Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. cPt qi penhv sugar. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. liiuza va aliipta sGnd i pat. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. Cu cealald mPnii mama va fine shul. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. 2. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). 2. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. in acelaqi timp.45 . cu capul in unghiul format de brat si antebrat. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. W Fig. care determid durere localii. Fig.43 . 2. c h d mama s-a restabilit. Fig. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. pe un scaun comod. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii.Algptarea in pozitie culcatti. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. sprijinind picioarele pe un scaunel. 2. 2. la domiciliu. Mai tkziu.2.44 .45). numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). . g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. aliiptarea se face in pozifie qeziind. Mama va sta culcat5 pe o parte. in primele n zile.43).44). sprijinind picioarele pe un sciiunel. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. cu sp2tar (nu pe marginea patului).

.

pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. s-a respectat. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. Rolul sugarului este pur pasiv. el este ajutat pe aceasti linie. incllzire etc. gisind motiviki psihologicel. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. sugari care adorm in timpul suptului. incacau acest program &inici o autorizare. Cu timpul. sugarul s i nu fie luat in seaml. el nu d o m e . rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. fo@du-se s i . h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. Simsarian. 15. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere").La noi. La doui sZiptknhi. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). 13. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. caracteristicile propriull. 12. El nu mibiincl. 21. noastrG. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. La sosirea un din maternitate. Cum se stabile~te orar de alimentafie. din 1942. disciplinati. In deceniul al 5-lea al acestui secol. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . contrar opiniei generale. 18. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. Cei rnai mici. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. cu 7 mese fn 24 de ore (6. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. fn cursul ultirnilor 50 de ani. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. 23. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. D. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. ci este alimentat. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. 9. Rusescu.). fn mod sigur.ticopil. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. fn Statele Unite. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof.30. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. A. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. de aproximativ 10 ori pe zi. conducfindu-sedupB lunga sa experieng.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). ci diminearn. 20. chiar dacl pllnge tot timpul.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. De atunci. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. la intervale neregulate. Dupi noi. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. dr. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. in timpul zilei. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. fnsii. cu o pauzi de noapte mai prelungia. orarul strict de aliptare. fn general. ci este culcat".se chinuia.16. 9. la formarea de copii rlsfitafl. care .ascultihd de i sfaturile medicale . aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor.30. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. ea t n s i ~proaspiti maml. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte.

Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului.3. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient.18-22. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. de la inceput.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. isi suge degetele. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. iar la alfii dup5 3-4 luni. cat si programul ei zilnic de activitate. sup5rZri) a mamei. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5.).la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. Invers. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. intre aceste dou5 mese. la i n f k a r e a precoce. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. Agitafia.5. ceea ce duce.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. 0 impQire ordonat%. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. . de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. Dup5 circa 3 luni. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. este fliimand ~i nu creyte in greutate. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. -. la care el reacfioneazg automat prin plans. in perioada de nou-niiscut. Un alt semn. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. colicile. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. 2. Ritmul de 4 ore. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. .Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. Ratia alimentara iil prima luna . insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv.1. . in plus. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. si mai sigul. c) factori ' Cift. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). inainte de a ajunge la conclu. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. num5rul scaunelor. agitatie. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni.10-14. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. dac5 intervalul este de 3 ore. dar cu mici variafii. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. ori la 2 sau 3 noaptea). dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. caut5 sbnul. timp de rnai multe zile.

Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate.10 zile. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. de o serie de dificultiiti din partea mamei. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. De multe ori. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. inainte de a avea timp sii se enerveze. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). h prima zi. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. la unele prsnzuri. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. rezultate bune. h i astfel de situarii. d5 de asemenea. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. Instalarea secretiei lactate. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. cat vi psihic. dupii fiecare supt. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. la ambii s&i. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). inainte de a-1 pune din nou la s h . Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar.in caz de mameloane mici. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml.4. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte.5. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. Este de dorit ca. se p a t e ajunge la evec total. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. consistenta vi forma. . chiar duca' nou-na'scutul suge bine.1. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. . Sugarul caud sii apuce mamelonul. din piicate. aduce citeodatA o oarecare uprare. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. uneori. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor.. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. pentru a dorrni in timpul noptii. Cum se administreaza' completarea. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. De cele mai multe ori. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. aliiptarea se izbevte. P > t e 2. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. pe cit posibil. de rnai multe ori pe zi. $ . Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat].

Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. Supturile. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. daci se continui aliptarea. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie.2. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. Daci sugarul continui s i sugi. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Nodulii. dar in general este adesea preferati de mame. S h u l se umple repede. Mameloanele ombilicate. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. acest procedeu alini instantaneu durerea. frecarea de citre imbr5cMnte. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Pielea este r o ~ i ecald5. apare febri. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). de trei ori pe zi. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. durerea va fi atfit de vie. survenind in 20% din cazuri. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . infofolirea. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . va comprima areola intre degetul mare qi arititor. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. sipunul. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. devine dureros. iar In general . Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. insornnie qi neliniqte. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Mai mult. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. inainte de fiecare supt. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. suptul aplicat exclusiv pe mamelon.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. dar nu sunt intotdeauna eficace. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. eventual. 0 tehnicii bun5 le poate evita. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. se umfl5. hidrocortizon silsau antibiotice. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. mai ales in primele zile. o pozifie incorecti a sugarului. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. Cra'pa'turile sunt frecvente. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic .

timp de 10-15 minute. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). evitarea sa'punurilor tan. Durerea $sau umflarea scinului. durere localii. turtit sau scobit).5. galben-aurii. tare. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. ei sunt foarte somno- . intiirirea sfinului. poate apuca areola intre buze. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. in rezumat. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. consumare psihicii etc. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. ci cuprinde intregul sln. de obicei. dupii suptul copilului. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult.5. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. semilichide.1. personal. care se schimii des.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. qi adesea se ajunge la in@rcare. "tari"). c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. Se va purta lenjerie uqoarl. Alteori insii. durerea. apii de orez halimentafie. culoarea (verzi.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. in astfel de situafii este rnai bine ca. lapte de vacii. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). Slnii se vor spila cu apii rece. se recomanda' de asemenea. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. ceai. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. tulbura'ri digestive importante. alburii) qi consistenpi (grunjoase. treaz qi sbiitos. False dificulta'fi. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). implstarea nu se limiteazii numai la areolii. care devine umflat. Astfel de tulburiki (umfIarea. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. pus la s l n . Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8).) qi. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. 2. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. consistenpi mode. in loc de stoarcerea shilor. nu o recomandiim. ungerea cu lanolirxi. b) Alteori. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. a alcoolului pur.

or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. neregulate. mult $i inghit mult aer (aerofagie). in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri.De aceea. in caz de secrefii. administrarea in exces de ceai intre mese. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. care se deschid direct in afar5. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. Alteori. starea de tensiune nervoas5 in familie. chiar cu pipeta. De obicei. bruscarea acestuia in timpul suptului. . vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului.). cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. apoi se opresc ~i adorm. la scurt timp dupii supt. decdt pentru un motiv major. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. noun5scutul va fi pus la repaus total. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. chiar dac5 au o greutate normal5. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. sunt rare. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. Refuzul de a suge. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2").manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . proba suptului. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£.. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5.lenti. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. ur Biberonul este du. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . a mdinilor $i a picioarelor). Sugarul. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Ca atare. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. Cu timpul..~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. cdnd este pus la sdn. cdnd la biberon.

ivi sucesc capul in toate p w e . el poate fi al5ptat de c5tre mama sa.cu biberonul. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. 2. el sirnte imediat. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. ei fip&se zbat. Boala hemolitica a nou-na'scutului.. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi).6. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. Ava cum am amintit. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". Alfii. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. Sdi 1 - Falsa diaree. psihozele grave etc. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. intoxicatie. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. Din pgcate. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H.Mama # @lul uite cd.1. cu timpul. Secundar.in cantitate mic2 . Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. rnai infometali. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. scaune dese. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese.meningitir etc. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ.ci folosi scinul. rnai vioi. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul .rnai W u . sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. se trezevte. insuficienple renale. anemiile grave. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. dac5 adoarme. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . Nu se intrerupe algptarea. infestarea cu SIDA. ap5 de orez. c2teodat2 explozive. devenind sclava acestui mic tiran). plhge. cancerele. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). cu lingurip sau . Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos.5. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. caI d c &in supratnc&lzire a camemil.). Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei).in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore.). pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . cu sonda. moi sau lichide. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. n Milupa HN 25 etc. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. verzi. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. deoarece anticorpii care se gisesc . Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . encefalopatiile. Pus in pat. insuficienp cardiac$ ciroza. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. se enerveazs vi reincep s5 urle. incearc5 din nou ssnul. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. Acestea nu vor fi ore de supt. E astfel de situatii. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. iritatk predispus2 la infectii.

In unele c w i sunt diverse interdicfii.5litri/zi. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. un aport de lichide de cel pufin I. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. ouii. d e ~mama are lapte suficient. .rea uscatii). in schimb. sarea. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. Al6ptarea decurge nonnal. cafeaua yi ceaiul agitii. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice.5. sub formii de lapte sau derivate. lintea. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. dulciurile. Grijile . cartofii priijifi. fiinoasele. ci .r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. came sau peyte. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. prazul. biiuturile alcoolice.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. ceai. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. piitrunjelul . dupii cbteva siiptiimaAni. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. de cel pufin 1. ciocolata. unt sau margarinii. in propoqii diferite. apii etc. de niiscociri. leguminoasele (fasolea. margarina). vinul in cantitate mare. usturoi. lnterzicerea vegetalelor (fructe. uleiul.) dupii astfel de alimente. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte.2. colici. unele condimente sau salate). fiiinoase. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . dintre care citiim: ciocolata (agitii. yunca. fructe. compot. maz5.5 litri.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. ouii.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. peyte. un aport lactat de 750 ml pe zi. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. sunt viitbiitoare pentru sugar.).un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). . diaree etc. alcoolul ii face somnolenki. lapte sau iaurt.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. dulciuri. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. zarzavaturi) constituie o greyealii. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier.in timpul aliiptirii. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. De asemenea. laptele curge din mameloane intre supturi. acesta plfinge cu disperare . Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. un num5. scaune mai numeroase. i Pe de altii parte.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. in unele cazuri. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. L a unele mame. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. De asemenea. brgnzeturi. scaune rnai moi?). sliinina. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. de fantezii destul de derutante. . varza. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). necesare combaterii setei.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. mama va consuma lichide (lapte. de obiceiuri. 2.

determin2nd scaune moi la sugar. vegetalele in general. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. strinuti sau regurgiteazi. Munca fizici excesivi. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. face un masaj. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. axile. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. cordoanelc.pentru a evita ciderile prin alunecare. trec in lapte. . Am mai scris acest lucru si-1 repetim. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. Nu sunt recomandate fustele. care trebuie luati de mami.Mama si copilul sexuale sunt. Ce medicamente se elimim" prin lapte. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. este somnolent. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli".imbsierea se va face cu dus. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. chiarin cantitate mici. schimbati zilnic. .cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. prunele. perele.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . . Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. Siinul (manzelonul. Purgativele. oul moale. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. frotir etc. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. rochiile. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. Lenjeria va f i curati. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. regiunile inghinale. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. Vitamine. lipsa de odihni de noapte. . Daca' este ra'cita'. nu in cads. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). manza va sta cu siinul descoperit. Igiena corporala'. Vafi evitata' oboseala. bineinfeles. la ael. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. salatele de crudititi. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. mama se va spci'la bine pe miiini. Mama va face d u ~ zilnic. viafa complicad de familie (vizite etc. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. daci mama are obi~nuinp. in afari de vitamina D. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. tratarea cariilor. zonele ce transpiri mult). va . cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. daci este posibil. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere.i. sutienele str2nse. fmbrdca'minten mamei. ava cum s-a recomandat mai cus. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. Daci alimentatia este echilibrati. Girnnastica are un efect favorabil. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. ingrijirea copiilor mai mari. in acest caz. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). cutele de la g2t (in general. p2inea neagri. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. . Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. dar cu misuri anticoncepfionale. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice.dupi baie se folose~te lenjerie curad.). drajeuri sau picituri.

se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. ridicarea de greutiifi etc. prepararea gi administrarea laptelui. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. Szlgantl poate . Mama va fi rnai pufin solicitat5. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". chiar intr-un lapte foarte proaspiit.5. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. Totu~i. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. Pe de alt5 parte.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. civilizatie. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. cel putin. spoitul peretilor. educatie.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. c5m5qute. pusi intr-o pBlnie steril5. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. obligatii sociale). Este vorba. se fac intr-un ritm lent. Asemenea treburi se amBni sau. Y evit5 e durerile de ale". se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui.frigidel. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. cel pufin aparent. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. consemare. De asemenea. ereditate. curiitenia generals. educativ etc. A 2. in familiile nefavorizate (economic. mediu rural sau urban. Este necesari rnai mult5 odihn5. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. laptele contine un mare num5r de microbi. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. .5. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui.ni@la sin. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. unguente etc. secretia lactat5 poate s5 scadi.). cu simtul rgspunderii. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. Pentru u7urarea muncii. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. hormoni) continute in laptele uman. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. tot la fel ca sugarii hri. de germenii fennentatiei lactice care. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. ambalare etc.3. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. Uneori. traditie etc. igien5. indeoyebi.

Biberoane. . Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. preg5tirea dilufiei laptelui etc. Se procur5 rnai multe. . . s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. Lmediat dup5 ce este muls. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii.3.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). inainte de muls. el nu rnai poate fi dat sugarului. cu capacitatea de 3-4 1.5. curate.). se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). Se r5ceqte apoi brusc.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei.5. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun.Tetine.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine.3. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. deoarece compoziiia sa este rnai constand. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. aceia care provoac5 bolile. . in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. cu capac. pe suporturi speciale. dup5 depi~irea acestui termen. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. . Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. se imbrad un halat curat. Este nevoie de 10-12 tetine. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne.2. unde se vinde lapte pasteurizat. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. 1 pentru sucul de fructe. dupi care se qterg cu un prosop curat. Laptele trebuie fiert 10 minute. Vezi pagina urm5toare. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. De asemenea. 1 pentru ceai. ferite de praf. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. De aceea. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. . .1sita' deasa'. 2. fireqte. In timp ce fierbe. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. 2. de carton sau de sticl5. in dulapuri. in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). inainte de folosire se opiiresc.. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi).1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. ambalat in recipiente de plastic. bacili coli ~i bacilii dizenterici). fie c5 este prosp5t. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. in lips$ o pivnig rece este suficient8. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. .1.

insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. . cind va avea timp. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile.!).I mixer. . Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. fabricat din sticlii transparentii. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii. cutie din plastic cu capac. Fig. cu capacitate de 250 ml. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece.I tel pentru amestecul pireului. Dupii fiecare masii. cutit. . . mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. dar sunt rnai scumpe. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. . . .I fiigider (de mare important. Mai tkziu. . pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. care rezistii la fierbere. .I cutie cu bucci{i de tifon sterile. cu ajutorul unei perii speciale. 2. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede.47 . din materiale speciale. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente.I rciziitoare de sticlci. pentru a fi cliitit ulterior.2.. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii..2 cutii din plastic cu capac. pglnie. untului sau uleiului. perie pentru sticlii. lingorip. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. recipient gradat. unde pot riimhne grunji de lapte. .I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte).I mamasurii 5 g.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii.46 . in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. Fig. tetine. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare. de .CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. . capace pentru biberoane. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului.

in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. din material plastic sau silicon. respectiv. Dupi folosire. se scuturi pentru a se scurge toati apa. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. care se fixeazi pe un dop de plutil. de preferat sau "ncruce"). nu se arunci tetina respectivi. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d .48 . Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. laptele se scurge cu vitezi. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. i ' Sub numele generic de silicon. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. se z v h t i . lapte cu adaosuri etc. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. &iputere. Daci orificiul este prea larg. I 112 . din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. Pentru creqterea durabilitiliii. Daci se procuri tetine =i giuri. I - Fig. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". pentru ca s i le dispari mirosul. Sugarii prea mici. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. in familie sterilizarea se face prin fierbere.daci este posibil . Se folosesc modele care se pot intoarce. cu timpul. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. iar sugarul. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte.).Spillarea biberonului. tetinele devin moi. fierbere sau chiar de la perforare). lipicioase.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon.caldi. 2. Tetinele. De altminteri. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. Se cliteqte bine. Daci orificiul rezultat este prea I larg.

trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5.3. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . Preparatele industriale sunt de bun5 calitate.3. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. dou5. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. ci rnai mult ca adaos la . se va adopta. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte.5. uneori. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). la nevoie. grgsimi). precum si in proporfia dintre diferite minerale. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile.neputiind inghiti repede. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. II si 111). 2. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. la indemhi. Tetinele cu trei giiuri. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez.10 g pesmefi pisati 10 g griv . se va folosi un biberon. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. Nemodificat. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. zeamil etc. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. htr-adev%. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. metabolism. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. intr-un loc anume destinat.5 on). Zahararea. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi.. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). la nevoie. dup5 utilizare. ciint5rirea alimentelor. 213. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. De asemenea. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). Prin adaosul de ap5 (112.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. numai ca o solufie de compromis. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. cu riscul unor tulburilri grave. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5.

Numite fn literatura anglo-saxong "formule". Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor.). preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). Milumil 1. fiind lipsite de gluten. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). Dimpotrivg. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. de v h t i ~igreutate. cum trebuie sii p r d z e . curiifenia in casii. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . . laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. Nutrilon. pe hfelesul ei. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. Adaptarea individuali.). S-a ajuns astfel la producerea . Dialog intre m~icadrele medicale. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. Aponti etc. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. acid citric etc. la nouniiscut ~i sugar. sezon. obiceiuri culinare). fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . In prezent. fn lipsa acesteia. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. Beba 1. . singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Orezul este constipant.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. frigider.vi prefei-infele sugarului.apetitul . se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea).produsele industriale. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. Similac. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. mediu rural sau urban etc. Pentru a fi folosit &ii riscuri. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. Degresarea s-a folosit. Intr-adeviir.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. trebuie sii se fin5 seama de: . obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. Acidifierea (acid lactic. Nan. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales).gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ. iar porumbul este uvor laxativ. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. traditii ~i observafii empirice. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. . in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. Prin diferitele procedee industriale. fie din comeq. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. porumb. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. acidifiate.

NOTA. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. Nan. 126 +i 3. Milumil 1 (Milupa). Humana baby pt2 (Humana).formula " (formule sau produse par. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". . Beba (Nestle).2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. Xiorinaga (Japoniai.Formula. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. B e h e l . Humana 1. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. ."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice).12 luni (European Communities Conunission . Liipttlri de continuare (Follow-up . la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. Humana 2. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) . pag. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). . Nan.ca si laptele uman . fn tabelele 2.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. 125. (Milupa). Tabelele 2.2.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 .4% cereale instant.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. 111 Lafel si IV B. c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa).adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii.denumire SUA: Similac. Aptamil 2. Nutlicare Special. Humana baby fit (Humana)."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . 1991j.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.) care confin . pag 127.2. FOLLOW-IJP .tiul nduptute) .Directives of 14 May. si 2. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5.2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA. TABELUL 2. z a h k fierte impreunii.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). Beba (Nestle). dextrinmaltozii. Folgen-Wlch. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2. NIJTRICARE pecial (Israel).1. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. Morinapa.)."partially adapted . Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: .3. Bcbelac (Numicia) Lunile 11.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari).1. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula). congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. pag. Rernedia.1 $i 2.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. ' Vezi ~i tabelele 3. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5.reducerea siin~rilor minerale: .3.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L.

. Nutrilon premium. Alfare). Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. Nutrilon plus. eutrofic. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. Nutrilon. a tknidui). 3. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere.). 1 000-1 500 g: 10-12 mese. 2. Nutricare-soja . fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. (Nestle). Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). . Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. fn Europa (Germania. Humana 1. fn acest grup sunt cuprinse. fn realitate.2-8. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Beba 1. 0. ISOmil . Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2.).Dintre produsele de lapte praf.. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). Formule terapeutice. Humana 1. pe durate scurte. fn general. Huma OF. Humana baby fit. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Franfa. 8. Nutricare (Israel).3-0. 3.Olanda). Respectgnd normele americane. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. Humana 2. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. Pre-Humana etc. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H.). Humana baby fit etc. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici.SUA).4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine.3-3. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g .6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). Nutrilon Premium. Beba 0. kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. 4. 1 5002 000 g: 8 mese. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. printre altele. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. Beba etc. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. Pepti-Junior). Cu aproximafie. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). Nan. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. 8 g hidrafi de carbon.9 proteine. Humana baby fit. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0.All 10. Elvetia. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen.).43. Sunt formule hidrolizate. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1.Israel. Elvepa. 3.7-1. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). Pre-Beba. Dintre aceste produse.8 grisimi.6 g gr&imi. Se folosesc in caz de diaree. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Morinaga (Japonia). Pe misuri ce tolereazi bine laptele. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. in general. Aptamil2.Silnilac.12 mese.

L.1-3 g ulei de floarea-soarelui. Prin degresare se scad prea mult griisimile. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. de corectitudine in prepararea dilufiilor. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. Shaw. Nu este perrnis sii se indese miisura. in schimb. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Unele mame au tendinla de a forfa doza. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. Cu 130 g (2. . Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. "regurgitafii". viirsiituri. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). . Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5).B. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. un medic englez. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). ecremat). iar uleiul se adaugii la sfdr~it. porfionat in biberoane. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. adaosul de zahiir. fnainte de a incepe. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. procurat direct de la produciitor. 2. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. nediluat (34-36%0grisimi). se preparii uqor. la care se adaugii 5 g zahiir. apoi le qterge cu un prosop curat. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. colici). ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit.C. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. J. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Adaosul de zahiir. La nou-niiscutul la termen. in 1973. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. C.

pentru omogenizarea confinutului.2. materiile fecale. modul de a bea. regurgita@le. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei.Testarea temperaturii laptelui. h timpul fntregii durate a suptului. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia.fncillzirea biberoanelor. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. In aceea~i ordine de idei. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". luarea fn greutate. De fapt. lini~tit.49 .50 . biberonul se poate incilzi. fX . fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . mama s&se instaleze comod. 2. p l ~ s u l . responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. Fig.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. fn momentul alirnentatiei. 2. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe.hcglzirea biberonului. La nevoie. produsul la 5 g. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple.aer. LJ - Fig. Dup3 ce se agit3 bine.51). Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit.51 . fncdzirea biberonului. 2. Prezenp bulelor care i 13 Fig.Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. h&ia fiind un bun izolant termic. cici miirimile sunt foarte variate. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. h mod obi~nuit.

n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. pentru acoperirea nevoilor medii. ceea ce este frustrant. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. ca ~iin alimentafia naturals. dar mai ales. . Dupa supt.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. In general. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei.formula). produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). lichidul se va scurge in afara. Unii sugari . dup5 americani . Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. de a . Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale.1) x 70 g. Dupa ce elimina "aerul". c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele".Schmidt). Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza.este adevarat. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. rafiile consumate sunt variabile.52 . 2. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. se verifica permeabilitatea tetinei. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. normalizeaza peristaltismul.adaptate. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. calmeaza colicile. ~i mai bine. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile.se poate ajunge la inapetents rebela. data nu datoria.Ewerbeck ~i E. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. Inainte de a-1introduce din nou in gura. D a c i el nu d o r e ~ t e . ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs.prima v2rstii. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. dupa francezi . Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. Cantitatea (rafia)de lapte. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. fiecare sugar av2nd dreptul. Fig. rnai pufini . fiecare sugar are ritmul sau. Rafia teoretica'. divizat la numarul de mese pe 24 ore.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . A5a cum am arnintit mai sus.

pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. eventual un biberon in . . . Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. alte obligagi gospoda're~ti .). in general.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. de gospodiirie.pulbere granulat. . 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. . La noi in 1x6. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. nici o frustrare. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. ci de nevoile copilului.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. . timpul noptii. aceasta se vaface treptat. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. cu variafii de orar de un sfert de or6. el este nervos. nimeni nu o impiedic6. De altfel. . mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. b trecut.nu se face pauza' intre mese. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. cu cantita'fi mici. De multe ori.Rossant). cu timpul.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. . . rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme.nu se trezeqe sugarul din somn. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. moroc6nos qi va suge prost. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. de prieteni. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. de sot.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. diaree.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. Daca' este nevoie de schimbare. . Din contr6. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). .ceaiul este necesar numai in situafii speciale. in general. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri.pmdusele de lapte .nu se a~teapta' ora mesei. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. va'rsa'turi etc. ea face o alegere bun6 (L. . testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. de ceea ce are pofti s6 fac6. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6.).

9 ~i 12 luni. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. La nou-nbcut.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. Iiipturi adaptate. . unt. civilizatie). Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. in familiile rnai putin evoluate (educatie. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. care are c unele avantaje: . Dozele sunt fixate de medic. de bung calitate ~iriguros preparat. reprezinti un risc.vitamina D2: 2 piciituri pe zi. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. 6 .profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente.1 000 u. Produsele industriale de lapte ("formulele". Dacii intr-o zi. Vitaminele. mortalitatea nu rnai este ridicat5. mama nu a dat vitamina D. dacii produsul lactat este bine ales. din diferite motive.).) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. ci numai doza pe o zi. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). 4 . contrar prescrip$iilor medicale. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat.se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. iar munca mamelor mult u~urati. nu se Pnthplii nimic riiu. nu au suplimente suficiente de vitamina D. 2 . sugarii se imbolniivesc rnai des.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. . produse de lapte-pulbere "clasic" etc. Spre deosebire de trecut. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. dacii se respecti regulile de igienii.). de fier si fluor.i.). in marea lor majoritate. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. g5lbenu~ ou. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. de organismul sugarului. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). nu va dubla doza. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. Sterogyl . care trebuie administrate separat. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. . parfial adaptate. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. de continuare). care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". Produsele europene. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. sindroame de malabsorbtie etc.

. deoarece apa corporali reprezinti 314. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. indispozitie. Ultimul preparat este o polivitamini.50 mg. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. sugarul este insetat (urineazi rar. buzele sunt uscate.. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. limba este lipicioasi. Daci i se d i lapte in loc de api. deshidratare.i.i. sau de ~i 1000 u. daci se face cu preparate adaptate. oboseali. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut.i. diaree). Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai.i.viirsituri. pe zi. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. peste 6 ani: 1 mg). 2-4 ani: 0. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. Fluorul. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. Poliurie (urineazi des).DE . in general. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. p l h l n i . deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. constipatie sau diaree). Apa.251 mg. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. vasele sanguine. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. Sumin excepfional de rar. Vitamina C. Disfunctiile digestive. prin alimentatia naturali ~i artificiali. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. ci rnai tiiniu. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. VI-Daylin (SUA): 400 u. pierderi mari de lichide (viirsituri. sciderea greutiitii. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. polidipsie (sete).751mg.).i. in zilele prea calde de varii. inima. in contrast cu 213 la adult. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. 4-6 mi: 0.i.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. VI . cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten).

