i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

Se va prefera carnea slab5 (giini. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. crapul.saliul. salamurile slabe.). s i se controleze continutul in substante nutritive. Se eviti. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). nucile vi drojdia. lintea). Pentru gitit. de importanfi vitals pentru organism. salamul. in grill.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. practic egale ca valoare. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. lapte ~i derivate. De asemenea. porumbul. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. giini). brinz2). cartofii prijiti. Practic. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. cartofii prijifi . iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. urmat de uleiul de porumb. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. in primul rind. Desi cu valoare biologici mai mici. substanfele minerale ~i fibre vegetale. . Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. smintina. hidrocarbonatele. uleiul. iaurtul din lapte degresat. fiparul). nucile. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). smiintka. oaie. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. costifi afumat5. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. laptele acru (zerul. pui. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. pistrivul). Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. in general. cremele pentru torturi $i pr5jituri. brsnzi de burduf etc. mazirea. minzat. si carnea fripti in unturi. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. porc). apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. ingheiata. brinza de vaci degresati. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. toc2turile cu grisimi. GrZisimile sunt. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. peFte. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. unii pesti (heringii. unt. Proteinele. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. furnizoare de energie. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. cartofii. Grisimile de vaci. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. kefirul). se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). Se preferi carnea slabii (vaci. unele sorturi de ca~caval). Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. piinea integrali. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. in ulei. cerealele (ovizul. curcan. unturi. vifel. soia. sunca. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). maioneza. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. somnul. frigca. orezul necorticat). grisimile. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. de soia si de dovleac. in oala de presiune. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. ciocolata. oua'). de germeni de cereale. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. slinina. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. vitaminele.

Alte vitamine. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. simple sau in amestecuri (salate. C ~i K). La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. fructe. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". briinza Camembert. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. Orezul. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. fmcte ~i zarzavaturi. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii.. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. spanacul. nucile. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. crude. D. garnituri etc. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. E ~i K). Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare.se dizolvii in griisimi (A. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. Este bine sii se foloseascii congelatoml. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. De asemenea. viirsiituri. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . ca~cavalul. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. un ou. .). Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. viirsiituri. Substan. pastele Binoase. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). came sau pepe. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. B2. usturoiul.. amidonul din tot felul de plante ~i animale. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. laptele. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea.). biotina. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. Varza. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. acidul folic. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. B. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. brcinzci. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. iaurtul. pciine integral6 zarzavaturi. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. descuamiiri. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. pBinea Graham. vitaminele C. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. acidul pantotenat. oxigen (vitamina A. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. ardei gras etc. durata depozitei ~i modul de pregiitire.Hidrocarbonatele (glucidele). care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. fmcte ~i sucuri proaspete.. niacina. fosfor qi fier sunt mai mari. complexul B. brBnza de vaci degresatii. guliile. miirirea ficatului. panea albii nu confin substanfe de balast. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. grupul B) se eliminii prin urinii. Mtaminele sunt substan* care. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului.

griq. insii. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. excesul de macaroane sau orez. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. iaurt). In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. in miezul verii. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie.. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. de regulii. Ceaiul negru ("chinezesc". Dintre lichide.). tei. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. vodca. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. telemeaua. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp.). la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. Problem alimentafiei cu vegetale. fier qi vitamina B. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. whiski-ul etc. fn general. ca: salamul. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. gemurile.. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). Din piicate. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. mai ales in ultimele luni de sarcinii. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. anason. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. lapte sau derivate de lapte (brsnzii.Csnd gravida nu poate consuma. coniacul. calciu. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. Dintre ba'uturile alcoolice. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. dureri. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. miirirea volumului de sgnge. varza acrii. Dacii fumatul nu se poate opri complet. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. ci trebuie administrat un produs medicamentos. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. carnea grasii. muqefel. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. la recomandarea medicului. dulceafa. mend etc.5 llzi). nevoile. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. fulgi de porumb etc. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu).5 litri. alunele siirate. maioneza. peqtele &at. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. priijiturile cu sare (saleurile etc. Alimentafia obiqnuitii acoperii. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. din diverse motive. peqtele qi giilbenuqul de ou. De asemenea.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. . De aceea. in ambele situafii se continua tratamentul. qunca. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. balon&i. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. brsnza topitii. mierea. cel mai util pentru E t este laptele (0. se reduce consumul de lichide. muriiturile. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. in interesul copilului. se va administra calciu sub forma de medicamente.

iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. iaurt. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. . Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. portocale. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. lapte bstut. obezitatea. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. Combaterea constipafiei.diminea.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. oleu de parafin5 sau lactoz5.preparate din cereale integrale. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . pepeni. zarzavaturi crude ~i piine integrals). de fapt. se va incerca urm5torul regim: . Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest".la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. i n rezumat. alcaline. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. pe nemhcate. pere. de obicei. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. un avoa sau o naStere prematur5. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. Cazurile rnai grave. struguri. piine neagr5. in timpul sarcinii. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5.fructe.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree).pr5Jiturile. de obicei. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. De asemenea. gravida va primi. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. n deoarece acesta din urm5 este. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. lipsa apetitului. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. .un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). pentru stimularea peristaltismului intestinal. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. Anemia. va apela la medicul obstetrician. ciocolata ~i bomboanele. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. ci ~i asupra uterului. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. arome culinare. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. . decalcifierile. "primul servit".vegetale. p u t h d provoca la femeile predispuse. oboseala. floricelele. . la multe femei apare o tending la constipafie. . produse de patiserie. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. sedative. .~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. vks5turi. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. Nu se va consuma peste skat. cariile dentare. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". smochine). . dar nu s5 mbBnce "pentru doi". odati5 cu evolufia sarcinii. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. Este recomandabil ca gravida s 5 . fructe (prune. se instaleaz5 un apetit crescut. cu un confinut bogat in proteine animale. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort.came sau peSte. se poate face cu doze rnici de atropin5. care necesit5 un tratament de specialitate. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. ap5rute in timpul sarcinii. Se vor evita excesul de dulciuri. Uneori. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. se interneaz5 in spital. Medicii indic5. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. inghefata. La unele gravide. care va indica un laxativ uSor. . vitamine ~i fier.ta. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. sunt. iar sarea se va reduce in general. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale.

care. Igiena organelor genitale externe.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). in vederea crutiXrii rinichilor.Mama @ copflu1 Constipatia. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. mama este datoare: . spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. rnai ales la inceputul gestatjei. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. pentru c i pot declanqa contracw uterine.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. sub s h i etc. Pielea gravidei fiind mai sensibili. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. deoarece duc. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. de asemenea. aplicati pe fata intern2 a coapselor. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. de mediul cultural-educativ in care triieqte. g2t. organele sexuale sunt rnai vascularizate. de profilul sufletesc al mamei in devenire. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. Examenul urinei se face la indicatia medicului. in jurul organelor genitale. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. dupi luna a IV-a de sarcini. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil.3. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. insi. nu are nici o se&cafie patologici. La primipare. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. folosind un lighean sau o cidi@. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. Comportarnentul sexual este diferit. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. Infecfiile pielii. de climatul efectiv din familie. vezicule. dorinfa sexuali creqte. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. de obicei. tjntind seama de modificWe organismului. dureri. dificultate la urinat). Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. spre zonele anale. La multe femei. Urina. Dupi baie. 1. in general. indeosebi in ultima parte a sarcinii. . Igiena corporals riguroasi. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. Prin abundenfa lor. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. De altfel. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. putihd declanqa contractii uterine. Duqurile vor fi frecvente. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. fierte. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei.

datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate.1). la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. ne~tiind cum s i se comporte. deformki ale corpului. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Reactiile sexuale sunt diverse. care trebuie protejat. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini.). Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. fngrijirea dinfilor. Gravida trebuie s i . dintii sunt predispu~ila carii. La unele perechi. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. Daci apar fisuri. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. contractii uterine. . Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. 1.) se eviti orice contact sexual.Masajul sdnilor. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. Se impune o igieni riguroasi a gurii. uneori se constati singeriri ale gingiilor. 1. au greturi. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. Fig. Ele se pot reduce la minimum. se pot declan~a contractii uterine etc. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag.) unele gravide devin neatractive. fafa pitati etc.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. Vergeturile de pe abdomen. dureri de mijloc etc. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. 1. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Mameloanele mici. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. in timpul sarcinii. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor.manifestare afectuoasi. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic.

Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. patinajul. In primele 3-4 luni. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric.4.I fmbra'ca'mintea. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). printre altele. popice. care nu sunt inofensive pentru fit. Din luna a VIII-a de sarcini. schiul nautic. in fiecare caz. Se recomandi: plimbMe in aer liber. pireuri sau fierturi de ytevie. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. chiar in cazul cilitoriilor lungi. carnetul de urmikire a1 gravidei. girnnastica vi inotul. felin5 etc. cafeaua. morcovi. dansurile clasice. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. dar in nici un caz cele de perfoman@. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. cu drumuri neasfaltate. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. Nu se vor purta cordoane. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. mama va lua. cilkia. f i r i leg8turi telefonice. iahting. 1. zguduirea corpului: skiturile. de asemenea. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. urzici sau spanac. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. din bumbac. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. cideri. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti.). acriturile. salati de cruditifi (ardei gras. mersul pe bicicleti. . influenpazi favorabil inima ~i circulatia. care nu are efecte nocive asupra fitului. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. De obicei. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. alpinismul. alimentele piperate. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. siriturile la trambulini. in primul rbnd. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. a c5ei greutate cade numai pe umeri. de comoditatea imbricirnintei. yoga. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. schimburile metabolice. Se va acorda importan@ igienei locale.1. sfecli. tenis. Se va evita imbricirnintea strbnsi. de obicei. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. Se prefer5 rochia sac. fn bagaj. pe cbt posibil. 0 mare parte din sporturi. rbgbieli) qi de gust acru in guri. rnai ales cele cu miyciri ritmice. de preferat la clasa I. schi fond. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). daci nu este prea obositoare. In alegerea garderobei se va tine seama. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Mijloace de transport. in locuri izolate. fn general. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). Nu este bine ca gravida s i conduci.

care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . tulburilri de vedere. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic.febrii. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. Dupa navtere. . ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. de obicei. spatele vi peretele abdominal. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. mdinilor sad$ picioarelor. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. Medicamentele ~i sarcina. 2 . edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. Efectul factorilor de mediu. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. 1. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse.sdngeriri vaginale. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. se apeleaza de urgentfi la medic: . fafa. edeme. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate.2).pierderi de lichide din vagin. 1.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . . . Astfel de umflaturi apar. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. . Astfel. . varicele regreseaza sau dispar in ktregime. fn prima eventualitate nu se face nimic. se pare. datorita crevterii in volum a abdomenului. Fig. ca un cerc strdns pe cap). duchd la apar3ia de malformatii. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal.umflarea fetei. Gestoze. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. dimineafa inainte de scularea din pat. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. . din cauza unui aport insuficient de calciu. cu perna mica.tulburarea vederii. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. Scurgerile vaginale (leucoreea).vksaturi persistente. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. ci pot cuprinde mdinile. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. fn aceste cazuri. se impune un tratament energic. de cdteva B on pe zi. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare.

grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. trebuie sii insiste familia. pe de o parte. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. pe care le vor vizita mai des. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. Apare adesea deziluzia. Fkii copii. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. de maternitate).Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. De fapt. odatii cu venirea copilului. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile).Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. morale. Asupra tuturor acestor pericole. pentru diverse ratiuni. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. morale qi chiar sociale. datoriti unei c2snicii nereuqite. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. de limitarea propriei libert2ti. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. de plusul de muncii. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. Faptul c2 femeia lucreaz2. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. h c2siitoria precoce. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. h timpul sarcinii qi aliipt5rii.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. pot fi periculoase pentru . 1. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei.totuqi. Unele regret2 c2.1. iar pe de a l d parte. etape in timpul c3rora femeia. teama de implicaple de ordin material. din motive de ordin personal sau moral. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. Exist%. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. de incomoditiitile legate de venirea copilului. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. nu o impiedicii s2 doreascii un copil.1. se tip2 sau gravida este emotionati.5. oric4t de echilibrati ar fi. exisd. profesionale) ale familiei. De cele mai multe ori. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. De exemplu. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. psihice. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. orice gravidii. care duc la o anumid stare de neliniqte. teama de dureri. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. Cirteva indicatii generale . determinii de multe ori conflicte biologice. Mai tiiniu.6. 1. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale.

6 .Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. . . Mernbrele inferioare flectate.Va intra in concediu legal de natalitate. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e . .1. . Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua. Fig. Urnerii se sprijinl pe sol. . eventual ochelari. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. degetele u$or flectate. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. . profund. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig.). pantofi (vezi fig. 1.Pozifia culcat pe spate. . .exercifiile se vor executa pe un plan dur.1. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. 1. Nu va sta in picioare timp indelungat. 1. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. 3. gavida respirl linivtit.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. fir2 a se expune mult la soare. .). Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp.4. 3. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . Erg indicatie medicalg.). Fig. . 1. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. odat5 cu inspiratia.Gravida se culc5 pe spate.Va sta cbt mai mult in aer liber. ficut sul. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor. Ti in acest caz.fgt.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5.). e . cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . 1. urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. 3 a).in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. herpesul etc. 4 . In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. in raport cu viitoarea navtere. .durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi).6). de-a lungul corpului.Atitudinea cea mai potrivit5. complet relaxat5 (fig. 1. . . Urnerii r5rn2n lipifi de sol.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. I . expir5 pe gur5).Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. practicarea sporturilor violente).I.I. localuri etc.Va consulta periodic medicul obstetrician. unele virusuri gripale.Gimnastica gavidei.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. alergarea. 3 . Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. . Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. b. . a). . Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. brafele lbate lejer.7. urcarea rapidg a sc2rilor.3 . Fig.

---.5. Se repet5 de mai multe ori. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. 6 . b). in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul.--- Mama s copT1utf Fig. Apoi capul se apleaca. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente.1. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. 1. Dupii 9 luni de sarcinii. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . a urmeazii na~terea. 1. a). apoi in regiunea l o m b d (fig.2. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. se execut5 miycki de rotafie din glezng. brafele htinse. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). pe cat a fost de aqteptatii. cu palmele sprijinite pe sol. Fig. capul. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. hgrijiri in maternitate 1. fi repaus. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid .PoziGa culcat pe spate.apoi se coboara incet la sol. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. 1. 1. Apoi. concep@a. PoziQe culcat pe spate. Membrul inferior drept se ridicg intins. in poziGe vertical&. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. Se repet5 de mai multe ori (fig. ulterior. inainte de a cobon^ piciorul.5. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. respectiv tatiil ~i mama. tiilpile aplicate pe sol.5. 1. Membrele inferioare flectate.2.dacii cei doi genitori. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa.Pozifie in genunchi. care.

. > p . . . Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. .... :. < > . Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp. >. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics.. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei.. . La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. .. i ? . . : 2 + .+. in plus. drept urmare a acestei intilmpliki.. acesta le rezolvii rapid qi eficient. la riindul ei.:<.. % .?>e.:. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. Or. Bunicile qi striibunicile noastre.v. _ _ . Chiar in condifii total fiziologice. .:. ... din punct de vedere psihic qi al inifierii.. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. . Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. .-. de Tudor Vianu.. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. . ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici.. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. .. r r. Imediat dupg naqtere.:. . nu exist% motive de ingrijorare.. * .. mai nepregititi deciit generafiile din trecut.. femeile din moqistrhoqi.. .. pag. ... iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului.. ..5:e. a angajat. .. <:-cp.%% 2:.. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin.-. a folosit concetifenilor mei. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem.. . Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere.. . El are un rol de susfinere fa15 de mamii. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. in cursul "durerilor de facere" (travaliu)..-. Trad. . Ca un caz demonstrativ. mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment.. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere.. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. ". ci qi pentru actul nqterii. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r".-.. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului.. . . c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. moaqe mediocre. chiar dacii apar situafii nepreviizute. -.. .. au niiscut copii =ii incidente gi accidente.:. . Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii.. la intrarea in maternitate. 7-8.$. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns.. . Pe Ihgii frici..i.!Z.).. .:. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. hnprejurarea aceasta. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . in mgsura posibilitiifilor. .. Editura pentru literatud.:. Soful va trebui.'. este bine ca tatil.? .. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii.. . 1967. se intLmplii. . sii-i insufle speranfii qi optimism. in preajma naqterii. Femeia "modernF. primarul Johann Wolfgang Textor.:.. .:. prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci. < < . La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei.:.. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil..: 3 . Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice.. . femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii..:. .Goethe s-a niiscut la 28 august 1749.%$. _ _. Naturalefea. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. deoarece bunicul dinspre mamii. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei....: r : i . de Johann Wolfgang Goethe... sii fie un participant activ la preparative. rude. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei. mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin.. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. aqadar.:">. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.. .+ .: . . . 3 : p .. iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. . unitatea dintre ea ~i Et. psihicii qi motorie. m i r e permmenti. : <. .. ? 3-: + : i.:.c&:.. .C<. . in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. s-o liniqteascii.: ..3. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. . .:... . :::'.

Rolul tamui este de colaborare. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. odati cu venirea primului copil in familie. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. in cazul unei "cisitorii nelegitime". in zilele de viziti mamele au putini febrri. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. du-vi giseqte rostul vi. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. s i crevtem cu copiii novtri. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. atlt de angajati in societatea moderni. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. Prin copii incepem vi noi s i triim o . uneori ridicol. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. un indiferentism pentru viitoarea navtere. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. Clteodati. Ei nu vor sta mult tirnp. insi. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). obligatiile casnice gi clteodati criticile. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. rnai ales c h d aceasta lucreazi. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere.cu avizul tatilui. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. adesea. Chiar daci este singuri in cameri. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite.cji pe intervale scurte. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. izolarea este mai pu@ncompleti. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. am s i prepar eu masa". s i redevenim tineri. Un tati in devenire se simte stlngaci. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. in mod traditional. femeia. cu un mare adaos de griji. Adesea. Fratii vi surorile nouniscutului. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. ceea ce este rnai trist. in maximum 3 zile. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. se va rearanja vi completa mobilierul. daci sunt nrici. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. Orice tat2 trebuie s i vtie ci.Mama copilul noui copiliirie. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. o scrisoare va face tot aGta plicere. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. in astfel de cazuri. prezenfa unui tati este inconstand. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. in loc de a fi stimulant. tatil este prezent numai fizic. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. de cheltuieli. cel pu@n. ceea ce va duce la oboseala liuzei. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. pistrlnd o atitudine distanti. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. de preocupiri. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. Din picate. din ce in ce rnai mult. Adesea. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins.

adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern."recunoa~te".Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u .iar i caz contrar . ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . s3n3to~i la termen.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. TABELUL 1. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). iar cele slabe au copiii rnai mici. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . care in uter nu au avut nici o functie. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush. ascult3 inima ~i p l h h i i .arlechin P e t e ~ i ipersistente. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0.2. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on).2.pe a1 mamei. dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . Nou-n3scutul ~ i p viguros. netedl. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. testeaz3 unele reflexe (supt). o piele rozi. se desf3~oar3. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. are o influent%enorm3 asupra organismului. verificii organele genitale.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. Cei rnai mulp nou-nsscufi.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. fie la Primkie. finl. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil.pag. 28). Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei.tate in 3-4 zile. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. La examenul clinic rapid din sala de nagere. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. iar b3ietii 5 1 cm). Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. acoperg pe cele rnici. Mi~cZri "Pozifie fetall". Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. Recun noavterea se poate face fie la maternitate. delicat5.

prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. dup% 24 ore galben-brun. uscat. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1.1. tahipnee.Lipsa cartilajului ca gin.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%. normal p h a t Anus imperforat . lucios. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. cade h 7. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare.

Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. vasele de shnge se v5d prin piele. in proportie de 40-50 procente. mai &ziu se coboar5 la 32OC).Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. &ire. Pavilioanele urechilor sunt moi. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. fa@ de 118 cht este la adult). in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . Piele zba^~&a'. ci in abdomen sau pe canaJ. este de regulii un prematur. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). ca urmare a neform"& cartilajelor. Moro.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. . Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. pB$it (mers automat). Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. De aceea. Functiile*sale vitale ca: respiraNa. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este .socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@).Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. Lungirne inegdii 4. Prematurii se impart in diferite grupe: . Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. Limitarea abducfiei 2.RZLspunsuri variabile pucare. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). Babinski. Lu feti~e. pupilar. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. .micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. digestia. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. g2t tonic. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . a. cu proporfii mici. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. dezvoltat sau este foarte subfire.Tremor ocazional tuate. unde p a t e fi supravegheat. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu.

prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge.. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. 7. mi$c&ilerespiratorii. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii.- - - - -- fi mai bine observat.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Mama s coPltui-i . trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. deoarece se pot produce infectii grave. Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii..Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. 1. cu sisteme automate de alarmii. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei.intubatie endotrahealii . la diferite v k t e (picioare in " 0 . Grossmann. continutul in oxigen al shgelui. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. infectiile rinichilor (pielonefrita). Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. nu au putere sii bea. Pe de alt3 parte. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui.dupii P. (fibroplazie retroletalii). inflamatia intestinelor (diareea). .

2. hematomul retroplacentar. s5-i vorbeasci.sarcinile gemelare. ci s5-1ingrijeasc5. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: .).ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. travaliul prelungit ~i dificil. aplicarea de forceps etc. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). ci numai rnai muld dragoste. natural. Ei nu necesid ingrijiri intensive. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. Adesea. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. rnai mult sau rnai pufin. Dac5 ~ i . poate fi lisat acas5. dacii acesta are putere s5 sug5. s5-1 mdngdie.unele boli ale mamei (diabet etc. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii.). r5cirea corpului. .putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut.3.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. Factorii de risc.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. circulara sau proccidenta de cordon. . Dis maturul (Small-for-datebabies. expulsia prelungitg. La reanimarea nou-nliscutului. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. . cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). nu se poate descoperi nici o cauz5.2.sarcinile premature ~i postmature. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. Mama nu numai c5 are voie. infecfia @sau colapsul). Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. intkzierea primei respirafii. 1. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).3.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc."Mangelgeburt").dificult5ti obstetricale: placenta praevia. circular5 de cordon. Pe ldng5 acestea. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. respecdnd strict prevederile igienice. cu anoxia (lipsa de oxigen). asa c5 . alcoolismul. contra cronometru. il va pune la sdn. iar materialul de reanimare este preg5tit). Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies".2. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). s5-1 alimenteze. acidoza. o hipertensiune arterial& infecfiile. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. mama va participa la ingrijirile ce se impun. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. tabagismul. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. este s5niitos ~i suge bine. medicii se vor lupta cu timpul.). . 1 . trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale.

trezit din somn. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. ca m%nilede "sp~itoreasi". depiqirea termenului de gestafie. in general. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. P W acum el era protejat. 29). pieptul bombat. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. lucios. Cu toate acestea. Expresia fefei poate s i se schirnbe. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. amintind de pozitia din uterul mamei. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . ulterior se destinde). Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. unele medicamente (anestezice. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. funcfiile diferitelor organe. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. narcotice) administrate in timpul nagterii. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . . imaturitate a centrilor respiratori. in mare misuri. b) Ochii. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. piele). Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. furniziind oxigenul indispensabil vietii. incacit. a) Pa'rul este. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). Ciiteodatti p h l este destul de lung. Nou-niscutul. Odati debarasati de stratul de grisime. impestript de puncte albegilbui . pozifie vicioasi a fitului in uter. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. descuamati. iar palmele qi dlpile au pielea umedii.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. traumatisme. incretid. de toate traumele mecanice. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. Alteori capul este complet chel. piini la deplina lor Pnflorire. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. malformatiile pulmonare. pe aceeaqi cale. de culoare inchid. angajare anormali qi expulsie dificili. c) Nasul este mic. diabetul etc. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. gros. chiar de la incept. Primele tipete impresioneaz3.). el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. starea de shitate din tot restul vietii. Dupi nqtere. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. aplicarea de forceps. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. extractia prin vacuum. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. turtit. totuqi. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. Vederea cordonului ombilical (lung. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. rinichi) ale acesteia. Se remarci adesea. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. ele declanqeaz3 prima respiratie. ficat. circulari s t r h s i de cordon. stufos. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. gelatinos) surprinde. unele infecfii. d) Gdtul este scurt.

in timpurile acelea. care sunt tot aqa de eficace. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. tonusul muscular. De exemplu. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. Cu d t scorul este mai rnic. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. microb descoperit de Neisser in 1883. La nou-niiscutul normal. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. sub 100 pe rninut Tonus moderat. de aceea. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . f~z~rijirea ochilor. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. mi$c5ri active Tipat. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. Boala era produsii de gonococ. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. 5 qi 10 minute. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. imediat se dii drumul unui cronometru. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. dar este . miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. Dupii naqtere.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. in SUA. sterilii.2). slabe Rare. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. fie pens8 din material plastic. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. membrele se flecteaz5 complet. Totuqi. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. gata de folosit qi cu folosinF unid. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. extremitiili albastre Nmegulate. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). Scoml normal este egal cu 10. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. . La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. fngrijirile cordonului ombilical. care a imaginat acest test in 1953. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile.

Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea.incolor. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. respectarea repausului nou-niiscutului). Se vor verifica din nou sexul. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. rnai logic. este intens qi rapid progresiv. fiind socotid de neinliiturat. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. o igienii riguroasii. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. in a 2-a . Culoarea roqie. C2nd icterul apare din prima zi. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. 1. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. va fi chemat medicul. aliituri de impactul psihologic. Dacii bontui este zemuind. sciiderea este rnai mare). incii insuficient maturat. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. qi torace. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. identitatea qi greutatea.4. sticle cu apii caldii).a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru.icterul nuclear). temperatura mediului inconjuriitor. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . C h d colorafia galbenii este pronunfad. Dupii termometrizare. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. fngrijirile pielii. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. Ultima solutie. de reanimare incdzid electric. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15".2. . De asemenea. Icterulfiziologic. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. Icterul este rnai intens pe fat. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). peste 3 siiptiimiini. se vor aspira din nou. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave .. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. dacii icterul persist. deosebid la nou-niiscut. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . b) greutatea initial. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. Aqa cum s-a viizut rnai sus.

2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. se aplicii pulberi inerte (talc). riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. mai ales pe trunchi. in clteva ore sau clteva zile. c) Ma'rirea testiculelor. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. la apiisare. 1. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. Apare indeosebi in sezonul cald. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". Eritemul alergic apare in primele zile de via@. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Fig. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. ele dispiirlnd spontan. la unii dintre nou-niiscuti. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. Este constituit din eruptii variate. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete.Criza hormonalZi mamelonar2. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. glandele mamare se htikesc. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. roqii. La 3-4 zile dupii naqtere. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. sub formii de scuame mici. in condifii de sterilitate. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. Cea mai frecventii este criza genital%.8).Criza genitals'. 6) in cazurile grave. sticle cu apii caldl. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). cu ochii incerc&afi. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. a) Glandele mamare. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. Uneori. pe palme qi plante (tillpi). 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. descuamafie lateral%). care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii.). sugarii devin palizi. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. 3) buzele sunt uscate. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. ca pete rogii (macule). 8 . regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. 1.

Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. de culoare verzuie. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. biberoane si tetine sterile. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. metabolismului si rinichilor. grunjoase. Sunt dense.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. aportul insuficient de lichide). sudafie. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. iar la cei hrinifi artificial. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. traumatisme obstetricale). febri.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. apar asa-zisele scaune de tranzifie. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. Pe liingi potolirea foamei. in flora intestinali domini bacilul bifidus. La sugarii alimentafi natural. rezultate din digestia primelor mese. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. dar si cea rnai comodi. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. un aliment unic. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. urini. coli. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. care se pot dezvolta. digestive. colici. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . modificiri ale stgrii generale. laptele de mami conpne substanfe de apkare. iar mirosul lor rimiine acid. uneori cu mucus. tractul gastrointestinal se umple cu aer. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. La mamele care alipteazi. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. o comuniune puternici intre mami si copil. Laptele matern constituie . Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. sughifuri. intre a 3-a . Contactul pielii qi legitura striinsi. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. neliniste. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. b) Scaunele de tranzitie. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. a) Colonizarea itztestinului. lapte praf.a 5-a zi de viafi. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. dup5 eliminarea meconiului. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. Daci nu se insofesc de deshidratare. in decurs de ciiteva ore. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. vksiituri. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. tulburiiri de sornn. uneori verzi si explozive. se lipesc de scutece.Dupi naytere. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. La copiii provenifi din familii cu alergii. cutanate). Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor.

1. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. 10 . Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. Fig. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 11 . Fig. care servevte ca rezervor pentru laptele format. griisos si de legiiturii (conjunctiv). griisoase vi conjunctive. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. aceste modificki sunt Encheiate. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. 9 . se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. 1. 1. F o m r e a laptelui. forma si duritatea mamelelor.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. i n timpul sarcinii. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. ciildurii vi sigurantii. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. 1. sub influenta hormonilor placentari. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. Fig. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. 12 . Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. venele devin mai evidente.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. .

care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. ceea . fluid. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui.5). Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. griisimi. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. care nu impiedicii pliicerea de a suge. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. fn primele zile glandele mamelonare secret. 1. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. El este alb. hidrafi de carbon. dar acesta nu ajunge la sugar. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. de asemenea. se adunase lapte liber. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. fn primele zile. un lichid vdscos. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. Oxytocina actioneazii. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. . M a m a m l ppp 1 att. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. dimpotrivii. asupra utemlui. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. Dar. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. privirea qi tipetele acestuia. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. dar cu continut sciizut in griisimi. cu o tentii galbenii-cremoas5. gkdurile la copil. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. intre timp. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. sodiu. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). 13 . In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. transparent. netinistea.Colostrul. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. agr tatia. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. Pe calea sbgelui.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. de dorit in decursul primelor 6 ore. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. clor).ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. La alte mame. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. cu tentii giilbuie. potasiu.

mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. vindecarea. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. va ciuta s i se aqeze pe o parte. cu fereastra deschisi. Durenle. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. unele mame. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. La unele mame din mameloane se scurge laptele. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. d e ~ i La alipteazi. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. in cele mai multe cazuri. Tehnica alciptcirii. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. Cu mina liberi. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. in timp ce impinge mamelonul ~i . C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. s i se usuce la aer ("bii de aer"). Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. De obicei. dar numai cu a @ 'ttmpede. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. pot avea dureri. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. devin mai moi ~i se mic~oreazi. in pdmele 2 s@t&i. ci s i apeleze la medic. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. Se poate aplica seara. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. sugarul va f i aliptat rnai des. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. ci se lasi sinii descoperifi. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). care survin destul de des. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. Unele mame. c&t pi acasd. eucerinii fjrG apii). Pentru a proteja mameloanele. s h i i revin la mirimea normali. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. apar dureri vii. iar cu degetul mare comprimi sinul. Cind mama alipteazi culcati in pat. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. capul rnai sus. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. de obicei. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. lanolin2 pur5. . Dupi internarea in maternitate. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). - AtZit &n matemitate. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. in primele zile dupi naqtere. pe sBni apar noduli. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. mama prinde sinul ~ i . dac5 este posibil. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). cu sensibilitate rnai mare. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte.fngrijirea scinilor. ducind u$or la infectie. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare.

de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . Dintre toate aceste mici tehnici. sugarul htrerupe suptul. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. Dacii nu primeqte aer. In continuare. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. sugarul prefer5 unul dintre s&i. deoarece prin excita$a suptului. obosesc sau sug prost.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient).15.Aliiptarea nou-ngscutului . De multe ori. h sfkqit. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. q I k I . Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . 1. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. La cei care obosesc. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. areola in gura s u g y l u i . La aceqtia. Unii nou-niscufi.pozi@aIiiuzei. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite.vino" a mamelonului. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). Lahceput suptul este adesea dureros. I Fig. fosele nazale sunt libere.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. deoarece laptele cald. fund de ajuns. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. Durrsta suptului. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. Daci este prea mult lapte. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. Fig. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . In mod normal. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). 1. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. fie. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. 14 . C h d s h i i contin lapte din abundenp. s i se faci miqcarea de "du-te .Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. La al doilea s h .

nu se aqteapti "ora mesei". Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. intr-adeviir. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Daci este tinut mult l a s h . rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. respectiv qi noaptea. pentru a nu rini mameloanele. I Al6ptarea gemenilor. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. Intervalele intre mese. Mama. Uneori. Unele mame. Apoi in primele siptim2ni. Apoi ii ridicii mai . progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. Este. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. sugarul este mulfumit. un scutec sau o babefici. Daci urineazi des. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. Repetareaprobei suptului. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. intr-o pozifie qez2ndi comodii. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. Cantitatea de lapte. Mama il va indepirta cu blhdefe. divizati la numirul de mese. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. va fi finut in brafe. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. Dupi cea mai simpli. Dacii suge destul. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. in primele 2-3 zile. stresate. sugarul nu va suge mai mult lapte. fie c i doarme. Uneori. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. Fie c i stoarce mamelonul. cu pauze de 3-4 ore. in caz cii sughite sau are colici. el suge de circa 5 ori in 24 ore. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. Personal. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. De exemplu. C8nd este situl. Repetiim. nu se face pauza de noapte. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. in general. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. el fine str8ns mamelonul. sunt emofionate. zi qi noapte. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. liniqtit qi doarme bine. cu at8t se miresc intervalele intre mese. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. Nu se trezeqte din somn. in astfel de situafii se va face "proba suptului". rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. Se folosesc rnai multe formule de calcul. Daci sugarul creqte bine. obositor pentru mami. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. DacB are probleme cu mameloane sensibile. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. Alteori. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. la intervale de 5 ore. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. Sugarul va fi hrinit la "cerere". poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. iar rnai &ziu 117. La inceput. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Pentru aceasta. inseamni cii laptele ii este de ajuns. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului.

care se ocupii de obicei numai de sugar. bineinteles. In maternitate. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). alimentarea la s2. lipsa de confort qi igienii). este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. starea corpului mamei este bung. Este de . Dacii naqterea a decurs *ii incidente. Cu fiecare m2. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. spaime generate de starea copilului. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. Si dupg cezarianii. dar ceriind mai mult timp. la domiciliu. Se produce sub influenta unor factori endocrini. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului.n este posibilB dacii. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. De asemenea.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate.leg* de expulsia placentei.Mama 9 cbpitul sus. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. Dacii mama nu are lapte suficient. h timpul internkii P n maternitate. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. Dupii 3-4 zile. aceasta fiind mai comod. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). lapte adaptat) cu biberonul. Dupii nqtere liiuza r k b e . de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. fnainte de externare. kimaternitate 4-7 zile. Mama nu trebuie d descurajeze. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi").n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. ca qi sarcina. va Pncerca sii-1 algpteze. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii.pag. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. Pe de alti parte. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. Vezi 2.i. Desigur. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. 94-122. Prin for@lucrurilor. ele riim2. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. fn majoritatea canuilor. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul.5. de obicei. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. Dupii aceea. Prin aceasta. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Dupii o anestezie generalii. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus.

Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. legate de copil sau de restul familiei. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Diureza este crescutli. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea.Ca orice interventie chirurgicalli. caracterizad prin griji insuficient motivate. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. Dacli s-a flicut o episiotomie. Apar contractii dureroase. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. in asociere cu scliderea tonusului muscular. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. jenli sau dureri la nivelul cusliturii.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. Dispar cam dupli 48 ore. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. Dacli este constipatii. iar din a 2-a . Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. Uupu'cezuriuna'. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. in rest. functiile vezicii se normalizeazli. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. in a 4-a. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. Firele se "scot'. inainte de a se ajunge la sondaj. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. a 5-a zi. sub form5 de cheaguri de slinge. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. el trebuie sli fie fad. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. La unele femei persistli incli multli vreme. Uupa' episiotomie. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. eventual. nu numai bucuria cli are un copil. atunci clind mama urineazli. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in).domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. mama va simti contractii. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). Ea are nevoie de liniste gi relaxare. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. In primele 8-10 zile dupli nastere. Capacitatea vezicii este crescutli. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. Odatli cu revenirea tonusului muscular.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Se poate aplica local o pungli cu gheatli. devin seroase. Un miros fetid constituie un semn de infectie. . D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator).

Pentru evitarea m u r d e saltelei. pigmentat. 2. numitii "mica menstruatie". este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. 16 . in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. De aceea. ea poate primi lichide dup5 4 ore. mamelon. 3.16). Fig. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). derivate ale laptelui. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. Alimentatia va confine lichide din abundenF. areola mamar2. necesare in l5uzie. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. Pielea. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. Transforma'ri hormonale. Cu toate acestea. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). citeva zile. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. dacB ajung pe mameloane. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral.5-37°C). Chiar la lBuza sBnBtoas8. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi.Conformafia s2nului. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. Imediat dupB naStere. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB.% 1 lapte pe zi. fngrijiri. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular.12). o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. i Alimentafia. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. grupate in n u m b e variabil. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. ouB) ~i vegetale. se acoper5 plusul de calorii. proteine (lapte. Facem aceastB precizare pentru .Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. came. Prin consumarea de ?4 . 1. Fomzarea laptelui este un proces complicat. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. pigmentat2 viu. 1 . in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. glanda sebacee. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. Dup5 naStere. in faza de furie a laptelui. care vor persista in tot e cursul viefii. f3r5 crevterea temperaturii. 1. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). care. 33). Temperaturacorpului. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. 1. sunt n i ~ t mici ridicgturi. Funcfia ovariana'. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. in mod normal. de la roz ping la brun inchis (fig. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. grBsos ~i de leggturB. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. precum ~i de modul de fixare pe torace.

femeia nu are scaun. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. in a 3-a dimineafii. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). sub saltea. se pune o piiturii ficutii sul. La picioarele patului. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). fructe.17). in general. Murdiria qi microbii de pe comprese. de aceea obstetricianul recomandi. Silnii. dacii se mentine tendinta la constipatie. closet civilizat. in ziua a 2-a d u p i naqtere. Orice ascensiune peste 37. Dupii revenirea acasii. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. Dupii revenirea la dorniciliu. n (cezarianii. compot de prune. un laxativ. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. 41 . Aceasta nu este insii suficientj. sutiene. Bandajele vor f i bine spilate. i n acelasi timp. I. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. medicul va da alte prescriptii. Se ajunge uneori la retentie urinarii. a) pozitie corespunz5toare. fn unele cazuri particulare. chiar dacii are suturi a perineului. de obicei. se face o clisrnii. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor.Pozitia in pat a Iiuzei. Intestinul are tendinta de ineqie. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. piline neagrii sau Graham. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. curat qi confortabil. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). timpul primelor 2-3 zile. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. in continuare. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. 1. miere de albine. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special.4"C va fi anuntatii medicului familiei. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. fie printr-o eqarfi. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. fn . care a fost fiarti P prealabil. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. P spital qi mai ales n acasii. fie printr-un bandaj. Gimnastica are efecte favorabile. I7 . De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. suturi). Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig.

mai ales dupl episiotomie. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. Nu se vor aplica declt pomezi. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. d) Dupii revenirea acasii. Sii-vi programeze mici plimbiiri. calciu. came) vi multe vegetale.). compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. cu proteine.2. care va face recomandiirile necesare. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). fuainoase vi dulciuri. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. pe lhgii repausul de noapte d . o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Odatii cu navterea. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. c) Nu va face irigafii vaginale. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. b) Greutatea. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. din punct de vedere organic. fnainte de fiecare supt. fier vi vitamine. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. nu aibii incii stabilitatea necesar5. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii.cji rnai tilrziu. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. dar e bine ca. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. greutatea scade cu circa 6 kg. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. mama iqi va spas cu grijii miiinile. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. . Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. ceea ce permite baia. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. riini. pudre sau lotiuni recomandate de medic. gros. dupg 2-3 sgptiimhi. L h z a este rnai receptivii la infecfii. p h z a triunghiularii. acumulate in timpul internikii in maternitate. a) Igiena corporala'. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. Compresele sterile se schimbii zilnic. P W l lung. infepiituri etc. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. murdikia de sub unghiile lungi. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. dar cu proteine (lapte. Unghiile vor fi Gate scurt. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. prosoapele comune. h) Dupii 2 Zuni poate avea. cada necorespunziitoare. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. furuncule. baia general5 se face . Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. Pro$laxia infecfiilor. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. fiirl exces de grkimi. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. chiar in caz de scurgeri. ce cade pe umeri.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. fisuri.3.

3. toate cute!e pieliij. . micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. abdominal5 si perineal5. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. 1 . Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor.Girnnastica 15uzei.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal.4. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. 18 -. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. I .3. 1. Asa cum s-a amintit mai sus.18). 1. Fig.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. Persistenta relax5rii musculare. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni).3. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. sub5oar3. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. abdomenul. siinii. Oboseala.

de asemenea. Mijloace anticoncepfionale recorndate. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: .sterilet. medicul va putea.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . . Dacii mama aliipteazii. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. in schimb. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. sii o prescrie.spermicidele sub formii de creme.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu.metoda urmikirii temperaturii. pentru femeie se pot folosi: . Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. deci. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. sii se ia miisuri anticonceptionale. . Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. . inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze.

dar se poate imbiba cu praf. de preferat spre griidinii. masa de iflavat. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit.1).1. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. Perdelele. evitarea accidentelor etc. de comoditate. insoritii. dupii vh-sta de un an.). Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii .1. uvor de aerisit. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. alimentarea sugarului mare (fig. un scaun inalt pentru . ~i in stilul siiu personal. Instalarea copilului i familie n 2. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. in timpul ~colarizkii. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. infecrii ale pielii prin contact direct etc. se va alege camera cea rnai luminoasii. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. de preferat cele opace. constituie soluriile cele rnai bune. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. lavabile) pentru cii. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. far: de cele r o ~ isau verzi. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. tuse. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu.1. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii.parchetul. care predispune la alergie. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). bibelouri. Se pot forma deprinderile de ordine. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. Mocheta este pliicutii. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului.1. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. din resiituri neinflamabile.).1. sau accidentele pot fi evitate. apropiere prea mare de copil.1. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. La ferestre. Perew. aspiratorul trebuie folosit zilnic. care sunt excitante.2. schdurile. Pardoseala. In acela~i timp. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. nu spre strad5. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. 2. ici 2. draperii). Amenajarea interioarii. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. toate ingrijirile se fac in condirii . lucioase. Se evit5 sursele de praf (covoare. copilul le mikgiile~te.

printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. iar in perioadele de veghe 22-24°C). in lips%de radiatoare electrice. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. & orice anotimp. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. Aerul poluat. de dorit in timpul zilei. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. insomnia. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric).in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. Multi parinti. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. in general. aerul umed.dac% prost utilizatg. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. Aerisirea. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. prin intermediul unei camere vecine. scoaterea la aer ~i ciilirea. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. Un termometru de camerg este indispensabil. este mai bine pentru copil. isi inchipuie c%.1 - Camera copilului. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). In timpul iernii. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. . unde sii r%m2n% intregi. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. inchise emetic qi pusein p%tut. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. care s%atenueze ~ocurile. Iarna.2. Agitatia. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii.

Materialul din care este Fig. pe I h g i prep1 ridicat. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. .2). prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. 2. Mobilierul. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. caloriferele cu dispozitiv de reglare. in ultimul timp au apimt leagine. cu un echilibru perfect. sobele de cirimidi).2. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte).Patul pentru copii: a) Pat cu bare. uqor deplasabil (fig. din metal sau din material plastic). C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. special confectionat pentru copii. p u t h d fi deplasate uSor. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig.2 .cu iarbg de mare. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. va fi acoperit. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi.cu foi de ~tiulefi porumb). sobe speciale).Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. Se vor evita accesoriile decorative (perdele.C o ~ ude nuiele. 47 . c2nd copilul creqte.la o r q e .) care. in schimb. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). este ieftin.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele.3 . 2. Paturile cu rotile sunt practice. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. b) Patul. fir5 pericolul de a cidea. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. bine fixat. intrucilt favorizeazi acumularea prafului. cu un coviltir de tifon. uqor de spilat (din lernn. nu prezinti nici un avantaj practic. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. volinaqe etc. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. s i poati cobori singur din pat. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari.). av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. farfurii intinse) pline cu api. care se prinde de l . cu deoarece impiedici ventilafia. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. iar la tar5 .

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. . va fi ingrijit cu calm vi. c b c i o r . Buc2t2ria. Fig. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. tl are r. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire.10 . Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. in ultimul tirnp. 2. mixer. pe c5t posibil.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". de linivte absolutA. de respectarea programului de somn. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. imbr. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. sri pedaleze.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. ceas de perete. Astfel. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. p2turi. iflqatului vi alimentaGei. uvor de spaat. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2.fiv2rile. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. rareori pe spate cu fa@ in sus. de aceeavi persoan2. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. "convorbirile" se materializeaz. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. cfintar. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. mavin2 de spaat. pres2 de fructe. cu o voce cald5. luminos vi linivtit. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". cMi@. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. b) Patul copilului (vezi pag.

ca o covat5. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. metodic. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. din care s5 nu scape nimic. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. cu marginile ridicate. impreun5 cu familia.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. cu manevre simple yi corecte. Inainte de a se culca sugarul. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. un sac de dormit. inzestrarea sugarului. cu gesturi sigure. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. organizarea ingrijirilor (dotare. orar. Pe paturile scunde ale adulpor.3. Ca orice &n@. b. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. cdt yi in timpul noptii. Acesta va fi incheiat cu nasturi. cu calm deplin. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura.Primul examen medical La venirea din maternitate. sugarul va fi scos la aer. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. fn timpul cdt a discutat cu mama. In plus. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. indoitii. un scrin sau o mas3 de inEyat. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli.3. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. Aya cum s-a mai spus. matlasat5 cu un material sintetic. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. Const3 dintr-o pies5 lung$. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. ceag dens& pplaie. h funcfie de starea de sGn5tate. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. mai ales in cursul noptii. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. Medicul sau asistenta de ocrotire. se inchid ferestrele. Este un adev5rat interogatoriu. c yi d. In timpul iernii. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare.2. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. persoane etc. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. 2. Aer ~i luminti. yi de aceea se poate folosi. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. . in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. deplasabil3. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. Nou-niiscutul normal 2.10 a. Totul se desEyoar5 grab5. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. fie prin intermediul unei camere vecine). cu prilejul primei vizite medicale.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. exacri in r5spunsuri. scobit5 la mijloc. a v h d in vedere pericolul de strangulare. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. de 70-80 cm. de anotimp. lavabil. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. topografia locuintei. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5.1. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. pe o mas$ un birou.

prima lung in creqterea este de 500-550 g. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. gradului de instrucfie. A?a cum s-a ar5tat anterior.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. a c d e m de progres. condifiilor maieriale ale locuinfei. Aceasta inseamn5 c5. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. Fig. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. 2. dac5 este agitat. aprbfundate.Dezvoltarea fizicti1 2. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. h t r e timp. subponderal sau bolnav. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. .Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. zilnica' este neregulata'. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. Din motive didactice.Csntar pentru sugari. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit.10% din greutatea inifial5. in familie. privind atribuwe lor de pkinfi. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. medicul.3. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. in mod obi~nuit.2. I 1 . pag 23. Este nevoie ca. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei.3. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. sunt necesare cintikiri mai frecvente. Acum. 2. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. pozifia in care st2 in pat. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate.1. fap. manifest2ri anormale). in primele zile dup5 naqtere. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. majoritatea noun&cufilor scad in greutate.3. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. cu circa 5.

iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). elastic.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. ce revine repede la starea inifialg. 2.3. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.3.4. la sugarii cu diaree gravii. DistanFa vertex (cre~tetul capului) .5.% - - 2. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian). Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului. I Fig. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. in institutii se m5soar5 cu pediometrul. Pielea este catifelat5 $i elastics. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. Este ceea ce medicii numesc "turgor". 2. cu extreme intre 46 qi 54 cm.12 . Pielea Fig. a) La nou-nriscutii prematuri. in medie este de 34 cm. 2. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .3. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm).13 .6. cu extreme intre 32 qi 36 cm.

dar r i m h toati viata. dar acestea trec in chteva zile. De regulri dispar in primul an de viata'. necrozi de presiune) pe cap. semilichide. naevusflammens. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. . nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. dispare in chteva luni. Poarti numele de hemangioame. rnai rnici (uneori ca tiirhple). Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. fie in urma contagiunii de la al@copii. turgorul este de asemenea diminuat. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. la prematur. rnai ales pe la cutele pielii. dupi revenirea din maternitate. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. ceafri. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare".Scaune acide . utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. mai rar pe nas. 31). sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. increfiti. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. la apisare rimtine urma degetului. manevre obstetricale speciale. mergtind p h i la aparitia de edeme. Chnd revine de la maternitate. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. . fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. poate. in general. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. Confinutul excesiv in api. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. rnai ales de pe abdomen. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. de chiloti de cauciuc sau din plastic. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. pleoape superioare. un turgor bun. f) Pefrunte. se descuameazi in lamele rnai mari sau . accentuati dupi fipete. pag. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). Medicul pediatru va indica. iar pielea poate fi zbhrciti. pielea este moale. fesutul de sub piele este moale. riu suportatii. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. dispare cu totul. Uneori. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. fag. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul.vi dese. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. in special in jurul gurii.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". cel mult. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. una sau multiple. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. la cei care au suferit in perioada intrauterini. Este g bine s i nu fie tratati. chnd se congestioneazi. poate sugera in mod g r e ~ i t . b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. vom face ~i aici mici sublinieri. sub e de diferite dimensiuni. in timpul somnului. vinefeali. se intiilnesc relativ frecvent.Folosirea. pudraj cu talc simplu. rnici abcese sau chiar furuncule. fie prin folosirea de lenjerie murdari.

.

craniul este rnai mult sau mai putin alungit. Aceste inciileciiri sunt frecvente. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . ~ o caloric. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. simetrice sau nu. care in majoritatea lor sunt banale. in cursul nasterii. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. Se vor urmiiri in dinarnic2. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. Modelarea craniului. dimensiunile craniului. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. Clnd nou-niiscutul fipii. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. ci ~i de suturile craniene.16 . Aceste spafii sunt numite fontanele. Oasele craniului sunt destul de maleabile. consideratii ca normalii. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. Se inchide foarte repede. iar spre frunte sutura metopicii. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. foarte simetric. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. Fig. meningitii etc. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. 2. Este rnai micii. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. numitii popular moalele capului. in special la prematuri ~i la hidrocefali. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. ci sunt despqite prin niste ~anturi. fontanela mica' sau triunghiulara'. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D.Craniul nou-nLcutului: I . la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. fontanela lateral% 3. De obicei. 2. cu diametre variate de l . fontanela posterioarl. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. ambele nu sunt inchise la naStere. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. ea se socoteSte tot normalii. Oasele. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. va'rsa'turi. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. o consisten@ rnai elastic%. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. fn mod normal. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. cii intre ele nu lasii nici un spatiu.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. fontanela anterioarg. Pornind de la fontanela anterioarii.16).). Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. se n a ~ t e cu un cap rotund. se simt care la palpare.2. De asemenea. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat").

Rareori. Evolufia este prelungitii. iar pe de altii parte. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. creqtetul capului ("vertexul") este turtit.). care o fnsofeyte frecvent. Ochii Fafa este rotundii. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). Rareori. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. In general nu necesitii tratarnent. . Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore.cu o margine bine conturatii la periferia sa. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. 2. 2. cursrtl prezenta$iei in pelviene.realii. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului).1. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii.3. Uneori se giisesc. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". Umfliitura este fluctuentii. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. Este o malformafie grav5. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. rnai rar la occipital. circumferinfa craniului mult crescutii. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. contrar bosei sanguine. deoarece. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. la nivelul oaselor patietale. douii yi chiar trei cefalhematoame. pe de o parte. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. de rnai multe s5pt5miini (6-12). de regul5. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. Din con&%. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Umfliitura este situatii. In mod obi~nuit. Este o anomalie grav5.8.Fata. fn cBteva zile.7. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. La lurninii vie. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. fontanele mari. concomitent. Astfel. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". prin definifie. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii.3. duciind la constituirea unui cefalhernatom. pleoapele se inchid.

pentru a se incepe o educa6e specializat5. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. roqii. implantafia. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Iulius Cezar. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. Gatul pare scurt. Este inutil s5 fie scoqi. pliurile. de culoare gabuie. Sunt normale. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. testul se repeti timp de rnai multe zile. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). gura este "strhbii". La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline).Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . 2.3. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. in caz de indoial5. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. cartilajele pavilioanelor. Variaz5 mult de la un copil la altul. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. Richelieu. Urechile Se controleaz5 m5rimea. 2. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Gura Dinfii. glaucom congenital etc. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. o jum5tate de frunte nu se increteqte.3.9. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). in jur de 2-4 luni. Medicul va instrui pe mam5 . Se impune depistarea surdita'tii. de boli ale embrionului qi fitului. Napoleon. scurgerea unor secretii purulente. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii.10. aer rece). Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. Hannibal. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. simetria. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. de icter intens. Fata este asimetric5. forma. Dac5 existi. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament.). Personal. in caz de antecedente farniliale de surditate. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Aceste pete de s h g e . Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. hipotiroidismul. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. Mazarin. Ludovic al XIV-lea. ca: trisomia 21 (mongolismul). Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni.

Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii.13. fig. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. acest interstifiu este. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament.8.) sunt inutile. Toracele Clasic. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . Herniile inghinale. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. rar persist2 piing la 4-5 ani. 1. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5.a 10-a (vezi capitolul I). Puncga este interzisii. in general congenital. CiiteodatA. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. 2. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. starea preputului (pielea care acoperii glandul).1 4. Ombiicul. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Pielea r k 2 n e . Ectopia testiculara' sau criptorhidia. aceasta se poate practica.1 2. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. laterale sau mediane. mai ales dac5 mama a absorbit iod. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. care constituie mu~chii abdominali. Este relativ frecventii. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. 3 1.) sub piele printre fasciculele musculare. Abdomenul Abdomenul este suplu. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. Dispare spontan in c2teva siptikiki. miisuratii la nivelul ombilicului. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. 2. Circumferinp. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. La nou-nGscut. in general dispare in c4teva luni. Nu se storc. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. Aqa cum s-a ariitat la pag. 2.3. Nu necesitii vreun tratament. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii.3. anomalia regreseazii spontan. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. vreo manevrii. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. La copil. Preputul aderii la gland.3. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. din team5 sau din motive estetice). De cele mai multe ori.

lungi. in condifii civilizate. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. dep5vind vlrfurile degetelor. Organele genitale la feti~e. In continuare. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). agitafie sau jet urinar de discontinuu.fimoul. Mlinile sunt durdulii. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). Degetele par scurte. Din contr5. cu experien@. * 2. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor.3. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. gr5sute vi cu pumnii inchivi. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. intre 1 vi 4 ani. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. Dup5 al treilea an de via@. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. La naStere.Anomalia este mai frecventi la fetite. cu unghii moi. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. Dup5 aceea. fiind vorba de un fenomen normal. picioarele ajung pe axul gambei. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. cu prepupl retras. lucioase. pllnsetele mamei vi. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . Cu aceste unghii. La evrei vi arabi. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. &5 efort si fii1-5dureri. La membrele inferioare. cicatrice vicioase). urletele sugarului.1. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. fn Statele Unite vi Germania. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. destul de des. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. infecfii. uneori. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5.15. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. dac5 nu sunt t5iate. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. nou-n5scutul se poate zg2ria. medicul examineaz5 membrele. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. Prin mivcare.

intins qi rotat spre interior.. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. 2. mai intgi ziua c8t qi noaptea.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. Fig. . Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. . asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. apoi numai noaptea. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice.17 .Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. ortopedic qi adesea chirurgical.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. tratamentul devine mult mai delicat. Semnele clinice pot lipsi la naqtere. Se vor incepe. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. Am insistat asupra acestei anomalii. Mai tiirziu.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. grosime. m$na este in pronatie. qoldul fiind in extensie continug. timp de rnai multe luni. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. iar degetul mare este acoperit de celelalte. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). Micile anomalii (degete inegale ca lungime. Aceastg deformare se datoreqte.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. Uneon.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). uneori. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore").17). . sindactilie (lipirea degetelor). La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. c8t mai curhd. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni).Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. iar rezultatele r h h nesigure. in rotirea spre spate. fn 90% din cazuri. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. exercirii de recuperare. 2. in lipsa acestora. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. de-a lungul cel corpului. .Ortolani). pe lhgii strgmbarea piciorului. o corecrie chirurgicalii.

Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul.1 7. dominatii de int2rziere mintalii gravii. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. iminte de termen (prematur). Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. indiferent de greutate. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. grabii. Dupii v b t a gestafiei. lor 2. din contra. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare.).16. se schimbii. b) mixedemul congenital.3. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. asistenta de ocrotire ~i piirinfi.Mama s copilul i 2. ei vor fi urmiirifi. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. hipotrofc (prea mic). mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. rude cu boli mo~tenite etc. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. icter prelungit etc. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. care. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. asemenea. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. o vigilenfii cu crescutii. 29). incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. Dacii pl2nge sau este somnolent. cu bl2ndefe. surprind toate manifestirile acestuia. t o t u ~ i . r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). hipertrofc (prea mare). Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). avorturi spontane. constatbile nu au nici o valoare. Din contra. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. de obicei. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile.3. Durata total5 a Sistemul nervos. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. Trebuie ~tiut. nu fipii imediat dupii naStere etc. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii.dupa' termen (postmatur). cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. in caz de suferinfii veche. La acesti copii. depistat prin teste de laborator specifice.). . 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. Copiii se nasc normali. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare.

e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. C h d este accentuat&localizatii la fa@. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. eventual.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. dizarmonii in relatiile de familie. pentru a prevedea. subalimenta$ia. baia. cu toate c5 somnul este mai u p . Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. . celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. via@complicatii de familie. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui.a 10-a zi. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). de asemenea.apare intoxicafiaprin nitri$i. RespectAnd aceste perioade. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. Orarul meselol. Tulbura'rile de somn. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru.Ele trebuie sernnalate medicului. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. rigiditatea orarului rneselor. cald.Cei care dommult. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. malformatii). mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. Tulburikile de sornn. s&d peste una din mese. singure. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). Icterul. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. neasociate cu alte manifestgri nervoase. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. fn mediul rural. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. respiratorie (infectie. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. sau generalizad qi permanentg. C5tre a 7-a . care se aIungesc pufin d t e putin. excesul de impresii (vizite. b) ammalii ale travaliulni. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. lipsa de confort (frig. setea. Dac5 sunt treciitoare. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. c ) starea noua nciscutului la nqtere. Un icter apkut precoce. oreintregi.buze. fn primele zile. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. la nivejtul extremid{ilor. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. in funcfie de acest ritm. intens qi prelungit. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. Mama va nota perioadele de veghe. anumite m5suri. Somnul. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul.

Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. durere din cauza opirelii. Daci va fi purtat in continuare in brale. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. Din contr5. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Dupi aceea. cBteva % zile. evidentiind eventualele asimetrii. chiar daci se rep&. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. el va deveni r5sfifat qi va invita. Se supravegheaz. ne putem qtepta la o crizc de convulsii.). daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. El poate f i numai de origine digestivi. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. .Mama @ copilul prea strBns infiqat. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. currind. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. succesive. dar pot surveni qi in repaus). chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. paralizii. CBnd este provocat (de o inlepitur5. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. in timp ce vioiciunea se stinge. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. cute sau noduri de la scutece. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor.). Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. bine suportat. astfel. in modul cum se manifesti. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. nu prezintii febe. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. reprezinti un fenomen normal. defecte *m5scute. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. cBnd este infometat). medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. Crind tipi tare qi prelungit. ud. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. emisiune de win5 sau scaun. zgomote in cameri. Ca manifestiiri izolate. pozifie incomodi in pat etc. Se recornand5 mese rnai dese. f i alte tulbur2ri neurologice. Ccr'scatul. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. solutie de glucoz& calciu. asociat cu absenfa vioiciunii. CBnd apare. un nou-n5scut la termen.). TipQ'tul. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. ciscatul trebuie urm%it aparte. Mama este datoare s i observe.). ins5. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). duc la distensia plimrinului cu aer. durabil. durati. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. de tonalitate mijlocie. intre reaciiile suspecte.). aer viciat. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). pozitie incomodi. ceea ce alarrneazli pe multe mame. este neschimbaf etc. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". diaree sau alte tulbur3ri.

la marii prematuri. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. Stra'nutul. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. cgscatul se inwneqte rar. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. La nou-ngscufii la termen. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. rezemat de planul patului cu obrazul drept. deschide gura. Degetele miiinilor sunt partial striinse.In afar3 de orice imbolngvire. Pentru combaterea sughqului. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. uqor deschisg). capul trebuie susginut bine. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. el intoarce deja capul spre lumin5. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. in paginile care urmeazg. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. Brafele sunt ayezate liing%corp. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. increteqte fruntea.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). pe care la inceput o evitii. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). F~ecventse observli o reacfie "in . oricare din aceste segmente. reacfioneazg la vocea mamei. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. La acest grup de copii. emite mici zgomote sau bombiineli. normali.dar. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale.18). in eontinuare. schiteaz3suptul. Capul este de obicei intors intr-o parte. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. de exemplu ceai de anason. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). miqc5rile de supt). prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). cgscatd este prelungit qi frecvent. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). Atitudinea de flexie a mernbrelor. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. 2. degetul mare fiind adus spre palm%. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. se intinde pugin. in poziiie de pronage (cu palmain jos. Dupg ciiteva zile. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Urm5rind nounilscutul. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. coboriit . Imediat dup6 netere. riispunziltor de reflexul de sugh~t. Sughipl.). adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu.

nediferenliat3. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. membrele sunt flectate. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare.19). 2. degetele sunt partial strbse. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. brafele se men+ in flexie (indoite). Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. d) Simetria.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Din a 2-a . Genunchii sunt indoi@ coapse. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. a intoarce). capul este sprijinit pe o parte.19 . reaclii automate la modificikile de mediu. Fig. 2. datoritii reflexelor primitive de "redresare". fie c3 este vorba de cele superioare. motor sau secretor. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie.Fig. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. 2.20). 2. Fig.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire.a riisfrhge. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. aterizeazii pe cele ea patru picioare. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare .20 . Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice.a 3-a siipt&nhi=i. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. clt mai ales de cele inferioare.18 . Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. la un stimul oarecare. iar capul a t h 2 pe spate (fig. masF. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. Reflexele prezente la naqtere. . 2. din poziiia sunt culcat pe spate. fiind necesare supraviepirii.

Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. 21). 2. Mersul automat. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. iar vrimul se intinde. 2. Fig. uneori lipl. R&punsul la durerea vie. deschide degetele. 22). simetric. cu mncKul q o r aplecat inainte. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig.Reacfia (reflexul) Moro. membrul respectiv se f l e c t e d . C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). Reflexul de agcifare. S-au descris zeci de reflexe. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . 2. 2. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. se flecteazl. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". al ciirei . la colprile buzelor (drept $i stdng). de apucare a degetelor.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. depmeazl bralele de torace. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. 2. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. extensie $i rota$e ale gdtului.21 . Nou-nbcutul este $nut de trunchi. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. c h d acesta este d e s a ~ a t . complet. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. el are un reflex de urcare.23). Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. vertical. nou-ngscutul suge $i inghite corect. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. Fig. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului.22 . astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. iar celiilalt se intinde. le intinde. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. sub bra@. nou-nlscutul tresare. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul.

Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. Limbajul. Daca' nou-na'scutulplinge. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. iar conjunctivele sunt inflamate. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. la auzirea unei voci cunoscute. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Dac5 din ochi se scurge puroi.2-T . Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). ' Clnd plhge.Mcrsul automat. Nou-niscutul pare atent. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. Nervozismul pa'rinfilol. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. laringiene sau guturale. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. Dup5 7-10 zile de via@. produc uneori umflarea pleoapelor. De abia dup5 clteva zile. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. 2.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. cu ochii deschiqi. este vorba de un caz patologic. Organele de simt Ochii. Tip5 inaintea meselor. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. . la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. car: trebuie tratat5 cu grij5. Aceast5 miqcare poate fi oprit5.1-5 mimicg). Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. inchide qi deschide ritmic gura. C h d este liniqtit. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. in timpul suptului. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. Aceast5 inflamaiie. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . "vorbindu-i" cu voce calda". poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. ca ~i #p5tul. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. Toate ingrijirile se fac cu calm. Se sperie uqor la zgomote. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). rnn de Contactul social. odat2 cu iip5tul. dup5 unii autori "piele pe piele". Comportamentul emofional. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. din c h d in c h d apare un "&bet". Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. m&g%ere. fi. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. pentru a se stinge progresiv. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. mai ales noaptea. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). in 3-5 secunde.

.

in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. La ribdul siu. care ingrijeqte copilul. i se curata urechile. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. ardei."piele la piele". dupa mirosul laptelui qilsau corpului. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. spilat. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . sit-i csnte dacg are voce. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. nasul. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. dar tenace. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. Mirosul este prezent la nqtere. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. acru. inainte de a-1 fi atins. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. usturoi etc. un "miros de familie". Cu ochii legafi. prezenthd rareori. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. hgrijirile corpului (tinut in brate. ochii.se alini. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. sitrat). Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. nu se mai miqci. cu atAt fitul inghite din el mai mult. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. se reculca etc. qters. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. in general. Contactul strsns. La Leaghul de copii qi in creqe. o fixeazi qi o urmireqte. Adesea. copilul este dezorientat. infiqat qi desf@at. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. se opreqte. sugarul refuzg sa suga. devine amorf. h c a din anul1877. Este bine ca mama. leganat qi mhg%at. Este cunoscut faptul c i . Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. Richard Porter (Tennesse . ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. desEqat. a deosebi "departe". baie etc. o parte importanta o are expresia fetei. ceapit.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. mic. schimbat.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. Timp de c2teva secunde. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. amplific5 ritspunsurile interactive. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. Daci o mami continua s i vorbeascg.). Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. De altfel. nu mai fixeazg fafa mamei. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului.Mama gi copilul Pe l2nga voce. survenite rnai tibziu. s8-i vorbeascg tot timpul. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. Dac3 mama este diabetics. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. Pete alb-giilbui (milium albicans).) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. este imbrgcat. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. i se dB s2 m%n2nce. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". Sugarul simte blhdetea. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. gura. cu fata intepenitit. . pe suprafafa sa.

b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). rezistena ~ise poate cur8@uSor. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. c i l d u r i qi frig. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. iar imbriicirnintea (scutece etc. schimbat la alimentafie. pe care o prime~te prin luat in brafe. RefZexe ~i reacfii. dificultifi la supt. Spre sf2qitul primei luni de via@. mhgiiieri ~i ribdare. corporale corecte. sunt simfite rnai ales prin piele. fn aceasti pozifie. 2. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. tulbur5ri de somn. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . regurgitiki. mediu inconjuritor poluat. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). cidife in hamac de susfinere etc. durere ~i lini~tire. a l ~ i sau nu pl2ng deloc.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. Limbajul ~i contactul social. ba'iJa. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. luat in brafe. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. La noi se gkesc cidife din material plastic. de plicere sau de neplkere. De aceea. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. blhdefe. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. cu o capacitate de 32 litri. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. inert "infepenit" (corpul intins. creme etc. alimente regurgitate. contact social ~i afectiv permanente. Motn'citateafina' +siadaptarea. sugarul are nevoie de dragoste. Unii fipi continuu.1. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. fie asimetrice. sugarul nu poate deplasa deloc capul. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . Luatul ~i finutul in brafe. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. cgdur8. episoade de agitatie sau de p l h s etc. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. fie absente. uSor deplasabili. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate).4.

j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). acesta trebuie spaat. e) Fie o mhuq5 pluyatil.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. fabricate de firme improvizate.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. agitatie). unele dintre acestea. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. . Fig. tampoanele se ard ulterior. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. pot produce efecte nedorite (iritatii. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . pe patul sugarului sau sau. 2. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. a1 adultilor. insotite de o reclam5 excesiv5. Dac5 se foloseqte un din burete. roqeap. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. cu murdikie saulqi rnicrobi. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. jacheticq b o t o ~ iscufip).2.24 . cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. Mai mult. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. "body". Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. g) Lenjeria pentru sugar (scutece. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. fie o c k p 5 din pi3. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. 2. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare.4. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. Mijloace tie tngrijire. "Pampers". plasat3 la indemiink .Obiecte pentm ingrijire.

79 . Se folose~te. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. atunci va fi numai spilat p q i a l . Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. Baby savon). De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. Cremele. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. Este un sipun bogat in grisimi. materiilor fecale. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. misuri. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. in locul . Se poate aplica ~i pe restul corpului. Baby Soap. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. unele lotiuni. la subsori ~ila cutele pielii. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. Constituie un obiect de lux. Se folose~te indicaiia medicului. Are o reaciie acidi. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. coapse). Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. oxid de zinc. la cutele pielii (gdt. la spuma nu iriti conjunctivele. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului.). Uleiul inmoaie crustele. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. Pentru pielea cu rini. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. pudra de talc. ceea ce le contraindici la sugari. ale zonei din jurul anusului. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. recomandati tot pentru curiiire. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. Este absolut necesar pentru baie.4. previne paqial formarea de cruste). generalizati. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. criprituri). avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. totu~i. cu pete. subsoari. frig. Nu usuci la . Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. 2. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. uscare etc. deschide la un moment dat. Baia devine mai plicuti. Nu este recomandati sipunirea excesivi. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. cripituri.). Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. pielea.3. bine purificat. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. Se va evita excesul de pudri. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. in prezent nu se mai folosesc. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. dar acesta s-ar putea. la cutele pielii. pur ~i bine rafinat.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. vaselini ~ilanolini. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. crizi de apnee etc. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii.

degetele intinse pentru a curiifi palmele.26 . 2. membrele inferioare. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. picioarele p spatele. strlng pumnii. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. sugarul fiind i culcat pe o parte. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. dacii se usucii. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. Sugarul este intins cu fa@ in sus. bratele ~i miiinile. ce se folose~te pentru fa$%. Se incepe cu ochii sugarului. Unor sugari nu le plac aceste manevre. Miiinile trebuie desacute. scutece curate. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. uneori plhg. Fig.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. 2. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C.537"). iritii pielea. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. iar scutecele intr-o gileatii. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului.Se incepe spllatul ochilor. hliiturati scutecul ~i Fig. pieptul. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor.25 . siipun sau lotiune. 2. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii .Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. continuati cu giitul. care. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. resturile de lapte . Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. ace de sigurang. Fig.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. Urmeazii fa~a. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. vat2. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. Se schimbii vata la fiecare ochi. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat.27 . o gilleatii pentru scutecele folosite. un prosop. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar.

0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Pregiitiri Temperatura camerei. Scutecele. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. pentru a se evita curenfii de aer. scoaterea la plimbare. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie.5-37°C. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie.4. ghtul. inclusiv vara. anurnite boli etc. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. Daci inciperea este insuficient incilziti. Pentru nou-niscut. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. dar nu cu mhna. cilitorii.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. de educatie ~ide civilizafie. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . La sugarii hriiniti artificial. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori.a "Pampers"-ului. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. La astfel de sugari ~i de copii rnici. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". va fi inf3~at. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. obi~nuirea copilului cu un anumit program. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . Atenfie la sugarii mai mari. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. pieptul (phn3 la "brhu"). dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . qosetele. de d i r e . respectiv intre 9 qi 10 dimineata. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. 2. Franfa). dupi aceea. cu capacele deschise. . la sugarul mai mare ~i la copil. mhncicioqi. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Baia general. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. Orarul biiii. ceva mai sus. boneta. iar rnai tkziu cu simful ordinii. temperatura convenabili este in jur de 24°C. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. body sau chiiqutele. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat.4. la sugarul rnai mare. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Este recomandat un termometru de cameri. Nu este recomandabili o or. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3.~ spele i zilnic fa@. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. la introducerea in apa de 37. mhinile ~i picioarele. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. sub capul qi trunchiul sugarului. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. ulterior.) se poate face numai baie paqiali.30-20). Sugarul fipi. Uqile $i ferestrele se inchid. chilotii absorbanti (Pampers).

Unii medici propun mamei tinere. fie cu o minuqi. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. risci s i provoace eroziuni bucale. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. fie a1 gambelor. scobitori. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. 84). Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. 2.nu imediat dupi masi. . fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. gura. inmuiati in api cildufi. dintr-un vas pregitit in acest scop. Cutele trebuie s i fie bine uscate. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. pentru c i poate viirsa. respectiv ochii. 27). Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. in zilele foarte cilduroase. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . D a c i este murdirit cu materii fecale. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. efectuate de miiini neexperimentate. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. nasul. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. Nasul nu necesiti o curifire speciali. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal.26). Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. Urechile. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. De amintit c i atunci ciind este dezbricat.Mama si copitul ajutati de tati. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. Se incepe cu ochii. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api.in timpul verii. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. =i experienti. P h l se spali la u n n i (pag. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat.s i nu fie nici prea flimiind. . ci fie cu mana neinveliti. pe masa de infiqat. stoarsi qi rkuciti (rulad). dezbricafi-1. Sugarul este apoi introdus in baie. Luafi sugarul din pat. sipunirea se poate face direct in api. baia se poate face la pranz. astfel de spilituri. . aviind qi rol de ricorire. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. 2. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. urechile. Nu se foloseqte sipunul. Gura. fie cu o bucati de . Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. puncte de plecare pentru infecfii. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini.

Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. copilul va fi "qters" . Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului.$i phi necesits o ingrijire special%. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. Eventual.Spllarea fetei anterioare a corpului. sugarul incepe sii dea din picioare. pielea copilului. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. cu acelaqi mod de apucare. Fig. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice). 2. Ajuns pe masa de inrqat. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului.Sugarul se introduce in baie. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf.29 . de la cap p h i i la picioare. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. fntoarcefi sugarul pe burtii. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. organele genitale r b b d n d la urmii. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. Cdnd se simte in aceastii pozifie.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. Prindefi copilul de subsuori. se zbate etc. pentru cii nu avefi decdt douii mani. capiitii curaj.). Unii copii sunt temiitori. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul.phzii.28 .31 . circulare. dar cei mai mul6. fie pe o parte. 2.30 . Copilul p a t e fi iinut qi invers. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. Cu m i q c c fine. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. 2. Fig. Fig. Fig. il fine@pe spate. 2.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii.

Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute.2. Mai &iu. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. sistematizare.ochilor.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului.Pampers). nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. Fig. se svhtZi prin tamponament. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. se zbat. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. bldndete. durata imbzerii se va scurta.sub genunchi -. dup8 vksta de 6 luni. urechilor. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). sugarul se poate zghia. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. spatiul popliteu . La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. sugarul tot trebuie scadat. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. cu o compres8 umed5. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. cutele gltului. aceste pliuri sunt greu de qters.prin tamponare (uscat) cu atentie. ci Fig. subsuori. 2. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. fmbra'catul. Nu se "~terge". in timpul transferului. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. Daca unghiile sunt prea mari. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata.33 . se contract& La aceqtia. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . Chiar dac8 plkge.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). c k d p a t e sta pe qezut. zemui?de ale cutelor pielii). El p a t e sP se ba8ceasc8. indeosebi pe fa@. in grab8.32 . temperatura necorespunz3itoare a apei. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. Daca' totul decurge perfect. . calm. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. Unghiile. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor.

nici Z ace de sigurang. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. fiind mai mult chiar deciit util.Cu toate acestea. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. Scutecele se folosesc zi qi noapte. Organele genitale La fetile. De asernenea. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. sp2lat. Chiar dacg sunt mai scumpe. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. bineinleles. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei.4. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". fn funciie de bugetul.5. uscat. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. tradiiia $i de modul de infuaqat. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. mama freac2 ~i kit5 pielea. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). care se zgbie pe fag. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. crema trebuie din nou i n d e p h t i .34 . Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. 2. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. . De fapt. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. dupg mas5 sau chiar in somn. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. ochii sau nasul sugarului. fn plus. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. La bgieli. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. La sugarii nervoqi. c h d este obosit qi destins. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. umezeala rgmiine pe piele. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. Spre 2% mi. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. nefiind nevoie de inmuiat. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. ci mai tiirziu. cglcat. 2. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra.

a risfifa. momentul schimbiirii. cilcat. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. scutecul de protecfie se arunci.35 . Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. Ele impiedici. la invelirea sau acoperirea sugarului. Chilofii impermeabili (6 perechi). Chilot impermeabil. in acela~i timp. Ace de sigurang. a mdngdia. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. Scutece pstrate din tesut-buret. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. 5. Pampers. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . Cele mai bune sunt din voal. impotriva scurgenlor. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. clitit. 4. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957.Mama si copilul absolut necesarii. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi.Necesar minim de scutece: 1. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. 6. Acest scutec a primit numele de Fig. uscare. Chilot dublat. 2. infiinpti in 1837 in Cincinnati. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. spilare in mai multe ape. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. 7. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Scutec din finet (museling). Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. Sunt uqoare. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. de asemenea. de forme diferite. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Scutec triunghiular. din fesituri din bumbac sau din finet. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. 2. 3. sipunire sau inmuiere in detergenfi.

i retentie format din dous straturi. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. care las5 a e n ~ sB l circule. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. De asemenea. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. impermeabil.care ]as5 pielea s5 respire. rezistent la ap5. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. 6 . form2nd o barier2tmpotriva umezelii. De asemenea. 2. Pampers. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. cu o putere mare de absorblie. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5.37). fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . c .i csldurii corpului. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig.straturi interioare. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera).i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune.. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame.a . deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii.36). Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g..banda adezivj de kchidere.banda moale pentru talie: b . mai uqoare si mai eficiente. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie .. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. Scutecele Extra Dry sunt. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. de asemenea. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. Fig.pliurile din jurul picioluelor. 2. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . Datoritii mi~ciirii. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. 2. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. .36 . Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special.

Sunt necesare 4-6 buciiti. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. e . Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii.strat exterior. Sunt necesare vase buciiti. timpul iernii. . Maxi . au forme diferite. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei.pentru greutate de 12-25 kg. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. b . Junior . Midi . Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii.pentru greutate de 3-6 kg. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari.pentru greutate de 7-18 kg.sistem dublu. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. Ciimii~ufele mQneci scurte. pentru a-1 apka de aerul rece.stratul superior. Maxi Plus . Boto~ei. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase.6. c . ci o piil&u@ de soare. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen). Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii.a .37 . Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini .37. . care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). Sunt foarte practici. i n timpul verii.pentru greutate 9-20 kg. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului.pentru greutate de 4-9 kg. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. frotir. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite).Fig.strat de absorbtie. in casii nu este necesarii boneta. Ace de siguranp. plnzii albii din bumbac). finet. d . Se preferii cele din bumbac. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi.4. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG.strat de retentie. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. 2. A 2. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2. iar pieptkavele in spate.36 vi 2. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned.

agent." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r .R.L. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. Sector 2. Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice. nr 7. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . importator unic Vintila.

.

b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. 3. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului. care va pliinge ~i va fi nefericit.e mni . [ . Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec.LPampas pielea copi. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. d) Mai mult. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire.fncd din prima z i dupd nastere.tA . le ua primi prin piele. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. c. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. pielea pe bebelugului.scutd. . deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala..Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. departe de pielea bebelu~ului.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . De asemenea. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior..Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. piistrind-o uimitor de uscatii. -1 . chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. * /'- ( 2.rllLi es. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului.

' . .Y.

metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers).). in general.). 3 ltisa$ cgteva minute gol. In mod o b i ~ n u i t . dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. spre deoseboire de trecut. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. la aer. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat.in verde inchis. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. iar pielea nu este iritat3.mai inchis etc. In caz cti este "curat". ins& va fi schimbat des. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. crtiptituri etc. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. scaunele sunt rnai inchise la culoare. compactii. schimbarea scutecelor se face dupti masti. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. Pe de altti parte. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. care duc la rtini ale pielii. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils.4. urina p a t e sti irite pielea. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. fnfa'qatul corect. aplicari in strat subrire o cremti calmants. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. nu se schimbti scutecele. De aceea. in orice caz. in prezent se folosesc. Morinaga (Japonia). Similac (SUA) etc. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. Uneori sugarul inftiyat plPnge. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. Erti reziduuri. spanac . in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. La schimbarea scutecelor. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum.in cilrbiziu. la fiecare schimbare. o past$ bine formate. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. cu scutece curate ~iuscate. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. La sugarii care regurgiteazti. nu dupti fiecare miciiune. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. cu schimbarea se poate face mai rar. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. cu miros acri~or. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. la intervale de 3-4 ore. Dacti fundul este deja rap. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. Dacti este ud sau murdar.2. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. pentru ca umezeala s3 se usuce. banane . La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. dupti baie ~icPnd este pus in pat. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi .7. regulate. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h .

2. Se fixeazg cu ace de siguran@. 5 .Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga.Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.zolva situafiile ce apar (roveag.).Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri.Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. 3 . 8 .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. 4 . 6 .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . 2 . Fig.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei.Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@.38 . .Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc. cr5p5turi. nevoia de mi~care etc. 10 .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime". Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . 7 .Redublati acest plan. 9 . I .

R . Dacj. A. Colprile foliei se fixeaz5 lateral. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. 2. 2. A .2.n. Folia se ti-age mai sus plnj. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. C . . 4 . cu o funds.40 . chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. incheiatii cu capse).inaSatul nou-n5scutului (n. In loc de folie se poate folosi. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.).39 .Fig.38) piin5 la centura sugarului. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. Fig. cu mai mult folos.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.41 . Fig.) la mijloc. I . 2.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. 2.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. legate cu deasupra buric!lui.n.h m a t u l cu scutece fesute.La n. 3 .infigatul sugarului mare. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. R. clte o funds. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5. sub spate.40 Fig.

Pentru imbriicat Foarte influentad de modii.9 . fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: .nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi.care pot strangula copilul. . Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. Ciimii~utele. 6 .Botovei de 12n.Sac de dormit.8. 8 .Mlnuqi din 10 . pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. 2 deget.celulozii. I .42 . anirnala' (lhii). nylon etc. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele.nl. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere. . arti$ciala' (fibre de lemn . . imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. 2.ChiI~ute.Clciuli@ (bonetl) de bumbac.Salopeta-pantalon.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. fibre artificiale). 5 .pieptiira~ele. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului.Mama $i c@ul 2. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor.Jacheta.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac.imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat.ChiloH sau pantalona~i frotir.Obiecte pentru bnbrlcat. .pe timp cald. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. Fig. in).CiImql de noapte cu cordelwe.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l . crylor.4.se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile. 4 . 1 92 .). Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . 3 . In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.Costumq. . 7 .bonetele. Din piicate. Trebuie sii fie practicii. 1 . Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers). miitase artificial%. sintetice (tergal. Textilele sintetice sunt practice.

i ~ i schimbii pozifia. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. sau este plimbat in anotimpul friguros. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. fire de cocos. piir de animale. bumbac tricotat. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. surse de iritafii si de infecfii ale pielii.10. de culoare albii. de miirimea saltelei. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. frotir sau jerseu. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. care se aruncii.. dar nici prea mari. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. anotimp rece). Doi saci de dormit pentru noapte.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. molton sau prosop-frotir. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. deoarece aceste substante. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. la care se mi~cii mai mult.4. tot lavabil. Sunt necesare douii piituri. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. dacii este posibil. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. care ar irita pielea. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. . cu imprimeuri viu colorate si. Sunt practice cear~afurile-plic. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. . Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. se intoarce. 2.se alege cu multii grijii. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. 0 pliipumioarii . din material moale ~i usor. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. Repetim. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune.4. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe.9. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. 2.

La dou5 zile muqamaua se schimb5. pe s h e montate special pentru acest scop. in timp ce radiatorul le ingspreqte. de preferin@ la aer qi soare. i n colectivitiifi. Cilcatul. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Apoi se intind la aer. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. la domiciliu. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. cel putin qase scutece.indiferent ce spun fabricantii. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. Uscarea lenjeriei. se va recurge la g5leti obiqnuite. Se m n c 5 schimbul complet. Celelalte rufe (ciimgqute. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. greu de transportat. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. in primele . nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. Se aleg ligheane sau galeti solide.5. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. salopete etc. bonete. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. dar niciodati in camera copilului. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. Sacul se leag5 bine. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Obiectele de l h i se spal5 separat. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. Planijicare. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. fntrefinerea chilotilor impermeabili. cearqafuri. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. pe Iiing5 ap5. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. hepatit5 epidemic5 etc. deoarece s-ar decolora.). Presatul. De asemenea.) se spa15 normal. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. De aceea. Mugamalele. inclusiv ambalajul de plastic. Dac5 se folosesc bactericide. pieptsraqe. piodermite. pot provoca inroqirea pielii. cu ap5 cddut5 qi sapun. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste).

.

Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut."Laptele meu este prea tare". conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. turtit. vor pretinde.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. secretia de lapte scade). de dureri. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. orarii fixe).Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului.).ti in cursul intemkii in maternitate. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri.B. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. specialist american in alimentafia copilului. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului."Laptele meu nu convine copilului!". Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. o de energie p de bani. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. pgstrarea repausului la pat. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e ."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. Limitarea eforturilor fizice. probleme de estetic5 a sdnilor. ea nu sterilizeaz5 biberoane. ales. parte din lapte ra'mcine neevacuat. . emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. h noianul de griji. fire~te. de incertitudini.Dificult5ti din partea copilului. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . a1 unui sugar furios. a~adar. cdt . mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . La ie~irea maternitate.Jeliffe. in astfel de situafii.). afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. de-a lungul multor luni. in . concentrafii ~i adaosuri. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. Pe plan psihoemofional. cr5p5turi sau abcese ale shilor. alimentaiia corect5 ~ i mai . Ala'ptarea constituie.).Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. nu are grij5 s 5 . fntri adevilr. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. pe l h g 5 indemdnare. nu calculeaz5 dilufii. retractat etc. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne.Sfaturi stupide. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. . evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. . mare sacrificiu din un partea mamei. mure economie de timp. s5-i organizeze programul.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. griji p cheltuieli. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. Din punct de vedere practic. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. . algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. . optim pentru produsul de concepfie. este necesar5 o intreag5 tiin in@". mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. tennin5 al5ptarea. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. J. gre~eli tehnica al5pdrii etc. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale.

creSterea si menfinerea secrefiei lactate. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta.armonia viefii de familie. in primele zile qi chiar rnai tikziu. valabile de altminteri at2t la maternitate. . dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. la nevoie.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . se spali mameloanele. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile.1. pentru a fi complet golit.sa' nu inghita' aer. punerea regulata' a sugarului la sdn. "tehnica" corecti a aliptikii. dupii c2teva zile de viati. . Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. . Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. Acasi va alipta singuri in cameri.sa' nu adoarma' la scin. cei rnai importanfi sunt: . buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. Dacil sugarul este liniqtit.con~tiinciozitatea.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. sistemul se numeSte "rooming-in ". Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. Sugarul va fi pus des la sin. dupi un orar elastic. va inghifi mult aer.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . areola qi pielea din jur. sugarul vafi pus la ambii scini. imediat dupi fiecare supt. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. o necijesc qi il tulburi pe sugar. liuza trebuie s i fie calmi. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". daci temperatura sugarului este sub 37.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). iar pe de alti parte. . fiecare in felul lui. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. se vor goli s h i i prin muls corect. daci secrefia de lapte nu este suficienti. zile in qir qi la toate supturile. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). dorinta si voinfa de a ala'pta. in prealabil tiiate scurt. recomandati at2ta vreme. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. c) fn timpul c2t alipteazi.sa' prinda' mamelonul ~i areola. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad".infeleghd prin aceasta: . s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. b) Un nou-niscut la termen.s6fie culcat imediat dupa' aceea. in perioadele c h d este treaz.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. fn continuare. mama se vii spila cu griji pe m2ini. nu este necesar adaosul de lichide. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". Uqor de spus. Orice nou-niscut normal executi. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. pentru a evita aparitia "febrei de sete". . sii nu i se faci observafii. 2. rni~cirile normale de supt. va suge cu intreruperi. Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. care o sustrag. el va deveni nervos. Solufia de acid boric. cu greutatc normali. inmuiate in a p i cildufi.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . . in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect.alimentafia la cerere.6"C (rectal). Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn.5.~upt. Dupi opinia noastri. nu va prinde bine mamelonul.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. - . . Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. intre mese. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. .1. inclusiv noaptea. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". . . Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. toxici pentru sugar. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. gurii si nasului.

Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. 2. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. 2. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos.45). sprijinind picioarele pe un sciiunel.44 . aliiptarea se face in pozifie qeziind. care determid durere localii.43 . 2.Algptarea in pozitie culcatti.45 . Mai tkziu. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. sprijinind picioarele pe un scaunel. . cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). cPt qi penhv sugar. Fig. Mama va sta culcat5 pe o parte. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig.2. liiuza va aliipta sGnd i pat.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. 2. cu sp2tar (nu pe marginea patului). in primele n zile. Fig.44). Cu cealald mPnii mama va fine shul. 2.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). pe un scaun comod. in acelaqi timp. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii. c h d mama s-a restabilit. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii.43). Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". W Fig. la domiciliu.

.

sugari care adorm in timpul suptului. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc.16. fn general. D. sugarul s i nu fie luat in seaml. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. ci diminearn. 23. din 1942. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. dr.30. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. La doui sZiptknhi. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. care .30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. La sosirea un din maternitate. noastrG. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. 13. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. s-a respectat. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. cu 7 mese fn 24 de ore (6. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. la formarea de copii rlsfitafl. fn Statele Unite. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). contrar opiniei generale. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. ci este culcat". Cei rnai mici. fn cursul ultirnilor 50 de ani. el este ajutat pe aceasti linie. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. 12. 18. in timpul zilei.ticopil. gisind motiviki psihologicel. la intervale neregulate. chiar dacl pllnge tot timpul. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar.). h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. fnsii. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. ci este alimentat. De atunci. fo@du-se s i .La noi. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. cu o pauzi de noapte mai prelungia. 9.30. Rusescu.se chinuia. incacau acest program &inici o autorizare. ea t n s i ~proaspiti maml. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. de aproximativ 10 ori pe zi. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. Dupi noi. el nu d o m e . 15.ascultihd de i sfaturile medicale . Cu timpul. Rolul sugarului este pur pasiv. Simsarian. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. 9.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. 21. 20. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). fn mod sigur. caracteristicile propriull. orarul strict de aliptare. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. A. Cum se stabile~te orar de alimentafie. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. incllzire etc. El nu mibiincl. In deceniul al 5-lea al acestui secol. disciplinati.

Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. si mai sigul. c) factori ' Cift. .5.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. Un alt semn. Invers. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. cat si programul ei zilnic de activitate. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. . inainte de a ajunge la conclu. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei.). Agitafia. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. dac5 intervalul este de 3 ore. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. Ritmul de 4 ore. agitatie. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). ceea ce duce. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. -. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. este fliimand ~i nu creyte in greutate.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. colicile.3.10-14. dar cu mici variafii. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. num5rul scaunelor. caut5 sbnul. 0 impQire ordonat%. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. . Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. timp de rnai multe zile. la i n f k a r e a precoce. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. Dup5 circa 3 luni. sup5rZri) a mamei.18-22.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. isi suge degetele. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. Ratia alimentara iil prima luna . chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. ori la 2 sau 3 noaptea). iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. iar la alfii dup5 3-4 luni. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. la care el reacfioneazg automat prin plans. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. in perioada de nou-niiscut. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. in plus. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. intre aceste dou5 mese. de la inceput. 2. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului.1. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5.