%i mai cere o masi. a) Alimenta@ain timpul nopfii. independenti de nevoile lui fiziologice. de a-l schimba. La riindul ei.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Sugarul va fi lini~tit. personalitatea incepe s5 se dezvolte. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. cu care se "incadred in viap de familie. Baia se va face mai devreme. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. in nici un caz dupi orele 22. cu mhggerile ei. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. 0 parte dintre ei renunti I I . De multe ori este vina mamei. dimpotrivi. urmiire~te rcea. in jurul orei 20. mama . uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. la nevoie. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. iar dup3 amiaza . reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. iar dupi-amiaza .. ingrijit numai de ea. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. miinca bine. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). Numai mama (sau. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. Organizarea zilei. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. treptat. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. de preferat de citre mami. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. fat:I ~i va rniyitile mamei. Sugarul infkcat necesid. somrnu1 devine mai organizat. La 4-6 sip&2ni. prima mas5 este primiti la ora 7. cu imaginea figurii. i I . iqi va va fixa un anumit program. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. inainte de penultima masi. cu mirosul corpului. El a "propus" un orar. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. de a-l fine in brate. La 6-8 s i p d m h i . cantit3fi rnai mari de lapte. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. ciit qi de programul intregii familii. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. este prima manifestare umani. care are nevoie de uniformitate. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a).1. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. de asemenea. cu tonalitatea vocii. de incredere. Daci sugarul este aliptat. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. iar mama s i se ocupe de sugar.3. Orarul meselor. Daci. iar cu timpul. o va deosebi In cur2nd de alte persoane.spre sear.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate.in jurul orei 15.

va fi repus mereu la sdn. Sugarul a prins gustul sdnului. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. Beba etc. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. Srinii se golesc la fiecare supt. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. in locul suptului respectiv. "ciupituri" fine de obraz etc.). Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. in felul acesta. Humana 1. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. F i r i a-l foqa. din rniezul zilei.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. Sugarul adoarme la srin. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. fie ceai. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. pe Idngi aceste manifest5ri. fie o mas5 de lapte de mami. cdnd.vino" ale mamelonului. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. "piele la piele". restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). in cazul in care. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. De H obicei. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. C. mama il va retrage de la sdn. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. fie cu pompa. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. Similac. aqa incdt el nu se rnai inprci. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. Nan. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. dupi ce a primit raiia prescris5. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. B. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. repetat qi prelungit. E Varia$a apetitului. La masa urmitoare. cu burta lipiti de corpul mamei. contrar aqteptiirilor. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. La rdndul ei. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. E. CBnd. cu plicere.) si-l faceii s i sugi continuu. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. dimpotrivi. are putere s i sug5. care va stabili daci este utili o completare. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. Din experienia c i la . Al5ptarea. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. G. in cazul in care nu are lapte suficient. iindnd sugarul in braie. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. va consulta medicul. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. fir2 a mai adormi. Dac5 un sugar este insi infometat. s h u l nu este golit la un supt. qi rnai &ziu orele de masi. D.

.

Nutricia) Cereale cu lapte . Cifrele sunt pur orientative. Rafia medie zilnica'. c) pentru .4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". h c t e . biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. orez ~i caise (Bebelac. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. bis in tabelul 3. orez.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. compot. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". morcovi zah5r Cereale cu lapte. prgjitur5 de cas5. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. banane. 8 luni sugari cu scaune normale A. grciu ~i fructe (Bebelac. deci 130-160 d masi.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA.. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. orez. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . TABELUL 3 .g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. "Nutricia ") Cereale cu lapte .2.7 cereale 16 luni Milupa . grsu. orez. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. respectiv 650-800 ml. grciu si mere (Bebelac.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. daci se dau 6 mese. f%5 zahL) Cereale cu lapte. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. In sipdmlna a 5-a a 8-a. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . orez. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. orez $i zmeura* (Bebelac. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin.

95 53 23.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.80 1.l 1. B. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei).2 0. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.32 0. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).15 0.l 1.O 160 360 97 380 1.O 65 0. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.95 8.5 0.70 1. Lichidul de dilufie.O 19 2.95 0. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.5 58 18 65 0.100s 37Z1550 0.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui). lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.92 48 7.30 8.4 32 22 10 680 300 250 4.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.230 0.o 10 550 340 290 4.3 81. Remedia etc.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.9 2.6 0. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C). FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .30 2. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare). recoltat in vase curate.7 6.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.4 8. In mdiul rural.38 0. fn cazuri rare. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi. Nu este nevoie de adaos de cereale.6 28.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0. &i gluten (orez. fiert imediat $ipbtrat in frigider).O 360 380 5.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .30 2.7 37 15 12 3.35 2.24 47 9. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.o 0.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.7 1.6 67.o 360 380 50 65 0.3 84.5 33.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.78 15.2 0. cu plus de greutate.7 7.4 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate. Se pot folosi cereale "instant".5 160 310 100 200 3.75 1. la sugarii cu tendin@ la diaree.63 2.s 83.50 98 0.lO 69 28.6 18 0.30 11 22 0. Adaosul de zahk. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.15 0. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate. Nu se indulcesc.035 1.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.s 1.o 4.75 13 25 33 7. porumb) NestlC.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.O 19 PoMe 2001820 6. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .38 1.

). pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Mama va pune o c@5 pe umeri. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. pe ! . Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . tip5 intre mese. in Franfa). Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. Ei se opresc atunci din supt. regurgiteaz5 sau vars5. de preferat pe partea dreapt5. pentru a evita supradozarea.1 200 u.i. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. pentru c2teva minute.i. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. nu doanne liniqtit. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului.). acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. in Germania. 800-1200 u. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat.Mama gi copftuI sugarului. C. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. h plus. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. De altfel.i. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici.i. "pe burti". Humana 1.). in multe oraqe. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate.zilnic. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. Nan etc. este agitat dup5 mas%). mama il va culca cu fafa in jos. dar.i. Nutrilon. Beba. in @rile anglo-saxone. sau 1 000 u.i. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. Aptamil. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. Se vor administra 200 000 u. 5001 000 u. intr-o asemenea eventualitate. are colici. sau tablete de 500 u. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei.i.Nutricare special. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. in general. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. Biberonul se tine kclinat. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua.i. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. Preparatele americane (Similac sau similare .1 000u. inclusiv vara. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. Vitaminele VitaminaD. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a.800 u. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia).intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi.i.i. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . pe zi. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. Pozifia biberonului in timpul mesei.

Foarte incet. in tot cursul lunii a doua.in luna a 2-a. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". 1). cu mi~ciiri amplitudine mare. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). alfii rnai tkziu.Culcat pe spate. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Ochii. e) Pozi!ia in pat. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. rareori concomitent cu amiindoui. incepe si3 pedaleze. nu insi in mod i stabil. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget).2 . indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. inseamni c i totul merge bine. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. ci sti pe cu toracele intins. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. Motricitatea generalz. Cu fiecare . d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). din ciind in ciind pedaleazii alternativ. Fig. el strhge ~imai tare pumnul. cu capul ridicat nu prea sus. Pedaleazi ciind cu un picior. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". degetele . sacadat ("ca un cosmonaut"). 3. Fig. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. ciind cu altul. cu brafele dezdoite. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. 3. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. 3.2). incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. se sprijin5 stabil pe antebrafe. unii demareazi rnai i devreme. 3. avezat pe b u d . sunt adesea desfiicute. Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. . cu cele inferioare in flexie. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". c) Mu~chii bratelor ~idinilor. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. iar cele de partea cealalti flectate.1 . sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. P h i la inceputul celei de a doua luni. D a d aceastii curbi este ascendend. in miina sugarului. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. a) Culcatpe spate. sprijinul se face pe antebrate. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. cu membrele superioare ~ i rnai ales. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. b) A~ezat b u d . sugarul nu rnai s d indoit. Bratele sunt htinse. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins.

). astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. de agitape. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor.) sau consumul unor medicamente (cofein5. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). a fost obignuit s6 fie @nutin brate. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. & emisie de gaze. varzii. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. dac5 este posibil "piele pe piele". 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. bhturi alcoolice. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. Ingestia anumitor alimente (cafea. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. . Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. u. diareea. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. ehe). in general. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. invat5 &-gi inteleagl sugarul. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. B . El se linigtegte putin. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. Acest progres este important. a) Tipa'tul de foame este imperativ. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. e. rnai penibil poate. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. ghgureqte. ceai "rusesc". c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. unghiul superior s t h g din zona splinei . b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. miofilin. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. sl-gi cunoasc5 mama. Survine. este ud. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. in ordinea eficientei. in primul rind. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. fasole uscati etc. apoi reincepe mai intens. suride. he. G2nguritul. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. Dacl scaunele sunt normale. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. Tipetele. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. el este destins. purgative etc. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. d u c h d la intoxicatie!). Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. A. spasmele intestinale cedeazl. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". o. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. ee). Pentru calmarea colicilor recomandh. nu sunt motive de nelinigte. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. Limbajul. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus.P u p cite putin ins5. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic.

La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . bine organizat. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. Din contr3. ii mlnglie fruntea. este intim legat de ea. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. se va chema medicul. sii-1 asculte. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. senzafiile cutanate. chiar de la navtere. fix qi cu intensitate. . mhgiiierea fruntii. "o soarbe din ochi". Gazele din stomac. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. qtiind sl-1 priveascl. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. schimbat. Perceptia.miingiiieri excesive. Zrimbetul. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. cu tot corpul). Astfel. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . ciind m h h c l ) . gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. baie. El este total satisacut sau total nemulpmit. materiile fecale qi urina macereazl. vizite ale prietenilor familiei). indispoziGile. Eventual. dacl este pus in c h c i o r . La inceput orice mama are e z i t c . mult mai mult deciit la copilul mai mare. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). de inconfort sunt numeroase. dimpotrivl. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. antrenhd f r h h t i i r i . e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. fericit. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. gura. La inceput sunt numai schite de z h b e t . El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. suferintele. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). adoarme. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. mirosul corpului ei. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. st2 fn stare de veghe etc. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. este sediul unui reflex dirijat. neliniqti. priveqte numai la mama sa. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. inghitite in timpul suptului. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. imbrlfiqarea. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. se va calma imediat. de obicei. sugarul se liniqteqte. ciind este treaz.Sugarul are numai senzafii simple. auditive. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. in cea de a doua lunl. Afectivitatea. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. Cauzele de nemulpmire. Dimpotrivl. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. b) nemul#umirea. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. La jumltatea lunii a doua. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. qi-i va fixa programul zilnic (mese. Mama nu trebuie sii se sperie. Dacl fipiitul este acut qi persistent. Excitatiile luminoase. S t 2 pielea. survin seara.

Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. La sugarul alimentat artificial. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. in cursul celei de a doua luni de via@. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. in cwile striine. decalat. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. bineinfeles. Unii sugari incep s i dea din picioare. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. se recomandi 18-20"C. Este rnai adhc. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . Se preferi doui scutece din tifon. DebrC. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. Dar in mod limpede. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. De altfel. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. plimbare qi. rnai numeroase ~irnai moi. Normal. a) Pantalona~ii. Temperatura camerei. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). toate. ca rkpuns la vocea sa. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). se va da sugarului s i bea rnai mult. Se folosesc o singur2 daa. & perioadele de veghe. in timpul nopfii. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului.). Starea de veghe devine rnai neti. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. C h d sugarul este prea gros imbricat. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. Educafia somnului. Se va nota aceasta'data'. sugarul este rnai activ. privirea rnai vie. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. in ritmul siu propriu. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. in general. una dupi-amiazi qi una seara. . de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. cu pielea foarte fini).unor senzalii plicute. dar rnai voluminoase. somnul ~i veghea se modifici. nu dorm. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. Chiar de la inceputul lunii a doua. ci numai inainte de masi. pentru alimentare. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. fmbra'cdmintea. dar qi rnai variabil. Din luna a doua. in jur de 10 in 24 de ore. dupi opinia noastri. iar noaptea qi rnai putin (16. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. Scaunele. Alice Doumiec-Girard).18°C). impiediclnd respiralia pielii. b) Cel rnai comod icaqat este. in decurs de 2-3 siptimihi. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii.

de exemplu). Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru.). Ombilicul poate f i proeminent. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. putiind duce la sufocarea sugarului. Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Baia se face zilnic. Vara. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. . La spiilarea (curiitirea)urechilor. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. suptul degetului este rnai frecvent. c2nd pe alta. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. regiunea occipitalii se turteSte putin. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii).a N-a. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. Cu vArsta. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. Chllo$i absorbanti. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. se folose~te imbriicihinte din bumbac. griidinii). turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. denumifi "Pampers". La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. i insearnnii cii este fliimhd. Numai dupii tuna a IU-a . insorite. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. infii~urate vatii. in zilele calde. Dacii nu este prea accentuati. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. se va face totu~i "baie par$alii". Dimpotrivii. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. ro~eatii chiar la infecfii secundare. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. un obiect striilucitor etc. fie pozifia patului. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . atilt la pavilioanele urechii. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. deformarea este tranzitorie. peretele abdominal este proeminent. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului.dimpotrivii . put2nd deveni o problemii. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. Suptul degetului. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. de preferat tip (vezi capitolul anterior). c2t si la zonele din jurul lor. e~ueazii de regulii. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". fiirii neregularitiifi sau inclinafii.

Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. Se poate apela eventual la o vecin5. mijloacele de transport in comun. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. . medicului qi asistentei de ocrotire. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. In timpul acestui joc. neliniqte. Nu se qterge gura sugarului. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. . copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. ferit de v h t . nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. ingrijirile. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc".s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. c2ldura qi afecliunea mamei. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. praful. Scoaterea afara' la aer ~i soare. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. zgomotoase. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. in absenla mamei. care are de asemenea un sugar. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. de zgomotul unei juciirii. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. iar dac2 obiectul este miqcat. tulburiri de somn. . deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. D a d vremea este favorabilii. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. . examen . Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. ce constituie poqi de intrare pentru microbi.s2 fie o persoanii de incredere. Vizita medicala'. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. pe un balcon sau intr-o gr2dinii.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. cu dificultiili in respiralia nazalii. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent.s2 fie cinstitii. aerul poluat de maqini. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. cregterea sugarului. depisteaz2 la timp unele boli. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". D a d lucreaz2 in schimburi.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. Jocul. cu condi$a ca. fixeazg alimenta$a. sugarul va fi imbriicat mai ugor. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. . reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. in fiecare lung.D a d sugarul are guturai. Dacii este posibil.

foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate.2. (Vezi tabelu12. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. fn cazul alirnentafiei naturale. vocile yi miyc&ile umane. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. mix& artificial5). De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5).iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore).numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. 3. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. 125). Pedaleaz5 mult. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. va bea lichide suficiente. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar.1. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . sugarii . fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). numele. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). nu se va enema. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. Humana 1. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. Nutricare special etc. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. Remedia. griy etc. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. care duce la . Beba. Nutrilon premium. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. Unii iyi descoper5miinile. pag. Ratia alimentara' este rnai mare. totuyi.). h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund.4 ore. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. Medicul va adapta raple. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. . . privirea vie. Nan etc. totul indulcit cu 5% zahik. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. buzele roze. Orarul ~inumaWrul meselor. Morinaga. Aptamil 1. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. Urmgreyte fetele. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului".

ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. la masa l. (Vezi pag. care se instaleazi din luna a W-a de via@. unt etc. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . d u p i recomandirile medicului. fum sau ceatL De aceea. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). D a c i s-a niscut cu 3 200 g. degetele se deschid qi se intind. respectiv 750-900 g pe luni. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. foliculii ovarieni nu se matureazi. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. a 111-a sau a W-a. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". de aceea. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. medicul va decide momentul in+rc&ii. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. sub forma indicatti de medic. inghitire. consisten@.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. 148). h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. in timpul menstruafiei mamei. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. Treptat. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. unii sugari sunt rnai agitafi. 144. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. spre sfkqitul lunii a 3-a. nu acoperi nevoile copilului. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. La multe altele insi. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A.. precum qi vitamine din grupul B. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. cu degetele numai uqor indoite.in perioadele de crevtere maximi. Lungimea. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. 128). Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. Capul poate fi +nut pe linia median. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. inseamni c i sugarul a crexut normal. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . in caz contrar vor apkea semne de rahitism. atunci c h d atmosfera este plini de praf. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. rniros). pentru a f i privite. in cursul lunii a treia. Vitamine. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. in afar5 de ficatul de morun. lapte. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. pe Linia median. Mciinile pot fi aduse. La o parte din mamele care alipteazi. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g.

Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. se intoarce spre sursa de zgomote. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. 3. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. mAngPiere.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). 3. sugarul tips "nemulpmit". Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%".Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". Sugarul se opreqte din miqcare qi. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. Fig. Apucarea. dac5 are o indispozitie oarecare. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. uneori. Urmikeqte vocile. fP$iiit de hwie. voce inceaG. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq".3). Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. 3. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat.4 . din contra este agitat. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. b) Contactul social. indoite qi uqor f n d e p h t e . c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. Face progrese in folosirea ochilor. Limbajul ~i contactul social. . Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. fefele qi miqc&ile umane. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. a) Limbajul. Trunchiul este in extensie. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral").4). Dac3 zgomotul este puternic. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta.in tracfiunea din culcat pe spate. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte.). P l h s u l are nuante variate. se liniqteqte prin luarea in brate. Fig.Sugar i'n tuna a 3-a. surPzstor dacii este n fericit. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. Dac3 plhge. plPngiiref. v. 3. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. sugarul ridicl $i fine capul. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. s sau th englezesc. c h d pe alta. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. muzic3 etc. calm.3 . fn timpul tracfiunii. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. Motricitatea fina" ~i apucarea.

sii radieze de bucurie. b) Fereastra. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. acest lucru este rnai uSor de realizat. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. sugarul se obi~nuie~te. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. la vorbele. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. numai dupii vArsta de 2-3 ani. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. dar merit5 * incercarea. care-1 inclntii. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. Somn-veghe. in general. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. ainviifat cum sii-1 linisteascii. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. nu se consider5 constipafie. care-1 pot face sii surldii. acesta va fi schimbat cu un pat. Vara. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). Se trateazii chirurgical. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Dacii se abuzeazii de supozitoare. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. in camera in care d o m e sugarul. intllnitii indeosebi la biiiefi. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. micfiunile iar sunt rnai rare. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. uneori sunt rnai grunjoase. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului.~iin aceste dar cazuri .Mama si copilul Afectivitatea. dupii luna a 3-a. la stimulkile mamei. Dacii devin agitafi. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. acest lucru nu este indicat. Dacii nu pllnge. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. in funcfie de alimentafie. in lunile calde. Se menfine. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. il face sii zlmbeascii. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. in tot lungul viefii.). a) Patul. in plus. in camera' separata'. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. . un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. lipsitii de curent si lini~titii. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. Iarna. aspectul si consistenfa lor diferii. Din fericire. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. cu condifia sii nu se formeze curent. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi.

pentru administrarea vaccinului. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Pa'rul. e) Pozitie in somn. Independent de v2rsd. Se rezolvii treptat rnai k i u . Mama va schimba des pozifia sugarului. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. care se rnai numevte $i pertussis (Per). in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). deoarece vaccinul se face in zile precise. gimnastica medical5 este eficiend. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). ca urmare. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. moqtenid de la m a d ) .Pozifia ii~sornn a sugarului. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). Simptomele dispar in maximum 24 de ore. sugarul este periclitat. D a d se pierde o anumid vaccinare. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. Vaccina'ri'. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. Strabismul. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului.5 . Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. infecfii stafilococice. streptococice qi diverse "riiceli". Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. febrii bruscii). & formele obi~nuite. fnainte de a se administra calmantele. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. tuse convulsivii. adesea cu o culoare rnai inchisii. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. de obicei. 3. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. d a d vine in contact cu un bolnav. difterie. 130. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. in campanii dinainte planificate. paralizie infantilii. care constau din trei administriki la interval de o lung. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. . in ciiteva luni sau piing la un an. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. cAnd la cealaltii a patului. tuberculozii. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. Boli infecfioase. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. in funcfie de siiniitatea sugarului.

Doumic-Girard. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e .Nu se lasii sugarul singur in cadii! . prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. Suptul degetuhi. bleu) qi care fac zgomot.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. fn pat. iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! .Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). . motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. Juca'riile.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. Dup2 P. . &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni. miinuqa. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. Adesea.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. Dupii Benjamin Spock. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. galben. Dacii are loc vreun accident. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. Mozziconacci qi A. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Un alt american. insii. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. . A suge este cel rnai bun calmant.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . finerea rnai mult la sln.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . relag necorespunziitoare in viap de farnilie. c2nd sugarul suge mai viguros. "din lips2 de ocupafie".Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! .Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni.Nu @efi sugarull2ngii dv.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). chiar dacii ii cad din mlnii. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: .Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . Interesul pentru joc s-a trezit.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). Prevenirea accidentelor. luatul in brate. in sfhqit. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. fie prin "completare" cu suptul degetului. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . fie in timpul meselor. Ceea ce este sigur. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). David Levy.) au efect trec2tor. Nevoia de supt . . este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. Alfi autori (Hofmeier.

Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. din plictiseali. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. A . rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. in ultimii ani.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. . suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. totuqi. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. Unii ~ i . . continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'.0 solutie de compromis. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. consultbnd un medic q eventual i un psiholog.Dupi viirsta de un an suptul . pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. intr-o ciniii curati. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. . degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. Dupi aceasti viirsti. ataqaa la un disc sau inel de plastic. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. Dup5 ce cade Sos. daca' este practicat numai inainte de a adormi. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului.). Dimpotrivi.Existi un factor de teren. acestea ar 6 urmitoarele: . eventual. eczeme. dispir2nd complet. intervalele prea maxi intre mese. Este o tetini fXri orificiu. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. iar dintre aceqtia. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta.este maximi in primele 6 luni. riscul de a o inghiG. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. cei inferiori se deplaseazi spre spate. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire.Rigiditatea orarelor. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. acoperiti. nervozitate. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). . Unii rimiin cu obiceiul de a . deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. fn plus. diniii pot capita pozitii vicioase. Nu se va perfora suzeta. Sugarul poate suge viguros tetina. incbt iqi provoaci virsituri. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. conformatiei maxilarelor. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. De asemenea. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. Adesea. diferite "incurcituri". fn prima jumitate a secolului al XX-lea.degetuIui este fa'ra' importanfi. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. MulG medici. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. cei superiori se deplaseazi in f a f i . individual. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. aplicarea de manSete din carton. ea diminueazi progresiv. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. Daci o face regulat. imobilizarea coatelor. cu aspect verucos. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. trebuie fixti. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. cearta etc.

h funcfie de sezon qilsau regiune. indeosebi la cei alimentati artificial. pentru a-1 calma pe "micul tiran". majoritatea copiilor renun@ la suzea.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. 144. maturatia neuropsihic5. Unii.Pentru a evita astfel de situapi. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. Se va proceda gradat. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. Spre v&sta de un an. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . De aceea. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. piersici. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. (Vezi pag. h astfel de situatii. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. in caz contrar.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. rnai ales fetitele.1). bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. precum qi la cei care. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. mama nu va face nimic. cfnd el pare rnai satisfkut. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. sunt greqite. Trecerea la 5 mese. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. La noi in p 5 o parte din medici. refuz5 adesea suzeta. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. ironia. batjocura. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". in cursul lunii a IV-a. cearta. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. [lent sau rapid). sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. alimentatia etc. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. cu colici. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. ins5. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta.4 ore. nu au crize de agitatie. nu-qi sug degetul.3. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . fructe de p2dure etc. Acfionhd prea iute sau cu asprime. agitati. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. dup5 fiecare mas%. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . se poate face spontan. se pot procura in toate lunile anului. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. evitfndu-se mijloacele brutale. 3. La al+i. intre 6 qi 8 luni. nu au colici.

refuzbnd biberonul. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. inainte de supt. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna.). nelini~te.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. lips5 de pofti de mbncare.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. Re-Beba. Laptele procurat direct de la @. Fiecare biberon se va pregiiti. uneori cu liicomie. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. Nutricare special etc. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . Milumil 1 etc. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. pbnii se inlocuie~te respectiv5. folosirii adaosurilor. in aceasd lung sugarul suge cu putere. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte.ia art$ciala'. pe cbt posibil. riicit brusc ~i piistrat la frigider. deoarece mama are din ce in . supturi cu intreruperi). Este mult mai pufin costisitoare. Beba. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. inapetenfii). sugarul va fi complet izolat de mam5. . i . Se constat5 cii in a 2-a . cu o "formul5" de lapte (Similac. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. calm.rani este integral (35% gr5simi). Dac5. laptele nu mai trebuie diluat. va reduce consumul de lichide. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. Humana baby fit.Nutrilon premium. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Aptamill. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte.mama va pune comprese reci pe s h i . nu se taseaz5. in mod intermitent.medicul poate indica un tratament hormonal. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. ce rnai pufin lapte.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). vksiituri. agitafie. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml.se va intrerupe punerea la sbn. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. In prima zi se introduc la una din mese. Remedia. A1imenta. la nevoie. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. in biberon apar bii~icide spumii. comprese reci. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. Nu se crevte concentrafia.) sau de durat5 (Milupa 1. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. . Morinaga. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. dac5 este posibil. Pre-Humana). iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. Nan. Mama se resimte rnai pufin. temperatura laptelui constanti la toate mesele. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. de fiecare dat5 inainte de folosire. se va folosi lapte degresat (I$%). Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). mensurile vor fi rase cu cutitul. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. indembnare etc. fkii incidente majore.). Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. prelungirea duratei alimentafiei naturale.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. printre altele. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. trebuie fiert imediat.

Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. mas5. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). Pe de altA parte. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap.orez. a altor nutrimente (fructe. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. Laptele. Diversiflcarea alirnentafiei. porumb qilsau tapioca. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului.). De asemenea. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. focui s i fie moale. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. In spe@laptele preparat. De aceea se foloseqte cu prudent%. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. Uleiul se pune la sfkqit. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. printre altele. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. in lips%.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. sugarul are nevoie qi de alte substante. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. care se pastreazs in frigider. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. Hrana sugarului. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). o parte ap8. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . pentru c3 rnicrobii se inmultesc. n Aqadar. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii).f%na de cereale (orez sau porumb). in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente.). pregstite din timp. cratip rnai mica un tel.5%0 grgsimi). zahiml qi Bina se fierb impreunri. Nest16 etc. frigider. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. porumb) qi 1. in prezent. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. cocoloa~e. zarzamturi. Cum se prega'te~te. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. sucul de fructe. La inceput. came etc. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . aragaz etc. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik.cu o lingurs. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. porumb). piin3 mama capat5 ulei indemiinare.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. h special vitamine. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). Ultimele au rolul. o mensurs. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Cu v&sta.5 g% ulei (floarea-soarelui. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. & general.

b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). tomate. este de 140-175 g. La sugarul alimentat natural. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti.apoi la pulpa de banane. struguri sunt rnai laxative. dar cu o curburi a spatelui. scaune moi. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice.uvor sprijinit de un umiir . pentru distrugerea insectelor). Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. zmeuri. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. in mod coordonat. rar 3 cm. cand este purtat in brafe. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. fiind alergogen. El se @ne singur.pentru o durati scurt2 de timp. Creqterea in lungime este de 2. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. la cei cu tendinti la diaree: merele. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . Autorii americani contraindid sucul de portocale. chiar de struguri sau pere. inainte de preparare. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. Morcovii. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . eritem fesier intens). La noi in m i . bine destins. prune. colici. in strat subfire. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). coacize. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. Degetele de la miiini sunt deschise. banane). Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. pentru ciiteva secunde. tifonul. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. eriteme). pere. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. caise. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. afinele. Participi la manevra de ridicare. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. ci de uniformitate in alimentatie). care au o cantitate rnai mare de fier. de obicei din grupul parationului. a) Culcat pe spate. tinand capul aproape vertical. ca o c o c o a ~ i care . fie cu biberonul. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. . Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree.de cipquni. Sucurile de cireve. h) confinutul in vitamine. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. Se administreazi fie cu lingurifa. impresioneazi pe unele mame. piersici. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. viqine. intr-o strecuritoare care se scufundi. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. merele. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. Tine capul pe linia medianit. tomatele. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. morcovii. Din cele observate la noi in far5. citricele. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. respectiv 600-750 g pe lung. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. c) anotimpul.

se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. "a" sau care s e a m h i cu "u". inclinate in afarii. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. Se bucurii de propriu-i "ciripit". va inviita . Fig. devine lini~tit atent. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). la sdnga. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. e) A~ezatpe spate. mdngfiieri.6 . sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. Poate fi lini~tit vorbit. pedalrind. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. observfind-o si gfingurind de multe ori. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. care devin organ de cunoqtere. genunchii sunt incii in flexie. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. dupii sentimentele pe care le exprimii. care are o bun5 mobilitate. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Sugarul poate apuca un obiect. Recunoa~te pe mamii. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. "s" ori englezescul "th". Urmiirind cum ii pregiite~temasa. pedaleazii alternant. d) Ajezatpe burta'. Contactul social. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. Fig. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. ~i mamii). c g . F'rive~te.Mama $i copitul de sunete ~ i . Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. Se intoarce spre sursa de zgomote. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. Membrele inferioare se mi@ mult. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. 3. Sugarul devine atent la zgoinote. il repetii. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. Limbajul. cu genunchii usor indoiti.Culcat pe spate. acest progres apare rnai tfirziu. 3. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. Modularea vocii este bine diferentiat5. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. Personalitatea sugarului se dezvoltii. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. i i dii drumul indmpliitor. vocea mamei.A~ezat burt5. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. cgdura ~i compresiunea corpului. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. Apucarea. in sus ~iin jos. Observii. mfingfiieri pe frunte). Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". muzicii). neintentionat.7 . este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. aceasta constituie un stimul important.yi mi~carea globilor oculari. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. insii. Sugarul se joacii cu sunetele. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. h g u r e ~ t echiuie spontan. Vederea . Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. dar de cele rnai multe ori. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. "f'. se rnai uit5 intermitent cruci~. fixate in fa@. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece.

Abaterile de la mediu sunt. va incerca si-1 cunoasci. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. Particip5 la baia zilnici. diferiti de tofi ceilalfi sugari. usor de imbricat. La scurt timp dupi naStere. c h d sugarul incepe sii pedaleze. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare.8 A. inc2t le consider5 de la sine infelese.4.). plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. progresele sugarului par at2t de simple. deoarece corpul lui. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. de fapt. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. daci nu li s-ar atrage atentia. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. durabile ~i adaptate la sezon. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. regula ~inu excepfia. cu mkirni corespunzitoare. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. Dupci vdrsta de 3-4 luni. Pentru un adult. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". fnfciFatulsugarului mare. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . Se vor alege cele din fesituri de bumbac. in ultimul timp. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. se schimba tehnica de infiqat. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza.si-l fini in brafe. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. care are loc continuu. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. sugarul devine o mic8 personalitate. Pe de o parte. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. Dupi cum am rnai spus. 3. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. plimbare etc. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. aSa cum am mai spus. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. Fig. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. Cu numeroase incerciki. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. temperaturi sau prilej (stat in casi. $i toati viafa va fi astfel. f i r i diversificare. . pe de alti parte. dupi siptimiini de incercare. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. 3. De asemenea.

' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. caise. fini. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. pe Iiing3 lapte. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. dts consiste~tta ciulamalei.junile (urticarie). Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. in afar5 de mere care se rad. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. nu se indulce~te sirop de zahir. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. Dintre zarzavaturi. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. piersici. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. la nevoie. Se da' inaintea mesei propriu-zise. De asemenea. banane). Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came.) sau in formulele folosite anterior (Similac. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. toate fructele. foqtii prematuri. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. Nan etc. fragi. coacize. pepenii qi cireqele. a ) Numa'rul meselor. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite.a una din mesele de lapte. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind.mere rase sau banane. determini aparitia de scaune mai moi. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate.). fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. banane. zmeurk &ne. pentru inceput. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. altfel. . ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. La sugarii debili. de brei. se . Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. Se pot da Er3 nici o teami. Sugarul a dobindit capacitatea I L. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. Preferi uniformitatea! La multi sugari. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. dar sunt rnai scumpe. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Cu piudenti se pot da perele. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. De obicei insi. mentin tot 6 mese in 24 de ore.). folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). De aceea. cu La inceput. anason etc. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. Din practici. strugurii (diaree) $i cip. mere sau banane. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli.mil 2. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i .. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. banane). Nutrilon plus etc. in afari Be mere $i de banane. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz.

Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. De asemenea. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. la inceput. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. 3. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. Mama se poate aqtepta ca. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment.zahr. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip.3. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii.fn plus. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . . La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. 2 .) de a le inghiti $i digera. apoi vi cartof). la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov.8 B . Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. Zarzavaturile aduc vitamine. gradului de maturalie a sugarului.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. amestec de cereale 1. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. Fig.

8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania.. La . 1985. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. came ~i ou. se spa15 si se curifi bine. cind va f mai mare. alimentar qi acest lucru va fi respectat. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei.Introducerea alimentelor solide la sugar.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. fructe. came. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. Brown and Co. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu.8 C . Daci se d i sugarului sansa de a . Boston. se va constata. 1 Dup5 Frarnkelts D.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar.. Elvetia etc. deoarece confin pectine . Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general.Mama $I capiluf Fig. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului.8 B $i 3. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. 1 ridicini de p5trunje1.care combat diareea . Trecerea se va face treptat. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. Deci. Little. 2-3 cartofi. piure de zarzavat. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. legume. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. 3. pentru a nu fierbe in sec. Daci apa scade prea mult.: Manual of Pediatric Nutrition. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. se completeazi mereu. Nu intimplitor. Joiies E. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.

112 a p i de fierbere . Carnea se fierbe si se mixeazi. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. pe ciit posibil.1. fn siptimsna a treia. boabe de maz&-e verde. in traditia romiineasc5. sau ulei.113 api de fierbere .Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului.eventual 1 . Este bine s i se faci. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. morcovi.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. zb&cite. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. . Se spali bine. Ulterior. care sunt toxice!). E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. ceapi. in prima zi se va adiuga un sfert. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. din doui in doui zile.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1.8 C pag. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care.112 . fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. 150. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. gulii. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. albiturii. d u p i aceea. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. sau cereale fir2 gluten (orez).de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114.112 morcovi trecufi prin sits. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. dovlecei. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. foi verzi).4 . telin5 sau pistiirnac). pitate. Carnea procurat5 (proaspiti. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. La inceput carnea se fierbe separat. . de obicei. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). . De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. 3. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. Cumpirarea alimentelor. eventual ~i cartofi . Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii).213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) .inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . alterate. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. tomate. Se folosesc numai o u i proaspete.112 .

zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. O d a t i dezghefati trebuie folositi. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. din otel sau emailate. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. ea se poate "drege" la inceput. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. fasolea verde. morcovii) sau congelate (dovleceii. capacele de lemn pentm t%at (carne. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. ficatul de giinB. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. Preparare. la 4-5 luni. Se aleg morcovi rnai tineri. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. mazirea. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. spanacul). conopida. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. rnai ales masa de lucru. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. spilarea msinilor este obligatorie. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). Apoi se d i sugarului respectiv. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. La inceput. .Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. pistrate corect (cartofii. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. zahiir etc. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. in loc de came se poate da peqte. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. GBleata ("pubela") se fine curatB. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. sfirsmate cu furculifa. se d i fluidi. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. inainte de folosire. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. in general. Se prefers camea "albi" (dc giini). Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. de asemenea. psine. inainte de folosire. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. pe timp de iarni. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. ci numai carnea. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. La inceput. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. carnea $i ouile. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. ceea ce este de preferat. porumb. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat.) vor fi tot timpul acoperite. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. tapioca). iar spre 89 luni ca o pasti. indeosebi laptele de vaci.

Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. Beba. dentifiei $i cre~terii. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. porumb) . Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. Nutrilon plus. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. . Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite.verificafi data expiriirii. odati cu vksta. Predispune la obezitate. de ciiteva ori pe siiptkiinii..borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. sau adaptat (Similac etc. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. Trebuie ins.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. de legume se poate da ~i rnai rar. Nu este necesarii incii "supa". . introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. Nativa 2. minerale ~i vitamine. Unele confin substanfe care le ingroa~ii. Se prefer. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. La sfiir~it de suc fructe diluat. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). miere sau zaharinii. rnai bine untul. Ora 10: nimic sau fructe (suc. Nan etc. . Prcinz: 1 20.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. acestea. repetiim. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. care au te efecte nefaste asupra apetitului. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). 153 . Evitafi sucurile de fructe concentrate. Guigoz 2. La cei hriinifi artificial. cartofi etc. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. amidon sau glutamat. De altfel. Masa de la priinz.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. este pudtoare de infecfii). i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. un sfert de linguritii de ulei. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. Gustare: incii un biberon d e lapte. ins. Unii sugari accept.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . dupii acest interval se aruncii. . . s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). Humana 2.). sare.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". . le amestecafi inainte de folosire. pulp. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale.~: 180 ml lapte ("de durag'. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez.). la una din ele se vor da fructe. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. dup5 care i se poate oferi siinul. miere. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii).

in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. membrele inferioare se intind. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). Schiteazi tilrilrea.Dup5 4 luni. Fig.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. in timp ce ridici vezutul. culcat pe spate. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. sugarul. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. Bazinul este aplicat pe planul patului.9). Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. ciind cu celQalt. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. dand impresia c i face "'puntea".9 . Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. i n c i cu sangicie. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. 3. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. S d in pozitie simetrici. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. Stilnd culcat. . dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. cu capul ridicat pan3 la 90". in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. Fig.10). dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. Spre sfilrvitul lunii a V-a. 3. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. in ultima luni a crescut cu 2 cm. 3. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. ridic3 singur capul de pe planul patului. b b) A~ezatpe u d . Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. Dimpotrivi. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. Se pivoteazi pe un singur brat.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. 3. Lungimea. Motricitatea generala'. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. fi d i drumul singur. in timp ce este ridicat. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. sugarul ivi tine bine capul. acum deschise. controleaz3 bine mi~c5rile capului.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. genunchii pot fi bine i n m i . il scuturk il izbevte de gratiile patului. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. cu toate degetele. dar il tine bine striins.10 .

3. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. incepe stabilitatea trunchiului. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. intinde brafele inainte pentru a se sprijini.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. Sunt indicate: inele de plastic. e) Ridicarea tn picioare. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. A . Sugarul giingure~te "vocalizeazii". indoaie qi intinde genunchii. incepe s5 emit5 silabe (da. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. leag5 sunetele. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. sugarul va morfoli. C2nd mama imit5 aceste sunete. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. Tinut de umeri. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele.Reactie de pozitie. sustinut de subsuoara' (axile). Limbajul. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. fntinde m2na spre o juckie. MotricitateaJna' si apucarea. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. Vorbe~te singur. c3m5qufa. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. iar gleznele sunt mobile. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. Dac5 nu i se dau jucgrii. genunchii sunt flectafi. Spatele nu este drept. se opreqte qi reincepe mereu. Fig. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. f) Reacfii de pozifie. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. 11 a qi 6). "fredoneaz5".11. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. marginea patului etc. capul se pozifioneaz5 bine. foarte probabil. 3. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. de. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". juciirii din cauciuc. Fig. Guru devine un organ de cunoastere.piiturica.11. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). Este o modalitate de ale cunoqte. se apleac5 in faf5. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. B . . in orice pozifie. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. angajeaz5 . 3. Sunetele emise sunt tot guturale.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a.

iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. g2tu1. tuse convulsivi). incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. Normal. banane). Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Introducerea de alimente noi (fructe.s i realizeze diverse performante. Emite sunete nuanpte.comparat cu altii de vksta lui . consistenta. sugarul r2de cu hohote. Urina capiti un miros de amoniac. se risuceqte. picioarele. zarzavaturi. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. funcfie de organismul sugarului.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. se intorc in toate pwile. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. daci i se vorbeqte este fericit. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. "sensibil". Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. La sugarii cu tendinti la constipatie. carne. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. Auzul ~i localizarea zgomotelor. P. acesta s i fie calm.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. unii gilnguresc. in general rnai bine tolerate (morcovi. se bucuri d e ele. tetanos. intinde bratele qi reia vocalizele. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. "leneq". "activ".uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. De exemplu. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. iar Injurul lui s i fie liniqte. "visitor"). pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . . Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. Nu se pot trage concluzii definitive. Vaccina'ri. mere. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. Materiile fecale ~i urina. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. miiinile. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni.) qi antivirusul hepatitei B. Contactul social. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). plictiseali. Repeti propriile sunete. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. tipete). m2nie. fie rnai rare qi rnai consistente. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. sentimentele se nuanteazi. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). aqa cum am mai spus. fata). Eritemul fesier. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. Materiile fecale se mod$ca' mult. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte.un fel de "conversafie". Stimularea dezvolta'rii sugarului. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. in continuare. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. de vaccin antipoliomielitic (A. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. Baia zilnica' este obligatorie. loc de reacfii globale (tresruiri. teami. care . incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. constituie o greqeal5.

i-econ-iand5 Rrtr c.2 pa?. Kestul poate fi foiosit de crvltre .50). s5 se joace cu copilul. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.-~piii mari si de adallti. 1. sli Enccrce s5-1 recupercze etc. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . s5-1 azvirle. 126 xi t i ? 3. amintirea exprrienjelo. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne.8. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I .8. programul zilnic. P priveqte. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. 126). pag. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. p5tn1njel.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. De aceea crwbiipcirinyi. 13 aceast3 v2rst5.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit.sugari. E! trebuie.(piurcuri si sucuri).5. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. Din fig.r). "fizic".i. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. duciindu-1 ia gur& 6 . Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. De 1-egill. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. de exemplu. Ass curn :IW m:~i sp!~. La clistant5. sri Pngrijeascii. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust.nu nunlai mama.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. sii-si foloscascri degetele. Se col~tin~l. trecute sunt aparent f5r5 importantii. PI aude n 1 1 suniinc!. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. Treptat.re:~lc ivezi tabcilul 3. in prezent. alimentatia. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. sZ ss "converseze'-. in rea!itate. clt.. n Sugarul ?I apucii P palms. armonia vietii de fiimiliei. Dac5 suganll se satur5 c11 mai . Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. cle co~ltil~uli~. Piirintii \'or alege un obiect usor. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi.1 "studieze". P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. Q ' pa?.2 Fag. P siiptrimiinile 1lrm5toare.firbr. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). alimentati nunlai la siin p2ni I .5.-. zarzavaturile. .~ preg5ti1-i.2 lingurite mici). 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. Hipp .\.plistiirnac. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. 3.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~.digeratr si eficient folosite. Lu sugurii hrcnifi urti$cial. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte)..1:i .ictrti. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). sunt datori sli Pnvete s5 studieze. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. nlai t2rziu. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. P pipsie. n sau Produscle Ecbelac. Portionarea esrz usoarii. R. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. s5 cunoascii. predispune la carii delltare. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. in n schinlb. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. o jucrrie. Nu se adauga sare sau zahar. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv.

bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. i. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. de 200 000 u. Mierea de albine. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. La !ara'. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). pentru c i alimentele fierb repede. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. sau D. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin.poqii mai mici. mazire verde fini. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. cereale). La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. Prevenirea cariilor denture. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. fiola respectivi se poate da pe guri. Ulterior. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. ceapi. fir2 completare cu biberonul cu lapte. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. gulie.10 lingurife de ulei. indeosebi. a c k i tetini are orificii liirgite. Este important insi ca foarte cur2nd. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. Ficatul are un confinut ridicat de fier. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni.). Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. mere. predispune la c a i i dentare. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. anason. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". .). in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. alimentele nu se incilzesc in borcan. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. fructe yi zarzavaturi). conopidi.soarelui. ci le impwifi in poqii mici. varzi de Bruxelles (verziyoari). Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. in timp ce se incilzeyte. La aceasti vilrsd. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. fructe tropicale etc. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. spanac. Prohlema anemiei feriprive. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). tomate. ulei. Se poate da yi peyte "slab". carne. de consistenla ciulamalei. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile.

.

tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. dar i ~tine bine capul. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine.fiind mai subtire . sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. Sugarul va sta bine cdnd mu.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. Apucii bine un inel in mhii. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. o scuturii cu energie.13 .ezdPld. o tine mai mult. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). 3. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. La inceputul lunii. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. f&ii a obosi. . sugarul tine m2inile in fa@.1 intoarce in toate p q i l e . s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. 3. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. Pozitia aceasta il bucurii. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. prinderea devine palmarii. Motricitatea Jim".poate privi lateral. 3. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. in Ulterior va mhca. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. i ~ indoaie i spatele.13).sugarul il cuprinde mai bine). I . iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. chiar dacii este plasat intre perne. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. nu sunt umuzte de succes. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. Unii. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. &ii nici un sprijin. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. ridicii sus capul ~ i . Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. r2z2nd zgomotos. + Fig. il intoarce in i toate pwile. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. apucarea unui cub este precarii. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. apoi.Susfinut de axile.i p o a t controls. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. qezat in acest scaun.

jucgrioara cade. de vocea. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S.asea. "ma-ma pa-pii". Atunci incepe sii fipe. olfactive (de miros). isi cheamii mama "pe limba lui".). avanseazii putin pe burtii si. Totu~i. sugarul capstii coiz. la micii distant5 de m2n2. bunicii.iprenume. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului.tiinfu de sine. "pa-pa7'. la inEsat. dupii mai multe incerc&i. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. driigiistos de cel ferm. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. auditive. mingiiat.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. Limbajul. de mama sa. Dupii succes se agitii. agitii bratele.14 . decepfionat. rece. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. scoate tipete triumfale. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. oo. sever. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. tresaltii de bucurie. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. il chemati cu prenumele siiu. la baie. Pufin cite pufin.i ceea ce nu era el. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". apoi i$i reia incerciirile. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. goo. incearcii sii se apropie de ea. de ceilalti membri ai familiei. Contuctul social. miinilor si picioarelor sale. simfind preZenFa familiei. incearcii sii se deplaseze. tonta'familia il va clzema cu ace1a. reuvevte sii apuce obiectul dorit. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. moduldnd tonul vocii. surorile. 3. La inceput stringe bine juciiria. ea ii va fi striiinii. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. durere. pe miisurii ce se dezvolt5. Unele senzatii mai . formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. in aceastli ultimii eventualitate. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. ghe-ghe. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. s2nii. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. decepfiile. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. vii cnnoaste si recunoavte fafa. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. Treptat. dee. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. sugarul se va lini~ti. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. ge-ge). intrebati-1 unde sunt fratii. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. incepind din luna a S. ee. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. miinile. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. . Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. Deosebe~te tonul cald.Ekolutia Iuncliei de apucare. De refinut cii sugarul uitii repede. cutanate (de pipiiit. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). cald etc. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin.

Vederea. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. Prin persoanele din preajma lui. iarna. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. Urmire~te orice. Rezulti c i dezvoltarea psihici. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu.~perfections functia i motorie. Prive~te orice in jur. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. le regise~te. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . de program "de via@''. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. Aude sunetele proprii ~i le repeti. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. le apuci. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. rotatia se imbuniti{e~te. maturarea simturilor. Este obligatoriu ca tatid s i . le vede. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. Sugarii lisati in pat tot timpul. prin balansarea ciruciorului. Astfel in jocul cu copilul. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. se mi@ rnai mult. putin cfite putin. durnneavoastri. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. De aceea. vocea mereu auziti. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. Auzul. s i repetati acelea~i jocuri. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. in i prezenta mamei. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. s i i-1 dati. In familiile in care rnai sunt copii. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. indeosebi a1 mamei. ajutorul p&intilor. daci-i vorbe~te. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. s i . Controlul capului este bun. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. in diferite planuri. . .~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. le pipiie. La aceasti vhsti. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. Nu rnai are strabism. Coordonarea mhi-ochi este buni. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. le scapi. Persoanele care vorbesc tare il sperie. mai de dimineat5 ~i spre seari. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. contactul social. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate.. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. se dezvolti rnai greu. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. s i i-1 luati din nou. sunteti figura mereu regisiti.' Din interiorul corpului. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. s i se "intretin5" cu el. cu toate c i au o inteligenti normali. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". si-1 scoati la aer. s i vorbeasci nimeni cu ei. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. ca mami. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini.

Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. s5 se agite. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri.). Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. e ) Baia general5 se va face zilnic. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. eventual i se va da biberonul. vizite in alte familii. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. S-a obisnuit sii miingnce bine. . 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. bineinteles nu pentru a merge. prefers r desigur societatea lor. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). televizo~~ deschis etc. dar . Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da.sunt Ecute cu un anumit scop. Baia devine un prilej de bucurie. Somnul. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. in timpul ingrijirii sugarului in pat.6. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. musafiri in propria familie. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. bunicii sau frafii mai mari. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii.in general . Patzil. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. strangulare). dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. Dac5 timpul este favorabil. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. eventual. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. in apropierea lor. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. ci si vorbind pe "limba lui". pentru a nu-1 zg%a pe sugar. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. va f i Ecutii rnai spre searii. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. 3. sii bea putin ceai. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. strigiind si chiuind de bucurie.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. pentru a se evita accidentele (fractuii. s5 se m i ~ t in voie. cgnd este mai r5coare. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur.

cu miros urdtl. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. g2lbenuq de ou. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. pasiire. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. p h l . m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. rag.2. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. cu gust plgcut. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. . Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea.formule"). Dup6 piirerea noastr6. Nutrilon plus. dar se qtie c6 orice inceput este greu. La sfiiqitul lunii a 7-a. fierte impreun5. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. 126 ~i fig. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. Cu timpul. Alimente consisteate.4-4% e s i m i . sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. C pag. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. pag. 150). aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele.. dextrin-malted. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. La pireul de zarzavat. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. fn conditii normale. . "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. La pr&la nevoie. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. zarzavaturile se toac6 &nt. atunci c h d ii ies dintii. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. dac6 sugarul creqte bine. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. 3. La inceput iqi va murdiki p miiinile. obiectele din jur. carne. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. =nuri de cereale.8. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. gr6simea de la qunc6). gdsc6. Nativa 2 etc. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). vitamine). urm6torul meniu: . 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. fap. deqi ar putea s6 le mestece. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. sugarid va avea.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. apoi vor creqte la 200-220 g. &6 sau cu adaosuri (glucozii. Mai W u . Milumil2. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. prin came qi giilbenuq de ou. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. pentru a le suge qi a le morfoli. in general. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici.

.

e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. plhge cu disperare. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. Imitii zgomote din afarii. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Mlinile se unesc pe linia medianii. se bucurii de imaginea lui din oglindii. Se joacii cu mginile qi picioarele. Motricitatea find. Imitii. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. "mersul"de-a buqilea. pe ambele. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. fie pe bu&i (mai ales). glezne). Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. volduri. uneori de chiote. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. Adesea. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. Aude vi repetii sunetele proprii. pe c h d la al* ea este izbitoare. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Limbajul. Apucarea. Fie cii este avezat pe spate. Fa@ de strGni este rezervat. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. reacfionhd corespunziitor. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. care i-a %cut recent o injecfie. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). La aceasti vfirsti. . intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. "ca racul"). Se observii o bung capacitate de extensie. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Dupii ce le apucii. Din orice pozifie. se insotesc de bucurie. dacii el aratii cii nu B face pliicere. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". Se intoarce spre sursa zgomotului.Mama # copilul d) Rota*. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. ta-ta. tdrdrea. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. adicii prin bucurie sau disconfort. de pe burti pe spate. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. repeti vi modificii sunete. "de-a buvilea". Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. Contactul social. pa-pa. Este bine sii se respecte aceste sentimente. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". ma-ma. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. Auzul. Privirea incepe sii fie "griiitoare". in "patru labe" qi "Tn picioare". indoaie vi . Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. care este o rotafie in jurul unui ax. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Emite sunete nuanfate. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". dar predominii incii apucarea de tip palmar.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". Reacfiile sunt de pliicere. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. in cadrul tentativelor de deplasare.

nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. fn concluzie. cu calm. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor.Calitatea recepfiilor vizuale. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". Rar se uitii cruci~. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. care sperie pe unii sugari. riiceli. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. La aceastii varstii. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. se intoarce din ce in ce mai bine. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. se va folosi sacul de dormit. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. Dupii piirerea noastrii. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. insecticide. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). Din luna a VII-a. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. dacii stii nesprijinit pe Sezut. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. medicamente) . Al@ise trezesc. Dacii se face cu indembare. fiind incii nevoie de sprijin. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. zilnic. in continuare. cand prive~te lateral. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. Sugarul va fi liisat. fierul de c5lcat incins. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. biiuturi alcoolice. Prin progresele motorii. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. in timpul noptii. 3.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. Pentru a nu-i fi prea cald. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic.7. "cad" dupii 1-2 minute. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. de pe o parte pe alta. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. cosmetice. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C).fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). baia este o pliicere pentru sugari. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. bile. griiunfe.

Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. fasole verde. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. Fructe conservate. Poate fi luat in brate sau. fructe tropicale etc. . la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe.) de la f m e ca Hipp. de preferat cu lapte simplu sau. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest.budinci. vitamine. compot de mere.) la sugarii care au aceasd tending. ins%. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. fiind nedigerabile. indulcite cu sirop de zahk. gulii etc.Milchbrei). Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. poate fi l5sat s5 bea singur. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. fn lunile urmgtoare. Nestle. familiile instikite. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. va fi ajutat s-o f a d . stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. banane. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi.gSlu~ti. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. mazke verde. p a t e opi2-i. periqoare. mama va sta 1 h g 5el. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". papana~i. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). agitajie etc. scaune moi ~i urlt rnirositoare. d a d prefer%. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. Multe mame se nelini~tesc. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. De asemenea. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. cereale. Dimineata sugarul va primi un biberon. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. pasd de mere. Gustarea de dup2-amiaz2.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. c o m p t de gutui. in principiu. h practic5. Nuhilon plus.h a t i sau cu cereale instant. singur din biberon. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. Milupa etc. se pot da fructe proaspete fierte. mobilierul se va reduce la minimum. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. pasd de mgceve. Seara. D a d sugarul este avezat pe podea. Humana 2. shivite ~ i la nevoie. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & .facultativ. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. conopid2. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . iar d a d se dau fructe. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. . la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. Nan.

i ~ i i intinde bine braiele. cu sau mii adaosuri). Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. b) Aqezat pe burta'. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Motricitatea generala'. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. siruri minerale.17). fete = 67 cm. glucide. nici un sprijin. vitamine. 3. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. a) Culcatpe spate. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. . minant in meniul zilnic a1 sugarului. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. devin anemici.17 . trunchiul ~i membrele inferioare. Din pozifia "pe bud?'. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. cre~tere) este laptele. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. Perimetrul cranian = 43-44 cm. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. care contribuie la formarea globulelor roqii. i ~ controleaz5 bine capul. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . glucide. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. Sugarul crevte cu 400-500 g. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. aSa c5 sugarii. Nu este un motiv de alarms. proteine). 3. metabolism. excrefie. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . iar la fete 7 8008 000 g. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. care nu le primesc din diferite motive. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Fructele. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine.

Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Motricitatea fin& Apucarea. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. nesigur. "papa". Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune.3rilesunt bine coordonate. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. Descoper5 sliibiciunile p. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. Se mivc5 in jurul picioarele. Numai o mica parte din dezagreabile. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5.18 . $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. "cu adres5" nu este departe.a. linhd "dada". Instalafi-1. de asemenea. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. D5 drumul intenfionat la obiecte. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. cu u$oar5balansare. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. hva@ s5 cunoasca axului propriu. il ridic5. nerWare sau chiar de m h i e . apucare al mpilor se menfine. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. Primul cuyht sugarul pkjevte. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. podea.Mama copilul Fig. ca: "tata". Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. a) Limbajul. fn schimb. Mi$c.3rinfilor. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. diferite materiale. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. 3. Pronun@ primele bisilabe. cu baz5 mare de susfinere. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. intr-un fotoliu burt5. pe care il fixali mama renun@ la joc. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. Pipiiie $i atinge obiecte. picioare.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. apoi st5 in aceasti4 pozifie. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. "mama". b . Nu este le arunc5. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. fncearc5 s5 un cub. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. PC). MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. Se intinde s5 apuce abile.

intoarce capul. le regbeyte impreuni cu dvs. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului.peste umirul mamei . zgomotticere. daci il atinge. dar il invali s i cunoasci yi lumea. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. scoate un chiot c h d a avut un scaun. ci de ceea ce aceasta face. prin prezenia ei. Astfel. ii vede faia de aproape yi de departe. Vederea ~imi~carea globilor oculari. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. apoi de culoarea lor yi. o pierde yi o regiseyte mereu. util pentru copilul mic. foame-salietate.Astfel se exerseazi contactul social. timid cu striinii. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate.in autobuz sau pe stradi. phupl.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. obiecte mici pe care el le apuci. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. le priveyte fafa.t-eytein toate r planurile. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. Cunoayterea de sine. suspicios. apoi celelalte fiinie apropiate. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. protesteazi. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. veghe-sornn. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. Auzul ~i localizarea sunetelor. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". Puneii-i la i n d e m h i juciirii. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". de greutatea (greu-uyor). Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. ii d i copilului nu numai limitele personale. va putea s i le dea un nume. Voind cu orice pref s i i se . Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. se contract5 apoi se uyureazi. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. activitate-repaus. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. Va fi schimbat. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. automobilele. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. scaunele sugarului sunt mai bine formate. in ciiteva luni. Uneori. prin alternanp zi-noapte. $i la acest punct mama este cea care. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. Astfel. de consistenp (taremode). Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. le pierde. casele. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. dar f2ari grabi. 1-a schimbat. se "concentreazii". obiectele. camera. h plus. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. mai intiii mama lui. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. strizile. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. I-a miingiiiat. ciit yi prin excitaiii exterioare. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. se face royu la fa!& se screme.

pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. Devine rnai activ. incearci s i stea in picioare.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. fie fructe. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5.2 ore. sau in familie existi o stare de anxietate. Jocurile agitate. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. jocuri liniqtite. de miqcare qi daci este suficient de obosit. inainte de 11. fnca'lfa'mintea. nu are nevoie deloc de inciltiminte. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . se vor confectiona pernite de protectie. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. se tiiriqte in toate psqile.~lovi capul i de perefii patului. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. Orizontul lui s-a l5rgit mult. Pentru inliturarea cauzei. Daci mama are talent. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). daci i s-a satisficut nevoia de "societate". Somnul. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). A Leg6mtul (miqciki de calmare?). care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. De exemplu.inliture scutecul sau chilo@i murdari. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. timp de 1 Y2 . pag. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. fir5 asperititi. mesei de seari qi a1 culc%ii. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. 126). i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. in caz c i se introduce de abia acum. in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. eventual qi in cursul dupi-amiezii. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. Laptele de vaci se d i integral. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. copilul va fi pregitit de culcare. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. Dupi masa de seari. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. Uleiul nu se fierbe.8. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. Invafi s i mestece alimentele. 3. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. Daci reuqeqte. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii.2. supraingrijire a copilului. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. in ciiteva zile se va liniqti. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. jn conditiile unui progres normal. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). . In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. Scoaterea copilului ciit mai mult afari.

in loc de cereale se incearcii griqul. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. in nici un caz. Motricitatea generala'. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. iaurt sau chiar un biberon de lapte. dupii ce stau pufin in picioare. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. culoarea sau consistenfa sa. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. rnai consistente.de lungime vi de alimentafie (cantitate. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. creierul. stiiin qezut. comportament emofional etc. dezvoltarea psihomotorie. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". Sugarii cu greutate prea mare. dlnd indicafii amiinunfite de regim. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. de fructe sau de legume. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. este numai un mod de a . La sfsvit se va da zeamii de compot. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". qi copilul rnai mare. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. fulgi de porumb. contact social. imbolniiviri. incep s5 pllng5. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). calitate). Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. Ca qi adultul. pe~tele slab. unui aport excesiv de calorii. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. dulciurile. ficatul (pasiire. cu "tonus" muscular bun. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. Foarte des. giilbenuvul de ou. sarea. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". Acevtia au inviifat s5 se . Unii copii. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". nu. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. annonic conformat. untul. dar cu lungime rnai mare. dimpotrivii.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. i Nu-1 dojenifi vi. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. sucuri).~exprima mirarea. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. sugarii gravi. inaintea unui aliment nou prin aspectul. Dac2 un sugar are un plus de greutate. vifel). Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. ci vi de tipul constitufional. de m 2 . C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. la un sugar mare. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. de exemplu de gratiile patului. Gustiirile vor fi constituite din fructe. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. nu". se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. in mod obi~nuit. Nu credeli cii nu-i place. cu brlnzii de vaci. de oviiz sau de tapioca. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. in aceastii lunii. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. in general de cartofi $i/sau morcovi. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin.

bile. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. nu-1 supraingrijiti. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. Din orice pozifie se afliih echilibru. dacii este alimentat corect. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Se joacii cu mginile. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. Reactia dispare in 1-5 zile.intinde m h a pentru a apuca obiecte. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. mama fl ia in bra@. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. iqi moduleazii vocea. La trezirea din somn. Contactul social p comportamentul emotional. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). inclusiv in afara sferei lui de acfiune. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni.9. Se va combate febra qi agitafia. In general. Limbajul.ridice. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. b) La noi in Wii. dar rnai ales de dragoste.intregu1 siiu corp.T vorbeqte. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. in timp ce in alte @n. &ii nici un s o p . Aceste "reintlilniri" matinale vesele. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. care pot surveni rnai &iu. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. 3. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare).vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. Pentru a atinge unele obiecte. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este.). Adoarme relativ repede. In timpul zilei. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. apoi incep jocul de la capiit. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. Normal. C h d i se trezeqte. Somboane). htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Nu-1 comparati cu alti sugari. Motricitatea find. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. i. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. perioadele de somn devin rnai scurte. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. poate folosi degetul ariidtor. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. . astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. atentie qi calm din partea piirinfilor. picioarele qi. sunt mulfumiti. incepe sii vorbeascii goptit. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. sugarul este vesel qi activ. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Striiinii sunt priviti cu rezervii. Uneori. se continuii profilaxia. dozele fiind fixate de medic. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. ins&. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. nu-i va rnai fi teamii. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. "guturai".

Practic. TABELUL 3 .Iln biberon de lavte . Spre sf2r~itul primului an de via@.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). Este o parte din procesul de inv3tare. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci.fie un ou (fiert tare. fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.sau omleti . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie.fie un biberon cu M m l lapte de continuare . 127 Majoritatea sugarilor prefer.fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale .5 unt cu miimiiliguF gustare: . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni. copilul va "pierde pe drum". ciu- ~ 7 : k t i de vaci.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: . Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.sau paste Gnoase fine.1.2 pag. De asemenea. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte. pastire.2 $i 3.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . 3.pireu de legume variate sau de cartofi. alimentafia din ceaqcii sau pahar. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.sau i a m biscu* cu gem . viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar. mtimtiliguta.banana sau mere rase . in continuare biberonul.lapte ~itsau derivate de lapte . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.compot de fructe si%hate gustare: . iaurt. brhz.carne (vita. sau topitli) .) . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita.sau un biberon de lapte .sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate . 126 $i 3.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke . simplu sau cu fain. fulgi).pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi .lapte + adaosuri .in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: . dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. in mare parte la menu-ul familiei. Se va incerca. de cereale . dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. multor sugari nu le mai place' laptele. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.sau iaurt cu biscuiti .Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3.2 pag.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: .priijiturti de casti seara: . orez.br2nza (de vaci. sau paste fiinoase fine .came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . care dispare de la sine dupii cAtva timp.sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: . turnhd in pahar o cantitate micii.fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. . budinck c h e ~ etc. chiar pentru alimente pasate.came . In prima perioadii.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . 2.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . 115.fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti. moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte .intre mese se poate da suc de fmcte sau .3 pag. miel) sau pevte slab .

21). Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. de calm qi de securitate. 3. 3. Cuvintele sunt fZuii adresii. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. Fig. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. meqtequguri etc. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii.20 . reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig.). apuc4ndu-se de gratiile patului. se sprijinii in fa@. 3. . pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. ca intr-o pens&.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5.lateral qi In spate cu usuring. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. 3. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare.b . Nu se inregistreazii progrese remarcabile.20). Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. Somnul. 3. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. Fig. mai devreme sau mai tiirziu. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. se va aviza medicul. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii.21 . Fig. fncepilnd cu aceastii vArst5. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. fn general.19 . Motricitateafina'. c) Ridicarea in picioare.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. in timp ce al~ii (mai putini. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. se rostogole$te. b) Statul in sezut. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. cu echilibru bun.a. 3. cu o miqcare grafioasii. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile.

Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. Aqa cum s-a amintit mai sus. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. in special. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. Fig.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. prin comportamentul pirinfilor. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni.22 . degetele qi urechile. q a cum iqi pipiie. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. Normal. pozifia de stat pe vine".Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. fn schimb. "Jocul" cu organele genitale. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi.23 .echilibrafi. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. 3. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. Fig.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. Or. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Biiiefii. mereu aceleaqi. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii.10.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. Copilul nu trebuie certat. controlul sfincterului ani. de exemplu. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. atunci ~ 2 n are succes. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. 3. pediatrii. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. 3.23). va deschide un robinet de apii. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). cu a d t va fi rnai bine. Concomitent. Olifa. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. calmi. Formarea deprinderii de a fi curat. trecerea la o alimentafie . 3. fn plus. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

Fig.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor.34 . a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. Fig.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. apoi culcat . Apoi se aduc in fala. Duce bralele lateral pe llng5 cap.30 . Fig. 3. b . 3. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). 185 . de Fig.32 .33 .Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului. 3. 3.Tractiune din pozilia culcat pe spate.31 . 3. apoi in sus.a. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. incet la loc.

fie aplickd ambele plante. p&$e$te fie pe vlrfuri. Fig.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. care a inceput sti umble in patru labe. prin exercitiile sistematic efectuate. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. . hcurajiindu-1. Fig.36 . pentru a nu rlci. copilul va participa "activ". Se va hcepe cu cele mai simple.35 . h aceeaqi secveng. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. 3. Brafele se dep&e& lateral. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). 3. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. Aceasti durati nu va fi depgqit5.chiar efectuati de cadre de specialitate. Dupl clteva qedinte. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. deaarece sugarul se miqcl qi singur.37 . dupl care se poate face o micl pauzl. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). 3. Fig.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. gimnastica va fi indrumatl sau. Fig.Mersul in picioare cu bra~ele intinse.38 . 3. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge.

Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. Cu multg plgcere. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. rulmenfi de metal.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. In leggturg cu sensul jocului. au apgrut numeroase teorii. ii fac plgcere. cuburi. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. Cuburile compacte sau goale. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. 3. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. furculife. Perioada 4-9 Zuni. risckd s2 se sufoce (fig. Sezdnd. sgngtos. le pipgie. . juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). cufite). ggleatg etc. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. Perseverenfa. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. mgrimea qi materialul). intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. Incep sg-1 intereseze cQile simple. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. Apuc5 obiecte. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. mai ales in orele de dupg amiazg. befe. Astfel. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. nasturi. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. animale care c2nti.). Perioada 2-4 luni. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. fn casg. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. bile de sticlg. greblg. obiecte t%oase sau ascufite (ace. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. precum qi juciirii adecvate. de o sfoars. A Perioada 9-12 Zuni. jucdndu-se pe rand cu ele. oricdt de emetic ar pgrea inchise. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. Juca'rii adecvate sugarului. dar nu deasupra nasului. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. La aceasti vkstg. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. fntre luna a 11-a qi a IV-a. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. orice juciirii care nu se pot spgla. cu animale frumos colorate. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. cutii bine fnchise. fn general. le strdnge in mdini. ci fn dreptul mdinilor sugarului.13. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. o rgfuqcg. ca qi munca pentru adult. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. fiind tot atdt de important pentru copil. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. La un an. cuie.39). "juciirii" pe care copilul le poate inhala. lingurife). Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. fi plac unele obiecte mari. flacoane sau sticle cu medicamente. latura formativ5 a jocului. care sg-i ofere satisfacfii sporite. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. bucurie. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. solnife. fncg din luna a 11-a.

prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig.41). Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. de acum incolo. insecticide. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi.40 . in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. Fig. plnii la vhsta scolarii. potential toxice (detergenti. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. asa cum se obisnuieste in unele familii. jocul este permis.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. se fine seama. piirinjii isi pot programa. Rolul pdrinfilor. mobilierul va fi redus la minimum necesar. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. bilele ajung la dispozifia copilului. 3.40). Jocul cu frafii. care le duce la gurii. la o anurnitii or8 din zi. biiuturi alcoolice). o perioad5 scurtii pentru joc. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. de elaborare si de a fi iubite.42).Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase.3. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor.41 . de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. d) coji de . Din luna a 11-a. 33.35 . nu-1 vor purta pe sc5ri. Mai ales dup5 un an.Fig. le poate aspira pe trahee. pungi de plastic. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii.3. nu-i vor biiga nimic in gur5. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. c5 un copil are nevoie. Dacii se cumpkii juciirii. ducgnd la sufocare) (fig. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. 3. podeaua nu va fi alunecoasii.3.42). sprijinit de mobilii. 3. Accidente. substante de uz casnic. copiii nu vor avea acces la balcon. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise.

actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. . am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.43 .Strangularea.42 . 3.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. e) perne de puf . Fig. cornuri sau buciiti mari de mere.in patul copiilor.Pericol de asfixie. 3.sau pungi de plastic . l~ Fig.

.

certurile. ceea ce il face sii se miqte tot timpul.1. refuz etc. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. se cafjrii peste tot.1.4. Cu toate acestea. miingiiieri. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. cotrobiiiesc. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. Fiirii sii-qi dea seama.5-3 kg intr-un an. La inceput misciirile sunt stiingace. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Or. in primii 3 ani de via@ biitaia. nu corespund nevoilor lui naturale. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic. Unii medici se ocupii. sii-qi perfectioneze mersul. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. indemiinare. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. Mai ales la copiii vioi. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". Dintr-o nevoie interioarii. prin primejdiile pe care le implicii. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. brutalitiitile sunt interzise. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. La sfiirsitul perioadei de copil mic. Aceastii mobilitate. treptat devin coordonate. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. incurajiiri. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. apucarea. el este mereu activ.1. plimbkile rnai lungi il obosesc. juciiuyi. lauda. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. de sentimentul de libertate.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. cu mucoase . Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. apoi sunt domoale.1.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. grafioase. Ei aleargii. dar absolut necesare sunt: incurajarea. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". vorbire etc. creqterea este rnai lentii.). 4. neindemiinatice. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama.2. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. de obicei. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. joc. copilul . Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. Copilul mic ( 1 3ani) 4.

48) .21) Talie (iniil@me): . in s f k ~ i t . Iatii in rezumat.95) mediul rural = 10. veseli.67 kg (+ 1.80) mediul rural = 78. Cifrele' de mai jos sunt orientative.90) mediul rural = 88. uneori stationeazii luni intregi.19 cm (+ 3.516cm (+ 4. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.13) . insornniile. cu m i ~ c h suple.Ol) mediul rural = 92.251) mediul rural = 12. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").bine colorate. de o secretie salivarii mai abundentii.14 kg (+ 0.20 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 11.biiieti: mediul. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti. cu mari variatii de la un copil la altul.fete: mediul urban = 84.82 kg (+ 1.12 kg ( 1.fete: mediul urban = 80.80) mediul rural = 88.33 kg (+ 1.47 cm (+ 4.81 cm (+ 4.87 cm (+ 3.47) mediul rural = 85. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.50 kg (+ 1.28 kg (+ 1. Consumul de proteine animale. 18 luni ~i la 24 de luni.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.bgieti: mediul urban = 94.biiieti: mediul urban = 14.31 kg (+ 1. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii. diareile. privirea vie.37) I Talie (iniiltime): . Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.3.24 kg (+ 1.de durere localii. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.39) mediul rural = 14.32 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 86. de sciiderea apetitului.74 kg (+ 1.751) .1. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm. cu obrajii ro~ii.bgieti: mediul urban = 10.71 cm (+ 4.67 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 90.fete: mediul urban = 14.513cm (+ 3.75 kg (+ 1. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.70 kg (+ 3. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.35 cm (+ 4.7 1) mediul rural = 76.72) mediul rural = 77.512kg (+ 1.34 cm (+ 3.93 cm (+ 4.14) . evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .08 kg (+ 1.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .30) .bgieti: mediul urban = 12. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.33) Dentitia. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.051) mediul rural = 11.80) mediul rural = 13.fete: mediul urban = 13.33 cm (+ 4.86 cm (+ 3.biiieti: mediul urban = 80.02) mediul rural = 10.fete: mediul urban = 10.fete: mediul urban = 12. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.29) .68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .61) La 18 luni Greutate: . Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.08) mediul rural = 12.fete: mediul urban = 11.510) Talie (imiiltime): .89 kg (+ 1.26) mediul rural = 13.la unii copii .93 cm (+ 334) mediul rural = 80. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.15) mediul rural = 11.751) .Ol kg (+ 1. 192 .511) .fete: mediul urban = 93.37) .28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .46) k .fete: mediul urban = 76.fete: mediul urban = 89. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.biiieti: mediul urban = 13.12 cm (+ 3.40 cm (+ 3.70 kg (+ 1. imbolniivirile mai grave.42 cm (+ 3. de iritabilitate.18) mediul rural = 10.84 cm (+ 4.urban = 78.78) mediul rural = 83.03 cm (+ 3. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti . 4. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.08 cm (+ 4.43) Talie: . medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.051) Talie (indtime): .

treapt5 cu treapt5.uneori cu bratele intinse pentru a . Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. Timp de cdteva luni.~ mentine echilibrul. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. La fiecare csdere. dac5 se love~te mai violent. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. La 24 de luni poate fugi bine. ajutat de un adult etc. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. Acum se apropie de orice obiect. flectdnd picioarele.)..Motricitatea. 4. fie cu degetele. ~i adesea il duce la gur5. in eel de a1 11-lea an. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. fie cu toat5 mdna. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. Fig. copilul poate lovi un balon cu piciorul.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile.4. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. Dac5 intervin incidente. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. se agaf5. tinut de o mdn5.1 .se "plimb5" prin toat5 camera. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). Spre 15 luni. il apuc5. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. iar dup5 aceea. merge de-a bu~ilea. stagniiri. poate fi ajutat. f5r5 s5 se mai sprijine. sov5ie. susiinut de cineva. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. tinut numai de o mdn5. aceast5 nevoie se accentueaz5. in general. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. copilul va fi calmat. 193 . de cele mai multe ori. i deplasdndu-se in 4 labe. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. La 18 luni poate urea pe sczri. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. se clatin5. scurte perioade de regresiune. reusefjte s5 ridice un obiect.2 . sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. Copilul se tdrsste. Intre 10 luni ~i 14 luni. cu braiele intinse in sus. incurajat. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. apoi de mdini. din pozitia verticals. Cade des.

. . ?I las5 din nou s5 cadit. . dar rnai cade c h d terenul este denivelat. uneori $i zidurile. pietre. . pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e .Se murdilreqte cu noroi. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. incearc5 s5 deschid5 uqile.Pune degetul h orificii. B Fig. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. nasturi).Merge singur.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. l scoflnd obiectele. La I 8 Zuni .Se urc5 pe un scaun.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. dup5 ce apuc5 un obiect. .Execut3 ordine simple. loveqte cu el. deseori se dezechilibreaz5$i cade. indeosebi inci5lf&nintea. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . ci accentuarea reactiilor de negativism.Urc5 s c w e f k 5 ajutor. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . cu materii fecale etc. Fig. .Construieqte un turn cu dou5 cuburi.4 . . Intemenfia lor pentru a-1 struni. obiecte mici. le ridic5 sus $i face paqi inegali. 4. La 15 Zuni Se ridic5 singur.Scotocegte peste tot. dulapuri. Alteori.3 . de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune.Apucl obiecte mici (bile.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. gunoaie.Face zgomot. Scotoceqte prin sertare.Deschide cutii. . sprijinindu-se de ramp5.Face jocuri cu m&le in oglind3. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. .4. juc&ii).Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. Este mai bine ca. scotocevte peste tot. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). .Merge singur. . . "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. nu a l t e r n e d picioarele. de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. c o ~ u de h M i etc. . se aga* de el $i se qeaz5. Descoper5 scame. love~te obiectele. m5turi. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i. . Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe".f n g e n u n c h d singur. cade foarte rar.fi tentativele de a merge. firimituri. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte.

~ . a p i fiarti. cimfe.Se spali pe maini singur.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. produse de uz casnic etc. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. rostogoliri de obiecte mari. . s i descopere cele mai mici obiecte (scame. plinl. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri.Merge de-a indiiratelea. - Fig. daci i se cere. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. intoxicafii (medicamente. cosmetice. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). cideri. "Nu st5 locului".$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . . tiieturi). Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . . aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . .Urci qi coboari sciirile. Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. . .7 . gunoaie etc. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. dar adesea cade.).Combini jocuri. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. una cdte una. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea.).Copilul de l a 1 l a 6 mi .Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. cimaqa.Merge pe vMurile picioarelor. Fig.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. Deschide ~i inchide poarta."Experimenteazi".incearci s i se foloseasci de lingurifi. . . - . strichini. . grebla. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. . o .Tine creionul cu toatl mlna. pantalonii. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. Fig.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici.Poate siiri in mod rudimentar. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati. Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos.5 . 4. punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. i o cutie de chibrituri. .Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea. 4. impinge. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice.6 . cotloane. infepituri. incilfimintea. plini. la gur5. 4. o .intoarce foile unei c a i . corpul siu fiind propulsat inainte.intoarce foile unei c i a i una cate una.in general il intereseazi numai performanfele motorii. prin iarbi.

i la dl-sapta $i la htkga. cr ihr. nu ma1 cade. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.ertic. ::-.Mama $i copilul Fig.i.:iie c.C'o:iti. -.a p!in~!~arc.)rizontalc i l i ~4... 255.1-erne. ! .i. I J.. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.A:i~niic. i. de echilibru)..ea condeii~eiin functie ds rerultate.t. estt. . ai~umiteccinditii: organizai. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'. cn' i.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.siGc vGr. I :I sitin. I (.~ltr111 inclinat. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep. fiir5 3 o "1. majoritatc. f.3 ani B place sii alerge..a...ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2. cum o va face 111. a 5 -- t'r. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.st.ir:.l~ur.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.A~trt'l.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.di tdrzii-ii s / t. - .-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi..lditii.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7.t:i~i3.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc. Copilul i. : ~ 7 r 1 t ~ .-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:..'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu. creionul cste t i n ~ i :. Gidi_.(~ 36 ( 3Ll?17) F.r.:~le d e i l e s ~ l si:iziil.lLi.o~i:<!c 6 silii .?. I! : - Progresele din ul 2-lea . este capabil s5 privt-.: . L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.S:\!-c cu picioarele !ipite. 4. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .dpabil priveasc.t':3.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu.3i13 ir?ti.u in <caul5 .5. -. Sc.P.ascii1:1 Jreaptn si la stingu. . -.ii7a c5 un . $3 ~.r:izS linii ~ert.ii place sii fuga.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.imei-I" .c\emplu. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.i ic)..'trd nu indr:plii~cstc chit'v.ap~.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.apt8 >:I!-e.7) sau .i de ii ~. copilul isi 13e 115 '.G:~uyi "c2te ccva".~.I. efe(. hiect care cadc.us de . prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .: ?iretuiilc. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.~ptZ: c nucl:ii cIl-.Cnilstrt.c yiirnb5 pe triciclet.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.e c31!/3 5.~ I I ~ T ~ .:.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. .y!)ir/lt2 . .

rupe ziare. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. culoarea. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. s i spung nu. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. e) Prima fazn' de inc6pa'. Dupi alri autori. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. De acum inainte. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. putind duce la tot felul de povesti. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). imbricarea. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. cu acelaqi ritual.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). "nu".4. aparenfi ~i adevgr.. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. Copilul o irnitg. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. Vgzute prin prisma adulfilor. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. in functie de inzestrare ~i de mediu. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". scoate cgrfi din biblioteci. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. adormirea si deprinderea de a fi curat. fnaintind in vkstg. Formarea eului se intiire~te din frustriri. le incearcg neincetat. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. in realitate. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. s i refuze de a face ceea ce i se cere. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. sau interdicfia folosite cu discerngmint. Refuzul mamei. C ) Vhrstn intrehn'rilor. g ) copilul consumg numai alimente lichide. clgtinsnd capul. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. este". deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. Mama ii spune mereu "nu". invenfii etc. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. copilul poate fi educat. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. copilul riistoarni sau distruge obiecte. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. fefele si activitifile persoanelor din jur. acestea sunt actiuni distructive. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. Masa. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. h) nu urmgreqte vorbele. fantezie. mkggleqte perefii etc. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). Cu mersul lui inci nesigur. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. Pentru copil. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. din refuzuri. f) Spiritul "conservator". este real.1. Se contureazg diferenfe individuale. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. sunt binevenite pentru copil. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". "de ce" etc. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7').Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. . siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. tot ce il preocupi in interior.