0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii).in caz de mameloane mici. $ . Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. h i astfel de situarii. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. d5 de asemenea. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. de o serie de dificultiiti din partea mamei. de rnai multe ori pe zi. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. la unele prsnzuri. inainte de a avea timp sii se enerveze. Este de dorit ca. Cum se administreaza' completarea. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. la ambii s&i. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. cat vi psihic.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri.4. aliiptarea se izbevte. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul.10 zile. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. pe cit posibil. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. Sugarul caud sii apuce mamelonul.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. P > t e 2.1. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. . uneori. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. De cele mai multe ori. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. inainte de a-1 pune din nou la s h . la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. aduce citeodatA o oarecare uprare. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . se p a t e ajunge la evec total. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. rezultate bune. din piicate. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte.. De multe ori. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . chiar duca' nou-na'scutul suge bine. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. pentru a dorrni in timpul noptii. Instalarea secretiei lactate.5. . Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. h prima zi. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. dupii fiecare supt. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". consistenta vi forma.

De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. survenind in 20% din cazuri. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . eventual. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. Nodulii. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. insornnie qi neliniqte. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. infofolirea. S h u l se umple repede. de trei ori pe zi. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia.2. Daci sugarul continui s i sugi. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. mai ales in primele zile. Pielea este r o ~ i ecald5. apare febri. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. sipunul. durerea va fi atfit de vie. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. iar In general . Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. o pozifie incorecti a sugarului. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . Cra'pa'turile sunt frecvente. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. dar in general este adesea preferati de mame. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. Supturile. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. devine dureros. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. daci se continui aliptarea. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . acest procedeu alini instantaneu durerea. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. frecarea de citre imbr5cMnte. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . inainte de fiecare supt. se umfl5. 0 tehnicii bun5 le poate evita. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. dar nu sunt intotdeauna eficace. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. hidrocortizon silsau antibiotice.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Mameloanele ombilicate. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. Mai mult.

n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. qi adesea se ajunge la in@rcare. Astfel de tulburiki (umfIarea. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare.1. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. Durerea $sau umflarea scinului. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. de obicei. "tari"). treaz qi sbiitos. durere localii. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. in astfel de situafii este rnai bine ca. dupii suptul copilului. in rezumat. galben-aurii. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. alburii) qi consistenpi (grunjoase. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). timp de 10-15 minute. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. pus la s l n . tare. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. care devine umflat. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. se recomanda' de asemenea. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. b) Alteori. culoarea (verzi.) qi. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. Se va purta lenjerie uqoarl. ungerea cu lanolirxi. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. lapte de vacii.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. consistenpi mode. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. semilichide. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. False dificulta'fi. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. nu o recomandiim.5. intiirirea sfinului. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. consumare psihicii etc. in loc de stoarcerea shilor. 2. tulbura'ri digestive importante. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. evitarea sa'punurilor tan. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate.5. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). turtit sau scobit). Alteori insii. ceai. ci cuprinde intregul sln. personal. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. apii de orez halimentafie.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). care se schimii des. a alcoolului pur. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. Slnii se vor spila cu apii rece. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. poate apuca areola intre buze. ei sunt foarte somno- . durerea.

bruscarea acestuia in timpul suptului. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. neregulate. starea de tensiune nervoas5 in familie. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. in caz de secrefii. chiar dac5 au o greutate normal5. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). la scurt timp dupii supt. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. Sugarul. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . Ca atare. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. cdnd este pus la sdn.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. decdt pentru un motiv major. cdnd la biberon. administrarea in exces de ceai intre mese. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. care se deschid direct in afar5. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine.).De aceea. mult $i inghit mult aer (aerofagie). . Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. De obicei.. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. ur Biberonul este du. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului).. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. a mdinilor $i a picioarelor). or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. Refuzul de a suge. proba suptului. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. apoi se opresc ~i adorm. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. sunt rare. Cu timpul. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. chiar cu pipeta. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile.lenti. noun5scutul va fi pus la repaus total. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Alteori.

se trezevte. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. c2teodat2 explozive. ei fip&se zbat. Nu se intrerupe algptarea.). cu sonda.6. anemiile grave. el sirnte imediat. ivi sucesc capul in toate p w e . Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. 2. psihozele grave etc. Alfii. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. Secundar.meningitir etc. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. Acestea nu vor fi ore de supt. Boala hemolitica a nou-na'scutului. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. devenind sclava acestui mic tiran). se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. intoxicatie.rnai W u . rnai vioi.cu biberonul. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. cancerele. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). incearc5 din nou ssnul.Mama # @lul uite cd. ap5 de orez. Ava cum am amintit. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. verzi. encefalopatiile. Din pgcate. cu timpul.1. insuficienp cardiac$ ciroza. infestarea cu SIDA.. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . se enerveazs vi reincep s5 urle. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Contraindicarea al5pt5rii este eronatg.). s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. Pus in pat. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . insuficienple renale.5. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. Sdi 1 - Falsa diaree. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. n Milupa HN 25 etc. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. rnai infometali. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). iritatk predispus2 la infectii.ci folosi scinul. scaune dese. E astfel de situatii. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. deoarece anticorpii care se gisesc .in cantitate mic2 . vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. dac5 adoarme. cu lingurip sau . plhge. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. moi sau lichide. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. c h d prin dietele de tranzitie (ceai.

in unele cazuri.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). necesare combaterii setei. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. laptele curge din mameloane intre supturi. ouii. fructe. came sau peyte. fiiinoase.5. d e ~mama are lapte suficient. de cel pufin 1. de niiscociri. alcoolul ii face somnolenki. maz5. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. piitrunjelul . Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . L a unele mame. un aport lactat de 750 ml pe zi. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. scaune mai numeroase. De asemenea. usturoi. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . mama va consuma lichide (lapte. un num5. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. diaree etc. lintea. in propoqii diferite. ouii. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. dupii cbteva siiptiimaAni. scaune rnai moi?). Grijile . peyte. ci . sliinina. . Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. cafeaua yi ceaiul agitii.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii.) dupii astfel de alimente. in schimb.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. lapte sau iaurt.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. compot. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite).un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic).2. uleiul. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5.). Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. sub formii de lapte sau derivate. dintre care citiim: ciocolata (agitii. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . prazul. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. i Pe de altii parte. . pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. sarea. Al6ptarea decurge nonnal. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. dulciurile. de fantezii destul de derutante. dulciuri. 2. yunca. sunt viitbiitoare pentru sugar. de obiceiuri. . pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. De asemenea. fiinoasele. ceai. zarzavaturi) constituie o greyealii.in timpul aliiptirii. ciocolata. colici. margarina).un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. In unele c w i sunt diverse interdicfii. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. un aport de lichide de cel pufin I. varza. vinul in cantitate mare.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). unt sau margarinii. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. acesta plfinge cu disperare . cartofii priijifi. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. brgnzeturi.rea uscatii). biiuturile alcoolice. apii etc. leguminoasele (fasolea.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. unele condimente sau salate).5litri/zi.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame.5 litri. lnterzicerea vegetalelor (fructe.

Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. . sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. Siinul (manzelonul. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc.Mama si copilul sexuale sunt. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. chiarin cantitate mici. cutele de la g2t (in general. Nu sunt recomandate fustele. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli".dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. Daci alimentatia este echilibrati. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. cordoanelc. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. bineinfeles. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. in afari de vitamina D. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile.imbsierea se va face cu dus.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. zonele ce transpiri mult). purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. sutienele str2nse. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). regiunile inghinale. Girnnastica are un efect favorabil.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . va . Ce medicamente se elimim" prin lapte. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. frotir etc. . ava cum s-a recomandat mai cus. daci este posibil. Vafi evitata' oboseala. este somnolent. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. vegetalele in general. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. Igiena corporala'. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. Munca fizici excesivi. drajeuri sau picituri. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. daci mama are obi~nuinp. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. strinuti sau regurgiteazi.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. fmbrdca'minten mamei. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. mama se va spci'la bine pe miiini. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. Purgativele. dar cu misuri anticoncepfionale.dupi baie se folose~te lenjerie curad. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. face un masaj. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). . tratarea cariilor. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . trec in lapte. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. .). in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. rochiile. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. Mama va face d u ~ zilnic. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. viafa complicad de familie (vizite etc. manza va sta cu siinul descoperit. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient.pentru a evita ciderile prin alunecare.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. determin2nd scaune moi la sugar. ingrijirea copiilor mai mari. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. p2inea neagri. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. Lenjeria va f i curati. in acest caz. salatele de crudititi. oul moale. nu in cads.i. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. Vitamine. la ael. axile. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. perele. care trebuie luati de mami. prunele. . lipsa de odihni de noapte. Daca' este ra'cita'. schimbati zilnic. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor.

se fac intr-un ritm lent. mediu rural sau urban. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. obligatii sociale). cel putin. prepararea gi administrarea laptelui. pusi intr-o pBlnie steril5. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. spoitul peretilor. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. Asemenea treburi se amBni sau. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate.). Uneori. educatie. Mama va fi rnai pufin solicitat5. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. De asemenea. de germenii fennentatiei lactice care. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. ridicarea de greutiifi etc. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. unguente etc. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. in familiile nefavorizate (economic. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". cu simtul rgspunderii. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. tot la fel ca sugarii hri. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. cel pufin aparent. laptele contine un mare num5r de microbi.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. indeoyebi. hormoni) continute in laptele uman. Este necesari rnai mult5 odihn5. c5m5qute. A 2. ambalare etc. consemare.3. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece.frigidel. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. traditie etc.5. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. Pe de alt5 parte. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. Pentru u7urarea muncii. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. ereditate. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. civilizatie. Y evit5 e durerile de ale".5. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. educativ etc. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. Este vorba. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. Totu~i. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. .ni@la sin.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. secretia lactat5 poate s5 scadi. Szlgantl poate . Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. igien5. curiitenia generals. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi.

3. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). fireqte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere.2. de carton sau de sticl5. . inainte de folosire se opiiresc. . cu capac. . . Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. 1 pentru ceai.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. . Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. se imbrad un halat curat.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. cu capacitatea de 3-4 1. De asemenea. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella.5. ambalat in recipiente de plastic.. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. deoarece compoziiia sa este rnai constand. bacili coli ~i bacilii dizenterici).Biberoane. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. dupi care se qterg cu un prosop curat. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. Lmediat dup5 ce este muls.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane.Tetine. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. . Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei.1sita' deasa'. unde se vinde lapte pasteurizat.). Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. Se procur5 rnai multe.3. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. fie c5 este prosp5t. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. Laptele trebuie fiert 10 minute. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. . iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). In timp ce fierbe. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. Vezi pagina urm5toare. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. Este nevoie de 10-12 tetine. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. in dulapuri. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). curate. aceia care provoac5 bolile. dup5 depi~irea acestui termen. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. preg5tirea dilufiei laptelui etc.1. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. in lips$ o pivnig rece este suficient8. . Se r5ceqte apoi brusc. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. ferite de praf. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. 1 pentru sucul de fructe. pe suporturi speciale.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. 2. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. inainte de muls. el nu rnai poate fi dat sugarului. De aceea. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. 2. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5.5. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos.

care rezistii la fierbere. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. cind va avea timp. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. cu capacitate de 250 ml.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. unde pot riimhne grunji de lapte. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece.I rciziitoare de sticlci. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii.. din materiale speciale. . . Fig. . dar sunt rnai scumpe.I fiigider (de mare important.I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). 2.47 .. tetine. Mai tkziu. cutit. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat.I mamasurii 5 g. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului).46 . mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti.2. . . suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. .Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. Fig. Dupii fiecare masii.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. pentru a fi cliitit ulterior. . recipient gradat. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii.!).2 cutii din plastic cu capac. de . lingorip. untului sau uleiului.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii.I tel pentru amestecul pireului. capace pentru biberoane. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. perie pentru sticlii. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. . cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. . cutie din plastic cu capac.I mixer.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. pglnie. cu ajutorul unei perii speciale. .I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. fabricat din sticlii transparentii. .

acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. Daci orificiul este prea larg. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. fierbere sau chiar de la perforare). Tetinele.Spillarea biberonului. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. din material plastic sau silicon. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. I 112 . nu se arunci tetina respectivi. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. care se fixeazi pe un dop de plutil. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. i ' Sub numele generic de silicon. Dupi folosire. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. De altminteri. lapte cu adaosuri etc. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d . foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Pentru creqterea durabilitiliii.). 2. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. iar sugarul. tetinele devin moi.daci este posibil . Daci se procuri tetine =i giuri. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. respectiv. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi .48 . Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. Daci orificiul rezultat este prea I larg. se z v h t i . se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. in familie sterilizarea se face prin fierbere. cu timpul. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". Se cliteqte bine. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. I - Fig. de preferat sau "ncruce"). pentru ca s i le dispari mirosul. se scuturi pentru a se scurge toati apa. Se folosesc modele care se pot intoarce. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. &iputere. Sugarii prea mici.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. laptele se scurge cu vitezi.caldi. lipicioase. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte.

15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . ciint5rirea alimentelor. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. la nevoie.. Tetinele cu trei giiuri. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi.10 g pesmefi pisati 10 g griv . Prin adaosul de ap5 (112.5. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). precum si in proporfia dintre diferite minerale. la nevoie. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. Zahararea. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. ci rnai mult ca adaos la . poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). II si 111). Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. se va folosi un biberon. zeamil etc. 2. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). uneori. la indemhi. cu riscul unor tulburilri grave.5 on). Nemodificat. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman.neputiind inghiti repede. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. grgsimi). dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. metabolism. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. nu se va amesteca cu vesela restului familiei.3. De asemenea. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. numai ca o solufie de compromis. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z .3. 213. se va adopta. dou5. dup5 utilizare. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. htr-adev%. intr-un loc anume destinat.

se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. Adaptarea individuali. . cum trebuie sii p r d z e . Numite fn literatura anglo-saxong "formule". Nutrilon.vi prefei-infele sugarului. acid citric etc. . pe hfelesul ei. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. Degresarea s-a folosit. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. trebuie sii se fin5 seama de: . curiifenia in casii. frigider. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. la nouniiscut ~i sugar. sezon. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. Acidifierea (acid lactic. Beba 1.). implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. mediu rural sau urban etc. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. Intr-adeviir. fie din comeq. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. Milumil 1. iar porumbul este uvor laxativ. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. fiind lipsite de gluten. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . . Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. de v h t i ~igreutate. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h .gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. Orezul este constipant.produsele industriale. acidifiate. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. Similac. Dimpotrivg. Pentru a fi folosit &ii riscuri. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. In prezent.apetitul . Aponti etc. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. obiceiuri culinare).). laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. porumb. Dialog intre m~icadrele medicale. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales).gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. S-a ajuns astfel la producerea . Nan. fn lipsa acesteia. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). traditii ~i observafii empirice. Prin diferitele procedee industriale. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui).) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii.

apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 . pag.reducerea siin~rilor minerale: . . ' Vezi ~i tabelele 3.1. Beba (Nestle). (Milupa).Formula.) care confin . se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) . FOLLOW-IJP . 126 +i 3. dextrinmaltozii. . fn tabelele 2. .acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati. NOTA. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula).1 $i 2. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . Bcbelac (Numicia) Lunile 11. Humana 1.tiul nduptute) .Directives of 14 May.formula " (formule sau produse par.12 luni (European Communities Conunission . Tabelele 2. Humana 2. si 2. TABELUL 2. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A.ca si laptele uman .). Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa)."partially adapted . Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . Liipttlri de continuare (Follow-up . ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.3. 1991j.2. Folgen-Wlch.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari).1. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%.4% cereale instant."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Rernedia. Nan. z a h k fierte impreunii.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc.2. Aptamil 2.denumire SUA: Similac.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat.2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. Xiorinaga (Japoniai."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice). NIJTRICARE pecial (Israel). Humana baby pt2 (Humana). pag 127. B e h e l . Humana baby fit (Humana). 111 Lafel si IV B. 125. pag. Beba (Nestle). Nan. Nutlicare Special.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an.3. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". Morinapa. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. Milumil 1 (Milupa).

Alfare). pe durate scurte. Beba 1.Israel. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. Nutricare-soja . Nutrilon. Elvepa. Humana 2. 8. 3.Olanda).6 g gr&imi.All 10.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). Elvetia. fn Europa (Germania.43. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. 3. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri.).12 mese. pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. 3. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc.). Dintre aceste produse. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. Humana baby fit etc.3-0. Cu aproximafie. Franfa. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . Formule terapeutice. Se folosesc in caz de diaree. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. Nutrilon Premium. 0. 2. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Aptamil2. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. Respectgnd normele americane. Humana baby fit.2-8. Nan. Humana 1. (Nestle). Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile.SUA). Pre-Humana etc. Sunt formule hidrolizate. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. Humana baby fit. in general. Beba 0. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5).). Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. fn realitate. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici.8 grisimi.3-3. 4.7-1. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). Pre-Beba. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1.). concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii.. Humana 1.. 1 5002 000 g: 8 mese. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. ISOmil . eutrofic. Morinaga (Japonia). Huma OF. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". 1 000-1 500 g: 10-12 mese. Pepti-Junior). Nutrilon plus. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. 8 g hidrafi de carbon. fn general. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice.Silnilac. Nutricare (Israel). de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g .Dintre produsele de lapte praf. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. printre altele. fn acest grup sunt cuprinse. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. a tknidui). fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. .9 proteine. Nutrilon premium. Beba etc. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Pe misuri ce tolereazi bine laptele.

. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. porfionat in biberoane. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. ecremat). La nou-niiscutul la termen. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). . Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. nediluat (34-36%0grisimi). Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. adaosul de zahiir. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. Cu 130 g (2. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate.1-3 g ulei de floarea-soarelui. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. procurat direct de la produciitor. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. Unele mame au tendinla de a forfa doza. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. "regurgitafii". colici). Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. la care se adaugii 5 g zahiir. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Adaosul de zahiir.L. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. viirsiituri. se preparii uqor.C. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. Prin degresare se scad prea mult griisimile. in 1973. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. un medic englez. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). Nu este perrnis sii se indese miisura. in schimb. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. J. fnainte de a incepe. C.B.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. 2. de corectitudine in prepararea dilufiilor.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). Shaw. apoi le qterge cu un prosop curat. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii.

se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. h timpul fntregii durate a suptului. fn momentul alirnentatiei. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. 2.fncillzirea biberoanelor.51 . Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. materiile fecale. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e.Testarea temperaturii laptelui. luarea fn greutate. biberonul se poate incilzi. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. De fapt. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare.2. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. La nevoie. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. 2. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. cici miirimile sunt foarte variate. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. LJ - Fig.hcglzirea biberonului. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. lini~tit. modul de a bea.51).aer. In aceea~i ordine de idei. regurgita@le.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. fX . 2. h mod obi~nuit. p l ~ s u l . Dup3 ce se agit3 bine. h&ia fiind un bun izolant termic. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. Fig.Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. produsul la 5 g. fncdzirea biberonului. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". Prezenp bulelor care i 13 Fig.50 . fie se va scufunda fntr-o oal3 118 .49 . mama s&se instaleze comod. pentru omogenizarea confinutului.

Rafia teoretica'. Inainte de a-1introduce din nou in gura. Unii sugari . normalizeaza peristaltismul. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. se verifica permeabilitatea tetinei. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa.formula). permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. Fig. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. rnai pufini .~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. rafiile consumate sunt variabile. data nu datoria. . Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar.Ewerbeck ~i E. In general.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi).52 . Lgpturile pentru sugari (dupa germani . ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. de a . A5a cum am arnintit mai sus.adaptate. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. D a c i el nu d o r e ~ t e . Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. ca ~iin alimentafia naturals. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile.prima v2rstii.se poate ajunge la inapetents rebela. fiecare sugar are ritmul sau. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. pentru acoperirea nevoilor medii. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30).1) x 70 g. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute.este adevarat. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. Dupa supt. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. calmeaza colicile. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. fiecare sugar av2nd dreptul. dupa francezi . RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. lichidul se va scurge in afara.Schmidt). dup5 americani . ceea ce este frustrant. divizat la numarul de mese pe 24 ore. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . Cantitatea (rafia)de lapte. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. dar mai ales. ~i mai bine. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. 2. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. Dupa ce elimina "aerul".

Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. . cu timpul.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. el este nervos.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. . la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc.). ea face o alegere bun6 (L. .). Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . . . aceasta se vaface treptat. Din contr6. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. De multe ori. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. . rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. alte obligagi gospoda're~ti . Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. eventual un biberon in . Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. de gospodiirie. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. in general. La noi in 1x6.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. cu variafii de orar de un sfert de or6. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. nimeni nu o impiedic6. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. cu cantita'fi mici. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. .pulbere granulat. nici o frustrare. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. diaree.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. moroc6nos qi va suge prost. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. .Rossant). Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: .nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. in general. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. va'rsa'turi etc. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. b trecut. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). de ceea ce are pofti s6 fac6.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. de prieteni. de sot. timpul noptii. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore.pmdusele de lapte .nu se trezeqe sugarul din somn. . pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte.nu se face pauza' intre mese. ci de nevoile copilului. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. . Daca' este nevoie de schimbare. De altfel.nu se a~teapta' ora mesei. .

civilizatie).1 000 u. Produsele industriale de lapte ("formulele".) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. mama nu a dat vitamina D. de fier si fluor. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. ci numai doza pe o zi. in familiile rnai putin evoluate (educatie. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului.). produse de lapte-pulbere "clasic" etc. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . dacii produsul lactat este bine ales.vitamina D2: 2 piciituri pe zi. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. iar munca mamelor mult u~urati. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. Dacii intr-o zi. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. sugarii se imbolniivesc rnai des.i. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). unt. care are c unele avantaje: . Spre deosebire de trecut. parfial adaptate. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. nu se Pnthplii nimic riiu. contrar prescrip$iilor medicale. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. .). Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). . in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). reprezinti un risc. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. La nou-nbcut. Sterogyl . de bung calitate ~iriguros preparat. in marea lor majoritate. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. care trebuie administrate separat. Dozele sunt fixate de medic. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. de organismul sugarului. nu va dubla doza. 6 . 4 . flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. dacii se respecti regulile de igienii. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. Iiipturi adaptate. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. 2 . 9 ~i 12 luni. din diferite motive. Produsele europene. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. mortalitatea nu rnai este ridicat5. sindroame de malabsorbtie etc. Vitaminele. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. g5lbenu~ ou.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. nu au suplimente suficiente de vitamina D. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale.). . de continuare).produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb.se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele.

peste 6 ani: 1 mg). 2-4 ani: 0.i. Fluorul.i. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. daci se face cu preparate adaptate.i. prin alimentatia naturali ~i artificiali. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. Sumin excepfional de rar. in general. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat).50 mg. deshidratare. sciderea greutiitii. constipatie sau diaree). in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@.i. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). limba este lipicioasi. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. inima. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn.viirsituri. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u.751mg. polidipsie (sete). Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). vasele sanguine.). Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. .251 mg. pierderi mari de lichide (viirsituri. ci rnai tiiniu. buzele sunt uscate. indispozitie. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). pe zi. VI-Daylin (SUA): 400 u. VI . in zilele prea calde de varii. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. diaree). Disfunctiile digestive.i. Poliurie (urineazi des). p l h l n i . Daci i se d i lapte in loc de api. Apa. 4-6 mi: 0. in contrast cu 213 la adult. Ultimul preparat este o polivitamini. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. deoarece apa corporali reprezinti 314. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat.. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. Vitamina C. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. sugarul este insetat (urineazi rar.i. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. sau de ~i 1000 u. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. oboseali. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u.DE . Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni.

va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. 0 parte dintre ei renunti I I . La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. cu mirosul corpului. care are nevoie de uniformitate. La 4-6 sip&2ni. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. la nevoie. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. Sugarul infkcat necesid. Daci sugarul este aliptat. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. treptat. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. cu imaginea figurii. %i mai cere o masi. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. de asemenea.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. in nici un caz dupi orele 22. in jurul orei 20. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). de incredere. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor.3. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. urmiire~te rcea. iar dup3 amiaza .1. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. iar cu timpul.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . o va deosebi In cur2nd de alte persoane. a) Alimenta@ain timpul nopfii. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. miinca bine. De multe ori este vina mamei. cu mhggerile ei. iar dupi-amiaza . mama . de a-l schimba. Daci. Numai mama (sau. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. prima mas5 este primiti la ora 7. cu tonalitatea vocii. este prima manifestare umani. ciit qi de programul intregii familii. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. de preferat de citre mami. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. ingrijit numai de ea. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. inainte de penultima masi. cu care se "incadred in viap de familie. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. El a "propus" un orar. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. iqi va va fixa un anumit program. iar mama s i se ocupe de sugar. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. somrnu1 devine mai organizat. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. La riindul ei.in jurul orei 15. fat:I ~i va rniyitile mamei.spre sear. Baia se va face mai devreme. Sugarul va fi lini~tit. Orarul meselor. i I . de a-l fine in brate.. cantit3fi rnai mari de lapte. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. dimpotrivi. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). sugarul zbmbe~te pentru prima dad. Organizarea zilei. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. independenti de nevoile lui fiziologice. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. personalitatea incepe s5 se dezvolte. La 6-8 s i p d m h i . reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare.

Humana 1. qi rnai &ziu orele de masi. mama il va retrage de la sdn. va consulta medicul. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. La rdndul ei. "ciupituri" fine de obraz etc. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. cu burta lipiti de corpul mamei. Din experienia c i la . Similac. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. cdnd. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. cu plicere. De H obicei. fie o mas5 de lapte de mami. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . G. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. F i r i a-l foqa. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. pe Idngi aceste manifest5ri. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. Nan. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. Dac5 un sugar este insi infometat. La masa urmitoare. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. D. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. va fi repus mereu la sdn. are putere s i sug5. B. CBnd. in cazul in care. Sugarul adoarme la srin. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. Srinii se golesc la fiecare supt. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. repetat qi prelungit. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. "piele la piele". mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. fie ceai.). De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. in locul suptului respectiv. E. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. in cazul in care nu are lapte suficient. s h u l nu este golit la un supt. E Varia$a apetitului. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. fir2 a mai adormi. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici.vino" ale mamelonului. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. care va stabili daci este utili o completare. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. Al5ptarea. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. Beba etc. aqa incdt el nu se rnai inprci. C. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. dupi ce a primit raiia prescris5. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. dimpotrivi.) si-l faceii s i sugi continuu. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. Sugarul a prins gustul sdnului. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. in felul acesta. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. din rniezul zilei. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. iindnd sugarul in braie. fie cu pompa. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. contrar aqteptiirilor.

.

biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. Nutricia) Cereale cu lapte . deci 130-160 d masi. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. orez. morcovi zah5r Cereale cu lapte. grsu. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. prgjitur5 de cas5. orez $i zmeura* (Bebelac. respectiv 650-800 ml. Cifrele sunt pur orientative.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. h c t e . orez. grciu ~i fructe (Bebelac. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. f%5 zahL) Cereale cu lapte. Rafia medie zilnica'. "Nutricia ") Cereale cu lapte . creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. banane. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni.7 cereale 16 luni Milupa . criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. compot. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. orez. grciu si mere (Bebelac. orez. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia".4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . In sipdmlna a 5-a a 8-a. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. bis in tabelul 3. orez ~i caise (Bebelac.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. daci se dau 6 mese.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. TABELUL 3 . c) pentru . Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi.2. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3.. 8 luni sugari cu scaune normale A.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt.

Lichidul de dilufie. recoltat in vase curate.5 33.78 15.38 0.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.75 13 25 33 7. la sugarii cu tendin@ la diaree.95 53 23.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.035 1.5 160 310 100 200 3.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).35 2.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.50 98 0.O 160 360 97 380 1.o 360 380 50 65 0. In mdiul rural.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).95 8. porumb) NestlC. Nu este nevoie de adaos de cereale. B.15 0. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern. &i gluten (orez.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1. Nu se indulcesc.7 7.4 32 22 10 680 300 250 4.95 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.30 11 22 0.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.7 6.6 28. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.30 8.O 19 PoMe 2001820 6.15 0.92 48 7.24 47 9. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.O 360 380 5.230 0.3 81. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.lO 69 28.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .O 19 2. fiert imediat $ipbtrat in frigider). o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.s 1.6 67.o 4. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).5 0.6 18 0. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE . Se pot folosi cereale "instant".30 2. fn cazuri rare.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.70 1. cu plus de greutate.9 2. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .1 11 37 15 10 50 37 15 12 3. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C). determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.100s 37Z1550 0.s 83.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.5 58 18 65 0. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.3 84.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.2 0.4 0.32 0.o 10 550 340 290 4.6 0.4 8.l 1.38 1. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.63 2. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.80 1.l 1. Adaosul de zahk. Remedia etc.75 1.7 1. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.7 37 15 12 3.30 2.o 0.O 65 0.2 0.

intr-o asemenea eventualitate. tip5 intre mese. sau 1 000 u. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. De altfel. pentru a evita supradozarea. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . Se vor administra 200 000 u. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. "pe burti". Vitaminele VitaminaD. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. Humana 1. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. dar. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie.i.i. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. este agitat dup5 mas%). Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. in Germania. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. Nutrilon.i. sau tablete de 500 u.i. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. pentru c2teva minute. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. Mama va pune o c@5 pe umeri. Biberonul se tine kclinat. pe zi.1 000u. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt.zilnic. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu.800 u. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. mama il va culca cu fafa in jos. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. regurgiteaz5 sau vars5. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. are colici. C. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5. de preferat pe partea dreapt5. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. in @rile anglo-saxone. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. 800-1200 u.i. nu doanne liniqtit. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid".i.).). sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate.Nutricare special. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. Aptamil.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. h plus. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. inclusiv vara. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. Pozifia biberonului in timpul mesei. Preparatele americane (Similac sau similare . Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. 5001 000 u. Nan etc. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului.i. in Franfa). Beba. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie.i. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis.).1 200 u.i. in multe oraqe. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer).i.Mama gi copftuI sugarului. in general. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. Ei se opresc atunci din supt. pe ! .

sacadat ("ca un cosmonaut"). 3. cu mi~ciiri amplitudine mare. cu capul ridicat nu prea sus.2 . D a d aceastii curbi este ascendend. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. se sprijin5 stabil pe antebrafe. Bratele sunt htinse. Fig. P h i la inceputul celei de a doua luni. cu brafele dezdoite.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. Cu fiecare . unii demareazi rnai i devreme. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". in tot cursul lunii a doua. in miina sugarului. 3. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. Fig. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii.in luna a 2-a.Culcat pe spate. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. alfii rnai tkziu. ciind cu altul. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. Ochii. avezat pe b u d .1 . Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. 1). degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. ci sti pe cu toracele intins. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. a) Culcatpe spate. cu membrele superioare ~ i rnai ales. e) Pozi!ia in pat. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. incepe si3 pedaleze. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). 3. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. el strhge ~imai tare pumnul. iar cele de partea cealalti flectate. . sugarul nu rnai s d indoit. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. inseamni c i totul merge bine. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). degetele . nu insi in mod i stabil. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. Motricitatea generalz. sprijinul se face pe antebrate. b) A~ezat b u d . rareori concomitent cu amiindoui. Pedaleazi ciind cu un picior. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Foarte incet.2). Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. cu cele inferioare in flexie. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". sunt adesea desfiicute. 3.

c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. A. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. varzii. el este destins. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. . spasmele intestinale cedeazl. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. Ingestia anumitor alimente (cafea. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. apoi reincepe mai intens. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. diareea. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. ee). miofilin. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. a) Tipa'tul de foame este imperativ. suride. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. bhturi alcoolice. Limbajul.) sau consumul unor medicamente (cofein5. Pentru calmarea colicilor recomandh. nu sunt motive de nelinigte. purgative etc. ghgureqte. Tipetele. rnai penibil poate. fasole uscati etc. dac5 este posibil "piele pe piele". a fost obignuit s6 fie @nutin brate. El se linigtegte putin. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. o. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. de agitape. G2nguritul. d u c h d la intoxicatie!). Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. B . se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. Survine. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. in ordinea eficientei. u. este ud.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat.P u p cite putin ins5. sl-gi cunoasc5 mama. in primul rind. ceai "rusesc". Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". in general. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare.). aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. unghiul superior s t h g din zona splinei . 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. e. he. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. & emisie de gaze. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. ehe). De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. Dacl scaunele sunt normale. invat5 &-gi inteleagl sugarul. Acest progres este important. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu.

dimpotrivl. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. se va calma imediat.Sugarul are numai senzafii simple. gura. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). Excitatiile luminoase. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. La inceput sunt numai schite de z h b e t . Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze.miingiiieri excesive. este sediul unui reflex dirijat. La jumltatea lunii a doua. "o soarbe din ochi". de fipete ce impiedicl continuarea suptului. Cauzele de nemulpmire. El este total satisacut sau total nemulpmit. vizite ale prietenilor familiei). materiile fecale qi urina macereazl. in cea de a doua lunl. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. dacl este pus in c h c i o r . Dacl fipiitul este acut qi persistent. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. adoarme. imbrlfiqarea. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. neliniqti. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. ii mlnglie fruntea. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. de inconfort sunt numeroase. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). qi-i va fixa programul zilnic (mese. fix qi cu intensitate. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. schimbat. baie. Perceptia. este intim legat de ea. La inceput orice mama are e z i t c . Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. sii-1 asculte. Eventual. mult mai mult deciit la copilul mai mare. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. suferintele. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . senzafiile cutanate. Gazele din stomac. ciind m h h c l ) . de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. se va chema medicul. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. survin seara. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. Mama nu trebuie sii se sperie. mirosul corpului ei. sugarul se liniqteqte. Astfel. Dimpotrivl. Afectivitatea. ciind este treaz. qtiind sl-1 priveascl. inghitite in timpul suptului. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. Din contr3. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . bine organizat. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. S t 2 pielea. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. indispoziGile. b) nemul#umirea. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. st2 fn stare de veghe etc. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. cu tot corpul). mhgiiierea fruntii. antrenhd f r h h t i i r i . fericit. Zrimbetul. . De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. de obicei. chiar de la navtere. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. priveqte numai la mama sa. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. auditive.

Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. iar noaptea qi rnai putin (16. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. una dupi-amiazi qi una seara. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. Alice Doumiec-Girard).). Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. & perioadele de veghe. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. fmbra'cdmintea. Temperatura camerei. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. Chiar de la inceputul lunii a doua. in general. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). se va da sugarului s i bea rnai mult. nu dorm. rnai numeroase ~irnai moi.18°C). in decurs de 2-3 siptimihi. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. dupi opinia noastri. La sugarul alimentat artificial. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. Dar in mod limpede. DebrC. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . decalat. Educafia somnului. toate. ci numai inainte de masi.unor senzalii plicute.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). Se folosesc o singur2 daa.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. Unii sugari incep s i dea din picioare. in cursul celei de a doua luni de via@. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. dar rnai voluminoase. in ritmul siu propriu. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. Se va nota aceasta'data'. in cwile striine. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. impiediclnd respiralia pielii. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. pentru alimentare. Din luna a doua. Este rnai adhc. sugarul este rnai activ. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. ca rkpuns la vocea sa. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. De altfel. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. Scaunele. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. in jur de 10 in 24 de ore. dar qi rnai variabil. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. . cu pielea foarte fini). C h d sugarul este prea gros imbricat. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). a) Pantalona~ii. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. privirea rnai vie. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. plimbare qi. b) Cel rnai comod icaqat este. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. in timpul nopfii. astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. Starea de veghe devine rnai neti. se recomandi 18-20"C. bineinfeles. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. Normal. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. somnul ~i veghea se modifici. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. Se preferi doui scutece din tifon. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi.

un obiect striilucitor etc. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. fntre deget ~i suzeta' se prefer. atilt la pavilioanele urechii. Dacii nu este prea accentuati. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". Vara. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. in zilele calde. se folose~te imbriicihinte din bumbac. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. regiunea occipitalii se turteSte putin. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). insorite. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. Numai dupii tuna a IU-a . Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. Chllo$i absorbanti. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. e~ueazii de regulii. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. Dimpotrivii. Baia se face zilnic. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. putiind duce la sufocarea sugarului. c2t si la zonele din jurul lor. de preferat tip (vezi capitolul anterior). suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. Suptul degetului. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. infii~urate vatii. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. put2nd deveni o problemii. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. fie pozifia patului. suptul degetului este rnai frecvent. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . ro~eatii chiar la infecfii secundare. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. peretele abdominal este proeminent. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. de exemplu).dimpotrivii . Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. i insearnnii cii este fliimhd. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii.a N-a. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic.). Cu vArsta. Ombilicul poate f i proeminent.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). La spiilarea (curiitirea)urechilor. . Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. se va face totu~i "baie par$alii". Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. c2nd pe alta. denumifi "Pampers". deformarea este tranzitorie. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. griidinii).

Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. in fiecare lung. mijloacele de transport in comun.D a d sugarul are guturai. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. neliniqte. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. Dacii este posibil. Se poate apela eventual la o vecin5. aerul poluat de maqini.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). D a d vremea este favorabilii. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. care are de asemenea un sugar. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. Scoaterea afara' la aer ~i soare. In timpul acestui joc. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. D a d lucreaz2 in schimburi. ingrijirile. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. Vizita medicala'. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. ferit de v h t . Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. c2ldura qi afecliunea mamei. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. . Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". de zgomotul unei juciirii. cu condi$a ca. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. . Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent.s2 fie cinstitii. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. Jocul. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. cregterea sugarului. . De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. zgomotoase.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). tulburiri de somn. in absenla mamei. incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. . iar dac2 obiectul este miqcat. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. fixeazg alimenta$a. .s2 fie o persoanii de incredere. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. sugarul va fi imbriicat mai ugor. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. cu dificultiili in respiralia nazalii. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. medicului qi asistentei de ocrotire. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. praful. Nu se qterge gura sugarului. examen . depisteaz2 la timp unele boli.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul.

Beba. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. Urmgreyte fetele. Nan etc. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar.). pag. . Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. Humana 1. Indiferent de felul alimentatiei (natural%.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. nu se va enema. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii.1. Nutrilon premium. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. Ratia alimentara' este rnai mare. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). mix& artificial5). nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5).genital in vederea depist&ii unei boli venerice. . vocile yi miyc&ile umane. Medicul va adapta raple. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5).in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. privirea vie.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. 125).s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. care duce la . Pedaleaz5 mult. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. numele. Nutricare special etc. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice.2. fn cazul alirnentafiei naturale.4 ore. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. griy etc. buzele roze. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. Remedia. totul indulcit cu 5% zahik. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). Unii iyi descoper5miinile. totuyi. Morinaga. fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). va bea lichide suficiente. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. 3. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. Orarul ~inumaWrul meselor. Aptamil 1. (Vezi tabelu12. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. sugarii .

Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. fum sau ceatL De aceea. pe Linia median. foliculii ovarieni nu se matureazi. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. d u p i recomandirile medicului. La o parte din mamele care alipteazi. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. respectiv 750-900 g pe luni. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. la masa l. (Vezi pag. medicul va decide momentul in+rc&ii. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. La multe altele insi. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. Lungimea. pentru a f i privite. D a c i s-a niscut cu 3 200 g.. cu degetele numai uqor indoite. nu acoperi nevoile copilului. de aceea. 144. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. inghitire. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. atunci c h d atmosfera este plini de praf. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. a 111-a sau a W-a. inseamni c i sugarul a crexut normal. in timpul menstruafiei mamei. Vitamine. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). lapte. Mciinile pot fi aduse. Capul poate fi +nut pe linia median. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. degetele se deschid qi se intind. 128). partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. spre sfkqitul lunii a 3-a. consisten@. 148). Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. care se instaleazi din luna a W-a de via@. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. unt etc. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". rniros). digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. Treptat. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. precum qi vitamine din grupul B. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. unii sugari sunt rnai agitafi. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. in afar5 de ficatul de morun. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. sub forma indicatti de medic. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. in cursul lunii a treia.in perioadele de crevtere maximi.

Trunchiul este in extensie. s sau th englezesc. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. calm. fefele qi miqc&ile umane. f31-5a reuqi sii se deplaseze. din contra este agitat. a) Limbajul. fn timpul tracfiunii. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. Face progrese in folosirea ochilor. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. plPngiiref. c h d pe alta. . dac5 are o indispozitie oarecare. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. b) Contactul social. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. mAngPiere. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. surPzstor dacii este n fericit. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. v. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. P l h s u l are nuante variate.). se intoarce spre sursa de zgomote. Motricitatea fina" ~i apucarea. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. sugarul ridicl $i fine capul.3 . 3. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. 3. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. Urmikeqte vocile. Limbajul ~i contactul social. Dac3 plhge. muzic3 etc. se liniqteqte prin luarea in brate. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. Fig.4 . S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. sugarul tips "nemulpmit".Sugar i'n tuna a 3-a. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. uneori. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. Fig. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. voce inceaG. Dac3 zgomotul este puternic. Sugarul se opreqte din miqcare qi. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral").4). Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". fP$iiit de hwie. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90".in tracfiunea din culcat pe spate. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel.3). c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. 3. Apucarea. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. indoite qi uqor f n d e p h t e . Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. 3. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului.

micfiunile iar sunt rnai rare. nu se consider5 constipafie. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. lipsitii de curent si lini~titii. la vorbele. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. cu condifia sii nu se formeze curent. aspectul si consistenfa lor diferii. acest lucru nu este indicat. intllnitii indeosebi la biiiefi. uneori sunt rnai grunjoase. Dacii devin agitafi. la stimulkile mamei. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). in camera in care d o m e sugarul. dar merit5 * incercarea. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. b) Fereastra. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. sugarul se obi~nuie~te.~iin aceste dar cazuri . dupii luna a 3-a. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. ainviifat cum sii-1 linisteascii. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. Iarna. Se menfine. care-1 pot face sii surldii. a) Patul. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. in general. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. in tot lungul viefii. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). in camera' separata'. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele.Mama si copilul Afectivitatea. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. Dacii nu pllnge. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. sii radieze de bucurie. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . acest lucru este rnai uSor de realizat. . in funcfie de alimentafie. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. Din fericire. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. Dacii se abuzeazii de supozitoare. Vara. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. in plus. numai dupii vArsta de 2-3 ani. care-1 inclntii. Se trateazii chirurgical. in lunile calde. acesta va fi schimbat cu un pat. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic.). ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. Somn-veghe. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. il face sii zlmbeascii.

difterie. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. Mama va schimba des pozifia sugarului. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. d a d vine in contact cu un bolnav. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. & formele obi~nuite. 3. care se rnai numevte $i pertussis (Per). Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. de obicei. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Independent de v2rsd. care constau din trei administriki la interval de o lung. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni).d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. D a d se pierde o anumid vaccinare. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). adesea cu o culoare rnai inchisii. Vaccina'ri'. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte.5 . tuberculozii. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). f) Tinerea capului intr-o singura'parte. in ciiteva luni sau piing la un an. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. e) Pozitie in somn. 130.Pozifia ii~sornn a sugarului. fnainte de a se administra calmantele. tuse convulsivii. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. Pa'rul. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. Strabismul. pentru administrarea vaccinului. in campanii dinainte planificate. deoarece vaccinul se face in zile precise. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. streptococice qi diverse "riiceli". sugarul este periclitat. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. ca urmare. paralizie infantilii. gimnastica medical5 este eficiend. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. febrii bruscii). in funcfie de siiniitatea sugarului. infecfii stafilococice. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. Se rezolvii treptat rnai k i u . atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. Boli infecfioase. moqtenid de la m a d ) . fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. . cAnd la cealaltii a patului. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint).

Nu @efi sugarull2ngii dv. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. luatul in brate.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. Juca'riile. in sfhqit.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Adesea.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . Prevenirea accidentelor. fie prin "completare" cu suptul degetului. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . fie in timpul meselor. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. c2nd sugarul suge mai viguros. insii.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . . miinuqa. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. Suptul degetuhi.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . Interesul pentru joc s-a trezit.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . finerea rnai mult la sln.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. Dacii are loc vreun accident. fn pat. Dup2 P. Dupii Benjamin Spock. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni. . mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: .Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. bleu) qi care fac zgomot. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). galben. A suge este cel rnai bun calmant. . "din lips2 de ocupafie". in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . Alfi autori (Hofmeier. Doumic-Girard.) au efect trec2tor. Mozziconacci qi A.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. Nevoia de supt . motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. David Levy. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. Ceea ce este sigur.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!).Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. chiar dacii ii cad din mlnii. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. . Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Un alt american.

. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. iar dintre aceqtia. . efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. MulG medici. totuqi. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. Dupi aceasti viirsti. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. intervalele prea maxi intre mese. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. conformatiei maxilarelor. cearta etc. Dup5 ce cade Sos. daca' este practicat numai inainte de a adormi. . De asemenea. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute.). de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. individual. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini.degetuIui este fa'ra' importanfi. eventual.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. Adesea. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). aplicarea de manSete din carton. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). dispir2nd complet.Existi un factor de teren.Dupi viirsta de un an suptul . A . printr-o frecvenii rnai mare a meselor. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic.Rigiditatea orarelor. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului.este maximi in primele 6 luni. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. intr-o ciniii curati. Unii ~ i . Dimpotrivi. ataqaa la un disc sau inel de plastic. diferite "incurcituri". acestea ar 6 urmitoarele: . mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. ea diminueazi progresiv. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. Daci o face regulat. cei superiori se deplaseazi in f a f i . Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. riscul de a o inghiG. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. cu aspect verucos. incbt iqi provoaci virsituri. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. Este o tetini fXri orificiu. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. imobilizarea coatelor. Unii rimiin cu obiceiul de a . eczeme. trebuie fixti.0 solutie de compromis. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. nervozitate. . acoperiti. Nu se va perfora suzeta. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. cei inferiori se deplaseazi spre spate. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. din plictiseali. Sugarul poate suge viguros tetina. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. diniii pot capita pozitii vicioase. fn plus. in ultimii ani. ingroqiri sau excrescenie ale pielii.

sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. evitfndu-se mijloacele brutale. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). se poate face spontan. alimentatia etc. cearta. fructe de p2dure etc. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. agitati. h astfel de situatii. mama nu va face nimic.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. 3. maturatia neuropsihic5. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. Trecerea la 5 mese. batjocura. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. dup5 fiecare mas%. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. indeosebi la cei alimentati artificial. nu-qi sug degetul. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. (Vezi pag. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate.4 ore. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. se pot procura in toate lunile anului. in caz contrar. ironia. cu colici. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei.1).3. ins5. majoritatea copiilor renun@ la suzea. Unii. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. La noi in p 5 o parte din medici.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. pentru a-1 calma pe "micul tiran". De aceea. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . refuz5 adesea suzeta. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. rnai ales fetitele. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum.Pentru a evita astfel de situapi. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. h funcfie de sezon qilsau regiune. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . sunt greqite. [lent sau rapid). nu au colici. La al+i. intre 6 qi 8 luni. precum qi la cei care. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). in cursul lunii a IV-a. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. 144. Acfionhd prea iute sau cu asprime. Spre v&sta de un an. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. cfnd el pare rnai satisfkut. Se va proceda gradat. piersici. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". nu au crize de agitatie. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul.

30 ml din unul din preparatele de mai sus. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. Pre-Humana). fkii incidente majore. agitafie. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. vksiituri.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. i .Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!).Nutrilon premium.mama va pune comprese reci pe s h i . calm. Este mult mai pufin costisitoare. Nutricare special etc. Dac5. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. trebuie fiert imediat. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna.rani este integral (35% gr5simi). riicit brusc ~i piistrat la frigider. in mod intermitent. mensurile vor fi rase cu cutitul. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. dac5 este posibil. nelini~te. in biberon apar bii~icide spumii. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte).dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi.ia art$ciala'. Milumil 1 etc. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. refuzbnd biberonul. printre altele. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie.medicul poate indica un tratament hormonal. cu o "formul5" de lapte (Similac. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. Mama se resimte rnai pufin. pbnii se inlocuie~te respectiv5. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. Morinaga. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. deoarece mama are din ce in . de fiecare dat5 inainte de folosire. laptele nu mai trebuie diluat. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. la nevoie. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. Remedia. A1imenta. prelungirea duratei alimentafiei naturale. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. folosirii adaosurilor. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. inapetenfii). ce rnai pufin lapte. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate.) sau de durat5 (Milupa 1. Laptele procurat direct de la @. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. Beba. va reduce consumul de lichide. temperatura laptelui constanti la toate mesele. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput.se va intrerupe punerea la sbn. Humana baby fit. se va folosi lapte degresat (I$%). in aceasd lung sugarul suge cu putere. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. Nan. Se constat5 cii in a 2-a .renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii.). Fiecare biberon se va pregiiti. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. lips5 de pofti de mbncare. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. Aptamill. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. supturi cu intreruperi). Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . uneori cu liicomie. Re-Beba. inainte de supt. comprese reci. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. sugarul va fi complet izolat de mam5. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi.). iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. Nu se crevte concentrafia. In prima zi se introduc la una din mese. . pe cbt posibil. indembnare etc. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. . Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. nu se taseaz5.

In spe@laptele preparat. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). care se pastreazs in frigider. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. zarzamturi. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. & general.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. La inceput. h special vitamine. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). came etc. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. Diversiflcarea alirnentafiei.5%0 grgsimi). in prezent. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. porumb qilsau tapioca. cratip rnai mica un tel. Laptele. porumb). pe liinga lapte (matern sau alt lapte). Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. zahiml qi Bina se fierb impreunri. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . n Aqadar. Cu v&sta. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. frigider.f%na de cereale (orez sau porumb). Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice.5 g% ulei (floarea-soarelui. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. sucul de fructe. o mensurs. Nest16 etc. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului.). piin3 mama capat5 ulei indemiinare. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. sugarul are nevoie qi de alte substante.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). focui s i fie moale. cocoloa~e.cu o lingurs. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). aragaz etc. a altor nutrimente (fructe. Pe de altA parte. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. o parte ap8. Ultimele au rolul. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree.orez. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. printre altele. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. De aceea se foloseqte cu prudent%. Cum se prega'te~te. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. in lips%. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. mas5. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. pregstite din timp. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. De asemenea. Uleiul se pune la sfkqit. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. Hrana sugarului.). porumb) qi 1. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg.

dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . chiar de struguri sau pere. ca o c o c o a ~ i care . La sugarul alimentat natural. Tine capul pe linia medianit. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. viqine. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. colici. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. afinele. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. inainte de preparare. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. El se @ne singur. Sucurile de cireve. c) anotimpul. in mod coordonat. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . tifonul.uvor sprijinit de un umiir . in strat subfire. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . rar 3 cm. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. pere. Morcovii. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. pentru ciiteva secunde. banane). Se administreazi fie cu lingurifa. Autorii americani contraindid sucul de portocale. tomatele. Creqterea in lungime este de 2.de cipquni. ci de uniformitate in alimentatie). htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. bine destins. piersici. prune. Din cele observate la noi in far5. caise. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). La noi in m i . La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. dar cu o curburi a spatelui. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. h) confinutul in vitamine. intr-o strecuritoare care se scufundi. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. este de 140-175 g. fie cu biberonul.apoi la pulpa de banane. scaune moi. Participi la manevra de ridicare. cand este purtat in brafe. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. tomate. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. merele. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. a) Culcat pe spate. tinand capul aproape vertical. coacize. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). respectiv 600-750 g pe lung. pentru distrugerea insectelor). de obicei din grupul parationului. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. la cei cu tendinti la diaree: merele. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. morcovii. citricele. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. eriteme). Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. . Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. struguri sunt rnai laxative. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . care au o cantitate rnai mare de fier. impresioneazi pe unele mame. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. eritem fesier intens). e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). zmeuri. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii.pentru o durati scurt2 de timp. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . fiind alergogen. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. Degetele de la miiini sunt deschise.

c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. Sugarul se joacii cu sunetele. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. Recunoa~te pe mamii. il repetii. observfind-o si gfingurind de multe ori. Poate fi lini~tit vorbit. acest progres apare rnai tfirziu. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. Fig. insii. Sugarul poate apuca un obiect.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. pedalrind. la sdnga. mfingfiieri pe frunte). Urmiirind cum ii pregiite~temasa. F'rive~te. Membrele inferioare se mi@ mult. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat.A~ezat burt5. genunchii sunt incii in flexie. Contactul social. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. Apucarea. Se intoarce spre sursa de zgomote. 3. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. dar de cele rnai multe ori. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. neintentionat. in sus ~iin jos. cgdura ~i compresiunea corpului. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. care are o bun5 mobilitate. Se bucurii de propriu-i "ciripit". Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. Observii.Culcat pe spate. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. "a" sau care s e a m h i cu "u". cu genunchii usor indoiti. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. devine lini~tit atent. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. mdngfiieri. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. pedaleazii alternant. Modularea vocii este bine diferentiat5. i i dii drumul indmpliitor.yi mi~carea globilor oculari. ~i mamii). e) A~ezatpe spate. Sugarul devine atent la zgoinote. Fig. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. 3. dupii sentimentele pe care le exprimii. Limbajul. Vederea . muzicii). vocea mamei. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. care devin organ de cunoqtere. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. "f'. va inviita .6 . Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. se rnai uit5 intermitent cruci~. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. inclinate in afarii. d) Ajezatpe burta'. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. h g u r e ~ t echiuie spontan. c g . este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Personalitatea sugarului se dezvoltii. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit").Mama $i copitul de sunete ~ i . "s" ori englezescul "th". Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului.7 . fixate in fa@. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. aceasta constituie un stimul important.

Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. $i toati viafa va fi astfel. . s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. se schimba tehnica de infiqat. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. deoarece corpul lui. c h d sugarul incepe sii pedaleze. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse.8 A. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali.4. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. progresele sugarului par at2t de simple. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. sugarul devine o mic8 personalitate. Cu numeroase incerciki. va incerca si-1 cunoasci. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. cu mkirni corespunzitoare. durabile ~i adaptate la sezon. 3. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. inc2t le consider5 de la sine infelese. usor de imbricat. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. Dupci vdrsta de 3-4 luni. fnfciFatulsugarului mare. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. f i r i diversificare.).si-l fini in brafe. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". aSa cum am mai spus. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. Pentru un adult. Abaterile de la mediu sunt. in ultimul timp. Pe de o parte. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. 3. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. daci nu li s-ar atrage atentia. plimbare etc. dupi siptimiini de incercare. De asemenea. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. La scurt timp dupi naStere. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. Particip5 la baia zilnici. Fig. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. pe de alti parte. Dupi cum am rnai spus. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. care are loc continuu. de fapt. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. regula ~inu excepfia. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. temperaturi sau prilej (stat in casi. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire.

pe Iiing3 lapte. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. Cu piudenti se pot da perele. caise. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta.mere rase sau banane. dts consiste~tta ciulamalei. De aceea.mil 2. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. Din practici. strugurii (diaree) $i cip. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i .). Nutrilon plus etc. la nevoie. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. in afar5 de mere care se rad. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. pepenii qi cireqele. nu se indulce~te sirop de zahir. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. piersici. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. mentin tot 6 mese in 24 de ore. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. foqtii prematuri. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. toate fructele. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. Nan etc. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. De obicei insi. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. se . la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . coacize. zmeurk &ne. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. banane). In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. mere sau banane. . de brei. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. cu La inceput. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase.). fini. determini aparitia de scaune mai moi. c) Di~er~iJicarea alimentafiei.. fragi.) sau in formulele folosite anterior (Similac. banane). a ) Numa'rul meselor.a una din mesele de lapte. Se da' inaintea mesei propriu-zise. altfel. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. pentru inceput. banane. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese.junile (urticarie). Se pot da Er3 nici o teami. Preferi uniformitatea! La multi sugari. Sugarul a dobindit capacitatea I L. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. De asemenea. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. Dintre zarzavaturi. La sugarii debili. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. in afari Be mere $i de banane. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. dar sunt rnai scumpe. anason etc. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni).

Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. 2 . la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. gradului de maturalie a sugarului. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni.zahr. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor.fn plus. amestec de cereale 1. De asemenea.3. Mama se poate aqtepta ca. 3. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip.8 B . ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. la inceput. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. Fig. Zarzavaturile aduc vitamine.) de a le inghiti $i digera. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. .~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). apoi vi cartof). D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d .

1 Dup5 Frarnkelts D. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. Deci. cind va f mai mare.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului.. came. Trecerea se va face treptat. Elvetia etc. Daci se d i sugarului sansa de a . piure de zarzavat. 3. Joiies E. legume. fructe. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. se va constata. 1985.. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. 1 ridicini de p5trunje1.: Manual of Pediatric Nutrition. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. La .8 B $i 3.Mama $I capiluf Fig.Introducerea alimentelor solide la sugar. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. Boston. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. se completeazi mereu. Nu intimplitor. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. alimentar qi acest lucru va fi respectat.care combat diareea . deoarece confin pectine . daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. Little.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie.8 C . se spa15 si se curifi bine. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. pentru a nu fierbe in sec. Daci apa scade prea mult. came ~i ou. 2-3 cartofi. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. Brown and Co. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini).

. in traditia romiineasc5. din doui in doui zile. Este bine s i se faci. d u p i aceea. La inceput carnea se fierbe separat. Carnea se fierbe si se mixeazi. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. eventual ~i cartofi . de buns calitate) se transeazi in poqii mici.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii). sau ulei. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator.4 . sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . Cumpirarea alimentelor. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). pitate.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1.1.113 api de fierbere . Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. morcovi.112 a p i de fierbere .213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) .eventual 1 . boabe de maz&-e verde. tomate. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. . . 3.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. fn siptimsna a treia. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. telin5 sau pistiirnac). albiturii. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. gulii. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. Carnea procurat5 (proaspiti. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. care sunt toxice!). mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. Se folosesc numai o u i proaspete. foi verzi). Ulterior. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. de obicei. in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). zb&cite. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. Se spali bine. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. sau cereale fir2 gluten (orez). pe ciit posibil. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . alterate.112 .inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. 150.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). dovlecei. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. in prima zi se va adiuga un sfert.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten.8 C pag. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior.112 . ceapi. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten.112 morcovi trecufi prin sits. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care.

la 6-7 luni se prepari ca o cremi. morcovii) sau congelate (dovleceii. La inceput. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate.) vor fi tot timpul acoperite. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). inainte de folosire. Preparare. mazirea. fasolea verde. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. capacele de lemn pentm t%at (carne. psine. sfirsmate cu furculifa. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. porumb. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. rnai ales masa de lucru. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. iar spre 89 luni ca o pasti. La inceput. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. in loc de came se poate da peqte. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. din otel sau emailate. la 4-5 luni. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. conopida. . Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. ficatul de giinB. spanacul). Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). pistrate corect (cartofii. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. O d a t i dezghefati trebuie folositi. GBleata ("pubela") se fine curatB. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. inainte de folosire. de asemenea. Apoi se d i sugarului respectiv. pe timp de iarni. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. se d i fluidi. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. spilarea msinilor este obligatorie. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. carnea $i ouile. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). indeosebi laptele de vaci. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. zahiir etc. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. ci numai carnea. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. ceea ce este de preferat. Se aleg morcovi rnai tineri. in general. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. tapioca). ea se poate "drege" la inceput. Se prefers camea "albi" (dc giini). Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. Carnea se poate procura in cantititi rnai man.

scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). La sfiir~it de suc fructe diluat. rnai bine untul. sau adaptat (Similac etc. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. de ciiteva ori pe siiptkiinii. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Unele confin substanfe care le ingroa~ii. Nan etc. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. repetiim. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. . ins. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). la una din ele se vor da fructe. 153 .nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. amidon sau glutamat.~: 180 ml lapte ("de durag'. Evitafi sucurile de fructe concentrate. Prcinz: 1 20. . biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. . in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. Masa de la priinz. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Unii sugari accept. Se prefer. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. Guigoz 2. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. . care au te efecte nefaste asupra apetitului.verificafi data expiriirii. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. de legume se poate da ~i rnai rar. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". Beba. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). Trebuie ins.). De altfel. dup5 care i se poate oferi siinul. acestea. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. Humana 2. Gustare: incii un biberon d e lapte. este pudtoare de infecfii). le amestecafi inainte de folosire. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. Nativa 2. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: .borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. odati cu vksta. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. Predispune la obezitate. Nu este necesarii incii "supa". "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). un sfert de linguritii de ulei. sare.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. dentifiei $i cre~terii. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. minerale ~i vitamine. miere.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. Nutrilon plus.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. pulp. dupii acest interval se aruncii. cartofi etc. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. .. La cei hriinifi artificial.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). . miere sau zaharinii. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici).). sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. porumb) . Ora 10: nimic sau fructe (suc. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale.

3. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. in timp ce ridici vezutul. . Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. dand impresia c i face "'puntea".9 . Fig. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile.Dup5 4 luni. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. Schiteazi tilrilrea. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). iSi apuci picioarele vi le duce la guri. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. Se pivoteazi pe un singur brat. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. in ultima luni a crescut cu 2 cm. 3. dar il tine bine striins. ciind cu celQalt. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. sugarul. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap.10). Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. b b) A~ezatpe u d . Spre sfilrvitul lunii a V-a. cu toate degetele. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. cu capul ridicat pan3 la 90". 3.9). Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. Lungimea. genunchii pot fi bine i n m i . sugarul ivi tine bine capul. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. Fig. acum deschise. in timp ce este ridicat. membrele inferioare se intind. Motricitatea generala'.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. Bazinul este aplicat pe planul patului. fi d i drumul singur. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. culcat pe spate. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral.10 .Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. S d in pozitie simetrici. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. il scuturk il izbevte de gratiile patului. i n c i cu sangicie. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. Stilnd culcat. Dimpotrivi. 3. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. ridic3 singur capul de pe planul patului. controleaz3 bine mi~c5rile capului.