La a doua probleml. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. infectii grave ale sistemului nervos. Thomas Edison etc. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. pentru a avea "notiuni". cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. In practica medicall. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. p u p ciite putin. Mai tiirziu. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. ca . g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. in general mono. afectiune vi hielegere. de la inceput. Limbajul. chiar de duvmibie. se observl intikzieri de vorbire. Dacl este denumit un animal. Adesea medicul. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. cele auzite reprezintl un stimul. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. fntdrzierea vorbirii. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. la care vorbirea este in intikziere.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". ca normal. "pa-pa") in luna a XII-a. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. el il recunoavte. Apare un limbaj particular copilului. La copiii normali. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. Poate fi repetati la nesfiirvit. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur.). spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. serviciile de audiometrie din clinicile O. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. cu deformiri vi inventii originale. b astfel de cazuri. Trebuie precizat. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. de cuduri vi de confort sufletesc. Pentru el. scandalul. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. De la pronuntarea de sunete. Pentru a numi un obiect. urmati de un exarnen clinic competent.L. dupl piirerea noastrl. Albert Einstein. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. executau mici ordine. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. precizeazl diagnosticul. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. "me-me". intoxicatii cu unele medicamente). apoi. unele boli ereditare. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. va fi considerat. tipetele. devi sunt conservatori. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). au un jargon propriu bogat. C h d . Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. Thomas Carlyle. adesea afirml "pot vi singur". o persoanl sau un obiect prezent.R.vi bisilabice. de cuvinte izolate. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. de exclamatii. "ma-ma". h cazurile de suspiciune de surditate. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. Astfel. De asemenea. in familie sau in crev%. fn felul acesta. pentru variatie.de siguranp. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor.

Apare inceputul vkstei lui "nu". totodati adul$i nu vor irnita pe copil.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . se leagh2. majoritatea o las2 sti cadti jos. Reped cuvinte cu 2 silabe. in limba pe care acesta a folosit-o initial. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . o intorc yi r5stoarn2 continutul. aceyti copii vorbesc toati ziua. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. unii "mu$". calul.Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. dau ceayca mamei. Spre v b t a de 3 ani posibilidf. Astfel.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic).Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. c2inele.. indeosebi mayinife. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. . ale mamei: nas. Ca o compensatie. dar pronun* numai c2teva!).Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. este primul semn al controlului sfincterelor. .5. gur2. . baloane. . mayini. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. . .) yi obiecte. La 18 luni (1 % ani) .La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. . Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. Propozifde sunt scurte. care de fapt erau copii normali. . Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. p5puyi etc.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica.Scufund2 lingurip in castronay. dar nu o umple bine. iar tatid in limba pe care o cunoa~te. care este impresionant de variat.Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. I 1 1 i . Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat).Subliniazii cuvintele prin gesturi. Dup2 ce sorb numai putin. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. .&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. somnul. mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. La 24 luni (2 ani) . p2stki etc. 1 I I t 1 I t . pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. .1.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". 4.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. nu le uneyte. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. c b d o apropie de gur2. ochi.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. In acest fel. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil.Oboseala. dup2 ce "yi-au dat drumul". incearc2 s2 m2n2nce singur.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". Foarte des o inclin2 yi o vars2. . Apare intrebarea: de ce? ' .yi copiii cu vorbire neintkziad. . este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. . Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. prelungind-o. german5 s2rb2). dar sunt inc2 "agramaticale".htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. intrebuinwd limbajul lui infantil. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin. .

Este gelos pe frafii rnai mici.incepe sii fie curat qi noaptea.Ajutii la aranjarea obiectelor. El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. . chiar la interval de 2-4 siipth5ni. in schimb. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 .iqi spune prenumele qi numele.iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul. rar cere ajutorul adul@lor. dar singur. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui.Se recunoaqte in oglindk .Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur..).?' . . ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. impingerea ciiruciorului. fn aceste conflicte. datorit2 reprezentihii mintale.Foloseqte sistematic "nu". Nu este gelos pe juciiriile altor copii.Vorbirea este incii de "bebe". .Nu deosebevte "binele" de "rh". Un copil anung dinainte. .ii place sii invefe sii se dezbrace. iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. . . . La noi in Wii. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. . lumina aprinsii. . o statuie. in timpul unei plimbiiri. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. . . dar nu este conqtient de ceea ce este al altora..incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. aruncatul cu pietre.fi place sii se joace cu maqini. . Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". .Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare.$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). nu poate sii se qteargii singur. . fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. fetele rnai repede deck biiiefii. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca.Deosebeqte culorile. c h d urmeazii un pod.). ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. o curte cu piis& etc. al meu".Se joacii aproape de copii. d a d este cuhndat in joc. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . . Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? .Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. . . hcepe sii foloseascii "eu". in cursul zilei. . .Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?).in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. pufini folosesc: "eu. . - . sii intre prin biilfi qi noroi.Face propozitii interogative. s h t u l mamei etc. prezenfa unui adult. riisturnarea mobilelor etc.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. Exceptie fac frafii. . fiecare copil se joacii singur). majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. . . .Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". rostogolirea rofilor qi a mingiilor. "mie". . "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. fetele preferii piipuqile.Imit2 pe pikhfi. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip.Merge la closet.fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". tu. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. "tu".

Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte.Intreabii f&ii incetare (De ce?). Este inceputul desenului "omulefului". La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. statui. piisiiri. Urmiire~te la fereastrii persoane.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. . Poate avea fricii de intuneric yi de animale. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor.Alimentatia' Rntia nlirnentara'. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. Traseazii linii ordonate. . maqini. trenul.Numiirii piing la 10.1. . ii imitii. . . 4.$tie care este sexul siiu.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. .11 . .Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. 4. ca raza unui cerc.1 1).Poate fi dirijat prin cuvinte.6.Alimentatia (~colar adolescent)".Foloseqte pluralul. .Se intereseazii de cuvinte noi. . pag. in griidinii sau in garaj. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare.Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. . 4. avioane. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. 8 .incepe sii foloseascii articolele. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte. Tine creionul mai corect. animale etc.incearcii sii deseneze o imagine. prezent qi viitor. 4.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. cliidiri mai deosebite.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. . La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma... Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. . in cursul celui de a1 11-lea an.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.$tie bine numele de familie.Alirnentatia la pre~colar"(pag. pronumele qi adverbele. A Fig. . le imitii. qtie sii le arate (fig. .Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. . La 36 luni ( 3 ani) . incearcii sii le imite. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). Din hrana zilnicii ' Vezi ~i . Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. cuqile cu animale. rnic). sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. . Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. . 212-214). . Fig. 248-252 mic. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. notiuni spafiale (afarii.Recunoa~te imagini dacii i se cere. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. iar dupii P. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor. $i . Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini.12 .Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte.

La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. Oul poate fi fierttare. laptele se fierbe in mod obligatoriu. in locul acesteia. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. mode cu albu~. cartofii etc. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. iaurt. conopid5. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor).Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. Zilnic.La copiii cu tendint5 la constipatie. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. zeamil. Agetitul. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). brlnz2 proasp5t5. vitamine. tuica. lapte b5tut. atribuindu-i-se efecte miraculoase. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. felul doi legume sotC. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . de compot sau o pr5jitur5 de cas5. Hidrocarbonatele (cereale. ceaiul rusesc sunt contraindicate. mierea se poate da. crenwur~ti. fie o budinc5 (orez. fructe de sezon bine coapte). De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). Dup2 un an. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). Dac5 este l5sat s2 qtepte. de aspectul de gustul ei. Ciocolata se va da cu prudenp. sau preparate cu sos alb. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. dulceap. dac2 e veche. biscuiti mkinati. se poate da peqte. de bun2 calitate ~i proaspete. compot. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. spanac. a v h d o mare valoare caloric5). pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. gri~ul). pr5jituri de casH Cafeaua. cacao. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . Se folose~te =nosul preferat de copii. eventual un ou moale.). Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. un ou. de asemenea. hidrocarbonate. paste fiinoase). li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. Prgjiturile de cofetkie. li se va satisface aceast2 comoditate. o pr3jitur3 de cas5. nu toate fundamentate ~tiintific. compoturi. bomboane. apetitul implic5 o participare sufleteasca. fasole verde. Celor care r e f u d laptele. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. La ora 10 se pot da fructe. berea. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. cu cafea de malt etc. Orarul meselor. pr5jituri de c a s i biscuifi. b5tut sub form5 de omled. Laptele nu va fi indulcit prea mult. Se pot da b5uturi rilcoritoare. Se va da fie ca dimineap. grilsimi. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. dovlecei). DupG-amiaza' (gustarea): lapte.) sunt folosite zilnic. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate.30-12. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. topit5 etc. fulgi de porumb). Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. g r i ~ . De altminteri. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. cereale instant. fulgii de porumb. m e verde. vinul. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. q t e a p d s5 m k k c e . Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k .pe tartine de piiine cu unt. gemuri. brhzeturi). unii copii il prefer3 neindulcit. pr2jituri etc. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. biscuiti. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. sau cu conditia s2 fie proaspst. unt ~i miere sau gemuri.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. s5ruri minerale. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. fibre vegetale. Pentru variatie. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z .). morcovi. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!).30. Se p a t e da parizer. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul.

este nervos. Dimpotrivi. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. Dupi virsta de un an. Dimpotrivi. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . tigijfe. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. reacfii de opozifie sau. in sfirsit. intre mese. cratife. oboseali). vizite. cu preferinie ~i pofte. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. Punerea in practici este mai greu de realizat. alfi frati). se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. unii mininci acela~i meniu luni de zile. asistentele pediatre. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. educatori. rugim pe pirinfi s i n u . Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. cu ribdare ~i putere . indeminarea copilului creste. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. din contri. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. educatoarele. jucindu-se cu ele. iritabilitate. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. fulgi de cereale etc. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. Porfii mici. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. daci el nu a fost scos afari. fie tocate m h n t . copilul nu mininci bine. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. bunici. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. care s i deschidi pofta de mincare copilului. Cind i se servevte pireul. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. fulgi de porumb. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. bucili mici de parizer. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. in plus. in colaborare cu un medic experimentat. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. obiecte de bucitikie. trebuie s i figureze lingurife de plastic. deprinderea de a minca singuri este intirziati. Daci un copil este bine dispus. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. Cu vbsta. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". pasivitate si anxietate). Pirinfii. alfii de abia gusti.Copilul de la 1 la 6 ani mici. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Printre jucirii. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. Folosirea mdinilor. i se va da in m i n i o linguriti. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. Pe misura inaintirii in virsti. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. Acum are de-a face cu o mici personalitate. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. de diruire inegale. coaji de piine. tulburiki de somn. alfii au nevoie de variafie zilnici. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. daci i se oferi o cantitate prea mare. are tulburiri de somn. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. Consistenia. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. s i "mu~te"din fructe. o felie de mir. un biscuit. b c i de la 8-10 luni. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane.~ i compare copilul cu alti copii.s i creasci bine. cartofi prijiti. el va rninca bine. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. . tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. Unii sunt mari mincicio~i. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul.

Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). iqi leagh5 mereu picioarele. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. bhaie). Are preferinfe pentru unele povestiri. adoarme ursuleful.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. ferm5. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. se r5suceqte h toate p @ . hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). Piir&vara. fnainte de vacanfe. brutal. la melodie. Copilul se preface c5 telefoneaz5. fn oraqele mari. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. Oridt ar incerca adultii. carte. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. bea cu ceqca de cafea. arborii. Aqezat pe un scam mai inalt. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. arderea cu fierul de cslcat. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. p a t e avea crize de plhs. la chtece pentru copii. inecul (cada de baie la care. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". intoxicafii (vin. Iarna. binevoitoare. qi cere s5-i fie repetate. docil. J O C U ~este reflectarea. Totu~i. pic$ articole cosmetice. florile. unde sunt spatii amenajate pentru copii. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. scrie. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. Devine sensibil la muzic& la ritrn. Se verifk5 dentifia. un vas cu ap5 fierbinte).1.7. este "inc5p5tlnat. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. munte. Jocul poate fi colectiv. deal. simprile (auz. JOCUZ. Este un stadiu nou. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. hteparea cu diferite obiem ascufite. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare.). Accepthd c5 reacfiile negative. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. curtea. achizi$i motorii qi intelectuale). Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. Terenurile de joc. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. in5l?ime. piscine). Asistenja medic&". unde copiii tr5iesc in apartamente. Parcul. vedere). inhalarea de corpi strzni in c%le . Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. se cam$ se tiv5leqte.4. r5bd5toare. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). ceqc5 etc. s5 nu se erijeze in conduc5tori. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. dup5 ce intr5. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. cu vreme favorabilii. Cu timpul. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. la jocurile hsofite de muzic5. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). citeqte. h zilele de sM5toare. Nu se vor face c%5torii obositoare. atunci c5nd copilul nu asculti. Wici severitatea exagerati. face injecfii mamei etc. precum qi utilizarea sa: telefon.

frigider. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. sticlufe sau figuri geometrice. acum mergem la baie". instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. este un mir. lipituri. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. rostogolirea pe saltea.9. uiti de fratele mai rnic. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. in momentul in care copiii se plictisesc. in general.1. un porumbel. in sf&$it. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. alergare cu stegulefe. un animal. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. sii-1 vadii in trei dimensiuni. rotund. diferite aranjamente de castane. Jocul se anunfii dinainte. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. desene etc. un brad impodobit. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. "Ne juciim cu mingea". "Ne pregiitim pentru masii". Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". La plimbkile prin era$. la indemiina lor. florile vor f i mirosite). sortare de mozaic pe culori. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. al pericolelor. cunoaqtere.aeriene. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. corp. urechi). La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. o portocalii. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. o paske. radioul. 4. televizorul. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. fiind miindri de "performanfii". o floare. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. nu are voie sii umble la aragaz. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. in sala grupei. sii fie calmi. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. mere etc. Lipsa de control. o pisicii. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare.). indemhare). pe o planqii intr-un singur plan. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. o broscufii. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. atenti la jocul cu alfi copii. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. "Copii. tobogan etc. mers sau vorbit. dulce. Se prezintii un pom cu fructe. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. Dupii terminarea jocului. skitura cu mingea. care. . se intrerupe jocul. roqu. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare.16 luni). prize. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. picioare. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. &&e prin tune1 de scaune. cu bricheta. pisica are cap. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. coadii. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. sobe cu gaze. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. C ) Jocurile de cunoagere. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii.

~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. a unei intern&i h spital. fn ultimul caz. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. Controlul intestinal. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. El reincepe s-o tear. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge.la pierderea controlului recent dobiindit. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. Copilul nefericit. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. este un alt mijloc de a atrage atenfia. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. De frica frigului. va fi consultat medicul. Cererea olitei. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. i) Somnul adcinc. h) Lenea. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. Ace$ factori se asociazg frecvent. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. Capacitatea vezicalg a unui copil n. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. g) Stresul psihologic. iar el refuzg sg fie obligat. pedepsirea copilului. de juc&ie sau de pa&ie. fTtrg sfi aibg nevoie. dificult3G materiale. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. timpul perioadelor critice . Ea pedepse~te pe copil. de Mama n u . la fiecare cinci minute. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti.) este echivalent cu un control voluntar. care nu se simte in sigurang. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. c) fmbrcr'ccr'mintea. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. j) Factorii sociali. d) Conditionarea. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. il miing%e. zgomotul apei care curge etc. Dacg un copil urineazg prea des. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. anxietatea pikintilor etc. Mama nu indrkne~te refuze. pot duce -h .

Este rnai bine s i se pun2 scutece. Cresterea greut&tii. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi.l kg (+ 1. Daci el vrea s i plece de pe oli@. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia". El are un moral excelent. Prescol&rul (3-6 ani) 4. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal.3 cm (+ 2. se va folosi o l i p concomitent. Preventiv. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze.8 cm (+ 2.fete: mediul urban = 100.5 cm (+ 5 3 ) . deoarece nu p a t e s i avtepte. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5.8 kg (+ 2.2). .taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. Talie (ina'ltime): .9). Pe de alti parte. spre 12 luni. Prin imitatie. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@.7). . scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. mediul rural = 14.2. mediul rural = 98. .0). Perimetrul toracic: . C h d poarti pantalona~i. aducerea olitei). 4.8). De obicei.1.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. . copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. Practic. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate".9). La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). i se pun scutece curate absorbante la culcare. El nu poate s i se pistreze curat noaptea. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. P h i atunci.7 kg (+ 1. vor explichdu-i la ce folose~te.biieti: mediul urban = 101. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare.biieti: mediul urban = 16. mediul rural = 52. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.9).~ i f r h a voluntar micfiunile. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti.O cm (+ 4. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@.9). In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. Clt timp se u d i inci noaptea.biieti: mediul urban = 54. familiile unde existi frati rnai mari. din mediul urban = 15. pentru c i el este mereu "cl~tigitor".5). mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.fete: . 3n general.O cm (+ 4. nu va fi retinut. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .2. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani).

9).2 kg (+ 1.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.3 cm (+ 2.9 cm (+ 2. mediul rural = 5 1.l kg (+ 2. copiazi un cerc.O). mediul rural = 19.7). Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase. este "neasthpiirat".9 cm (+ 2.biiefi: mediul urban = 18. copilul urci sciirile alternsnd picioarele. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor. mediul rural = 54. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.2 kg (+ 2. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. prinderea unei mingi in mi~care.9). 4. n mediul rural = 111.2). La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^.5). deseneazi un omulet din 3 p w i .3).9 cm (+ 5. mersul pe tricicled).3 cm (+ 2. .fete: mediul urban = 107. a pieptenului. 13).4 cm (+ 2.fete: mediul urban = 110.O).O kg (+ 2.biieti: mediul urban = 20. 4.6 cm (+ 5.3 cm (+ 5.8).9).7 cm (+ 2. Talie (ina'lfime): . aleargi.fete: mediul urban = 55.9 cm (+ 5. trage o Linie verticali. mediul rural = 55.4).l).2). .7 a (+ 5. mediul rural = 104.fete: mediul urban = 54. a asculta pove~ti. sub formi de joc. poate turna api intr-un pahar. a ustensilelor pentru cusut. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda.7 kg (-t 2. se spali pe din^. balans etc. La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. La 3 ani. mediul rural = 52.fete: mediul urban = 17.7 cm (+ 53). copiazi o cruce. Treptat. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. La 3 ani.8). mediul rural = 54. mediul rural = 18.9). Perimetrul toracic: . Motricitatea.3 kg (+ 2.3). a modela din plastilini. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. (fig. La 6 ani: Greutate: .O kg (+ 2. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. . . sare intr-un picior.biieti: mediul urban = 54. Talie: .O cm (+2. .biiefi: mediul urban = 108. Perirnetrul toracic: .btiieti: mediul urban = 114. .7 cm (+ 3. independent (de exemplu. mediul rural = 105.5).Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . Nevoia de mi~care mare. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri. mediul rural = 16. privi poze.8). cifiirat. daci ~i d t se poate fine pe un picior.9 cm (+ 2. Aceste cifre sunt pur orientative. La 5 ani: Greutate: . Fig. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.7). GU diferite segmente ale corpului.13 . mediul rural = 18. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti.7 cm (-t 5.8 cm (+ 2.2). deseneazi un omulef din 6 pwi.3).biieti: mediul urban = 56. mediul rural = 110. face zgomot. Pentru urmkirea motricitifii.fete: mediul urban = 20.9).intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. a urm& a televizorul.8).2 cm (+ 5. urci ~i coboari scirile etc.O kg (+ 2. copiazi un pitrat.6). face un pod din 3 cuburi.7).

"spioneazii". "demascii" tot. De indat5 ce devine constient de el. fSi ?tie vBrsta. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. de sexul de care aparfine. dar qi propriile lui performanie. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret.14 . Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. le demonteaz5 ("le distruge". LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. el va folosi femininul qi masculinul.16 . chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. realizeaz5 forme simple. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . ca un individ separat faf5 de ceilalti. persoane sau animale.4. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). face planuri.Imitlnd pe rnarng. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. ci yi la viitor qi trecut.15 . Fig.Poate turna ap5 fntr-un pahar.2. Limbajul. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie".2. Poate num5ra p2n5 la 10-15. fntre 3 ~i 6 ani. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. "trage cu urechea". f&B a vS1rsa.). Notiunea de timp este perceput5 incet. Fig. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior.4. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. de cei doi psrinfi. Dezvoltii spirit creator. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. Deosebeqte mai multe culori. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. d5 mlncare la p5pugS1. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. repet5 expresii auzite de la adulfi. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL.Fig.Se spa15 pe dinti 4.4. Dezvol tarea psihic& s i social&. Poate desena un piitrat. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. se recunoaqte deci la persoana intBi. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. Deosebeqte sunete de tot felul. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. copii etc. pe care le compar5. Recunoa~te litere izolate. Poate "citi" poze dintr-o carte. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. le pune unele peste altele. Limbajul Perceptia.

triviale. La copiii din familiile cu rnai multi copii. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. "Cum?". miincare. Uneori.. Povestirea unor istorioare simple. - % . cu prognosticuri foarte diferite. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. in contactul permanent cu acegtia. de skgtate psihic5. 1 . inainte de 3 ani. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. De fuarte multe ori. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. PGrir?$ii su~lt alannati. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. jocului. Copilul unic la pririnti.i copilt~luiprin cuvinle simple. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. Pufin cite putin. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. ii oferg jocuii. Adultii sunt datori ca. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. in general. Conmportamentul sociali. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane.~ ~ ~ . r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. ~ ~ . personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. cu o limb% slobod5.R. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. ~ . prin expresia fetei. incearcg sii-si . pe m5sura intelegerii copilului. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. in momentul de fag. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj.. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. statuilor. de spontaneitate. Rolul mamei este esential.u astfel dz rxpresii. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. cu ajutorul unor aparaturi moderne. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te.eliminare ("caca". s5 se opreasc5. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. prin intrebgrile: "De ce?'. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. ~ . treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. . in timpul . un pediatru ~i un logoped.. . prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. le mustri. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase.. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. Dificulta'fi de limbaj. surditatea preteari la multe discutii. Bgietii tip5 la camion. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. cliidirilor rnai importante. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. copiii nu mai sunt t5cuti. sfi meargii. Se va cere sfatul medicului. Astfel. .. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. Adultii ii vor ar5t. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. Altii. gro!. Dup5 unii autori. le instruiesc. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. prin lips5 de educatie. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte.comunicare manifestat5. La Inceput este in& foarte ascult5tor. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. Conditiile de viat5 moderne. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. imbog5iindu-i vocabularul. ~ .). mai variate ~i pe intelesul lor. la clinicile de O. Arrfesea. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. cum s-a mai spus. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. ii dau ordin s5 porneascii.L. Dacg aceqtia. arborilor. . Aceste cuvinte sunt imprumutate. . este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale.

modestia si. Este nevoie de explicatii simple. c i sunt verosimile. de la gridinig ~i pfini la vcoali. Povevtile cu stiigoi. . Uneori. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. cirora le atribuie propriile lui sentimente. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. incercfind s i . Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. S-ar pirea c i este mulfumit. creSte vi rafionamentul siu. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". inchipuie tot felul de aventuri. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. "cum se face?". "de-a polifistul" etc. cu revolufia tehnici extraordinari. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. ci sentimentul de certitudine. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. Nu-1 rnai potolesc laudele. cu toati dorinfa de a deveni independent. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. Este logic s i . reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. la mult timp dupi ce asculti un basm. somn agitat. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. curajul. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. educatoarei. fn epoca actuali. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". copiii ating apogeul activitifii imaginative. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. se observi o transformare a preferintelor copiilor. Repeti tot timpul "de ce?". cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . aviditatea dupi ceea ce este nou.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. Binele. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. Imitarea adulwor. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. creeazi cuvinte etc. care reprezinti pentru un observator mai atent . Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. este si mai grav. in fantezia sa se vede adult ~i erou. Din a1 5-lea an. izolare sau maternodependenfi. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. desenele animate. fncearci s i placii celor din jur. pe i'nfelesul copilului. in general. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. face uSoare rime. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. modificiri. preferi parteneri de joc de acelqi sex. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. "pentru ce?". incearci sii-~i domine anturajul. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Pe de altii parte. inventeazii peripefii. a putea ~ia hotkAel singur. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. Imagineazi poveqti noi. Cfiteodati. pornind de la evocarea unui fapt real.verifice capacitatea de a voi. prin victoria binelui asupra riiului. qerpi.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. coqmaruri. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. ora copiilor etc. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. duc la spaime. "de-a doctorul". are crize de mfinie vi tendinte la negativism. lupi etc. alteori. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". trisiturile pozitive. Rafionamentul qi fantezia. copiilor mai mari.

de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. juclnd roluri potrivite. fi place s5 se costumeze. Teatrul. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. folose~tecuvinte mari. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. inplepciune etc. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. b) Obligafii gi responsabilitcifi. problematica rnai palpabilii. sB meargii in vizite. te heci!" etc. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. IdentBcarea cu alte roluri. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale.. dar copilul nu trebuie suprasolicitat. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". Gusturile sunt limitate. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. cu sii m b h c e cu lingura mare. devi continua sB intrebe mult "de ce". fntelege justificarea unor ordine. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. sB modeleze sau sB construiasc8. c) fndoieli gi critici. Uneori se lauds. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". 201-203). literele alfabetului vi cifrele. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. Copilul se ghdeqte inainte. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. Astfel.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. "zlna din poveste" etc. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. prezinta interes pentru constructii. . chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. Cu exceptia bauturilor alcoolice. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2.). a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme.Mama Sf Gpif ul - . imaginea sa despre lume devine rnai realistii. sii bea din ceqcii. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. el poate actiona rational. "cine este iubit. (pag. La aceasti v k t i i . aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. ca vi tot ce vede el la p&in?i. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. copilul ivi apreciazii actiunile. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. pentru desBv&rqiri. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. exagereazii. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. n Cu putin timp inainte. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'.

.

de descoperire reciprocii. Copilul nu va fi trezit din somn. miqciiri de supt. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Copilul d o m e "dus". cu respirafia regulati. Se va respecta. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. Durata somnului este variabilii. rnai ales iarna. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. fac diferite strsmbiituri ale fetei. ci qi cu recuperarea pieselor. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. de unele incomoditiii (prea cald. dar totdeauna repede. Cu calm.30 qi 21. destins. masa prelungit5. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. cu membrele relaxate. oscilatii ale globilor oculari. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. cum sii bea. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. cere sii i se spunii o poveste. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie).2. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . ci numai prin exemple. de strsngere a legiiturilor sufleteqti.). Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului.de o schimbare bruscii de atitudine. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei.). somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. discursuri sau observaiii. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. Razele de luminii. cu faia seninii. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. nemiqcat. Hrihirea are qi un rol social. prea 2nvelit etc. sii nu le inieleagii. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. P h i i la 5-6 ani. Comparhdu-1 cu o mqinii. cu un mic c h t e c . Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici.4. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Unii copii au un somn agitat. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. atAt pentru starea de siiniitate. Pentru piirinti. in continuare. Dupii vksta de 3 ani. &ii ironii. cu care sii se joace in pat. moralizki. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. 4. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. pliicuti. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului.) sau de perioadele de vis. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. Toate succesele copilului vor fi liiudate. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. se refuzii sii i se dea apii la mas. prilej de schimburi de impresii. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii.

Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. deprinderi. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). ingrijiri. amenintare cu internarea in spital. pentru a indica mijloacele de a le corija. adesea. crize de furie. Este bine s i se asigure la once copil. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . Abe gi M. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. tristete.5. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. uciga~i.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. se poate ajunge la tulburiri permanente. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. lumina prea vie. manifestate prin: tipete. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. c i nu se pot ap5ra. K. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. pune probleme nu la aceasti v8rsti. luati tCrziu. starea de tensiune in familie. CAnd sunt persistente. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. La copiii normali. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. La circa 4 ani.2.evenimente reale sau i imaginare. care vor cerceta cauzele profunde. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . in unna unui studiu aprofundat. Ei se viseazi pirisiti in pidure. B. c) Visele. limbajului ~i sociabilititii. strigoi etc. 4. nu se mai ani sperie. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. Convorbirile i necontrolate. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). Temele sunt foarte variate. se va consulta pediatrul si psihologul. Nu este necesar vreun tratament. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. cu teama de intuneric gi de singuritate. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. Dupi L. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. de anxietatea copilului. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. refuzul de a mCnca. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). zgomotele. inainte de culcare. conflicte intre adulti. atacati si "mincati". vizite). Pirintii consulti adesea medicul. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. povestile de groazi. Spre 3 ani. comentariile despre evenimente neobi7nuite. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. de pedepsire. fiind descrise si la elevi sau studenti. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. Ames. c i sunt prinsi de citre cineva. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. cu pirinti echilibrati. lacrimi.). Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate.. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. hoti. de pir5sire sau de despirfire.

) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei.). Este bine . pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului.s3 se dezbrace singur . "in afar%'. . copiazi un cerc. Spre 5-6 ani. piepthat etc. face un pod din 3 cuburi. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. . "frig". . .spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. este adevkat. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. fqi cunoaqte numele. prenumele. temperatura apei. cutele gatului). se tine pe un picior 10 secunde.el poate s3-qi descheie nasturii. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc.s i se spele singur. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. este bine s i se faci zilnic. care s i aibi stabilitate.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. "oboseali"). . sare pe loc qi sare inainte.s i mearg3 singur la closet. in apartarnentele modeme. Baia de sear5 general&. sare pe un picior.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. calitatea s3punului. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. dup3 ce se trezegte. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. intelege "pe". unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. se joaci in grup. arunci o minge. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. copilul se va scula din pat. unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. . .5"C iarna gi de 35"-33" C vara).) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. cremii. se @nepe un picior 5 secunde. iqi spune numele qi prenumele. Noaptea.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. Dimineata. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. sub supraveghere. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. exemplul lor. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. "inhntru". copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d .s3 aqeze in ordine hainele. viirsta.5 ani. Tonul folosit de p&in@. se tine pe un picior timp de o secundi. deseneazi un omulet din 6 psi. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . iqi qtie sexul. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). inapoi etc. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. Dintre acestea. Bunele deprinderi se cap3t5 acum.golirea complet5 a farfuriei. b c e p h d de la 5 mi. si-qi desfaci qireturile.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). prosop. . burete. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. lbarea in pat il predispune la lene.fn conditiile vietii moderne.

niciodatii prea ridicat5. b5rbia). este un lucru ce se intelege de la sine. cu mi~c5ri fine. in astfel de conditii. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. aspri. asa cum cred unele mame. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. uneori s2-i ungii. Unghiile miinilor se taie rotund. nasul. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. din m5tase sau plastic fin. Se periaz5 in toate sensurile. care nu iniispreste pielea. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. Se va incepe incetisor. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. curatii. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. fire de piir care se regenereaz5. c515torii etc. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. ar avea efecte nefaste. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. niciodat5 cu brutalitate. se va avea grij5 ca. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. nici uscat). iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. nas si b5rbie). picioarele. Tehnica ba'ii. Toaleta fefei. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. baia general5 se va face s5ptiiminal. De la 5-6 ani. Se porneste de la gambe. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. Spa'larea pa'rului. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. Periajul. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. Se va folosi o perie moale din p5r fin. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. cinep5. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. iar folosirea unui sampon prost.in sfirsit . dup5 fiecare sp5lare. parttalii sau total5: chelic. f5r5 frictiune (frunte. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. fie . dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. ci p5r bolnav. fragil si se incslceste uvor. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. prea decapant. frig in cask excursii. La fiecare pieptgniitut-5. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. frotir). . Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. cu lesie. curat5 si moale. se smulge o parte din firele p5rului. o va face el insusi). praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. subsuoarele. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. fie cu o mgnuqii. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. obraji. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. s2 se schimbe locul c5riirii. mama are datoria de a spiila bine. gitul. cu sau f5r5 siipunire fin5. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. pix: creioane colorate. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. Aceste fire mai subtiri nu sunt. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. La fetitele pieptjnate cu cgrare. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. lngrijirea parului.cu o perie. Pentru bgieti. suvit5 cu suvig. Nu se va folosi s5pun iritant. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. flirii a t5ia deloc din colturi. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. Tuns~ll pu'rului. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare.

sikituri. se ofilesc. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. oferi copilului plicerea de a se bilici. paltona~ stofi. ceva rnai s t r h s e pe spate. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire.). alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. se adaugi cele din fibre sintetice. crengute care se rup. De aceea. Pietrele. o grimadi de nisip. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. de valoare stabilg. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. incilziti la soare. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. care se spali uqor. il preocupi ~ i . Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. pisici. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. i dar se simt din plin. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. flnanile arteziene. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. cochiliile de melci. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. dar rnai ales la vksta de preqcolar. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Aerul. in anotimpul rece: pulover din llni. gara. favorizeazi transpiraga. Iarna. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. iar fetitele . castanele. in zilele cilduroase. in timpul mersului. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. aeroportul. umezeali sau radiafii solare excesive. copilul va purta ghete sau cizme. La familiile care au curte. locuri de joaci. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. nu din plastic.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. copilul va fi lisat tot timpul afari. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. pentru somn se preferi pijamaua. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. Se aleg fesituri moi. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. ii procuri o satisfactie afectivi. iar piciorul transgiri). Vara. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. ferind corpul de ricire. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. ghindele au pentru copil un sens profund. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. pentru a nu rici. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. imperisabilk spre deosebire de flori. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. pentru tr%nicie. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. bazine de inot etc. de descoperire qi stimulare a talentelor.fustife. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Hainele care se poarti pe deasupra. Igiena picioarelor. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). precum qi de exerciliu de . Pentru copii. p8siiri de curte). urmati de fortificarea musculaturii. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Elasticul nu va fi prea strlns. daci se dezveleqte. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci.

L. mod discret. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. i'ngrijirea animalelor. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. de viirstii apropiat5. avioane. pentru fetite). pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". ajut5 la miiturat. aterosclerozli etc. codite de la fructe. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). le striing5 si s5 le pun5 la loc. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat.tot atht de bine ca altii de 6 ani. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. s5 spun5 adevirul. din nestiintli. cu veselii. Trotineta. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. "cercetate". Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. jocuri cu m5rgele. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. initiativa. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. sli nu triseze. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. lipi si colora. iln cuEr. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. balansare. tobogan). La aceastii vfirst5. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. a jocurilor de constructie. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. s5 joace cinstit. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. tricicleta. ar putea produce pagube. Pe tern~enlung. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. loto cu imagini. deoarece il plictisesc. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. de modelare: deprind plscerea de a decupa. spiritul creator nu se dezvoltB. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. mozaic din plastic. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe .egalii. Copilul are nevoie de libertate in joc. lucru manual (de cusut si tesut. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!).). spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. de sexul. jocuri de constructie simple. lucru inanua!).Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. care poate fi manuit. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. b5ieti modele simple de automobile. apoi sunt p5r5site sau demontate. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. cu inteligentri. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. o roabli etc. pan5 la uitarea de sine. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. de care copilul va profita toat5 viata. de interesele si capacit5tile sale. Unii copii trebuie dirija~i. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. imaginatia. isi pune v i a ~ a in pericol. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. cum an1 mai spus: c5qi de colorat.a sfatul medici~lui pediatru. in timp ce altii. Unii copii de 4 ani deseneazri. tractoare. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". Desf5surat in aer liber. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. obezitate. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. ~i iubitii mai bine. 0 mobil5 i'n miniatur5. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. pe de altii parte.

. f51-i prezenp pikintilor. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. Undele mediului acvatic. negativi~ti. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. perceptiile senzoriale.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. b l m i .~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". inele) ~i dezvolti supletea. la marginea rlurilor etc. frumusetea corpului. respiratiei ~icirculafiei. . de tabli galvanizad. in jurul vkstei de un an. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . cal.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: .vara. Mersul (drumefia. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. paralele. agilitatea. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. este considerat ca un joc. Se poate practica de la 3 ani. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. gratia. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece.iitoare.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. de stimuliri care intervin in aceasd experieng.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). Bicicleta se practici devreme. copilul s i nu aibi senzafia de frig. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic. abdomen mare. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. ci este bine codificad.). Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). . . La inceput (^m jur de 1 ?4 .Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. . . . De cele mai multe ori. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. de plastic gonflabili. temperaturi): este de mare importang ca in api. Contactul cu apa. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami.Se verifici starea apei (curitenie. instruirea nu se improvizeazi. La familiarizarea cu apa.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. in practici. de climat ~ide relief. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. Bogilia de senzatii. mai ales de fetite. plicuti. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). de cfiteva ore in fiecare zi. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat.). constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". . Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. Sedintele sunt progresive. deformiki ale coloanei vertebrale etc. instabili. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori".

soricelul. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. mic cum ar fi: o pisic5. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor.al na~terii i puilor. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. si In foarte rare c a ~ u r i . a unei atmosfere agreabile. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. pisicn. patincle cu rotile. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . schiul. canarii. colibaciloze. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. alergii respiratorii. Jocul de-a v-ati ascunselea. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. hamsterul. turbarea. ingrijire. un c2ine de aparta. diferite insecte etc. dezvolt2nd simtul de rispundere. un iepure de cask Un alt cnL. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. Pentru copilul unic la p5rinti. bicicleta. un cobai. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. ggina. zbenguiala sunt necesare.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). ~i eventuale st5ri patologice (alergii). experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . Poate fi fnceput la 3 ani. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. porumbeii. plimbarea. cobaiul. inainte de a schia. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. corbul. Copiii iubesc animalele . ornitoza. de rni~care de contact social. dresarea. patinajul. parazitoze ale pielii ~i intestinale. curajul. vor duce la gambe putenlice.peste ani.7. hamster. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal.I 4. papagalii mici. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. papagalii mari. iepurii. nu sunt suficiente. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. pestisorii etc. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. a Patinajul dezvoltii detenta. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . cioara. asigurarea unui culcus. Mai mult. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. i n incheiere. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri.2. 1 I . psittacoza. crestere. urafia. salmonelo7a. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. in cresterea. echilibrul. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. De aceea. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. . Prima conditie. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . broasca. toxoplasmoza. supleyea. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . gimnastica. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. dansul ritmic. st5p2nirea uesturilor. Pieptsnatul. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele.

c ) mediul familial. pedepsele inutile. neindemharea. nu sunt uitate niciodati de copil. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. defecte de vorbire. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. Atmosfera skiitoasii. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. organizate spontan. Nu sunt necesare pedepsele corporale. b) starea de skiitate. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. Pe de altii parte. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. zilele noastre. Recompense yi pedepse. cu mici festivitifi vesele. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. Fa@ de animalele care mu~cii. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte".eventual . "desc&carea" nervilor unui adult. respectat in nevoile lui esenfiale. va ciipiita o priijiturii). Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. Gradinip. precum ~i orice act de nedreptate.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). destinsii in farnilie. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. sii nu fie retrase. timiditate. sii fie pe infelesul copilului. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. tulburiiri ale auzului sau viizului. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. sii se spele pe miiini.cu psihologul de la dispensarul policlinic. sii mbiince. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. ao aplica vreodatii. de concentrare. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. intr-adeviir. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. memoria deficitark dificultifi de infelegere. sii aibii un program ordonat a1 zilei.

ic. (L:C :.. .::L%:L .:'l ~?o:it. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! . t-'! cc\mpoi.: . ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a. . G.II.nesr~:c)care neccsits :!~fi.. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~. F'tociu .. c 21~ ~ I C C ..~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s. garantat3.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c. c.jit'>t. .. l i I t I :nc!it.hl!cit~c. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.< i.::ic 53 fie ~.)c <. Pircl!rilc.iB L.:~LI gust .:~a~guG pl.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .e \:a :. !~liiir~te f. rrl5-caihui::. c1~stiii.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir. Inaintc Produsc ilin cereale.r!jogcilS.is\pcctl\I . ? u:!c.Li <.li ?nck.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.. s i . jn t ~ n I !.. i.iI .: :!.c:r. pun$ :c piastic.:!l.~iblin:i[5T i .ll i)r%.. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ . Il2ilnii ile orrL.. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v .. :~-i.irl!a]-.>tz 're.c I Iai r c ~ t .> ~i-ii.iilol:dl nu se ii>lo..l.t. iLsi.a scrvit (sa-ifin .i.itre f:lbric. f. la fii.i:i31cp~~C 2! pot bor.!-rnc:llrl i.1ir5 L.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.5. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.i xc i'ii\t~CI-C: i .~iC.:rli in . t i i s 1t G .t d.t. B0ic~il1~1 15 .i iII!rO.1-.jipcsti~ ~ 2 G.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! . r:ilr.i. :t.od. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc ..: c. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har).la.p~-odusc. i ~ i cc11itniirz n1.i~! r. IILI c\lc :. ProJuxcle indu\ri.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.i~tuic c'!c..3ei tabid.'.u hi.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc.tor.i . (si cantilatea de p~-i)dus .! 1. . sj11gur.!/ ..)pil~~lca1-.iikir Int.i~ii. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul. TrcL~uicsuh!iniat cli. birn?.liodal Gc preprare 11 pi~od.ii~gal.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.ca zahrlr~llui./.c sc recoina~?dii .ii:~i~lisil^.!h: .).~ l :~I I ~1 !!i1.i cbte \':il.ir.yc. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I . si 'clume 2c i.4 lc.jlosirc~.:..f51. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.::~c j .~::~ 3~c\lc. rc. tirtlcstec 3e li~!(:te ..:txi-.1!if'elat5 !a p:~!parc.lI. .tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).:~nc.I I I~~. dup5 Fc arnb..epccla c%nc. niol-" (pcitwi. S\.o:~:~nu~:~lui.ri :)!ij.I. avantaijul cB . -'ju.:!. . sau pot avva adaosuri icel-calr..ii.lcl-mt:i . h2:-tit wi: ~la:.71cl ..~:~-zi~:':.3.I-..ipi. LI!.:~l: la1 dc:~?r:!~.l?icnlul car' i . ~td.).i inc.:tlqjc crmeiic.-i..itc.:ii 111ici..xu ~ m5r. frr~cte IL.e~lti:~t~a 11>di~8i:i . i>!.exc.t~anutic~!iui.o(. (: ~ 1 .-s dc: !:..li..i!)?i>. . in:!intc dc ti~lo>irc.>> i:~nccJ :.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.:..ik: .~'~i.lc.c. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri. L. ) .r.ialc dcstlnalc. plcrcic.p~~:it:_~lu~ c.~.i~!!iui.!5I hc*~ ..\c:. ~ Eiic it. gu-.1( i\irc..L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.i !~~-e~~.lnctrcil-ih..: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt)..I:! *. I"ICI:LI~.:lrne ctc.lio\~rc se impun r2titt.c):li:~::. .. I\:-L.!?qui proJu!.r. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.xt: w u zilc. .~l?iic:!.?k)il5..i [ ~ i i i ~ .-< ..B . i ~ ~ i .."/~.c~x-c in parti. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .i. 223 .clc..i \c p!. ! ~ l ( j .1. ~dc ~ \.!r:i l ~ i l dc l. c-oinpozit i:.l. 1:) 1 .t>(iit\r~ li nlc~~tiori... !iil.c pc 4c : .L!f:~ z. ~i..!i. c r ~ ~ i i. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l.ld5 :..LI si c311tit2ti 11. c ~ ! .al:lbilitulc..! . !.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.lu li:X~il(':) :.r::.::.I.r.~salul dlii \.\acst%.i U L I I .I I:! vlirs:a it. de i ~ l ~ ~ r i r . i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.~ril din !. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri..ic rill ti.-c x rc>s~:>pe.ilc. ! I I I C anterior.c:lc c ~ ? tc.t* I . pungiic (I.ului indust] ia! trcbuic s2 tic. t.: dial Saptr (ic..:.:~t. .I !::c p n~ 1'1 ..CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: . S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de .??.11 ALI Lln .itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.5 sru!lji. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.ci:ornalldat). :.1 c(!!>il~tii!i ~1. . zcamil) sau i:~.-~:ri i u 3' calJ5.c:~. cai. l ~d c c s t ~ .t>du<ului :pc!hl-:.L.ids>.I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~". 5'k idac2 !r7. ~. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr. !. c L ' ~ c ~~ s ~ .!:':I.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.-!.c..fatS cie n~cciic i (care a:.~!:.Lnelc.ire p::rro.i!sau legu:nc (Innrcov cu .I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ .i:3 C... i ~ ~ g .

pentru a se obtine grunji fini. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil.prepararea (curitire. . Se indulceqte cu zahk 5%. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. Se frimbntfi un aluat. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Se prepari at2t din lapte nefiert. &ere. Se lasi s i stea timp de 12 ore. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. portocale) sau de roqii. Brcinza' de vaci. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. 250 g zahk pudri.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. pentru a se separa b r b z a de zer. Apa (decoctul) de orez. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. 50 g zahk (10 lingurife).alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Se lasi s i se riceasci. in caz contrar. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. Se lasi s2i se riceasci. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. Se alege orezul de impuridti.2. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . . apoi se pune intr-un siculet de tifon. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. . . se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. un litru de api. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. un virf de cutit de bicarbonat.se folosesc numai cu@e inoxidabile. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. piersici. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. fn continuare. . cbt qi din lapte fiert. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. 250 ml lapte. 60 g unt. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. amestecbnd mereu. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). se vor respecta urmitoarele reguli: . Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. fiert bine 1 d I . Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici.5. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu.

.

500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. Supa de came. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. qi. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. ir momentul k care se serveqte copilului. zmeur& c2pquni etc. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. 300 g morcovi tineri sau carote. 1 p5trunje1. fructe. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . potoleqte setea. timp de 5-10 minute. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. dac5 este c a u l . morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. se pune putin2 sare. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. Supa de morcovi. Se spal5 in rnai multe ape reci. Sufleu de cereale (porumb etc. I . p h i se inmoaie foarte bine. care sunt d2un5tori. lapte proasp%. Se poate folosi presa de stors fructe. apoi cu api cald5. se scurg bine de ap5. prin confinutul lor in zahk (10-13%). fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. amestecat sau alternativ. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. se paseaz5. Pireul de cartoj?. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. Dup5 fierbere. Sucul se trece printr-o sitii. 112 telin5. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. l5mdi. Sucul de morcovi se poate da. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Din cauza gustului a m h i . care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. Important. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Sucul de morcovi. 40 g cereale instant. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul.se spal5 qi se taie in rondele s u w . Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. se poate lua grhimea. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. curat%. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. 1 litru ap5. cu alte sucuri de fructe (portocale. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. verzi. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. se apal5 qi se fierb. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). dispare gustul a m h i .). Fructele citrice (portocale. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. se cur5@. Sucul de zmeura'. mai tinere. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. iar cartofii se cur5@de coaj2. Utilizarea este multipl5. 2 morcovi. Sucul de tomate. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . Se aleg frunze fragede. 1 ou. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. Se aleg morcovii mai tineri. inl5turhdu-se coditele. de sear5. Diluat cu ap5 simpl5. 250 ml lapte. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. 30 g zahk. Se strecoar2 printr-o sitii. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). alte fructe de sezon). nu este acceptat de toti sugarii.) cufructe. Se pregbqte bainte de mas5.lingur2 de lapte wndensat. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca.

in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. Se prepari de preferint. dupi sezon: morcovi. cu api rece. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. la Siropul de zaha'r. 10 g g r i ~ (doui lingurife). se adaugi grip1 turnat in ploaie. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. vara se adaugi ardei gras. Zaha'rul invertit. ~nifele. cimbru.2 pe bazi de unt sau margarini. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. tomate. . 1-2 pistii de fasole verde. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. se rgcevte. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. Cind legumele sunt fierte. piper. cartof. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului.). cartofi sub toate formele). telini. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. fripturi. Se rnai fierbe 15 minute. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. corespunzhd cu 50 g zah%r. maghiran etc. tarhon). mirar. Sosurile nu vor fi prea grase. budinci cu carne. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. in api rece (sub jet). Dupi fierbere. imbogifit cu unt sau ulei. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. Dintre sosurile reci. clitite. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. In caz de zaharisire. sufleuri.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. in cantitatea cea rnai mare. se indepirteazi spunla ~i impurititile. de cel a1 adultilor. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. h continuare se va da fie amestecat. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. ceapi. n u c ~ n a r i . Supa de zarzavat. . 500 ml api. in timp ce fierbe. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. Se fierbe acoperit. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). se d i din ce in ce rnai concentrat5. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. fie numai cartofi (copiii slabi. 5. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. budinci cu legume. cu tendinfi la constipafie). 0 lingurifi confine 4 g zahir. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. se completeazi apa evaporati. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. un mare num5r de variante. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. ajungind p h i la consistenfa de pireu. sau dispu~i diaree.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. in 50 rnl api se dizolvi 1. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. pitrunjel. creme. Se pistreazi la frigider. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. se zdrobesc usor cu furculifa.3.). dovlecel. se va fierbe in baie de api. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. leustean. gulie. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. Pentru a preintiimpina zaharisirea. creme de legume. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. salate de fructe. ciulama. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. Se prepari din legume variate. foi de salati verde. dupi plac. cu chiftele. Se strecoari.

un morcov. o r2d?icin2 de p2trunje1. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. Se strecoari supa. pitrunjel tocat yi untul. cur2pte de pielife yi s h b u r i . 1 gabenu?. un gabenug. Camea yi oasele. apoi se pun s2 fiarbi in api. Poate fi servid cu crutoane. 100 ml lapte. Se pune din nou la fiert cu orezul. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. se adaug2 fasolea. frunze de !elink o lingur2 de orez. ti%iepi. pltrunjel tocat (smhthl). se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. 100 ml lapte. sare. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. Supa' de ro8ii. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. o ceap2. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. Royiile. sau 250 g came de pasike. 600 ml ap2. sare. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. iar zarzavatul se paseazi prin sid.20 g unt. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. La copiii mari se poate servi cu crutoane. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. doui lingurife de s m h t h i . SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. o ceap$ 30 g unt sau ulei. sare. C h d zarzavatul este aproape fiert. cu unt y i cu api. pitrunjel. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. Se adaugl un sos alb. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. 50 ml lapte. cur2pd. cu lapte. 112 gabenuy. un ardei gas. o lingurit2 a n $ sare. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. unt. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. 150 g conopid2. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. in loc de orez. se rnai clocoteyte. dou2 linguriie de mini. un litru de ap2. 2 linguri iaurt. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. &ar verde. p2trunjel verde. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. C h d sunt fierte. Se trec prin sid. 600ml ap$ 300 g royii.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. in ap2 rece. un morcov. Sups'-crema' de conopida'. p2trunjel verde. Separat. 100 g fXni4. doi cartofi yi dup2 sezon. 200 g cartofi. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. tocat. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. 20 g =n2. . ti%iadin buc2Wle de 2 cm. 25 g a n $ 100 ml lapte. sau cu "zdrente". o ceapi m i d . o lingurip de zahik. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . p2trunjel verde tocat. se pun lafiert. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. sare. Sups'-crema' de muza're. se paseaz2 prin sid. Zarzavaturile se spal2 bine. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. Se mai fierbe 15 minute. Separat se leag2 m a cu laptele rece. o lingurip unt. o lingurip unt. o ielin$20 g unt. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. 600 ml api. se toaci m h n t . 20 g conopidi sau mazke verde. bine spaate. 200 g dovlecei. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. se fierbe acoperit la foc domol. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). conopidii. unt proasp2t. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. Se cur2g morcovul yi ceapa. unt. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. 600 ml ap$ 150 g came de vid. fie cu bulion de came. pitrunjel verde. fierbdndu-se bine. sare. pitrunjel verde. se mai adaug2 mazke verde. un morcov. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. Sups'-crema' de dovlecei. C h d clocoteyte. Supa' din came de vita' sau pasa're. sare. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. 50 ml lapte. doui royii sau o lingurip de bulion. se cud@ de coaj$ se taie. o rldicini de pitrunjel. o royie).