3.11. C2nd mama imit5 aceste sunete.Reactie de pozitie. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. incepe s5 emit5 silabe (da. de. sustinut de subsuoara' (axile).11. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. indoaie qi intinde genunchii. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. . leag5 sunetele. Sunt indicate: inele de plastic. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. B . 3. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. genunchii sunt flectafi. MotricitateaJna' si apucarea. Sunetele emise sunt tot guturale. Limbajul. Tinut de umeri. marginea patului etc. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). Este o modalitate de ale cunoqte. capul se pozifioneaz5 bine. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. f) Reacfii de pozifie. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. Vorbe~te singur. sugarul va morfoli. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. in orice pozifie.piiturica. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). Dac5 nu i se dau jucgrii. 3. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. 11 a qi 6). Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. A . Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. iar gleznele sunt mobile. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. se apleac5 in faf5. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. fntinde m2na spre o juckie. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. e) Ridicarea tn picioare. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. Fig. se opreqte qi reincepe mereu. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. foarte probabil. "fredoneaz5". Fig. c3m5qufa. juciirii din cauciuc. angajeaz5 . Spatele nu este drept. Guru devine un organ de cunoastere. incepe stabilitatea trunchiului. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele.

aqa cum am mai spus. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. acesta s i fie calm. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. La sugarii cu tendinti la constipatie. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. Repeti propriile sunete. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. teami. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. g2tu1. Introducerea de alimente noi (fructe. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. tipete). "visitor"). indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. De exemplu. Materiile fecale se mod$ca' mult.) qi antivirusul hepatitei B. P. Nu se pot trage concluzii definitive.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. tuse convulsivi). incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". fie rnai rare qi rnai consistente. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). unii gilnguresc. sugarul r2de cu hohote. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. de vaccin antipoliomielitic (A. "sensibil". refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. plictiseali. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. fata). incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. carne. miiinile. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. picioarele. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. . se intorc in toate pwile. zarzavaturi. consistenta. care . se risuceqte. "activ". banane). iar Injurul lui s i fie liniqte. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea".comparat cu altii de vksta lui . Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. Stimularea dezvolta'rii sugarului. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. se bucuri d e ele. tetanos. in general rnai bine tolerate (morcovi. Eritemul fesier. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Contactul social. mere. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. loc de reacfii globale (tresruiri. Auzul ~i localizarea zgomotelor. Urina capiti un miros de amoniac. in continuare. m2nie. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). "leneq". ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. Baia zilnica' este obligatorie. Vaccina'ri. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. Emite sunete nuanpte.un fel de "conversafie". sentimentele se nuanteazi. Normal.s i realizeze diverse performante. constituie o greqeal5. funcfie de organismul sugarului. Materiile fecale ~i urina. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . intinde bratele qi reia vocalizele. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. daci i se vorbeqte este fericit. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni.

s5 se joace cu copilul. zarzavaturile.-. predispune la carii delltare. Hipp . elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. n Sugarul ?I apucii P palms. s5-1 azvirle. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea.. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie).re:~lc ivezi tabcilul 3. Se col~tin~l.(piurcuri si sucuri).sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. P pipsie. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul.nu nunlai mama. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. trecute sunt aparent f5r5 importantii.5. alimentati nunlai la siin p2ni I . Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. La clistant5. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. Din fig. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. 126 xi t i ? 3. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. Ass curn :IW m:~i sp!~.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . in n schinlb.\. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5. in prezent. PI aude n 1 1 suniinc!.2 lingurite mici). Portionarea esrz usoarii. p5tn1njel. sZ ss "converseze'-. "fizic". Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. .digeratr si eficient folosite. n sau Produscle Ecbelac. Q ' pa?. programul zilnic. sri Pngrijeascii. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). de exemplu. De 1-egill. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. Kestul poate fi foiosit de crvltre . Lu sugurii hrcnifi urti$cial.sugari.ictrti. 1.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. R. 126). va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti.2 Fag.1:i . cle co~ltil~uli~.2 pa?. Dac5 suganll se satur5 c11 mai . De aceea crwbiipcirinyi. 13 aceast3 v2rst5. sa cunoascli Pnt2i P mod concret.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. E! trebuie. alimentatia. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. clt. nlai t2rziu.50). Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. pag. Treptat. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. sli Enccrce s5-1 recupercze etc.1 "studieze". continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur.~ preg5ti1-i. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. duciindu-1 ia gur& 6 .r). la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. P priveqte. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. amintirea exprrienjelo. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari.plistiirnac.i. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. 3. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor.. o jucrrie. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). Nu se adauga sare sau zahar. s5 cunoascii. Piirintii \'or alege un obiect usor.8. i-econ-iand5 Rrtr c. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. armonia vietii de fiimiliei.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd.firbr. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.5. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. sii-si foloscascri degetele. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat).8. sunt datori sli Pnvete s5 studieze.-~piii mari si de adallti. in rea!itate. P siiptrimiinile 1lrm5toare.

in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar.soarelui. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. i.10 lingurife de ulei. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. . cereale). Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. mere. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special.). Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. fir2 completare cu biberonul cu lapte. gulie. fiola respectivi se poate da pe guri.poqii mai mici. Prohlema anemiei feriprive. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. Ulterior. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". ceapi. carne. spanac. ulei. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. de consistenla ciulamalei. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. alimentele nu se incilzesc in borcan.). pentru c i alimentele fierb repede. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. Este important insi ca foarte cur2nd. fructe yi zarzavaturi). Mierea de albine. fructe tropicale etc. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. in timp ce se incilzeyte.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. Se poate da yi peyte "slab". anason. Prevenirea cariilor denture. predispune la c a i i dentare. a c k i tetini are orificii liirgite. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. La aceasti vilrsd. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. tomate. conopidi. sau D. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. ci le impwifi in poqii mici. indeosebi. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. varzi de Bruxelles (verziyoari). La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. mazire verde fini. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. de 200 000 u. Ficatul are un confinut ridicat de fier. La !ara'.

.

il pozitioneazii foarte bine in spatiu. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. dar i ~tine bine capul. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). 3. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. + Fig. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. I . s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. prinderea devine palmarii. 3. Sugarul va sta bine cdnd mu. in Ulterior va mhca. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). f&ii a obosi. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. apoi. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'.i p o a t controls. sugarul tine m2inile in fa@. Unii. Motricitatea Jim". prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. ridicii sus capul ~ i . deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. o scuturii cu energie. o tine mai mult. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). nu sunt umuzte de succes. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. La inceputul lunii. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. r2z2nd zgomotos.1 intoarce in toate p q i l e .sugarul il cuprinde mai bine).fiind mai subtire . Apucii bine un inel in mhii. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. . qezat in acest scaun. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. i ~ indoaie i spatele. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. apucarea unui cub este precarii. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". il intoarce in i toate pwile. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . &ii nici un sprijin.ezdPld. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. chiar dacii este plasat intre perne. 3. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor.13).Susfinut de axile. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. Pozitia aceasta il bucurii.13 . Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate.poate privi lateral. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut.

moduldnd tonul vocii. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. olfactive (de miros). Sugarul "poveste~te"si cind este singur. Unele senzatii mai . Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. intrebati-1 unde sunt fratii. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. goo. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. de vocea. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. vii cnnoaste si recunoavte fafa. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald.14 . in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. mingiiat. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. reuvevte sii apuce obiectul dorit.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. jucgrioara cade. Pufin cite pufin. ea ii va fi striiinii. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. Contuctul social. s2nii.). de mama sa. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. driigiistos de cel ferm. agitii bratele. Treptat. la baie. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). Atunci incepe sii fipe. avanseazii putin pe burtii si. Totu~i. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. pe miisurii ce se dezvolt5. Limbajul. sugarul capstii coiz. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. durere. 3. Dupii succes se agitii. sugarul se va lini~ti. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. surorile. Deosebe~te tonul cald. in aceastli ultimii eventualitate. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. dupii mai multe incerc&i. "pa-pa7'. bunicii.iprenume. decepfiile. dee. ghe-ghe. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. tonta'familia il va clzema cu ace1a. De refinut cii sugarul uitii repede. il chemati cu prenumele siiu. la inEsat. isi cheamii mama "pe limba lui". miinilor si picioarelor sale. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da.i ceea ce nu era el. apoi i$i reia incerciirile. simfind preZenFa familiei.asea. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. miinile. cald etc. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. sever. incearcii sii se deplaseze. rece. . dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. decepfionat. la micii distant5 de m2n2. La inceput stringe bine juciiria. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. tresaltii de bucurie. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. de ceilalti membri ai familiei.Ekolutia Iuncliei de apucare. incearcii sii se apropie de ea. auditive. "ma-ma pa-pii". ee. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. oo. scoate tipete triumfale. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). cutanate (de pipiiit. ge-ge).tiinfu de sine. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. incepind din luna a S.

echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. indeosebi a1 mamei. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. le vede. putin cfite putin. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. vocea mereu auziti. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Controlul capului este bun. sunteti figura mereu regisiti.' Din interiorul corpului. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii.~perfections functia i motorie. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. Rezulti c i dezvoltarea psihici. Auzul. Coordonarea mhi-ochi este buni. ajutorul p&intilor. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". Urmire~te orice. s i i-1 dati. . Persoanele care vorbesc tare il sperie. se mi@ rnai mult. Prin persoanele din preajma lui. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. daci-i vorbe~te. maturarea simturilor. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. . Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. in diferite planuri. Prive~te orice in jur.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. le apuci. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . le regise~te. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. In familiile in care rnai sunt copii. rotatia se imbuniti{e~te. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. s i repetati acelea~i jocuri. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. Sugarii lisati in pat tot timpul. le pipiie. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. Astfel in jocul cu copilul. Este obligatoriu ca tatid s i . elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. ca mami. mai de dimineat5 ~i spre seari. contactul social. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. s i vorbeasci nimeni cu ei. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. le scapi. cu toate c i au o inteligenti normali. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. Aude sunetele proprii ~i le repeti. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. in i prezenta mamei. Nu rnai are strabism. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. durnneavoastri. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a .. s i i-1 luati din nou. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. se dezvolti rnai greu. de program "de via@''. De aceea. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. s i . Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. s i se "intretin5" cu el. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. Vederea. si-1 scoati la aer. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. La aceasti vhsti. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. prin balansarea ciruciorului. iarna. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele.

e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. strigiind si chiuind de bucurie. s5 se m i ~ t in voie. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. 3. sii bea putin ceai. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . eventual. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. strangulare). Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. musafiri in propria familie. ci si vorbind pe "limba lui". eventual i se va da biberonul. s5 se agite. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. Somnul. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. in apropierea lor. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Patzil. bineinteles nu pentru a merge. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. in timpul ingrijirii sugarului in pat.6. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. Baia devine un prilej de bucurie. prefers r desigur societatea lor.). cgnd este mai r5coare. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. e ) Baia general5 se va face zilnic. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. S-a obisnuit sii miingnce bine. . va f i Ecutii rnai spre searii. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile.in general . ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. Dac5 timpul este favorabil. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5.sunt Ecute cu un anumit scop. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. bunicii sau frafii mai mari. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. dar . isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. pentru a nu-1 zg%a pe sugar. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. vizite in alte familii. pentru a se evita accidentele (fractuii. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. televizo~~ deschis etc.

zarzavaturile se toac6 &nt. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. fap. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. Alimente consisteate. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. La pr&la nevoie. dextrin-malted. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. p h l . Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. pasiire. Milumil2. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. fierte impreun5. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. gdsc6. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. 150). se vor da 2-3 supturi (dirnineap. atunci c h d ii ies dintii. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. obiectele din jur. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. vitamine). scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). Nativa 2 etc. cu gust plgcut. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. sugarid va avea. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6.2. La inceput iqi va murdiki p miiinile. rag. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). deoarece aceasta se diger6 rnai greu. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. &6 sau cu adaosuri (glucozii. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. cu miros urdtl. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. Cu timpul. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. 126 ~i fig. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. . .4-4% e s i m i . g2lbenuq de ou. pentru a le suge qi a le morfoli. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. pag. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput.. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. =nuri de cereale. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). dar se qtie c6 orice inceput este greu. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml.formule"). Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. gr6simea de la qunc6). la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. La pireul de zarzavat. carne. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. deqi ar putea s6 le mestece. C pag. urm6torul meniu: .8. dac6 sugarul creqte bine. apoi vor creqte la 200-220 g. La sfiiqitul lunii a 7-a. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. 3. Dup6 piirerea noastr6. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. Mai W u . prin came qi giilbenuq de ou. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. in general. Nutrilon plus. fn conditii normale. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul.

.

Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Dupii ce le apucii. pe ambele. Aude vi repetii sunetele proprii. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. Mlinile se unesc pe linia medianii. indoaie vi . Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Fa@ de strGni este rezervat. "ca racul"). adicii prin bucurie sau disconfort. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. Motricitatea find. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. pe c h d la al* ea este izbitoare. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. reacfionhd corespunziitor. ta-ta. Reacfiile sunt de pliicere. se bucurii de imaginea lui din oglindii. Se bucurii clnd recunoavte persoane. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. "de-a buvilea". Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). Contactul social. fie pe bu&i (mai ales). La aceasti vfirsti. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. Adesea. Se joacii cu mginile qi picioarele. in cadrul tentativelor de deplasare. Fie cii este avezat pe spate. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. Auzul. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). Se observii o bung capacitate de extensie. plhge cu disperare. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. Emite sunete nuanfate. pa-pa. Din orice pozifie. Limbajul. dacii el aratii cii nu B face pliicere. in "patru labe" qi "Tn picioare".Mama # copilul d) Rota*. Privirea incepe sii fie "griiitoare". La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. Este bine sii se respecte aceste sentimente. de pe burti pe spate. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. Imitii. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. care este o rotafie in jurul unui ax. ma-ma. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. . intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. tdrdrea. se insotesc de bucurie. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. dar predominii incii apucarea de tip palmar. Apucarea. Se intoarce spre sursa zgomotului. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. glezne). Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. repeti vi modificii sunete. "mersul"de-a buqilea. uneori de chiote. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". care i-a %cut recent o injecfie. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. volduri. Imitii zgomote din afarii.

zilnic. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. cand prive~te lateral.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. Prin progresele motorii. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. Dupii piirerea noastrii. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. de pe o parte pe alta. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. Pentru a nu-i fi prea cald. "cad" dupii 1-2 minute. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. 3. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). Din luna a VII-a. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra.Calitatea recepfiilor vizuale. cu calm. insecticide. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . riiceli. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. medicamente) . Dacii se face cu indembare. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. dacii stii nesprijinit pe Sezut. Sugarul va fi liisat. baia este o pliicere pentru sugari. fn concluzie. in timpul noptii. Rar se uitii cruci~. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu.7. griiunfe. in continuare. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. biiuturi alcoolice. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. bile. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. fiind incii nevoie de sprijin. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. Al@ise trezesc. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. La aceastii varstii. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. se intoarce din ce in ce mai bine. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. se va folosi sacul de dormit. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. fierul de c5lcat incins. care sperie pe unii sugari. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. cosmetice.

D a d sugarul este avezat pe podea. scaune moi ~i urlt rnirositoare.) de la f m e ca Hipp. mobilierul se va reduce la minimum. fiind nedigerabile. d a d prefer%. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. mazke verde. se pot da fructe proaspete fierte. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore.) la sugarii care au aceasd tending. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. p a t e opi2-i. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. fn lunile urmgtoare. fructe tropicale etc. va fi ajutat s-o f a d . Seara. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). pasd de mere. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. pasd de mgceve. ins%. Gustarea de dup2-amiaz2. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline.budinci.facultativ. de preferat cu lapte simplu sau. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. De asemenea. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. indulcite cu sirop de zahk. iar d a d se dau fructe. vitamine. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. Fructe conservate. Nestle. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. . Dimineata sugarul va primi un biberon. Poate fi luat in brate sau. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). in principiu. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. gulii etc. Humana 2. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme.gSlu~ti. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & .h a t i sau cu cereale instant. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. papana~i. . h practic5. familiile instikite. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. cereale. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. shivite ~ i la nevoie. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea .Milchbrei). singur din biberon. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. Milupa etc. conopid2. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. fasole verde. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. banane. Multe mame se nelini~tesc. periqoare. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. compot de mere. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. agitajie etc. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. poate fi l5sat s5 bea singur. mama va sta 1 h g 5el. Nan. Nuhilon plus. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. c o m p t de gutui. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere.

aSa c5 sugarii. glucide. a) Culcatpe spate. trunchiul ~i membrele inferioare. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. 3. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Motricitatea generala'. glucide. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. b) Aqezat pe burta'. excrefie. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. 3. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. devin anemici. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. siruri minerale. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. Sugarul crevte cu 400-500 g. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. care contribuie la formarea globulelor roqii. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. Nu este un motiv de alarms. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. Fructele.17 . Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. nici un sprijin. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. Din pozifia "pe bud?'. . Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". proteine). daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". minant in meniul zilnic a1 sugarului. Perimetrul cranian = 43-44 cm. fete = 67 cm.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. cu sau mii adaosuri). Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. iar la fete 7 8008 000 g. metabolism. cre~tere) este laptele. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. care nu le primesc din diferite motive. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte.17). Lungimea medie: biiefi = 69 cm. i ~ controleaz5 bine capul. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. vitamine. i ~ i i intinde bine braiele.

Este fericit cdnd i se dac5 au ckut.a. diferite materiale. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. de asemenea. Instalafi-1. Nu este le arunc5. Descoper5 sliibiciunile p. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. linhd "dada". Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. ca: "tata". apoi st5 in aceasti4 pozifie. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). cu baz5 mare de susfinere.18 . "papa". s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare.Mama copilul Fig. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Se intinde s5 apuce abile. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. "cu adres5" nu este departe. b . Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. hva@ s5 cunoasca axului propriu. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". cu u$oar5balansare. fn schimb. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Numai o mica parte din dezagreabile. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. il ridic5. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. nerWare sau chiar de m h i e . podea. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. Pipiiie $i atinge obiecte. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. Pronun@ primele bisilabe. a) Limbajul.3rinfilor.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Mi$c. picioare. "mama". apucare al mpilor se menfine. pe care il fixali mama renun@ la joc. Primul cuyht sugarul pkjevte. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. Motricitatea fin& Apucarea. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. PC).3rilesunt bine coordonate. fncearc5 s5 un cub. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. nesigur. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. D5 drumul intenfionat la obiecte. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. 3. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. intr-un fotoliu burt5. Se mivc5 in jurul picioarele. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt.

i-a vorbit yi s-a jucat cu el. veghe-sornn. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. se contract5 apoi se uyureazi. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. zgomotticere. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. ii vede faia de aproape yi de departe. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. h plus. dar f2ari grabi. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. $i la acest punct mama este cea care. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. le pierde. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. le priveyte fafa. timid cu striinii. Uneori. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). strizile. dar il invali s i cunoasci yi lumea.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. apoi de culoarea lor yi. prin prezenia ei. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii.in autobuz sau pe stradi. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). prin alternanp zi-noapte. ciit yi prin excitaiii exterioare.t-eytein toate r planurile. Vederea ~imi~carea globilor oculari. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. apoi celelalte fiinie apropiate. Cunoayterea de sine. util pentru copilul mic. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. Auzul ~i localizarea sunetelor. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. va putea s i le dea un nume. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". casele. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. I-a miingiiiat. obiectele. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. ii d i copilului nu numai limitele personale. daci il atinge. Astfel. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. mai intiii mama lui. camera. se "concentreazii". de greutatea (greu-uyor). Va fi schimbat. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. automobilele. Voind cu orice pref s i i se . daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei.peste umirul mamei . in ciiteva luni. le regbeyte impreuni cu dvs. se face royu la fa!& se screme. suspicios. scoate un chiot c h d a avut un scaun. foame-salietate. Astfel. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. activitate-repaus. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. 1-a schimbat. de consistenp (taremode). ci de ceea ce aceasta face. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". obiecte mici pe care el le apuci. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. protesteazi. scaunele sugarului sunt mai bine formate. phupl. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". intoarce capul. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. o pierde yi o regiseyte mereu. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. Daci este Iisat s i priveasci feie striine .Astfel se exerseazi contactul social.

ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu).12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . in caz c i se introduce de abia acum. jocuri liniqtite. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. fnca'lfa'mintea.8. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. mesei de seari qi a1 culc%ii. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. eventual qi in cursul dupi-amiezii. pag. in ciiteva zile se va liniqti.inliture scutecul sau chilo@i murdari. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). Uleiul nu se fierbe. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. supraingrijire a copilului. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. inainte de 11. jn conditiile unui progres normal.~lovi capul i de perefii patului.2 ore. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). copilul va fi pregitit de culcare. sau in familie existi o stare de anxietate. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . timp de 1 Y2 . De exemplu. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. Devine rnai activ. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). nu are nevoie deloc de inciltiminte. 3. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). fir5 asperititi. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). excesul de impresii duc la tulburiri de somn. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. Pentru inliturarea cauzei.2. In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. Jocurile agitate. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. Somnul. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. Daci reuqeqte. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. Invafi s i mestece alimentele. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. Daci mama are talent. fie fructe. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. Dupi masa de seari. de miqcare qi daci este suficient de obosit. Laptele de vaci se d i integral. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". Orizontul lui s-a l5rgit mult. se vor confectiona pernite de protectie. se tiiriqte in toate psqile. 126). si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. . incearci s i stea in picioare. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi.

comportament emofional etc. vifel). Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. la un sugar mare. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. dlnd indicafii amiinunfite de regim. Foarte des. de m 2 . Ca qi adultul. de exemplu de gratiile patului. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". giilbenuvul de ou. contact social.~exprima mirarea. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. i Nu-1 dojenifi vi. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. este numai un mod de a . La sfsvit se va da zeamii de compot. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. Dac2 un sugar are un plus de greutate. Sugarii cu greutate prea mare. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. cu "tonus" muscular bun. imbolniiviri. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. nu". Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. nu. qi copilul rnai mare. cu brlnzii de vaci. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. iaurt sau chiar un biberon de lapte. in nici un caz. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. unui aport excesiv de calorii. fulgi de porumb. creierul. dar cu lungime rnai mare. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . dupii ce stau pufin in picioare. Acevtia au inviifat s5 se . ci vi de tipul constitufional. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. dezvoltarea psihomotorie. Unii copii.de lungime vi de alimentafie (cantitate. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. untul. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. culoarea sau consistenfa sa. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. dulciurile. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. annonic conformat. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. stiiin qezut. sugarii gravi. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. pe~tele slab. in aceastii lunii. in loc de cereale se incearcii griqul. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. Gustiirile vor fi constituite din fructe. Nu credeli cii nu-i place. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. in mod obi~nuit. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. incep s5 pllng5. de fructe sau de legume. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. de oviiz sau de tapioca. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). inaintea unui aliment nou prin aspectul. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". sarea. Motricitatea generala'. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. ficatul (pasiire. in general de cartofi $i/sau morcovi. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. rnai consistente. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. sucuri). Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. dimpotrivii. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. calitate).

apoi incep jocul de la capiit.). Uneori. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. &ii nici un s o p . dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere.intinde m h a pentru a apuca obiecte. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. Motricitatea find. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. Somboane).T vorbeqte. "guturai". pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). La trezirea din somn. poate folosi degetul ariidtor. se continuii profilaxia. sunt mulfumiti. care pot surveni rnai &iu. nu-i va rnai fi teamii. dar rnai ales de dragoste. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. Adoarme relativ repede. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. bile. iqi moduleazii vocea.9. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. in timp ce in alte @n. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. sugarul este vesel qi activ. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. incepe sii vorbeascii goptit. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. dacii este alimentat corect. Nu-1 comparati cu alti sugari. Normal. Limbajul. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. Din orice pozifie se afliih echilibru. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. mama fl ia in bra@. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui.intregu1 siiu corp. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!").ridice. ins&. 3. . Striiinii sunt priviti cu rezervii. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. Se joacii cu mginile. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. C h d i se trezeqte. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. i. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Reactia dispare in 1-5 zile. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. b) La noi in Wii. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. atentie qi calm din partea piirinfilor. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. Contactul social p comportamentul emotional. nu-1 supraingrijiti. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. dozele fiind fixate de medic. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. perioadele de somn devin rnai scurte. Pentru a atinge unele obiecte. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. In timpul zilei. Se va combate febra qi agitafia. picioarele qi. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. In general.

banana sau mere rase . Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea.fie un ou (fiert tare. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece. copilul va "pierde pe drum".2 pag.compot de fructe si%hate gustare: . viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate .2 $i 3. in mare parte la menu-ul familiei.sau un biberon de lapte .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . ciu- ~ 7 : k t i de vaci.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. budinck c h e ~ etc.sau i a m biscu* cu gem .fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . In prima perioadii. deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. orez.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: .fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.2 pag. pastire.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor . TABELUL 3 . . Este o parte din procesul de inv3tare.fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . fulgi).fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). care dispare de la sine dupii cAtva timp. 127 Majoritatea sugarilor prefer. Practic.sau iaurt cu biscuiti . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte .Iln biberon de lavte . alimentafia din ceaqcii sau pahar.br2nza (de vaci. in continuare biberonul.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . iaurt.Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.lapte ~itsau derivate de lapte .in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: . sau topitli) . 2. 126 $i 3.fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale .pireu de legume variate sau de cartofi.sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .came . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. mtimtiliguta.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni. turnhd in pahar o cantitate micii.1. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte.carne (vita.lapte + adaosuri . dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. sau paste fiinoase fine . De asemenea. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon. multor sugari nu le mai place' laptele.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: .sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . 115.3 pag. cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. Spre sf2r~itul primului an de via@. de cereale .5 unt cu miimiiliguF gustare: .fie un biberon cu M m l lapte de continuare . miel) sau pevte slab . Se va incerca. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2. 3. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. brhz. simplu sau cu fain. chiar pentru alimente pasate.sau omleti .) .sau paste Gnoase fine. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3.priijiturti de casti seara: .intre mese se poate da suc de fmcte sau .

cu echilibru bun. c) Ridicarea in picioare. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. meqtequguri etc.20).Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. Somnul. 3. ca intr-o pens&.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. se sprijinii in fa@. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul.20 . 3. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. Fig. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. Motricitateafina'.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. in timp ce al~ii (mai putini.21 . Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. de calm qi de securitate. cu o miqcare grafioasii. Cuvintele sunt fZuii adresii.a. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. Fig. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii.). judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. se va aviza medicul. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". 3.19 . sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. mai devreme sau mai tiirziu. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare.lateral qi In spate cu usuring. 3. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. 3. fncepilnd cu aceastii vArst5. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. se rostogole$te. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. . Fig. 3. 21). Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. fn general. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii.b . apuc4ndu-se de gratiile patului. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. b) Statul in sezut. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism.

10. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Aqa cum s-a amintit mai sus. Fig. Biiiefii. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. controlul sfincterului ani. 3. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. 3. pediatrii. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). atunci ~ 2 n are succes. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre.22 . Concomitent. degetele qi urechile. Normal. Copilul nu trebuie certat.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. "Jocul" cu organele genitale.23). va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. Olifa. prin comportamentul pirinfilor. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. 3. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. fn plus. Formarea deprinderii de a fi curat. va deschide un robinet de apii. cu a d t va fi rnai bine.23 . pozifia de stat pe vine". q a cum iqi pipiie. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. de exemplu. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. 3. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros).echilibrafi. fn schimb. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). Or. trecerea la o alimentafie . se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. calmi. mereu aceleaqi. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. Fig. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. in special.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap. de Fig.33 . 3. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). apoi in sus. Fig. 3. Fig. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig.34 .31 . in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. 185 .Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. Duce bralele lateral pe llng5 cap.a. Fig.Tractiune din pozilia culcat pe spate. b .Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului.30 . 3. Apoi se aduc in fala. 3.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor.32 . 3. incet la loc. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. apoi culcat .

dupl care se poate face o micl pauzl. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. p&$e$te fie pe vlrfuri. Fig. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute.chiar efectuati de cadre de specialitate. fie aplickd ambele plante. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale.Mersul in picioare cu bra~ele intinse.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. pentru a nu rlci. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. Dupl clteva qedinte. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. prin exercitiile sistematic efectuate.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). Se va hcepe cu cele mai simple. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul.35 . 3.38 . apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. Fig. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute.37 . gimnastica va fi indrumatl sau. Aceasti durati nu va fi depgqit5. copilul va participa "activ".Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). 3. 3. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. h aceeaqi secveng. Brafele se dep&e& lateral. care a inceput sti umble in patru labe. se mentine clteva momente in aceastii pozifie.36 . . hcurajiindu-1. deaarece sugarul se miqcl qi singur.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). 3. Fig. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute. Fig.

Cuburile compacte sau goale. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. precum qi juciirii adecvate. befe. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. 3. bucurie. risckd s2 se sufoce (fig. rulmenfi de metal. Juca'rii adecvate sugarului. fi plac unele obiecte mari. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. cufite). fn general. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. In leggturg cu sensul jocului. de o sfoars. Perseverenfa. fn casg. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. Perioada 4-9 Zuni. fiind tot atdt de important pentru copil. mai ales in orele de dupg amiazg. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". oricdt de emetic ar pgrea inchise. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. La un an. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. Apuc5 obiecte. jucdndu-se pe rand cu ele. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. cutii bine fnchise. . ci fn dreptul mdinilor sugarului. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. cuburi. Astfel. mgrimea qi materialul). Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. bile de sticlg. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca.13. le strdnge in mdini. sgngtos. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. fntre luna a 11-a qi a IV-a. animale care c2nti.). obiecte t%oase sau ascufite (ace. Perioada 2-4 luni. lingurife). "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. latura formativ5 a jocului. fncg din luna a 11-a. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. nasturi. greblg. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. Cu multg plgcere.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. care sg-i ofere satisfacfii sporite. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. au apgrut numeroase teorii. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. furculife. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. le pipgie. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. dar nu deasupra nasului. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). ca qi munca pentru adult. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. ii fac plgcere. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. A Perioada 9-12 Zuni. cuie. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. orice juciirii care nu se pot spgla. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. ggleatg etc. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. cu animale frumos colorate. Sezdnd. solnife. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. La aceasti vkstg. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. flacoane sau sticle cu medicamente.39). o rgfuqcg. Incep sg-1 intereseze cQile simple. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el.