5 g unt. Sos verde. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Se freacii gilbenu~urilede ou. peste care se adaugi zeama rece de spanac. 150-200 g os "cu sit$'. 20 g unt. sare. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. liimhie. piper. un gilbenug. sare. 4 linguri smhnthni. unt si se ingroasii cu pesmet. o linguri de unt. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. 15 g fiini. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. sare. ofet. 600 ml api. 10 g unt. se pune la fiert.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. se adaugi fiina. f k i a mai fierbe. un ou. la legume fierte sau paste fiinoase. untul qi la sfiirsit mkarul. Spanacul se fierbe cinci minute. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. Apoi se adaugi gi orezul. zahk. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. phn5 se ingroasi ca o cremii. 112 lingurifii de miere sau de zahk. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. un vhrf de cutit de unt. Se adaugii sare. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. amestecat cu f i i n i gi cu sare. 200 ml lapte. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. la orez etc. Se serveste cu legume fierte. Sos roz. carne fiartii. 112 ou. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. sare. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. 2 lingurife de orez. Se adaugii sare. chteva linguri de lapte. apoi se sfirhmi cu lingura. mugtar. douii linguri de zeami de limhie. piper gi se bat bine. tiiiati bucifi mici. in caz c i se folosegte ofet. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. o lingurifi de mustar. Se fac bile de miirimea unor nuci. sare. sare. . La urmii. se adaugi oul. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. 12 frunzulite de tarhon. ales gi spilat. se toarni in sosul alb. piper. 0 lingurii de fiini. Sosuri Sos alb. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. Se servegte cu oug fierte tari. conopidii. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. piitrunjel. liimhie sau b o r ~ . se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. sare. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. 4 linguri de untdelemn. pitrunjel verde. miirar. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. Sos de fructe. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. sare. Acest sos se toarni peste salad. Se fierbe la foc moale 5 minute. Sos alb "be'chamel". felini). Sucul. Se adaugi gilbenugul. Sos de tarhon. sare). Se amesteci neintrerupt. Se stinge cu lapte rece. Untul se topeste la foc tare. 200 ml lapte. adiughnd chte pufin untdelemn. 200 ml lapte. tarhon. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . 50 g fiini. hrean gi unt ~i se amesteci bine. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. 10-20 g pesmet. in cuptor sau la foc moale. piper ~i o lingurifi de api. 10 g hrean. 4-5 linguri de untdelemn. creier. care este frumos colorat. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. apoi morcovul si pitrunjelul). 200 g carne fkii os. mirar. sare. 5 g unt. amestechnd bine. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. sare. splilate. 5-6 linguri de ulei. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. Ciorba' de perisoare. 10 g fiini. o lingurifi unt. 10 g zahir. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. fasole verde). Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. o ceapi. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. Frunzele de tarhon. 114 kg spanac curifat. un morcov. sare. carne fiarti sau cu perigoare. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. Laptele. Pentru sos de mere: 300 g mere. phni cBnd se coloreazii sosul. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. Sos de hrean (pentru copilul mare). sare. Sos tomat. o linguri de apii. piitrunjel. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. poate fi adiiugati la supi. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. 10 g Ginii. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte.

se bate putin.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. Se pune la in&u$it. un giQbenuq. 1 l h i i e . 2-3 linguri de s m i n W . salatli verde etc. salatli verde. salatli de cartofi. sue. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. un ou. Se scot pe o farfurie inc%zitli. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. sare. pentru a nu se usca. C h d carnea este fiartil. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. 2 felii de carne. in unt incins. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. Pui cu smcintdna'. Se serveqte cu crochete de cartofi. in ulei bine incins. o jum3tate de chifl3. diluatli separat in putin3 apl rece. Se adaug3 untul topit. Se ia de pe foc. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). pieptul sau pulpele de pui. iar zeama obtinut3 se strecoari. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . o jum3tate tefin3 mic3. Carne de p a e (300 g). Se fierb in citeva clocote. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. 50 g unt. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. o l i n w de &$ un ou. Carnea se taie felii. un cartof crud. Se introduce umplutura qi se coase. s u e . Se serveqte cu salati verde. Sos cu ga'lbenuq. Se serveqte cu peqte rasol. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. sue. 50 g n unt. 100 g unt sau ulei. Se adaug3 gillbenuqurile. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul.5 Zinguri lapte. fi 3540 de minute carnea este moale. Din filing. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. un g2lbenu$. sue. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. care se fierbe 20 de minute. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. Carne de pui. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. glluqte de chifle sau cartofi fie@. 100 ml lapte. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. ou. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. verdeap tocatli m h n t . amestecind continuu. Cind carnea este aproape moale. se adaug3 gdbenuqul. $nip2 in aluat. se bat. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Se servesc cu cartofi priljiti. 50 ml untdelemn. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. apoi se pune carnea inapoi. Maioneza' cu brdnza' de vaci. dou3 gulioare. 60 g zanavat. sot6 de morcovi sau de dovlecei. iar pulpa se stoarce prin tifon. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. 2 gdbenuquri. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. dou3 linguri de lapte.150 g roqii. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Se amestec3 cu s u e . . Dup3 gust. Treptat.50 g unt. 40. un ou. sue. 100 g b r k 3 de vaci. se adaug3 uleiul. Pui umplut. 50 g unt. o ceap3 mic3. fiind uqor digerabil3. se adaug3 p3trunjel verde tocat. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. pstrunjel. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. Franzela se taie in cuburi mici. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. z a h h l qi untul. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. Feliile se introduc in acest aluat. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. 250 ml ap3. Pasa're Z sos alb. caise. RulaaZ cu came tocata'. 200 g carne de viti. sue. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . legume fierte. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. La fel se prepar3 sosurile de viqine. 50 g unt. Un pui de g&& 80 g unt. Se p a t e semi cu mhiiligu@. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. verdeap qi 112 ou crud. 100 rnl lapte. o ceap3 mic$ 20 g sue. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. sue. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. Pentru umplutur3: 80 g franzel3.

sare. 500 g roqii. o gulie. ras. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. o linguri de unt. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. 10 g Gin5. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. sare. gilbenuqul. 112 linguri de fiini. caqcaval ras. se serveqte caldi. Se ristoarni in strecuritoare. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. 100 rnl untdelemn. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. 250 g fasole verde. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. o linguri de pesmet rumenit. 10 g fini. la baie de api. Se servesc cu salati verde. 500 g fasole verde crudi. 0 conopidi mici. verdeafi tocati. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. s m h a n a . sare. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. Se servesc calde. 2 linguri de smPntiini. 2 morcovi. Se curiti dovleceii. smiintiini. un ou. 100 g smhtiini. un ou. Dovlecei la tava'. se presari cu ca~caval. se reaqeazi in cratiti. 50 g unt. Se serveqte cu omlea sau cu orez. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. sare. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. unt. verdeati. Maziire verde iniibugitii. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. Budincii de dovlecei. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. pesmetul qi albu~ul spumi. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . Se pun la cuptor cu untul. se curifi. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. sare. se adaugi untul frecat spumi. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. curitati de coaj5. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. . Budincii de conopida'. o linguri de smantiini. dup5 ce totul s-a ricit. sare. untul qi verdeata tocat5. pesmetul. albuqul spumi. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. apoi in lat. se zdrobeqte. Se ristoarni. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. o linguri de pesmet. Se fierbe conopida in a p i cu sare. Fasolea. 100 ml lapte. Separat. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. 50 g unt. Se amesteci cu pufini sare. Cartofii bine spilafi. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. 50 g qunci. 250 g cartofi fie$. Eina. putin zahk. Se adaugi verdeata tocati m b n t . un ou. 200 g mazke verde. Fasole verde. un cite1 de usturoi. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. 20 g unt. 30 g unt. in care se prepari mancarea.50 g ca~caval un ou. Se lasi s i se riceasci putin. se trece prin maqina de tocat carne. 2 roqii. o ceapi. Un morcov. o lingurifi de pesmet alb. verdeafi. sare (piper). Budincii de cart03 cu guncii. 229). Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. 20 g unt sau ulei. cimbru. ca~caval ras. 80 ml lapte. Se poate servi cu friganele. se spali qi se taie in bucifi in lung. verdeaf5 tocati. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. qunca t5iati bucifele rnici. 2 lingurite de unt. Se presari cu sare. iar cartofii se fierb separat in coaji. din unt. un fir de praz. sare. pitrunjel. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Se arunci apa in care a fiert. se coc la cuptor. 100 g qunck 100 g caqcaval. p h i ciind se inmoaie fasolea. fiini. iniibugite. f i i n i sau pesmet fin. 2 dovlecei. 2 linguri caqcaval ras. sare. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. o linguri rasi de Eini. 1-2 dovlecei. 2 lingurite de unt. 20 g caqcaval. Se clocotesc pufin in api cu sare. Se spali bine morcovii qi cartofii. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. ca qi roqiile tiiate in felii. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. 4 cartofi.MBnciruri de legume Legume combinate. cu gilbenuqul. sare. o linguriti de fgini. Chifelu!e de legume. de 3-4 cm lungime. pitrunjel. in loc de smhtiini. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. se scurge. 50 g unt. mkar. Se spali dovleceii. 30 g unt. 6 cartofi mari. Cartofi umplufi. curipte qi spflate. caqcavalul. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. Se fac cu lingura chiftelute. 0 jumitate felini. sare. C h d este moale se strecoari. sare. se stropeqte cu smiinthi.

dupi ce au fost curipp de coajg. 114 or%. inibuvite cu zah&).yoarg. 150 g spaghete. 4 dovlecei. salat2 verde. 1 linguri@de unt.yi puling sare. 25 g stafide. ceapg. Se fierb la cuptor. Se coace la foc domol.a de vacg (sau u&) cu untul.yi se scurg bine.yi se preseazi. Dovleceii umplup se a.yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. se c u s @ . sare. pupng sare. bgtut2 cu 50 ml lapte). ceapg verde). praf de copt. 15 g orez. 100 ml ulei. 20 g unt sau margarinti. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea.yoarg.Dovleceii spglati .yii. pe ambele p w . Omletii. 10 g unt.yi o linguri@ de unt) . 150 ml lapte. 50 g nuci mgcinate.yi cur+Ji se rad pe rkitoare. o lingus past2 de rovii. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . sare qi zeamg de lgmdie. ca un compot sckut. se s & W cu furculip. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile.yi se pun ckeva buciple de unt.yii . m&ar tocat. 50 ml lapte.yi scobifi de seminp.yi sarea. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. zah&. Separat se amestecg &a cu untul topit . Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet.ye cu pu$ni apg .yor. 2 chifle. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). 40 g . separat se fierb merele curgpte de coaji . sare.yul.yi se presarg cavcaval ras.200 ml sos de ro. . 10 g unt.yi se limpezesc. Se toarni intr-un vas uns cu unt.Se freacg br2m.yi se mai lasg in cuptor.yurile. unt. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. Se pune in cuptor 10 minute. 200 g cartofi. Se umple fiecare jumgtate de ou . scoqi. Crochete de carfofi. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . se adaugi pasta de rovii. Se strecoari. G a p in doug .yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. 40 g unt.yi untdelemn. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.yi iar un strat de chifle muiate.yi se taie in lung.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. 2-3 linguri de verdea@ tocat2. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. un r h d de nuci . sare.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. se amestecg cu verdepile . 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. Se face un de aluat din a n t i . 2 linguri zah&.yi ulei. Se t o a d ceapa . pesmet.yi&ate felii. se adaugg condimentele. Se pe frunze de salat2 verde. 50 ml lapte. se cur%@ coajg . se scot g2lbenu. zeami de lgmtiie .yi cartofi. se scurg . 25 g s m h t h g . Se fierb ougle tari. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. 2 linguri apg. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte .yi se indoaie pentru a permite . m&ar. 2 oug. cu z a h h l . C h d sunt fie*. fntr-o crati@ mici unsg cu unt .yi s-a rumenit budinca. o lingurip de unt.yi se stinge cu o cea. La mijloc se face cu lingura o gropi@. 200 g cartofi. s m h t h g . Dupi ce se ricesc. Se scoate pe o farfurie caldg . sare. sare. 2 oug proaspete. verdeap . Cartofii se fierb in apg cu sare. Spaghetele se fierb in apg s&at2. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . 10 g unt. r k i t e . un r h d de mere. Se dg la cuptor p h g se rumenevte. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . o lingurg rasg de unt proaspilt. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. Spaghete in sos de rojii.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. Oua' cu verdepri pe salatii verde. Se umplu dovleceii. sare.ycg de apii. 100 g fainti. dupg gust. Se amestecg cu orezul. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. 112 ou. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. Se fierbe orezul cu apg.yi cdteva bucgtele de unt.yi se ingbu. apoi in pesmet . Budincii de N i n e albii cu mere. un r h d de orez.yunci slabi. se fierbe.yi se toarng in tigaia cu untul incins. sare. apoi se adaugi pastele @noase. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. 112 ou . o Lingur3 b&zA de vaci. un ou.yazg in tavg. o prizg praf de copt. 2 mere potrivite. Dovleceii pot fi umpluti . Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). &at2 cu uleiul . in care s-au inmuiat chiflele . sare. se adaugg sosul de ro. 150 ml lapte. se lasg pu@ s i se scurgg. 3 mere mari. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. Deasupra se toarng laptele. se presari putin2 scoqi. 1 lingurg de orez.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. albuvul spurn5 . un ou. Budincii de pdine albii cu juncii. Budincii de orez cu mere.yi se psjesc in ulei bine incins. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg .yi se formeazg cu m h a crochete alungite. Ouae se bat cu apa qi sare . in care se sparge oui.

Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. sare. un ou. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. pufinii boia dulce. portocale. ouii. coajii qi zeamii de Iiimze. Roqiile se curiifii de coajii. ceapii tocatii m h n t . apii. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. o ceapii. ulei. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. piitrunjel verde tocat. pere. Sucul de la 114 liimse. 3.sii fie umplua mai uqor. zeamii de carne sau de zarzavat. 30 g unt. 30 g nuci sau migdale. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. 3. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . ciipquni. parmezan. 3 lingurife de unt. suc de l5m2ie sau otet diluat.100 g unt.gust5ri R o ~ i iumplute. 2. 100 ml iaurt sau smPntAnii. se adaugii untul frecat bine. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. Suc de la 112 liimPie. Sucul de la 112 IiimPie. sare. carne de vifel. 2 linguri de suc de fructe. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. Fructele mici se pun intregi. Salata' de mere. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. creier. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. . zmeurii. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. un ou fiert tare. suc de l k 2 i e sau ofet. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. struguri. 2. l k 2 i e . Ardei gras cu brdnza' de vaci. cPteva fire de coajii de l h % e . liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. cireqe. 112 ceapii mic$ boia dulce. Pasta' cu came de vita'. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii).carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. 25-30 g zahiir pudrii. cu pufin untdelemn. 250-300 g mere. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. 20 g stafide. 2 ardei graqi. se taie capacul qi se scobesc. cu sau verdeafi tocatii. o salatii verde. Pentru salata de fructe: 1. Conopida se fierbe in apii cu sare. o lingurip de pastii de tomate. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. i cu . dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). caise. o 2 lingurii maionezii. 2 lingurife unt. sare sau pufin zahiir. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. zeamii de l h 2 i e . piersici. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. piitrunjel cu 2 tocat. pasiire sau peqte. variat colorat. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. o u l 2 roqii. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). scor@qoarii. 2-3 r o ~ i i . apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. 100 g pulpii de fructe. 100 g brPnzii de vac$ sare. conopid5. pastii de tomate. suc de l h s e . l&n2ie. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. se adaugii ceapa tocatii m h n t . Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. sare. foarte proaspiit. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. Salata' de conopidri 400 g conopidii. sare qi liim2ie. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. Se adaugii ouiile biitute. s5 stimuleze apetitul copiilor. La sfPrqit se adaugii oul fiert. pufin untdelemn. o lingurii de ulei. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. sare. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. Salata' din amestec de fructe. Pentru salate de zarzavat: 1. cele mari se taie felii foarte subtiri. mere. 10 g ceapii. 300 g fructe. 100 g ficat crud. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. tocat m h n t . Aperitive . Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. BrPnza de vacii se freacii cu untul.

Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. p2n5 c h d se Gne singur de tel. Se fierb cartofii. 112 1lapte. 250 g zahk pudrl. se taie piitrate. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. se curiip de coajii qi se taie felii. Apoi se riiceqte. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. 150 g morcovi raqi. mkar. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. albuqurile biitute spuml qi sarea. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. Salata' de crudita'fi. sare. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l .Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. Se toarnii intr-o forml. 500 g z a h k tos. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. creme. un ou. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. Se lasii s l tragii 15 minute. qi se adaugl incet laptele. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. doul linguri de zahib.4 foi de gelatinii. Se lasii 20-30 de minute. 200 g Ginii. 2 linguri g zahib. C h d se desprinde de marginea formei. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. 250 g fructe. turnat putin c2te putin. se bate albuqul spumii. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. Se serveqte cu friqcii. se curltl qi se scobesc. 3 0 ~ 5 . Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. Se adaugii roqiile tiiiate. & n l c2t cuprinde. Budincd de g+ (4 po$i). Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . sare. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. Fursecuri cu miere. coajl de l h % e . la budinci. amestec2nd mereu. tocad. 70 g zahk. se curltii de coajl. Se pune la rece. vanilie. se strecoarl laptele rlmas. 50 g mere rase. suc de l h % e . se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. 112litru lapte. Se amestecii toate zarzavaturile. Laptele se pune la fiert. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. Fructele proaspete (ciip~uni. 112 pachetel praf de copt. 4 ou5 fntregi. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. se unge cu gem sau dulceap. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. vanilie. gem acriqor. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. 200 g varzii alb$ tocatii. 400 ml lapte. apoi se adaugl griqul in ploaie. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. coaja de llm2ie. Se inmoaie in albuq. Se amestecl totul bine. zmeurk mure. o ceapii micii. caise sau piersici) se spalii. apoi se riistoarnl. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. ins2 nu mai mult de un minut. sare. Mere coapte umplute cu dulceafa'. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. Dupl ce au fiert toate glluqtele. &la le acoperi. se spall bine. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. 6 albuquri. se adauga mierea caldii. - . Dupl gust. p2nii se incheagii. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. Budinca' cu fructe (4 po$i). se scobesc qi se umplu cu gem. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. unt. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. suc de llm%e. zahib. 140 g unt. C2nd se scoate budinca din cuptor. un morcov ras. doul ouii. Se arde zahk intr-o tigaie. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Se servesc calde. 1 2 0 griq. Lapte de pasa're. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. sare. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. un ou fiert tare. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. Se spalii. 100 g {elinii rasii. Din Ginii. Se servesc calde. 4 linguri de miere caldii. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). mere de mbimea unui ou. 2 linguri ulei. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 250 g cartofi. Salata' portocalie-alba'. friqcii. la cuptor. Se aleg mere shiitoase. 2 roqii. Se ia de pe foc. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. Se aleg merele. se toarnl deasupra laptele fierbinte. bltihd incet. 4 ouii. sare. se pot presiba nuci sau migdale tiliate.

Se adaugii fructe conservate (cire~e. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. 2 o u l z a h k vanilat. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. 100 ml lapte. arnoniacul qi laptele. portocale). 250 g zahilr pudrii. piersici. 100 g unt. Se coc trei foi.ananas din compot). Diferite fructe proaspete.5-2 cm diametru. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. Prcijitura' cu crema" de la'mdie. se coc la foc potrivit. . se adaugii fzna. bine coapte. zmeur8. Se spa18 bine. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). 2 g8lbenu~uri. Se formeazii bilufe de 1. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. i ~ i n e . 1 lingurig de amoniac. Dupii ce se riiceSte. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. 140 g zahk. Se ung foile. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. piin5 se ingroaqe. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". suculente (cake. proasp8t preparat qi riicit. Pentru aluat: 500 g fiiinii. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. zeama qi coaja de la o liimsie. Se freacii zahikul cu untul.Retete culinare sistent. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. ciipSuni. Pentru cremii: 250 g unt. apoi qi o d e .

iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. inec. greutatea. randamentul ~colar. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. hihicia. perversiuni sexuale). csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului.membrele inferioare. pilozitatea etc. bustul.5 kglan ~i cu 6 cmlan. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. ca ~i gradul de inserpe social%. ai unor grupuri sportive. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. in acela~i timp. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre").-r SCOLAUUL I I . televiziune etc. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia.14 ani). traditii etc. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. traversarea strbilor. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. sii le accepte dar. prefer2 anumite activit2$. cariile dentare. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. droguri. pilozitate. alunecu~ ape inghepte.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. rolele. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. potentialul intelectual ~i fizic. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. psihicii ~i socialii. acneea juvenilii. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. boli venerice. unele boli. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. nevrozele. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. obezitatea. etapele pubertiitii. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. Se "schimbii" dintii de lapte. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. b) ba'iefi: organele genitale. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie.-. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. jocuri in pe locuri periculoase. Copilul devine adult.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. alcoolism. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor.1. anomalii sexuale. erupiind cei definitivi. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). participare la actiuni antisociale. 237 i ? . probleme de igienii mentalii. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . uneori greu de rezolvat. Toate in aceste procese. carentele alimentare.ADOLESCENTUZ MC 6.

Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. ploi torenfiale. gustarea). 7. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. teme de moarte. rude) 15. speranple. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. pan% de electricitate. incepe s B . in d o d t o r . Dore~te fie ca prietenii. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. incapt. 3. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. La mul* apar co~maruri. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. Se preocupil din ce Se . emofiile. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. TABELUL6 . 4. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 .) . Este mai pufin egocentric. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Se exprim5 prin vorbe. Tehnica primului ajutor 5.) 5. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. folosirea closetului public.Pot sil revinil unele fobii anterioare. telefonul. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. 2. 9. miincat. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. imbracat $i incatat. de bloc. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. spiilarea dinflor. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. 5.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. Dezvoltarea socio-emofionala'. 6. ForrnuleaA fraze complexe. adresa. e m o p ~i ghduri. cu 17. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. inundatie) 6.~ i interiorizeze ghdurile. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. in schimb. S% se joace cu cheile. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. sp&larea &nilor inainte de a m k a . Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. incontinenp urinar5 etc. Venifi ac& la t h p . cititul etc. sunafi in prealabil 9. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. 8.. nu zgomotos) 3. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Uudafi copilul pentru succese 11. Competiga este importantli. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. inundatii 9. grindins. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. Sfaturi pentru prepararea mesei. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8.TABELUL 6. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12.

devine ordonat.). gimnastici. Nutrifia. Devine expansiv. bancurile. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. apar greqeli. Prefera jocurile in grup. btelege clasificarea. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. uneori p h i la epuizare fizici. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. "qtie tot!". incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. muzic3. 248 Jocurile. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. insotite de un salt in creqterea staturali. uneori cu alur3 de $ef. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. Se constati mari variatii de apetit. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. dar qi viap animalelor. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. devine mai suplu. Este interesat de dans. reflecteazi. traversare etc. Nutrifia. Este foarte sensibil.$koZaruZ mic. jocurile de cuvinte. Siguranfa. transformkile in natur$ anotimpurile. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. Vrea s3 "faci". Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . nu calitativ. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. estetic. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. argumentativ. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. inot i in ape curgitoare qi la mare. Desenele devin tot mai detaliate. La 7 ani devine ginditor. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. conceptul de spatiu qi timp. Maxilarul inferior incepe s i creasci. cintecele . se schiteaz3 talia. dupi-amiaza. deocarndati de ambele sexe. Jocul. Dezvoltareapsihica'. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. cu greqeli rnai rare. Motricitatea fini nu s-a maturizat. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. scrisul nu-1 rnai oboseqte. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. camioanele. Gitul devine mai subtire qi mai lung. incepe multe. Motricitatea fin5 este deplini. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. seara.preferi qi unele melodii. sinii devin proeminenti etc.).maqinutele. literele nu rnai sunt trasate perfect. ti plac ghicitorile. dar incepe s i prefere grupul. invati s3 citeasci qi s i scrie. Se joac3 inci singur. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. incepe s i colectioneze cantitativ. skate. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. dimineata. dar finalizeazi putine. alcoolul. NU in zone cu trafic. Diferentiazi stinga de dreapta. 248). Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. I I I ~l I I I I I 1 I . Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex.). skitul corzii. Perioadele de creqtere. in comparatie cu trunchiul. De altfel toate miqc%ile devin coordonate.). Atentie la mersul pe bicicleti. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". serializarea. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. Sunt frecvente ticurile nervoase. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. de obicei cu copii de acelaqi sex. Foloseqte telefonul. vremea. Limbajul devine rnai agresiv. Prevenirea accidentelor. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. Dezvoltarea psihica'. Nasul se subtiazi. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. Dezvoltarea socio-emofionala'. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. V e ~ i pas. Imuniza'ri. Toracele se turteqte anteroposterior. I se pot incredinp treburi in gospodkie. Poate apiirea miopia. drogurile. insolatie etc. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. jocurile cu balonul).

Creqterea i n inilltime este acceleratii. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. neliniqte.Dezvoltarea socio-emofionala'. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). Se inregistreazii mari variatii afective.) sunt adesea riscante. Elementele esentiale se apropie de adult. caden). In familie este din ce in ce mai sigur pe el. Simp1 umorului este dezvoltat. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). fier. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. Ii place actoria. Antagonizeazii cu s_exulopus. Este nevoie de mese mai dese. Biiietii sunt incii "mai copii". Nutrifia. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. La b%e@apare masturbafia. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. flirteazii. tiaminii. Preferii_copiii de acelaqi sex. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). De altminteri. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. fi place societatea. Judec5 probleme sociale. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. Colectiile devin calitative. Siguranfa. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Timpul liber. La multe fete apare menstruatia. Jocurile. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Spiritul de bandii atinge apogeul. Siguranfa. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. oboseal5. Atentie la mersul pe bicicletii. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. dans. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. ascensiuni pe munti. Foloseqte bine ideile abstract:. Dezvoltarea socio-emofionala'. Este manierat cu adul@i. Imuniza'ri. Nutrifia. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. inot i n ape necontrolate. giititul. Devine conqtient de diferenple de sex. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. discuri. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Munceqte pentru bani. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. cii se acceptii . Este mare amator de muzick radio. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. telefonat. 1 . lucrul manual. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. Este interesat de sport. Dezvoltarea psihica'. carne). Nu "are timp" sii mMince. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. lucreazii manual. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. le tachineazii. Este interesat de modul de reproducere uman5. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. vegetale (fructe. Face tot felul de planuri. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. proiecte. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Maturizarea este mai precoce la fete. Agreeazii sportul. organiziirile in grup. excursiile. Sunt refractari la rutinii. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). indoieli. 1 .

Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. alfii nu se pot exprima. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. fin pasul cu achizitiile lui. e) in orice discutie cu scolarul. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. despre ceea ce spun si fac piirintii. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. s i stabileasci analogii. chiar daci rationeazi bine.~i. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. Copilul trebuie "invitat s i invefe". Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. d ) s i fie accesibil. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. de a crea.Folarul mic. Pe de alti parte.uneori . Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. . scolarul va dobindi gindirea logici. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. s i capete gustul lucrului bine ficut. pentru a evita insuccesul. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. va invita s i aprofundeze un subiect. se autoizoleazi si devin timizi. Amhinnfa familiala'. diferente. r de a descoperi. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. ajutat de pirinti in mod discret. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. adesea de la egal la egal. mai putin dotat. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. Conditii de lzicl. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. dar nefericit. direct si natural in discutiile cu copilul. Un copil inteligent. pisilogeala. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Criticile aspre. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. batjocura. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. respectiv adolescentul. sau lene~i. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. prea autoritar. Aceasti trisituri existi in el. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. Altul. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . cauze si efecte. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. lucreazi greu la scoali.remedia. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. s i caute explicafii. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 .fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. fie ale unor dezordini afective.

iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. e) schimbarea frecventi a ?colilor. 6. . nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. cu dificultifi la invitituri. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. celilalt Sters. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. prin scris de rnilntuiali. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. Faraday. 120-130: Bach. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. incoerente. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. prin teme neficute sau neterminate. greutate. 140-150: Keppler. posesiv. 150-160: Tennyson. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. instabilitatea psihomotorie. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. Copilul supradotat. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii.). societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. insuficienta auditivi. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare.i". Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. James Watt (considerat mirginit qi stupid). Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. "inexistent". se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. 130-140: Rousseau.2. 180-190: Goethe. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. prin lentoare la hcru. 110-120: Cromwell. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. 190-200: John Stuart Mill.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. 170-180: Voltaire. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. 160-170: William Pitt. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. depreciat. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult).f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. variabile la pirinfi. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente.

~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. crit si pentru par-inti.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . I n general. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~. L Ii ~-L .. dc capacitate:i tle etivturi Gzice. in ace:~str? periostl.16 ~ ~ ibjicli i .l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.1o1.!</ ~ l ( ~ isunt l. L I ~ Itie prieteni. L:! \ $i rcli~tiiIc . Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr. si s5nilnr. p . Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l .17 ani:.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.).ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc. in :?d~:. cctrilportament. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.o:~r!r. r ~ p c ~ . I I . .! ~ ~ I L IL. 5c.j~c a(f1111:-5. d. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .i::t..rebuil. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.).inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.ar:.lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .l.jeasc5 sri se ru>incze. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L...nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1. d:tc5 n u . coinparinciu-si 1nusc~11atu1. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i. La i d ii HZiclii. I .~cceasi~rirstd.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1. :111alij. din cauza crcsterii rapide. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. in timp ce ~c plri~g restrictiilc. 11cc3.1na1 nt! ncc.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. sc t'oloscsc.grincjirea abstract$.1 i Ji \c. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.~ifi cu adul.!ICC I . ~':.!nbr:lCc.'i de frusrrare. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup. i111aginativ:i.j~~!plicatin ~ I . diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor. L ..clc)r 111ai I-apidcsc. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni.. \ face c i ~ ialn ~nca'!'. I ~.nc.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". La r.!<i 2:^111nornlal5..c. lencsi.i.prc iiltii. Ele t.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'.a. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc. I ilc. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". sri >ti#: c.c. . l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.oic.I fe1. Perioada c.i. ~ .upatc dc cui71arat.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.i..dc ~l stringaci.il.i sli glindea\i.4c. ~ f a r a f'amil ici.'l I. h p\ihic.i cu i activ~tatii.rlt&~.5 . tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je.!t~.. Ii11it5 iombinat cu fluctu. j o .~~~!l. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. adcrri dc: h11ti. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i . ~lllisci~linitatca lor.:enitale si cap:~citateatle a ejacula.-i bjietii.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.ic3. ~ ldc.rste PI ictc. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de . din .) JY e. fetc.lrc sc' d e n tilt: [?er.c to. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i. 1L.th\olut 1.c..4dol~. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .?."c. I s ~.? I I I [ ~ I .~ i sclnene.i(' ! I'CLC:13. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . ~nijloc-ill tlirL:irr.ni fenne vorhedsc.:. L)cclar:ir~ilu h i ill. inloc~tit. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri .rc.~~. ~ t i i ~ ~:onstituico con. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii. 1 1 1 1 I . prcoc.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti.i')". Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric.I~ijieti~ ad ? c i . . ~ ~ ~ c .i p. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~.ca\tli relatie cst:. adopCind . Sc intjrcsc t'r~~o~ncn . Je bsicti ia dar . cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:. dar ele vor de\c.1!.+olarul mic.c.cli ctc. rachinati in glum..tcni. 1'1 ccli: inirji~\i .hi1nh3rifiiici. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).t un sex la altul.)istr. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .i\.cntr: inijlo(.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.cste mo3~1I cum arat5.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. Sunt acut rnaturitatca fij. iiar ?i in cc ~ : i .ho13:1!1!. ai Ir~ccp anxictate. : ~ l t cc.ile ])roduse in sfera genitalrl.i ctc. s5rutril.

iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor.pe de o parte pib-intii.~face i planuri de viitor. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . Demoltareafizica' a fetelor.sunt stresate. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$.spre r 17-21 de ani).11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . descoperirile tehnice etc. de fapt. de a . rnai &ziu la b%e$ .6-12. 257-262. Aparifia primei Vezi .Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. 244 . Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. nu trebuie ridiculizat. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. de a pune binele general haintea celui personal. spre 6. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. De regulg la 12. dar yi la 10 sau 16 mi. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. folosirea factorilor naturali . 6. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. Arnbele p$ .Sexuditateala copil".aud c h d altii le vorbesc. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. aer. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . modul de via12 (miycare.2. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Diferentele individuale sunt mari.11 Y mi.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat.. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. in medie 10 '/2 .21 de ani). dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp.1. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia.9 ani. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. elibereazg anxietatea acumulat5. Dezvoltarea independenfei . iar la bgieti la 18-21 de ani. pe & de alta copiii .2. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie.relatiile cu pa'rintii. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. Apoi se simt vinova$. armonia nationalitiitilor.soare. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . Comportamentul instabil. pornirile. api) yi ingrijiti medicale rnai bune.2. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). dominat de emotii. in rezumat. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. autocontrolul. pag.

ora de retragere la odihn5. se complic5 si se extinde.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. grupul de prieteni. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. cu tact. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire.~fixa optiunea pentru viata proprie. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. telefonie fiir5 fir etc. discuri. uneori. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. 3. in general exist5 "conflicte intre generatii". in astfel de situafii lupta pentru separare. in afara casei pkintesti. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. Violurile s-au inmulfit. banii de buzunar. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. P5rinfii sunt datori. Cei virstnici se schimb5 mai greu. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. frecventarea discotecilor etc. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general.+olarul mic. sri consulte pe dirigintele clasei. In adolescenfa tirzie. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. fardurile. si rnai grav. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. insii. adesea. . printre altele. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. cu o relafie deschisk apropiatii. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). crevte increderea reciproc5. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. adesea. Se ajunge la situatii dramatice. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. Adolescentul cosmetice.). Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. modul . sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. 2. pediatrul de familie si un psiholog. 4. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. c5 nu au limite. in ce prive~te privilegiile acordate. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. s5 stabileasc5 relatii sociale. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. in aceste cazuri. in mod justificat. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. permanent5. imbrgcgminte. I5sind impresia. Adolescentul doreste s5 plece din familie. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. de adaptare si de inseqie social-economic5. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. boli etc. vizionarea televizorului. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. imbriiciirnintea. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. p5strhd un dialog permanent.

Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. Se instituie un sistem distinct de comunicare. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. idei. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. Comportamentele acceptate se schimb5 repede.3. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . Activitatea de grup ~i rnoda. cu si &5 o utilizare eficient5. de regulii. Din piicate. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. dm familii foarte diferite. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. coafur5. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 .Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. nu ar avea-o. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. melodii. 0 parte din ei le practic5. Se contureaz5 comportamente caracteristice. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. astfel de situafii sunt rare. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. s5 "lucreze" pe timp limitat. Satele s-au depopulat. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. testhdu-si astfel aptitudinile. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. ceea ce le permite s 5 . 3. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5.2. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. in primul r2nd cu p5rinfii. 6. sii vorbesti. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. Jansuri. 0 band5 este alcgtuiti. 2. s5 acfionezi si s5 te imbraci. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. In rilndul tinerilor. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. Tinerii particip5 la diverse sporturi. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. de dinainte de anul 1990. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. uneori la intervale de c2teva zile. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. sub forma unui argou. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. biciclet5. altfel. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. licee industriale. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe.~asume i atitudini de adulfi.

infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. . ci pot conceptualiza dincolo de 6. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri.4. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s.~ faci propriile standarde morale. Uneori au experienta unor "trGri unice". a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei.5. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. "ce insemn pentru altii". Se cred "buricul pimdntului". Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. dupi o expresie populari. 6. ponderea anumitor materii de studiu. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit.2. nesociabili. in adolescenia tkzie. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. interesele ~i sperantele adolesceniilor. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. nu a fost atdt de profund sau disperat. "de ce m-am comportat in acest mod?". in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. incearci s 2 . i . Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. este capabil. in care cred cu adevirat. in acest stadiu devin capabili s i . De asemenea. Adolescentul vietii cotidiene. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. sthgaci. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. Pentru prima datg. modestia. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate.+olarul mic. metode de educatie. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it.o%ndeasci"ipotetic". fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. nu s-a bucurat. "ce sunt in realitate?".. alte relatii cu sexul opus etc. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. un rol important il au cinstea. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". fiinta uman.2.). dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. cu mult tact. precum qi despre spatiul geografic ~i celest.disciplinati. Din adolescengi timizi. Planurile de invitiimdnt. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract.

prezentat2 fn mod atr2gstor. Alimentatia (scolar mic.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). recui n o ~ t i n g respect. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. a) Comportamentulla masa'. $nut. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. de regulk rnai uSor. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. i ~ manifest2i dragoste.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . De aceea. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. Stadiul a1 4-lea . 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. dac2 ii este foame. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. Doresc s5-i ajute pe cei slabi.asociaw. nedorit. echilibrat2 trebuie inv5pte. empatia. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. incbt pot tolera alimenta$a adultului. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . 305-310. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. qcoal$ religie. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. loialitate. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . 6. asocia$e etc. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. condamns pe cei care le incalc5. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. ~i Dintre toate acestea. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie.~proteja i un prieten. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a .3. natiune. Masa nu va fi luat5 in grab2. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. concentrat ~i lini~tit. in conflict cu ale sale. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament.).

si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi.13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . Cu ciit copilul este mai mic.12 fete 13 .2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. intre 15 si 18 ani. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5.Scolarul mic. fructele. in ciuda unui apetit siniitos. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". Nevoile nutritionale ale copilului mic.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. Copilul mic are nevoie de ap5. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar.184 KJ. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. consum5 mai mult5 energie. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei.5.2 300 2 400 .9 660 10 080 .10080 8 400 . Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10.3 1 6 7. 100 g came sau produse din came. pestele.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W.9 I O 12 b3ieli l O . Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . nliinc5cios. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur.15 ani. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. Copilul nu trebuie educat s5 devin. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5.1 calorii.12% din aportul energetic. odat5 cu inaintarea in v2rst5.11 760 9 240 . 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). cartofi si zarzavaturi). El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. prin 250 ml lapte. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. came. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5).8400 8 820. " . iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie.7 560 7 140. peste. alte produse din cereale.I 800 1 700 . carnea. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. Apa este un aliment indispensabil. ougle. leguminoase. brhzeturi.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Cartofii. qcolarului si adolescentului. se consolideaz5 si . Un gram de proteine furnizeaz5 4. DROESE. Substantele plastice.2 800 2 200 . :I 11 4 . preqcolarului. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. Restul este confinut in alimente. I Vfirsta fn ani 1. se constat5 variafii de la o zi la alta. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. ou5).2 000 2 100-2300 2 000 . 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. HELGA STOLLEY) il 1. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi.1 400 1 500 . care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . briinza. Nevoile de lichide sunt mari. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. Pe de alt5 parte.

de aceea. "&n5 instant"). Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. cartofii. leguminoasele ~ifructele. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. produsele de cereale (fulgi. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5.piiinea neagrii. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B.. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. Nu este de dorit o cantitate mai mare. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt.8%) Lapte acru bztut. CO VALOAREA ENERGETIC. vitaminele din . Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. margarin5. confer5 mhciirii o satietate mai mare. sl5nin& untur2 r ' seu. E ~i K. D. Alte e s i m i ca untura. De aceea. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. margarina. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. fn majoritatea lor. 1980) Lapte (3.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. Ele sunt uSor de digerat. degresat (1. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%.TABELUL 6 5 . practic.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI.C. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. Copiii.l kcalorii. DORTMUND. ulei. seul vor constitui o parte mic5. uleiurile vegetale qi sl5nina. Tabelul arat5 c5. intralimentatie echilibrati a copilului. & alimentatia noastrg obi~nuitil. ce duce la depozitarealor. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. fn alimentatia copilului. toate alimentele contin gr5simi.5% grlisimi) Lapte normalizat. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie.3 kcalorii. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE.

piersici. mierea. zah5ru1. a) Natriul (sodiu). vuru: morcovi. ficatul. visine. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. caise. C) Fosforul. cimbru etc. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. cirese ~i banane. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. pepeni. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. Vitaminele. varza de Bruxelles. De obicei. salata verde. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. marmeladele. cartofi. banane. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. mgrar. morcovi. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. iumu: cartofi. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. vinete etc. spanacul ~i piersicile. rinichiul). brinz5 de vaci. ceap5 si usturoi verde. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). gogosari.Necesarul este acoperit prin lapte. cartofi. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. ardeiul. untul. castraveti: toumnu: mere. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. deoarece mentinerea vita- . bomboanele. in afar5 de vitamina D. b) Calciul. leguminoasele. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. mandarinele ~i piersicile. vitarnina C. g5lbenusul de ou. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. carnea. prune. pe~tele. rinichii. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. lobod5. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. decit cea cu gr5simi multe. (tiamina). mezelurile. ridichi. pere. cascavalul. zmeur5. varz5. urzici. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. nuga. slhina cu came. ridichi. felin5.: carnea de porc. sfecl5. struguri. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. coac5ze. 112 litru de lapte (integral. toate dulciurile lipicioase (caramele. telemea ~i mai pufin prin came si piine.complexul B. fasolea verde. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. Alimentatia complex5. praz. fosfor. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. produsele de carne sau conservele de peste. sp5larea riguroas5 a dinfilor. calciu. ceap5. c) Viturnirza B7 (riboflavina). fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. fulgii de ovgz. varz5.. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. telemeaua. proteine). maz5re verde. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. Astfel: prim6vum: salat5. andivele. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. ardeiul. conopid5. morcovi. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. afine. A direct utilizabil5 (retinol). spanacul. f5ina intermediar5. ardei gras.caisele. produsele de cereale (Eina integralii. pere. spanac. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. p%trunjelul. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. f5r5 recomandarea medicului. b) Vitumina B. cgp~uni. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. bomboanele. varza crud5. sunca.). cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. aluaturile. cartofi. varza. margarina si gabenusul de ou. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. tomate. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. prgjiturile. fasole psstiii.). degresat. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. Piinea alb5. inghetata. mere. preparatele din carne. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. cgpsunile. iaurt) pe zi. citricele. lgmii. zarzavaturi. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. gutui. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. portocale. alvit5 etc.

Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. Ofilirea. fnc2 din perioada de preqcolar. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. miini qi picioare) zilnic. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. pantofi din impletituri etc. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . cuptor. Autoingrijirea qi igiena. microunde) qi de refrigerare (fiigider. preg2tirea ghiozdanului. git. Deveniti qcolari. alvig etc. congelator). modificind din &d in c b d produsele comerciale. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. folosirea latrinei. care va fi orientat5 in directia dorit2. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. incgltat. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. g2lbenuqu1. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. incazirea mhc&ii). lofiuni alcoolice. Hiperhidroza. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. fiiqca. heringii. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. sp2latul mlinilor qi dintilor. La cei care prezint5 vicii de implantare.).minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. drept la picioare). untul qi margarina. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. e) VitaminuD (calciferolul). Piirul. axile. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. bust. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). Vara. Ochii. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. indiferent de reclame. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. care confin vitarnina F. ficatul. conformatie etc. Este foarte nepl2cud. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. profesorii qi copiii. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. picioarelor qi a axilelor. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. ciorapii qi tricourile de nylon. Atilt bgietii. incitlgminte de cauciuc. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. imbrgcat. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri.).

la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . la 40 cm depktare de carte. iar spatele trebuie s5 fie drept. Pozitiile incorecte. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. Sunt manifestiiri anormale. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. La nevoie. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. obezitate. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. priinii in clasa lor. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. Nu rareori. anemii. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. opinie total gre~it5. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. mai bine.5. Dimpotrivii. acnee. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. De aceea. fortificii {esuturile si . Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte.). Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. Examene medicale. T'levizorul oboseqte ochii. Din contrii. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. Aer. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor.I 'I I 1 6. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. regimuri dietetice foarte severe. tulbursri de comportdment etc. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. in momentul in care se instaleazii menstruafia. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. i din proprie initiativ5. Dac5. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . imbibat cu ap5 rece sau. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog.+olarul mic. Nici cei tari la teme. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. dureri) ~ i / s a u roqeat5. se va consulta un endocrinolog. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. 1 I II b i i II I 1l . dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. Nu se folosesc perne mari ~imoi. stimuleazii circulafia sdngelui. palizi si pliipanzi. Sanii ('Pieptul") fetitelor. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice.

contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari.Repausul. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. El are. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. angine. alimentafia. In vacang. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. apa. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. Vara. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. abdomen plat. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . Copilul care respir5 bine este calm. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. . Clnd este inspirat prin nas este asanat. trebuie imbriicat c l t rnai sumar.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. nu-i facem un serviciu . spate drept. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. se eviti o mare parte din guturaiuri.Biiile de aer. circulapei siingelui qi digestiei. Drumetia prin pgdure. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. deviatie de sept nazal. de soare. eforturile. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. Un copil sportiv creqte rnai bine .Nevoia de migcare. de miqcare. Aerul. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. c l t qi iarna. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. miqcarea. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. talie rnai subpre. care las5 sii circule aerul.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. amigdale infectate. Sportul. Cum Pqi ternin5 temele. medicul qcolar. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii.o plimbare rnai lung5. fata p a l i a qi este nervos. exercitiile fizice. atAt vara. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. articulatii suple. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. sii sarii. Sportul. . Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. uscat sau urnidificat. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. echilibrat. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. un copil nu trebuie infofolit. competitiv).Porfia de aer "sa'ptdrndnala'".el are pofti de miincare. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. Pentru prevenire se recomana: . chiar in lunile de iarnii. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. toracele s t r h t . alergii. . Desigur respirapa este un act automat. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". mi~ciiri gratioase. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. s5 se cafere. ca qi baia de soare sau baia in ap5. iar fa@ este rumen5. Pentru ca pielea s5 respire. de asemenea. medicul sportiv qi profesorul . gura deschis5. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. . Cocoloqind copilul prea mult. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. asimileaz5 rnai bine alimentele. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. a) Un copil sportiv este mai siniihs.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. d t mai mult i aer liber. sii alerge. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. are pieptul qi umerii largi."Sa' ia aer"! In fiecare zi. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei.

trebuie consultat medicul. inotul Iirgeste ilmerii. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. Este cxerci[iul de prepari~reideal. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani.i aceastfi viirstii. Practicatc prea regular.i in g~. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde.ciaii. Jar hine ales. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. fllilinte cie practicarea unui sport. Un sport. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. atletismul convine perfect fetelor. nu estc recornandat.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. prea ntusculoase. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. Echilibreaza sistemul nervos. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. cstc suficicnt.~olarul mic. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor.i a tuturor sporturilor. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi.riciini. De~voltlisupletca si rezistcnla. in schimb aruncarea discului le convine perfect. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. concentrarca 7i detenta. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. deoarece apa este supravegheat. Unelc spo~zuri. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. Sunt putine riscuri. H i redreseazii spatele . Atietismul. se interzic exercitiile de fortl. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. * Bicicleta. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. Numai in cazurile cu totul exceptionale. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea.. contnbuie la formarea dt. D o capacitate respiratorie exceptional5. circula[ie. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. oric2t ar fi de binef5cZtor. Ulr singur sport. rubus:e. fica~i~lui. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. Din contrci. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. m u ~ c h ikini si lungi. La h5. Muschii supradezvoltafi.eea.d ~i veriticatii. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. De ac. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. Prac~icat .ieti. e ) in general. capul I-5m8n. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. in loc de a favoriza cregterea. Nu se face un singur sport. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. ciirora le d suplete si siluetii elegantii.i o bun2 rtespiratie. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). fiind necesarc gesturi prea virile. ele dezvoltii intens musculatura. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. Saritura dezvoltri detenta. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. stilul craul (cr-oriel) . Printre pjlinti exist. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. Sportul este eel mai bun mi. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. plri1n2nilor. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7.indc2t mai inult sub apii. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale..

Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. spate. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. h c e p h d de la vksta de 14 ani. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. m16diaz6 articulaiiile. se cere prudenp. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. dar sprinturile cu opriri bru~te. timide. in opozitie cu cursa atletic6. handbal. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. glezne ~igambe fine. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. toracele nu se dezvoltil. elegan@. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). siguranp gesturilor. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. Sunt sporturi de elongafie. grafie yi eleganp. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. Dansul clasic d6 incredere in sine. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. a Dansul. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. De asemenea. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. gambe). ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. In jocul de fotbal se alearg6. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. a Judo. cu discern6m2nt. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. sigurantii. genunchi ~i glezne). Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. baschet). De la jocurile olimpice. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. ~ipentru girnnastic6 in special. alegerea se va face de c6tre specialiqti. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. a Jocurile cu balonul (volei. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. coapse subpi. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. s d p h i r e de sine. Canotajul fortifid musculatura membrelor.ca joc este perfect. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. La ambele sexe. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. nervoase. umeri armonio~i. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). cu control medical sustinut. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. Este un sport care se incepe foarte devreme.Ca pentru orice sport. Amelioreaz6 detenta. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. rnai ales. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. 31general. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. abdomen. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. ei numesc asta "fotbal". in general. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge.

. practicarea repetatii de nenumiirate ori. in cadrul masturbatiei. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. in sensul precis a1 cuviintului. grafie. sau prin riidiicini grecevti. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. 6. h general. personaj biblic). uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. Nu se va ciiuta sii se obfinii. lingvistice $i sociale. ori va 'Tnnebuni". reflectii fie un substrat psihopatic. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. fie unul nevrotic. Comportamentul sexual a1 copilului. apare ca naturalii.6. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. nu trebuie culpabilizat5. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. cu orice pref $i foarte repede. masturbarea ocazionalii. selecfionafide antrenori. fiirii reflecfii. fn concluzie. prin contracfii musculare. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10.wolarul mic. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. indiferent de viirstii. Pe de altii parte. Voluntarii $i deliberatii.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. Practicarea ocazionalii. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. pe timp scurt. d2ndu-le suplefe. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). masturbarea este frecventii. ameninfiiri. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. mai uvor de reperat la sexul masculin. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. rezultate spectaculare. fiirii alte tulburiiri. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. in venirea pe lume a unui nou individ. prin strgngerea $i frecarea coapselor. la fetife. rar8. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Indiferent de modalitate. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). rearnintim cii inainte de a se practica un sport. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. ajungiind adesea la orgasm.

Dezvoltarea psiho-sexuala'. irnbrgciknhte. De~teptareasexual6 (intre 13 qi 15 ani). persoane cu care tr%eqte9' (LittrC). cu pliicere precoce pentru "jocurile dragostei" sau indiferent f a g de acestea. Chiar de la trei sau cinci ani. cer sil facii baie in prezenta qi cu ajutorul mamei. Am dat o extindere rnai mare acestei probleme delicate pentru cil am fost confruntati adesea cu astfel de consultatii. pentru a beneficia din plin de actiunea factorilor naturali. influenfabil sau ho&gt. Este greu de riispuns la aceast5 chestiune &il a invoca un concept care ar putea piirea demodat: pudoarea3. sexual. Cu timpul. at2t fetele cgt qi bfiefii sunt jenafi qi ruqinafi de semnele sexualitiititii. copilul este capabil sil manifeste o mare curiozitate sexual4 de a arunca o privire lacomil pe nuditatea corpurilor. neatentia la qcoalii pot fi consecinjele nebilnuite ale unor "doruri ale inimii". indiferent de concepfia farniliei. Dorinp de satisfacere a instinctului sexual. Dupil Feinstein. este bine ca un copil sii qi exagerat. iar piirerile qi sfaturile noastre deqi primite cu jenii qi scepticism. sii aparZ. copiii de qcoalil pot sil dezvuuie ceea ce se cred (sau se numesc) iubiri ("amoruri") copiliireqti. 258 . pudoarea poate sZ disparii sau. sii facii baie qi sil stea pe plajil dezbrilcat.). condijii de mediu. vorbire. conformist sau independent.atitudine decentti care trebuie pkt