Fig. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. plnii la vhsta scolarii.42). asa cum se obisnuieste in unele familii. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. podeaua nu va fi alunecoasii. Dacii se cumpkii juciirii. ducgnd la sufocare) (fig. de acum incolo. Fig. de elaborare si de a fi iubite. d) coji de . mobilierul va fi redus la minimum necesar. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. Rolul pdrinfilor. copiii nu vor avea acces la balcon. c5 un copil are nevoie. piirinjii isi pot programa.41).41 . in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. Din luna a 11-a. Accidente.3. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. nu-1 vor purta pe sc5ri. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. 3. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite.3.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase.42). la o anurnitii or8 din zi. biiuturi alcoolice). 3. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. o perioad5 scurtii pentru joc. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs.40). substante de uz casnic. sprijinit de mobilii.40 . Mai ales dup5 un an.3. pungi de plastic. jocul este permis. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. 33.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii.35 . insecticide. nu-i vor biiga nimic in gur5.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. care le duce la gurii. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. potential toxice (detergenti. le poate aspira pe trahee. 3. Jocul cu frafii. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. bilele ajung la dispozifia copilului. se fine seama.

Strangularea. 3.sau pungi de plastic . actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate.in patul copiilor.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. .42 . cornuri sau buciiti mari de mere. e) perne de puf .43 . Fig. 3. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.Pericol de asfixie. l~ Fig.

.

Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. neindemiinatice. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. La sfiirsitul perioadei de copil mic. de sentimentul de libertate. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. certurile. in primii 3 ani de via@ biitaia. apucarea. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Ei aleargii. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. indemiinare. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. treptat devin coordonate. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Cu toate acestea. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". nu corespund nevoilor lui naturale. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. grafioase. Aceastii mobilitate. copilul . el este mereu activ. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. lauda. vorbire etc. juciiuyi. La inceput misciirile sunt stiingace. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. plimbkile rnai lungi il obosesc.1. dar absolut necesare sunt: incurajarea.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. refuz etc.1. Copilul mic ( 1 3ani) 4. brutalitiitile sunt interzise. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. Dintr-o nevoie interioarii.1. creqterea este rnai lentii.5-3 kg intr-un an. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". cotrobiiiesc.2. sii-qi perfectioneze mersul. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic.4. 4. prin primejdiile pe care le implicii.1. Mai ales la copiii vioi. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. incurajiiri. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". de obicei. apoi sunt domoale. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. miingiiieri. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. joc. Unii medici se ocupii. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. Or.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. cu mucoase .). Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. Fiirii sii-qi dea seama. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. se cafjrii peste tot. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare".

75 kg (+ 1.84 cm (+ 4. Consumul de proteine animale.33) Dentitia.fete: mediul urban = 93.biiieti: mediul urban = 90. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.biiieti: mediul urban = 13. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .urban = 78.14) .14 kg (+ 0.28 kg (+ 1. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.67 kg (+ 1.90) mediul rural = 88.fete: mediul urban = 76.72) mediul rural = 77. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .46) k .15) mediul rural = 11.Ol kg (+ 1.bgieti: mediul urban = 94.510) Talie (imiiltime): .71 cm (+ 4.fete: mediul urban = 11.19 cm (+ 3.251) mediul rural = 12.051) mediul rural = 11.32 kg (+ 1.47) mediul rural = 85.35 cm (+ 4.de durere localii.29) .biiieti: mediul urban = 11.43) Talie: .21) Talie (iniil@me): .80) mediul rural = 88.95) mediul rural = 10.la unii copii . veseli.fete: mediul urban = 89.fete: mediul urban = 80. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.fete: mediul urban = 13.24 kg (+ 1.34 cm (+ 3.fete: mediul urban = 12. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.08 cm (+ 4.751) . imbolniivirile mai grave.08 kg (+ 1. diareile.bgieti: mediul urban = 10.biiieti: mediul.02) mediul rural = 10.12 cm (+ 3. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.7 1) mediul rural = 76.81 cm (+ 4.42 cm (+ 3.61) La 18 luni Greutate: .48) .20 kg (+ 1.70 kg (+ 3.fete: mediul urban = 10. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.18) mediul rural = 10. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea. Cifrele' de mai jos sunt orientative. de o secretie salivarii mai abundentii.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.70 kg (+ 1. Iatii in rezumat.biiieti: mediul urban = 86.87 cm (+ 3.bine colorate.82 kg (+ 1.78) mediul rural = 83.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .fete: mediul urban = 84.051) Talie (indtime): .30) . cu m i ~ c h suple.751) .86 cm (+ 3. cu obrajii ro~ii. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.512kg (+ 1. cu mari variatii de la un copil la altul. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.3.47 cm (+ 4.39) mediul rural = 14.89 kg (+ 1.74 kg (+ 1. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.93 cm (+ 334) mediul rural = 80. de iritabilitate.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .511) . cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").fete: mediul urban = 14.93 cm (+ 4. insornniile.03 cm (+ 3. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.50 kg (+ 1.37) .80) mediul rural = 78. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: . 4.513cm (+ 3.08) mediul rural = 12. uneori stationeazii luni intregi. 18 luni ~i la 24 de luni. 192 . de sciiderea apetitului.biiieti: mediul urban = 14.26) mediul rural = 13. in s f k ~ i t .12 kg ( 1. privirea vie.33 cm (+ 4. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.67 kg (+ 1.31 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 80. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.37) I Talie (iniiltime): .80) mediul rural = 13.40 cm (+ 3.33 kg (+ 1.13) .1.bgieti: mediul urban = 12.516cm (+ 4. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.Ol) mediul rural = 92.

Fig. 4. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. copilul poate lovi un balon cu piciorul. ~i adesea il duce la gur5.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. iar dup5 aceea. incurajat. tinut de o mdn5. La fiecare csdere. La 18 luni poate urea pe sczri. in eel de a1 11-lea an. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. fie cu degetele. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. Dac5 intervin incidente. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). la 2 ani alearg5 cu u~urint5. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. ajutat de un adult etc. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul.~ mentine echilibrul.. se agaf5.uneori cu bratele intinse pentru a . Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. merge de-a bu~ilea. reusefjte s5 ridice un obiect. sov5ie. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. Intre 10 luni ~i 14 luni. Spre 15 luni. Timp de cdteva luni. Acum se apropie de orice obiect. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. tinut numai de o mdn5. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. f5r5 s5 se mai sprijine. Copilul se tdrsste. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. din pozitia verticals.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. 193 .1 .Motricitatea. Cade des. de cele mai multe ori. susiinut de cineva. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. scurte perioade de regresiune. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. La 24 de luni poate fugi bine. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% .). Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. in general.4. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. se clatin5. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5.se "plimb5" prin toat5 camera. stagniiri. il apuc5.2 . Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. flectdnd picioarele. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. aceast5 nevoie se accentueaz5. fie cu toat5 mdna. cu braiele intinse in sus. i deplasdndu-se in 4 labe. dac5 se love~te mai violent. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. copilul va fi calmat. treapt5 cu treapt5. apoi de mdini. poate fi ajutat. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi.

l scoflnd obiectele. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. indeosebi inci5lf&nintea. ?I las5 din nou s5 cadit. pietre.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. se aga* de el $i se qeaz5. Scotoceqte prin sertare.Urc5 s c w e f k 5 ajutor. .Scotocegte peste tot. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. nasturi).Merge singur.fi tentativele de a merge.Se urc5 pe un scaun. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. .4 .Construieqte un turn cu dou5 cuburi. . uneori $i zidurile.3 . Descoper5 scame. deseori se dezechilibreaz5$i cade. B Fig.f n g e n u n c h d singur.Apucl obiecte mici (bile. cu materii fecale etc. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. . . dar rnai cade c h d terenul este denivelat. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . c o ~ u de h M i etc. Fig. . Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i. .Face zgomot.Face jocuri cu m&le in oglind3. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci.Merge singur.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". scotocevte peste tot. juc&ii). Este mai bine ca. sprijinindu-se de ramp5. dup5 ce apuc5 un obiect. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. Intemenfia lor pentru a-1 struni. ci accentuarea reactiilor de negativism. Alteori.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". dulapuri.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare.Execut3 ordine simple. m5turi. . . . firimituri.Pune degetul h orificii. . loveqte cu el. cade foarte rar.Deschide cutii. 4. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea.4. incearc5 s5 deschid5 uqile. La 15 Zuni Se ridic5 singur. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . le ridic5 sus $i face paqi inegali. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. . love~te obiectele. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . La I 8 Zuni . nu a l t e r n e d picioarele.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. . . gunoaie. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). obiecte mici.Se murdilreqte cu noroi.

Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . s i descopere cele mai mici obiecte (scame.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . intoxicafii (medicamente. daci i se cere. cimaqa. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. plinl. . Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi.Copilul de l a 1 l a 6 mi . . "Nu st5 locului". construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. 4.Poate siiri in mod rudimentar.intoarce foile unei c a i .Urci qi coboari sciirile. grebla. i o cutie de chibrituri. la gur5.Combini jocuri. . 4.Merge de-a indiiratelea. 4. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. prin iarbi.5 . cotloane. Fig. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. Deschide ~i inchide poarta. cimfe. tiieturi). Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. .Merge pe vMurile picioarelor.6 .intoarce foile unei c i a i una cate una. - Fig. Fig. infepituri. a p i fiarti.). impinge.Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. - . strichini. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . .i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici."Experimenteazi". gunoaie etc. punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. rostogoliri de obiecte mari. . plini. o . dar adesea cade. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. cideri. corpul siu fiind propulsat inainte. cosmetice.incearci s i se foloseasci de lingurifi. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. produse de uz casnic etc. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati. . Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. .incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef.in general il intereseazi numai performanfele motorii.Tine creionul cu toatl mlna. incilfimintea. pantalonii.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. una cdte una. . ~ . .7 .).Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure.Se spali pe maini singur. . o .

i. I J.(~ 36 ( 3Ll?17) F.lLi.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7... cum o va face 111.ii place sii fuga.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu. este capabil s5 privt-. I! : - Progresele din ul 2-lea .ascii1:1 Jreaptn si la stingu.dpabil priveasc.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.G:~uyi "c2te ccva". 255... ! . .. -. : ~ 7 r 1 t ~ . - . cr ihr. Copilul i.imei-I" .P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna. $3 ~.i de ii ~..:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.5.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.7) sau .ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.: .di tdrzii-ii s / t. copilul isi 13e 115 '. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu. de echilibru).'trd nu indr:plii~cstc chit'v. nu ma1 cade. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc. estt.ii7a c5 un .ap~.Mama $i copilul Fig.:.apt8 >:I!-e.)rizontalc i l i ~4. majoritatc.st.ea condeii~eiin functie ds rerultate.i la dl-sapta $i la htkga. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'. cn' i.i ic). I (.I. efe(.y!)ir/lt2 .~.A~trt'l. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.t:i~i3.a p!in~!~arc.e c31!/3 5.r.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.: ?iretuiilc.~ I I ~ T ~ . Sc.3 ani B place sii alerge..~ptZ: c nucl:ii cIl-. . creionul cste t i n ~ i :.S:\!-c cu picioarele !ipite.t. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi. 4.. ai~umiteccinditii: organizai. Gidi_.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.C'o:iti. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).~ltr111 inclinat. hiect care cadc.ertic.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:. fiir5 3 o "1.a.c\emplu.t':3.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.ir:. -..P. f.u in <caul5 .c yiirnb5 pe triciclet.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .A:i~niic.o~i:<!c 6 silii . intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .i.siGc vGr. -.1-erne...:~le d e i l e s ~ l si:iziil.l~ur. .l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.:iie c. I :I sitin.?. . tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc. a 5 -- t'r. i.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.us de .3i13 ir?ti.Cnilstrt.r:izS linii ~ert. ::-.lditii.

La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. mkggleqte perefii etc. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. Pentru copil. din refuzuri. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . scoate cgrfi din biblioteci. s i refuze de a face ceea ce i se cere. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. este". Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. invenfii etc. Dupi alri autori. Cu mersul lui inci nesigur. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. f) Spiritul "conservator". Masa. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. cu acelaqi ritual. sunt binevenite pentru copil. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4.1. g ) copilul consumg numai alimente lichide. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. e) Prima fazn' de inc6pa'. "de ce" etc. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. Formarea eului se intiire~te din frustriri. in functie de inzestrare ~i de mediu. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. "nu". c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. fnaintind in vkstg. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. culoarea. Se contureazg diferenfe individuale. C ) Vhrstn intrehn'rilor.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. in realitate. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. copilul riistoarni sau distruge obiecte. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. fefele si activitifile persoanelor din jur. aparenfi ~i adevgr. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. Refuzul mamei. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. h) nu urmgreqte vorbele. rupe ziare. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. Copilul o irnitg. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". Mama ii spune mereu "nu". d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. adormirea si deprinderea de a fi curat. le incearcg neincetat. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. tot ce il preocupi in interior. sau interdicfia folosite cu discerngmint. este real. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. copilul poate fi educat. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. fantezie. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. . imbricarea. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. Vgzute prin prisma adulfilor. putind duce la tot felul de povesti. h) nu se poate aseza ~i ridica singur.4.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". clgtinsnd capul. acestea sunt actiuni distructive. s i spung nu.. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. De acum inainte.

p u p ciite putin. intoxicatii cu unele medicamente). pentru a avea "notiuni". De asemenea. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor.vi bisilabice. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. va fi considerat. Albert Einstein. La copiii normali. apoi. infectii grave ale sistemului nervos. devi sunt conservatori. Adesea medicul. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. tipetele. h cazurile de suspiciune de surditate. "me-me". "pa-pa") in luna a XII-a. Poate fi repetati la nesfiirvit. precizeazl diagnosticul. scandalul. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. in general mono. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. executau mici ordine. cu deformiri vi inventii originale. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. urmati de un exarnen clinic competent. o persoanl sau un obiect prezent. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. In practica medicall. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl.R. De la pronuntarea de sunete. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor.de siguranp. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. adesea afirml "pot vi singur". Thomas Edison etc. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. pentru variatie. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. se observl intikzieri de vorbire. Trebuie precizat. ca normal. dupl piirerea noastrl. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. C h d . Apare un limbaj particular copilului. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. fntdrzierea vorbirii. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. La a doua probleml. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. el il recunoavte. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. de cuduri vi de confort sufletesc. de exclamatii. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. fn felul acesta. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. Mai tiirziu.). Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. Dacl este denumit un animal. Pentru el. ca . vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. Pentru a numi un obiect. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. "ma-ma". copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. Astfel. in familie sau in crev%. de la inceput. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului.L. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. au un jargon propriu bogat. b astfel de cazuri. la care vorbirea este in intikziere. chiar de duvmibie. de cuvinte izolate. serviciile de audiometrie din clinicile O. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. Limbajul. cele auzite reprezintl un stimul. unele boli ereditare. afectiune vi hielegere. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. Thomas Carlyle.

este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. dar pronun* numai c2teva!). p2stki etc.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). . intrebuinwd limbajul lui infantil.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. La 18 luni (1 % ani) .Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini.Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. majoritatea o las2 sti cadti jos. pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. . nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce.Subliniazii cuvintele prin gesturi.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. o intorc yi r5stoarn2 continutul. 1 I I t 1 I t .Scufund2 lingurip in castronay. c2inele. Ca o compensatie. I 1 1 i . iar tatid in limba pe care o cunoa~te. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. .yi copiii cu vorbire neintkziad. Reped cuvinte cu 2 silabe. Astfel. calul. mayini. gur2. unii "mu$". In acest fel. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. . La 24 luni (2 ani) .Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. . . mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. dar nu o umple bine. ale mamei: nas. c b d o apropie de gur2. indeosebi mayinife. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. baloane. Dup2 ce sorb numai putin. .5. se leagh2. . nu le uneyte. dup2 ce "yi-au dat drumul". Copilul inva* de la inceput dou2 limbi.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. german5 s2rb2). Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. este primul semn al controlului sfincterelor. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete. p5puyi etc. somnul. care de fapt erau copii normali.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. . Foarte des o inclin2 yi o vars2. dau ceayca mamei. aceyti copii vorbesc toati ziua. incearc2 s2 m2n2nce singur. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. Apare inceputul vkstei lui "nu".Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Spre v b t a de 3 ani posibilidf..Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. totodati adul$i nu vor irnita pe copil. . Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin. . Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. 4. . dar sunt inc2 "agramaticale". .1. Propozifde sunt scurte. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. in limba pe care acesta a folosit-o initial. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. care este impresionant de variat. ochi. Apare intrebarea: de ce? ' . Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni .) yi obiecte.Oboseala. prelungind-o. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). .

Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc. .fi place sii se joace cu maqini. riisturnarea mobilelor etc.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . c h d urmeazii un pod.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. Este gelos pe frafii rnai mici. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. . Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu".). dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. lumina aprinsii. s h t u l mamei etc.Deosebeqte culorile.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. prezenfa unui adult.Vorbirea este incii de "bebe". . fn aceste conflicte.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. Exceptie fac frafii. fiecare copil se joacii singur).Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. Nu este gelos pe juciiriile altor copii.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. . fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. La noi in Wii.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur.incepe sii fie curat qi noaptea. datorit2 reprezentihii mintale. . . sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. - .iqi spune prenumele qi numele. fetele preferii piipuqile.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare.Nu deosebevte "binele" de "rh". impingerea ciiruciorului. . in cursul zilei.Foloseqte sistematic "nu".$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. in timpul unei plimbiiri. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. fetele rnai repede deck biiiefii.Ajutii la aranjarea obiectelor. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. . Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? .Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?). . tu. .ii place sii invefe sii se dezbrace. . . . o statuie. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. . La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . dar singur. . pufini folosesc: "eu.Face propozitii interogative. o curte cu piis& etc. . iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. . majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. "mie". sii intre prin biilfi qi noroi.Merge la closet. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze.iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. . .Se joacii aproape de copii. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia..Se recunoaqte in oglindk .Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel"..). nu poate sii se qteargii singur. Un copil anung dinainte. aruncatul cu pietre. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. "tu". al meu". . rostogolirea rofilor qi a mingiilor. El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. . hcepe sii foloseascii "eu". .fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare.?' . necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. .El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". . d a d este cuhndat in joc. rar cere ajutorul adul@lor. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. chiar la interval de 2-4 siipth5ni.Imit2 pe pikhfi. . de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. in schimb. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii).

Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. cuqile cu animale. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut.11 . iar dupii P.Intreabii f&ii incetare (De ce?). La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. 4. . 4. rnic).Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. incearcii sii le imite. 4. .incearcii sii deseneze o imagine. $i . . Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. .Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. 212-214).Alimentatia' Rntia nlirnentara'.$tie bine numele de familie. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. .Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. maqini. Este inceputul desenului "omulefului". . statui. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. .Alirnentatia la pre~colar"(pag. piisiiri.Poate fi dirijat prin cuvinte. . Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.Recunoa~te imagini dacii i se cere. ca raza unui cerc. prezent qi viitor. Din hrana zilnicii ' Vezi ~i .Numiirii piing la 10. cliidiri mai deosebite. pag. . Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor.1. .. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor. trenul. animale etc.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. .incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). qtie sii le arate (fig. le imitii. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte.. in cursul celui de a1 11-lea an. 248-252 mic.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. .6.Se intereseazii de cuvinte noi.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.12 . La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. Traseazii linii ordonate. 8 .incepe sii foloseascii articolele. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. . Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. .Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii.Alimentatia (~colar adolescent)".$tie care este sexul siiu. avioane. . . Poate avea fricii de intuneric yi de animale.Foloseqte pluralul. 4. pronumele qi adverbele. .1 1). Tine creionul mai corect. A Fig.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. ii imitii. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. La 36 luni ( 3 ani) . . Fig. in griidinii sau in garaj. Urmiire~te la fereastrii persoane. notiuni spafiale (afarii.

Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. Dac5 este l5sat s2 qtepte. Dup2 un an.). cartofii etc. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. atribuindu-i-se efecte miraculoase. Celor care r e f u d laptele. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. Hidrocarbonatele (cereale. crenwur~ti. Agetitul. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. brlnz2 proasp5t5. gemuri. fasole verde. g r i ~ . fulgii de porumb. de bun2 calitate ~i proaspete. mierea se poate da. berea. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. grilsimi. pr2jituri etc. paste fiinoase). biscuiti mkinati. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. felul doi legume sotC. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. lapte b5tut. un ou. dovlecei). tuica.pe tartine de piiine cu unt. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. m e verde. Laptele nu va fi indulcit prea mult. se poate da peqte.30-12. de aspectul de gustul ei. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. biscuiti. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . li se va satisface aceast2 comoditate. La ora 10 se pot da fructe. compot. hidrocarbonate. pr5jituri de c a s i biscuifi. gri~ul). Seara se va servi masa pe la orele 19-19.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. Orarul meselor. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. a v h d o mare valoare caloric5). pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). Se va da fie ca dimineap. cereale instant. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. s5ruri minerale. cu cafea de malt etc. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). fie o budinc5 (orez. Ciocolata se va da cu prudenp. brhzeturi). unii copii il prefer3 neindulcit. dulceap. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). m5m5ligup cu unt ~i brhz5. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. cacao. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). vinul. Prgjiturile de cofetkie. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului.) sunt folosite zilnic. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). sau cu conditia s2 fie proaspst. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. mode cu albu~. sau preparate cu sos alb. in locul acesteia. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. morcovi. unt ~i miere sau gemuri. spanac. eventual un ou moale. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. Se pot da b5uturi rilcoritoare. zeamil. Se p a t e da parizer. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. conopid5. De altminteri. iaurt. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . Pentru variatie. fructe de sezon bine coapte). de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. Oul poate fi fierttare. apetitul implic5 o participare sufleteasca. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii .La copiii cu tendint5 la constipatie. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. o pr3jitur3 de cas5. q t e a p d s5 m k k c e . compoturi. fibre vegetale. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. laptele se fierbe in mod obligatoriu. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi.30. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. Se folose~te =nosul preferat de copii. bomboane. topit5 etc. fulgi de porumb). dac2 e veche. b5tut sub form5 de omled. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. ceaiul rusesc sunt contraindicate. vitamine. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. Zilnic. de asemenea. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5.). pr5jituri de casH Cafeaua. nu toate fundamentate ~tiintific. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF.

Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. b c i de la 8-10 luni. Cind i se servevte pireul. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. Printre jucirii. Pe misura inaintirii in virsti. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. cratife. fie tocate m h n t . trebuie s i figureze lingurife de plastic. coaji de piine. Acum are de-a face cu o mici personalitate. o felie de mir. iritabilitate. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. Dimpotrivi. reacfii de opozifie sau. in colaborare cu un medic experimentat. indeminarea copilului creste. tulburiki de somn. Dupi virsta de un an. cu preferinie ~i pofte. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. daci i se oferi o cantitate prea mare. Dimpotrivi.Copilul de la 1 la 6 ani mici.s i creasci bine. unii mininci acela~i meniu luni de zile. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. alfii de abia gusti. alfii au nevoie de variafie zilnici. in plus. Unii sunt mari mincicio~i. vizite. Pirinfii. in sfirsit. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. fulgi de porumb. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. i se poate da s i rontiie o coaji de piine.~ i compare copilul cu alti copii. Daci un copil este bine dispus. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. intre mese. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . care s i deschidi pofta de mincare copilului. educatori. fulgi de cereale etc. oboseali). s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. pasivitate si anxietate). cartofi prijiti. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. Cu vbsta. are tulburiri de somn. Porfii mici. Folosirea mdinilor. tigijfe. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. este nervos. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. din contri. bucili mici de parizer. s i "mu~te"din fructe. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. deprinderea de a minca singuri este intirziati. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. Punerea in practici este mai greu de realizat. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. educatoarele. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. i se va da in m i n i o linguriti. obiecte de bucitikie. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. daci el nu a fost scos afari. cu ribdare ~i putere . iar tendinfa naturali la independenfi friinati. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. jucindu-se cu ele. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. el va rninca bine. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. alfi frati). daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. rugim pe pirinfi s i n u . Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. bunici. . s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. Consistenia. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. copilul nu mininci bine. de diruire inegale. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. un biscuit. asistentele pediatre. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie.

Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. dup5 ce intr5. Copilul se preface c5 telefoneaz5. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). r5bd5toare. JOCUZ. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. vedere). carte. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. scrie. la jocurile hsofite de muzic5. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. Cu timpul. Totu~i.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . s5 nu se erijeze in conduc5tori. Iarna. Terenurile de joc.7. p a t e avea crize de plhs. unde copiii tr5iesc in apartamente. arborii. precum qi utilizarea sa: telefon. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. Jocul poate fi colectiv. Este un stadiu nou. iqi leagh5 mereu picioarele. Wici severitatea exagerati. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). binevoitoare. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. J O C U ~este reflectarea. arderea cu fierul de cslcat. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. Parcul. florile. Are preferinfe pentru unele povestiri. Accepthd c5 reacfiile negative. intoxicafii (vin. bea cu ceqca de cafea. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. un vas cu ap5 fierbinte). Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. Nu se vor face c%5torii obositoare. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc.1. Se verifk5 dentifia. fn oraqele mari. in5l?ime. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). deal. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). hteparea cu diferite obiem ascufite. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. este "inc5p5tlnat. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. docil. la chtece pentru copii. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. inhalarea de corpi strzni in c%le . face injecfii mamei etc. achizi$i motorii qi intelectuale). Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. Aqezat pe un scam mai inalt. la melodie. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. Oridt ar incerca adultii. Asistenja medic&". se r5suceqte h toate p @ . fnainte de vacanfe. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. Supraveghere s i ingrijiri Educafia.). ferm5. Piir&vara. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. Devine sensibil la muzic& la ritrn. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. brutal. pic$ articole cosmetice. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. inecul (cada de baie la care. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. citeqte. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. munte. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. curtea. cu vreme favorabilii. simprile (auz. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. adoarme ursuleful.4. ceqc5 etc. h zilele de sM5toare. unde sunt spatii amenajate pentru copii. piscine). bhaie). atunci c5nd copilul nu asculti. se cam$ se tiv5leqte. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". qi cere s5-i fie repetate. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie.

sticlufe sau figuri geometrice. un porumbel. "Copii. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. roqu. urechi). in sf&$it. acum mergem la baie". orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. sii fie calmi. al pericolelor. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. in general. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. mere etc. care. un animal. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. 4. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. televizorul. prize. sii-1 vadii in trei dimensiuni. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. rostogolirea pe saltea. pe o planqii intr-un singur plan. indemhare). sobe cu gaze. .). nu are voie sii umble la aragaz. picioare. "Ne juciim cu mingea". skitura cu mingea. frigider. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. o paske. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. &&e prin tune1 de scaune. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. se intrerupe jocul. o floare. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. diferite aranjamente de castane. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. o portocalii. alergare cu stegulefe. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. desene etc. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. este un mir. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. "Ne pregiitim pentru masii". Jocul se anunfii dinainte.16 luni). cunoaqtere. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. rotund. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. fiind miindri de "performanfii". mers sau vorbit.9. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. sortare de mozaic pe culori. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. in sala grupei. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. C ) Jocurile de cunoagere. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. dulce. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. Lipsa de control. radioul. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului.aeriene. pisica are cap. tobogan etc.1. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. Se prezintii un pom cu fructe. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. La plimbkile prin era$. florile vor f i mirosite). cu bricheta. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. un brad impodobit. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. corp. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. o broscufii. uiti de fratele mai rnic. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. in momentul in care copiii se plictisesc. lipituri. la indemiina lor. o pisicii. atenti la jocul cu alfi copii. coadii. Dupii terminarea jocului. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi.

Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. dificult3G materiale. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). a unei intern&i h spital. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . fn ultimul caz. Capacitatea vezicalg a unui copil n. iar el refuzg sg fie obligat. Mama nu indrkne~te refuze. h) Lenea. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. Cererea olitei. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. zgomotul apei care curge etc. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. i) Somnul adcinc. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. Ea pedepse~te pe copil. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. Ace$ factori se asociazg frecvent.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. g) Stresul psihologic. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. Dacg un copil urineazg prea des. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. care nu se simte in sigurang. j) Factorii sociali.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. De frica frigului. Copilul nefericit. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. la fiecare cinci minute. este un alt mijloc de a atrage atenfia. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). de juc&ie sau de pa&ie. fTtrg sfi aibg nevoie. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. anxietatea pikintilor etc. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. timpul perioadelor critice . "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. c) fmbrcr'ccr'mintea. d) Conditionarea. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. El reincepe s-o tear. de Mama n u . il miing%e. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. pedepsirea copilului. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. Controlul intestinal.la pierderea controlului recent dobiindit. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. pot duce -h . de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap.) este echivalent cu un control voluntar. va fi consultat medicul. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali.

fete: . in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. El nu poate s i se pistreze curat noaptea.9). poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .1. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia".7). . copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? .9). fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. De obicei. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. Clt timp se u d i inci noaptea. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. spre 12 luni. pentru c i el este mereu "cl~tigitor". Perimetrul toracic: . pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . mediul rural = 52.8 kg (+ 2. vor explichdu-i la ce folose~te.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. mediul rural = 14. .~ i f r h a voluntar micfiunile.0).9).2). el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. Preventiv.fete: mediul urban = 100. El are un moral excelent. aducerea olitei). ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti.biieti: mediul urban = 54. P h i atunci.5 cm (+ 5 3 ) . pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina.l kg (+ 1. nu va fi retinut. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei. 4.8 cm (+ 2. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . mediul rural = 98. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul. deoarece nu p a t e s i avtepte.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor).familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.3 cm (+ 2. Daci el vrea s i plece de pe oli@. Cresterea greut&tii.biieti: mediul urban = 101. Practic. din mediul urban = 15. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce. se va folosi o l i p concomitent.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute.O cm (+ 4. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. . . Pe de alti parte. familiile unde existi frati rnai mari. 3n general.8). Este rnai bine s i se pun2 scutece.O cm (+ 4. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare.biieti: mediul urban = 16.5).7 kg (+ 1. declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile.9). copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. Talie (ina'ltime): . Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. Prin imitatie.2.2. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. i se pun scutece curate absorbante la culcare. C h d poarti pantalona~i. Prescol&rul (3-6 ani) 4.

La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. Talie (ina'lfime): .fete: mediul urban = 110.7 cm (-t 5. daci ~i d t se poate fine pe un picior. 13). mediul rural = 55.O kg (+ 2. deseneazi un omulef din 6 pwi. a ustensilelor pentru cusut. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.9 cm (+ 2.9).7 a (+ 5.5). aleargi. mediul rural = 104.7 cm (+ 3. la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. Motricitatea. 4.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.O).7 cm (+ 53).biieti: mediul urban = 56.3). copilul urci sciirile alternsnd picioarele. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. sare intr-un picior. mersul pe tricicled). iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri.2). liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.O).fete: mediul urban = 20.2 kg (+ 2. La 6 ani: Greutate: .3).9 cm (+ 2. mediul rural = 19. face zgomot.biieti: mediul urban = 54. prinderea unei mingi in mi~care. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike. Perimetrul toracic: . ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. a urm& a televizorul.3 cm (+ 5. copiazi o cruce. se spali pe din^.6). cifiirat.2 cm (+ 5.7 kg (-t 2.fete: mediul urban = 107. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora.O kg (+ 2.9).7).O cm (+2. .5).biiefi: mediul urban = 108.Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% .3). 4. a pieptenului.8). Talie: . independent (de exemplu. Treptat. mediul rural = 52. La 3 ani.2 kg (+ 1. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi.fete: mediul urban = 55. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase.6 cm (+ 5. GU diferite segmente ale corpului.9 cm (+ 5.2). . este "neasthpiirat". .8). Fig. Nevoia de mi~care mare. mediul rural = 16. balans etc. poate turna api intr-un pahar. privi poze.8 cm (+ 2. face un pod din 3 cuburi. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti. trage o Linie verticali.3 cm (+ 2. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^.4 cm (+ 2. Perirnetrul toracic: .biiefi: mediul urban = 18.9).3 kg (+ 2.7).O kg (+ 2. deseneazi un omulet din 3 p w i .biieti: mediul urban = 20.fete: mediul urban = 17. mediul rural = 18.8). mediul rural = 110. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior.7).4).2).8).intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. Aceste cifre sunt pur orientative. . a modela din plastilini.9). mediul rural = 54.13 . mediul rural = 54. n mediul rural = 111. mediul rural = 105.7 cm (+ 2. La 5 ani: Greutate: . sub formi de joc. (fig. urci ~i coboari scirile etc. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. . copiazi un pitrat. Pentru urmkirea motricitifii. mediul rural = 18. a asculta pove~ti.9 cm (+ 5.btiieti: mediul urban = 114. copiazi un cerc.3 cm (+ 2.9 cm (+ 2.9). La 3 ani.l). .fete: mediul urban = 54. mediul rural = 5 1.l kg (+ 2.

Dezvoltii spirit creator.4. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. Dezvol tarea psihic& s i social&. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. persoane sau animale. ci yi la viitor qi trecut.16 .2. De indat5 ce devine constient de el.). Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. "demascii" tot. Fig. Poate desena un piitrat. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. fntre 3 ~i 6 ani. Deosebeqte sunete de tot felul. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni.Poate turna ap5 fntr-un pahar. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. realizeaz5 forme simple. d5 mlncare la p5pugS1. repet5 expresii auzite de la adulfi. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. Poate num5ra p2n5 la 10-15.14 . face planuri. Fig. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". copii etc.Fig. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid.Imitlnd pe rnarng. f&B a vS1rsa. Notiunea de timp este perceput5 incet. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . Poate "citi" poze dintr-o carte. de sexul de care aparfine. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. "trage cu urechea". fSi ?tie vBrsta. "spioneazii". le pune unele peste altele. Recunoa~te litere izolate. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Deosebeqte mai multe culori. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). el va folosi femininul qi masculinul. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte.2. de cei doi psrinfi. pe care le compar5.Se spa15 pe dinti 4. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. dar qi propriile lui performanie.4. le demonteaz5 ("le distruge". se recunoaqte deci la persoana intBi.4. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. ca un individ separat faf5 de ceilalti.15 . Limbajul. Limbajul Perceptia.

La copiii din familiile cu rnai multi copii. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. "Cum?". cu o limb% slobod5. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. ii dau ordin s5 porneascii. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. ~ . . Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui.).R. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali.. incearcg sii-si . Conditiile de viat5 moderne. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. statuilor. . . Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. . copiii nu mai sunt t5cuti. in timpul . ~ . Aceste cuvinte sunt imprumutate. s5 se opreasc5. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. Se va cere sfatul medicului.. PGrir?$ii su~lt alannati. in general. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. cu prognosticuri foarte diferite. cum s-a mai spus. prin intrebgrile: "De ce?'.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. in contactul permanent cu acegtia. ~ . Copilul unic la pririnti.. Dacg aceqtia. Bgietii tip5 la camion. jocului. - % . cliidirilor rnai importante. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. le mustri. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. gro!. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. surditatea preteari la multe discutii. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. sfi meargii. pe m5sura intelegerii copilului. inainte de 3 ani. cu ajutorul unor aparaturi moderne. de spontaneitate. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri.eliminare ("caca". Dup5 unii autori. Rolul mamei este esential. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. arborilor. Conmportamentul sociali. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. le instruiesc.i copilt~luiprin cuvinle simple.L. Pufin cite putin. 1 . Adultii sunt datori ca. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. un pediatru ~i un logoped. de skgtate psihic5. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. Povestirea unor istorioare simple. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. De fuarte multe ori. ii oferg jocuii. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ.comunicare manifestat5. ~ ~ . mai variate ~i pe intelesul lor. . are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. imbog5iindu-i vocabularul. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. in momentul de fag. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. la clinicile de O. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. Uneori. Dificulta'fi de limbaj. Adultii ii vor ar5t. La Inceput este in& foarte ascult5tor. miincare. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. Astfel. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. triviale. Altii..~ ~ ~ . Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. prin lips5 de educatie. prin expresia fetei. Arrfesea. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor.. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire.u astfel dz rxpresii. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te.

cheia "lumii dorinfelor" copiilor. Imitarea adulwor. somn agitat. modestia si. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. "cum se face?". Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Repeti tot timpul "de ce?". curajul. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. lupi etc. educatoarei. Este nevoie de explicatii simple. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". . Imagineazi poveqti noi. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. "pentru ce?". Nu-1 rnai potolesc laudele. pe i'nfelesul copilului. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. pornind de la evocarea unui fapt real. "de-a polifistul" etc. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. in general. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. cu revolufia tehnici extraordinari. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. care reprezinti pentru un observator mai atent . copiilor mai mari. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). Incepe s i accepte reguli simple de comportare. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . coqmaruri. desenele animate. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. creSte vi rafionamentul siu. duc la spaime. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. c i sunt verosimile. incearci sii-~i domine anturajul. Cfiteodati. copiii ating apogeul activitifii imaginative. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. inchipuie tot felul de aventuri. este si mai grav. "de-a doctorul". face uSoare rime. Uneori. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. Binele. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". inventeazii peripefii. Pe de altii parte. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. izolare sau maternodependenfi. trisiturile pozitive. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. qerpi. alteori. Este logic s i . de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. de la gridinig ~i pfini la vcoali. aviditatea dupi ceea ce este nou. incercfind s i . Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. prin victoria binelui asupra riiului. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate.verifice capacitatea de a voi. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. cirora le atribuie propriile lui sentimente. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. ora copiilor etc. Rafionamentul qi fantezia. in fantezia sa se vede adult ~i erou. ci sentimentul de certitudine. creeazi cuvinte etc. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. modificiri. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. cu toati dorinfa de a deveni independent. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. Povevtile cu stiigoi. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). fncearci s i placii celor din jur. se observi o transformare a preferintelor copiilor. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. fn epoca actuali. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. S-ar pirea c i este mulfumit. a putea ~ia hotkAel singur. preferi parteneri de joc de acelqi sex. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. Din a1 5-lea an. la mult timp dupi ce asculti un basm. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii.

cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului.). fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. prezinta interes pentru constructii. Uneori se lauds. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". sB meargii in vizite. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. Copilul se ghdeqte inainte. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. sB modeleze sau sB construiasc8. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". ca vi tot ce vede el la p&in?i. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". literele alfabetului vi cifrele. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. folose~tecuvinte mari. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. dar copilul nu trebuie suprasolicitat.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. el poate actiona rational. b) Obligafii gi responsabilitcifi. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. . Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. fntelege justificarea unor ordine. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. problematica rnai palpabilii. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. cu sii m b h c e cu lingura mare. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@.. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. "cine este iubit. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2.Mama Sf Gpif ul - . 201-203). devi continua sB intrebe mult "de ce". pentru desBv&rqiri. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. Teatrul. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. Gusturile sunt limitate. Astfel. inplepciune etc. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. te heci!" etc. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. "zlna din poveste" etc. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. exagereazii. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". fi place s5 se costumeze. n Cu putin timp inainte. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. c) fndoieli gi critici. La aceasti v k t i i . IdentBcarea cu alte roluri. Cu exceptia bauturilor alcoolice. copilul ivi apreciazii actiunile. sii bea din ceqcii. juclnd roluri potrivite. (pag. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing.

.

pliicuti. cu respirafia regulati. prea 2nvelit etc. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. cu faia seninii. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. de strsngere a legiiturilor sufleteqti.) sau de perioadele de vis. in continuare. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. Cu calm. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. Hrihirea are qi un rol social. prilej de schimburi de impresii. fac diferite strsmbiituri ale fetei. ci qi cu recuperarea pieselor. rnai ales iarna. Dupii vksta de 3 ani.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@.). culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart.2. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. ci numai prin exemple. destins.4. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. cere sii i se spunii o poveste. discursuri sau observaiii. dar totdeauna repede. Se va respecta. P h i i la 5-6 ani. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. &ii ironii. miqciiri de supt. masa prelungit5. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. Toate succesele copilului vor fi liiudate. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. Copilul nu va fi trezit din somn. se refuzii sii i se dea apii la mas. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". nemiqcat. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. Razele de luminii. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. de unele incomoditiii (prea cald. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. Unii copii au un somn agitat. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. Pentru piirinti. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. moralizki. Durata somnului este variabilii. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. 4. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii.). cu un mic c h t e c . oscilatii ale globilor oculari. de descoperire reciprocii. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. Copilul d o m e "dus".30 qi 21. cu membrele relaxate. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. sii nu le inieleagii.de o schimbare bruscii de atitudine. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. cu care sii se joace in pat. cum sii bea. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. atAt pentru starea de siiniitate. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Comparhdu-1 cu o mqinii.

Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. zgomotele. conflicte intre adulti. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. lacrimi. refuzul de a mCnca. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. cu pirinti echilibrati. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. Abe gi M. de pir5sire sau de despirfire. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. B. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. hoti. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . crize de furie. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente).evenimente reale sau i imaginare. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. manifestate prin: tipete. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. vizite). Pirintii consulti adesea medicul. care vor cerceta cauzele profunde. La circa 4 ani. lumina prea vie. Dupi L. Convorbirile i necontrolate. amenintare cu internarea in spital. adesea. Temele sunt foarte variate. tristete. ingrijiri. povestile de groazi. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. uciga~i.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. Ei se viseazi pirisiti in pidure. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. Nu este necesar vreun tratament. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. luati tCrziu. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. starea de tensiune in familie. fiind descrise si la elevi sau studenti. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina).. La copiii normali. in unna unui studiu aprofundat. pentru a indica mijloacele de a le corija. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. CAnd sunt persistente. de pedepsire. nu se mai ani sperie.2.5. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. atacati si "mincati". inainte de culcare. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. deprinderi. pune probleme nu la aceasti v8rsti. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. comentariile despre evenimente neobi7nuite. Spre 3 ani. c i sunt prinsi de citre cineva.). c) Visele. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). se va consulta pediatrul si psihologul. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. c i nu se pot ap5ra. strigoi etc. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. Ames. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. de anxietatea copilului. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. K. limbajului ~i sociabilititii. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. Este bine s i se asigure la once copil. cu teama de intuneric gi de singuritate. se poate ajunge la tulburiri permanente. 4.

prenumele. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. Noaptea.5 ani. "inhntru".) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. este adevkat. piepthat etc. Spre 5-6 ani. Obiectele personale de toalet5 (sgpun.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. Dintre acestea. in apartarnentele modeme. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. . .a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor.el poate s3-qi descheie nasturii. Bunele deprinderi se cap3t5 acum.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). sare pe un picior. "frig". "in afar%'. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. burete.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. sub supraveghere. care s i aibi stabilitate. Tonul folosit de p&in@. temperatura apei. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. unii mai au nevoie de ajutorul unui adult.s3 aqeze in ordine hainele.). . . se @nepe un picior 5 secunde. copilul se va scula din pat. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. .fn conditiile vietii moderne. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . se joaci in grup. calitatea s3punului. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun).5"C iarna gi de 35"-33" C vara). se tine pe un picior timp de o secundi. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. b c e p h d de la 5 mi. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. sare pe loc qi sare inainte. iqi spune numele qi prenumele. viirsta. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. face un pod din 3 cuburi. exemplul lor. . deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. . scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. cremii.golirea complet5 a farfuriei. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. se tine pe un picior 10 secunde. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. iqi qtie sexul. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . Baia de sear5 general&. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. prosop. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. lbarea in pat il predispune la lene. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . dup3 ce se trezegte. "oboseali").s3 se dezbrace singur . arunci o minge. Este bine . trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. copiazi un cerc. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat.s i mearg3 singur la closet. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. si-qi desfaci qireturile. cutele gatului). inapoi etc. Dimineata. deseneazi un omulet din 6 psi. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. fqi cunoaqte numele. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. . intelege "pe".s i se spele singur. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame".spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. este bine s i se faci zilnic. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic.

Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. iar folosirea unui sampon prost. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). din m5tase sau plastic fin. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. Pentru bgieti. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. picioarele. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. curatii. Se va incepe incetisor. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. lngrijirea parului. cu sau f5r5 siipunire fin5. Se periaz5 in toate sensurile. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Aceste fire mai subtiri nu sunt. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. ci p5r bolnav. aspri. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. uneori s2-i ungii. niciodat5 cu brutalitate. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. Toaleta fefei. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. b5rbia). ar avea efecte nefaste. suvit5 cu suvig. in astfel de conditii. frotir). Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. nici uscat). fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. niciodatii prea ridicat5. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. s2 se schimbe locul c5riirii. curat5 si moale. Nu se va folosi s5pun iritant. cu mi~c5ri fine. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. nas si b5rbie). Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. c515torii etc. gitul. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. dup5 fiecare sp5lare. mama are datoria de a spiila bine. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. flirii a t5ia deloc din colturi. Periajul.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. care nu iniispreste pielea. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. fire de piir care se regenereaz5. De la 5-6 ani. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. La fiecare pieptgniitut-5. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. Tuns~ll pu'rului. se va avea grij5 ca. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. frig in cask excursii. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5.cu o perie. fie . fie cu o mgnuqii. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. f5r5 frictiune (frunte. Unghiile miinilor se taie rotund. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. cinep5. Spa'larea pa'rului. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. Se va folosi o perie moale din p5r fin. asa cum cred unele mame. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. prea decapant. pix: creioane colorate. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. este un lucru ce se intelege de la sine. parttalii sau total5: chelic. cu lesie. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. o va face el insusi). . Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. subsuoarele. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. baia general5 se va face s5ptiiminal. Tehnica ba'ii. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. Se porneste de la gambe. fragil si se incslceste uvor. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. nasul. La fetitele pieptjnate cu cgrare.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare.in sfirsit . obraji. se smulge o parte din firele p5rului.

Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. incilziti la soare.). Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. precum qi de exerciliu de . pentru a nu rici. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. in zilele cilduroase. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). i dar se simt din plin. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. urmati de fortificarea musculaturii. De aceea. ghindele au pentru copil un sens profund. copilul va purta ghete sau cizme. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. il preocupi ~ i . Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . locuri de joaci. care se spali uqor. iar piciorul transgiri). Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. umezeali sau radiafii solare excesive. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. pisici. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. se ofilesc. ceva rnai s t r h s e pe spate. ii procuri o satisfactie afectivi. gara. p8siiri de curte). Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. castanele. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. imperisabilk spre deosebire de flori. oferi copilului plicerea de a se bilici. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. cochiliile de melci. Aerul. nu din plastic. bazine de inot etc. de descoperire qi stimulare a talentelor. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. favorizeazi transpiraga. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. sikituri.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Vara. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. o grimadi de nisip. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. pentru tr%nicie. crengute care se rup.fustife. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. paltona~ stofi. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. Igiena picioarelor. daci se dezveleqte. pentru somn se preferi pijamaua. dar rnai ales la vksta de preqcolar. ferind corpul de ricire. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. Se aleg fesituri moi. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. se adaugi cele din fibre sintetice. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. Pentru copii. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. in timpul mersului. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. de valoare stabilg. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. Iarna. Hainele care se poarti pe deasupra. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. aeroportul. iar fetitele . Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. La familiile care au curte. copilul va fi lisat tot timpul afari. in anotimpul rece: pulover din llni. Pietrele. Elasticul nu va fi prea strlns. flnanile arteziene.

pan5 la uitarea de sine. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. 0 mobil5 i'n miniatur5. de modelare: deprind plscerea de a decupa. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. in timp ce altii. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. tobogan). lipi si colora. pe de altii parte. ajut5 la miiturat. balansare. Trotineta. din nestiintli. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. lucru manual (de cusut si tesut. s5 joace cinstit. Unii copii trebuie dirija~i. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. s5 spun5 adevirul. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. jocuri de constructie simple. mozaic din plastic. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. aterosclerozli etc.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. ar putea produce pagube.). La aceastii vfirst5. mod discret. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. initiativa. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. L. ~i iubitii mai bine. tricicleta. i'ngrijirea animalelor. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. spiritul creator nu se dezvoltB. loto cu imagini. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. sli nu triseze. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". va avea mai mult5 Cncredere i'n el. deoarece il plictisesc. Unii copii de 4 ani deseneazri. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. codite de la fructe. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. "cercetate". Pe tern~enlung. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. de viirstii apropiat5. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. b5ieti modele simple de automobile.egalii. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). apoi sunt p5r5site sau demontate. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. lucru inanua!). Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. isi pune v i a ~ a in pericol. pentru fetite). le striing5 si s5 le pun5 la loc.tot atht de bine ca altii de 6 ani. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. de interesele si capacit5tile sale. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. avioane. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. de care copilul va profita toat5 viata. iln cuEr. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele.a sfatul medici~lui pediatru. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . cu veselii. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. Copilul are nevoie de libertate in joc. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. imaginatia. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. cu inteligentri. a jocurilor de constructie. jocuri cu m5rgele. de sexul. tractoare. o roabli etc. obezitate. care poate fi manuit. Desf5surat in aer liber.

in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). la marginea rlurilor etc. gratia. este considerat ca un joc.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". temperaturi): este de mare importang ca in api. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. negativi~ti. Bogilia de senzatii. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. inele) ~i dezvolti supletea. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni.). bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. instruirea nu se improvizeazi. . de tabli galvanizad. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. in jurul vkstei de un an.). jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . deformiki ale coloanei vertebrale etc.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. . respiratiei ~icirculafiei. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. Mersul (drumefia.Se verifici starea apei (curitenie. Contactul cu apa. . De cele mai multe ori. . Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic. frumusetea corpului.vara.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. La inceput (^m jur de 1 ?4 . . plicuti. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. .pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. La familiarizarea cu apa.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii".~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. de climat ~ide relief. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. instabili. de stimuliri care intervin in aceasd experieng. perceptiile senzoriale. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". Undele mediului acvatic. copilul s i nu aibi senzafia de frig. abdomen mare. de plastic gonflabili. paralele.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. . se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". mai ales de fetite. . in practici. ci este bine codificad.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. de cfiteva ore in fiecare zi. Bicicleta se practici devreme. Se poate practica de la 3 ani.iitoare. b l m i . cal. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). f51-i prezenp pikintilor. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. agilitatea. Sedintele sunt progresive. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api.

corbul. un cobai. de rni~care de contact social. ingrijire. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. turbarea. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. dansul ritmic. i n incheiere. patinajul. porumbeii. Poate fi fnceput la 3 ani. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. . Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. alergii respiratorii. 1 I . mic cum ar fi: o pisic5. soricelul. dresarea. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. un c2ine de aparta. psittacoza. dezvolt2nd simtul de rispundere. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . crestere. a Patinajul dezvoltii detenta.al na~terii i puilor. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. inainte de a schia. Mai mult.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. diferite insecte etc.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. pestisorii etc. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . parazitoze ale pielii ~i intestinale. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. colibaciloze. Pentru copilul unic la p5rinti. papagalii mari. De aceea. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. Copiii iubesc animalele . Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri.7. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. schiul.peste ani. un iepure de cask Un alt cnL. a unei atmosfere agreabile. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. in cresterea. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. pisicn. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. curajul. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. cobaiul. zbenguiala sunt necesare. urafia. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). ornitoza.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. plimbarea. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. si In foarte rare c a ~ u r i . Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. nu sunt suficiente. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . toxoplasmoza. vor duce la gambe putenlice. supleyea. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. gimnastica. echilibrul. broasca. hamsterul. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. papagalii mici.2. Pieptsnatul. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . patincle cu rotile. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. Prima conditie.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. ggina. cioara. hamster. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. st5p2nirea uesturilor. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul.I 4. canarii. salmonelo7a. asigurarea unui culcus. iepurii. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . bicicleta. Jocul de-a v-ati ascunselea. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii.

Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. timiditate.eventual . sii se spele pe miiini. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. cu mici festivitifi vesele. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. sii nu fie retrase. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. tulburiiri ale auzului sau viizului. precum ~i orice act de nedreptate. destinsii in farnilie. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. defecte de vorbire. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. nu sunt uitate niciodati de copil. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. Nu sunt necesare pedepsele corporale. c ) mediul familial. Fa@ de animalele care mu~cii. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. sii mbiince. respectat in nevoile lui esenfiale. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. sii aibii un program ordonat a1 zilei. Pe de altii parte. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. organizate spontan. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. neindemharea. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. ao aplica vreodatii. Gradinip. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. "desc&carea" nervilor unui adult. memoria deficitark dificultifi de infelegere. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). de concentrare. b) starea de skiitate. sii fie pe infelesul copilului. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. intr-adeviir. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. pedepsele inutile. va ciipiita o priijiturii). Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. Atmosfera skiitoasii.cu psihologul de la dispensarul policlinic. Recompense yi pedepse. zilele noastre. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii.

: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.:'l ~?o:it.t.. c L ' ~ c ~~ s ~ . !. . c.~l?iic:!.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c. ! I I I C anterior. avantaijul cB . .: c. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .I I:! vlirs:a it.. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~..liodal Gc preprare 11 pi~od..t>(iit\r~ li nlc~~tiori.lc.irl!a]-.e~lti:~t~a 11>di~8i:i . ProJuxcle indu\ri.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de .::~c j .e \:a :.)c <. . i.. 1:) 1 .i .. f.tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate)..ll i)r%.1-..:rli in .ilc.~iblin:i[5T i .-c x rc>s~:>pe.-!.II. c-oinpozit i:. .is\pcctl\I . in:!intc dc ti~lo>irc.).L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.a scrvit (sa-ifin . trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.I:! *.?k)il5.:~LI gust .ipi.!?qui proJu!.3. I\:-L.i~!!iui.I I I~~. G.iilol:dl nu se ii>lo.. (L:C :. i ~ ~ g .: :!. zcamil) sau i:~.> ~i-ii.. dup5 Fc arnb.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.c:lc c ~ ? tc. .1.c.lI.11 ALI Lln . Il2ilnii ile orrL. i ~ i cc11itniirz n1. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-..u hi.ului indust] ia! trcbuic s2 tic. sau pot avva adaosuri icel-calr.-s dc: !:.:ii 111ici.!:':I.ii~gal. sj11gur. .i~ii.>tz 're. . pungiic (I.t* I .c.i. 223 . :.:!l.ialc dcstlnalc.l.itc.::ic 53 fie ~.tor..I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ . :t. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc./.L.1 c(!!>il~tii!i ~1. de i ~ l ~ ~ r i r .lio\~rc se impun r2titt. S\.ri :)!ij.i:i31cp~~C 2! pot bor. !.5 sru!lji.lu li:X~il(':) :.i~! r. IILI c\lc :.I.iikir Int..~'~i. .! 1.p~~:it:_~lu~ c.< i..1ir5 L.f51.jipcsti~ ~ 2 G.-~:ri i u 3' calJ5.:.i \c p!. Pircl!rilc. ) .i U L I I . L. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.! . gu-.xu ~ m5r.-i.:~nc.LI si c311tit2ti 11.p~-odusc. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :. B0ic~il1~1 15 ..ii..~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! . :~-i.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t. (: ~ 1 .i!)?i>.i. pun$ :c piastic.r..ii:~i~lisil^. c1~stiii.."/~.1!if'elat5 !a p:~!parc..~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.i:3 C.). Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul. t-'! cc\mpoi.i !~~-e~~... .ire p::rro..o(.1( i\irc. ? u:!c.ik: . t i i s 1t G .: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt).!5I hc*~ .ic rill ti.t>du<ului :pc!hl-:.:.lnctrcil-ih. !iil.: . la fii.c):li:~::.clc.c:~.71cl .o:~:~nu~:~lui. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr.la. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.:~l: la1 dc:~?r:!~.5. ~i. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I .:.:~t. I"ICI:LI~..!-rnc:llrl i.\acst%.t. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a..jlosirc~.c sc recoina~?dii .li. TrcL~uicsuh!iniat cli. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .B .ilc p~-oduc?:oarc i n amt.ld5 :.i cbte \':il.. F'tociu . l ~d c c s t ~ . Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.c~x-c in parti.. cai. LI!.c:r.:!.>> i:~nccJ :.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc.iB L. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :. Inaintc Produsc ilin cereale. birn?. tirtlcstec 3e li~!(:te .xt: w u zilc..:tlqjc crmeiic. ! ~ l ( j . rc.ic. iLsi.\c:.-< .)pil~~lca1-.4 lc. s i . ~ Eiic it. ~dc ~ \.Li <.~!:. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l. si 'clume 2c i. c 21~ ~ I C C .i iII!rO. rrl5-caihui::. plcrcic.i [ ~ i i i ~ .~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s.. l i I t I :nc!it.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.Lnelc.~iC.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1. h2:-tit wi: ~la:.~:~-zi~:':.. !~liiir~te f.i xc i'ii\t~CI-C: i ....~::~ 3~c\lc. niol-" (pcitwi. ~.fatS cie n~cciic i (care a:.I !::c p n~ 1'1 .epccla c%nc.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.!r:i l ~ i l dc l.I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I . clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har).:txi-..ids>. i ~ ~ i .:lrne ctc.'.:~a~guG pl. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .c pc 4c : .t~anutic~!iui.ci:ornalldat).!/ .::L%:L . 5'k idac2 !r7. ~td. c r ~ ~ i i. garantat3..i!sau legu:nc (Innrcov cu .va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~.. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v .::.od.c I Iai r c ~ t .lcl-mt:i .itre f:lbric.l?icnlul car' i . .ir... -'ju.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c.hl!cit~c..!h: ..i~tuic c'!c.exc.??. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.~. t. jn t ~ n I !.al:lbilitulc.!i.l.iI .r.. c ~ ! .po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! . r:ilr.yc.li ?nck.i inc.I-.ca zahrlr~llui. i>!... ..: dial Saptr (ic.nesr~:c)care neccsits :!~fi.~ l :~I I ~1 !!i1.r!jogcilS.~ril din !.I.i.3ei tabid.~salul dlii \. frr~cte IL.t d. (si cantilatea de p~-i)dus ..r.jit'>t.r::.L!f:~ z.

apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. in caz contrar. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . Se prepari at2t din lapte nefiert.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. pentru a se obtine grunji fini. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). fiert bine 1 d I . Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici.5. 250 g zahk pudri. apoi se pune intr-un siculet de tifon. . un litru de api. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. portocale) sau de roqii. Se indulceqte cu zahk 5%. &ere. Brcinza' de vaci. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote.se folosesc numai cu@e inoxidabile.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. . piersici. Se lasi s i se riceasci. amestecbnd mereu. fn continuare.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. . Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. Se lasi s2i se riceasci. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. . Se frimbntfi un aluat. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu.prepararea (curitire. se vor respecta urmitoarele reguli: . Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. Se alege orezul de impuridti. 250 ml lapte. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. un virf de cutit de bicarbonat. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. 50 g zahk (10 lingurife). Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. 60 g unt.2. pentru a se separa b r b z a de zer. Apa (decoctul) de orez. cbt qi din lapte fiert. Se lasi s i stea timp de 12 ore. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. . Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi.

.

ir momentul k care se serveqte copilului. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. Sucul de morcovi se poate da. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. Sucul de zmeura'. se pune putin2 sare. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. 40 g cereale instant. 1 litru ap5. Se aleg frunze fragede. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. inl5turhdu-se coditele. Se strecoar2 printr-o sitii. Se pregbqte bainte de mas5. Se aleg morcovii mai tineri. Important. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. dac5 este c a u l . morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . 1 ou. 1 p5trunje1.). acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). 2 morcovi. l5mdi. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. alte fructe de sezon). adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. I . Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. fructe. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. 300 g morcovi tineri sau carote. Din cauza gustului a m h i . iar cartofii se cur5@de coaj2. Sucul de tomate. curat%. Supa de morcovi.lingur2 de lapte wndensat. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Sufleu de cereale (porumb etc. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . dispare gustul a m h i . Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). apoi cu api cald5. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5.se spal5 qi se taie in rondele s u w . l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. 250 ml lapte. se cur5@. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. 112 telin5. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. 2-3 linguri lapte qi se amestec5.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. p h i se inmoaie foarte bine. prin confinutul lor in zahk (10-13%). cu alte sucuri de fructe (portocale. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. de sear5. Sucul se trece printr-o sitii. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. verzi. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . Se spal5 in rnai multe ape reci. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. lapte proasp%. se poate lua grhimea. mai tinere. se apal5 qi se fierb. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. se scurg bine de ap5. amestecat sau alternativ. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. Supa de came. Fructele citrice (portocale. care sunt d2un5tori. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. Se poate folosi presa de stors fructe. Sucul de morcovi. 30 g zahk. zmeur& c2pquni etc. Pireul de cartoj?. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. Utilizarea este multipl5. Diluat cu ap5 simpl5. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. potoleqte setea.) cufructe. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. Dup5 fierbere. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. se paseaz5. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. timp de 5-10 minute. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. qi. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. nu este acceptat de toti sugarii.

telini. cimbru. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Sosurile nu vor fi prea grase. la Siropul de zaha'r. pitrunjel. imbogifit cu unt sau ulei. budinci cu legume. ~nifele. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. ciulama. de cel a1 adultilor. se d i din ce in ce rnai concentrat5. Se strecoari.3.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. ceapi.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. Cind legumele sunt fierte. n u c ~ n a r i . in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. Zaha'rul invertit. foi de salati verde. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. 500 ml api. cu api rece. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. un mare num5r de variante. Supa de zarzavat. sufleuri. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. in cantitatea cea rnai mare. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari.). ajungind p h i la consistenfa de pireu. dupi plac. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. se rgcevte. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. fripturi. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. tarhon). se indepirteazi spunla ~i impurititile. se adaugi grip1 turnat in ploaie. h continuare se va da fie amestecat. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r.2 pe bazi de unt sau margarini. cu chiftele. salate de fructe. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. Dupi fierbere. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. Se prepari de preferint. budinci cu carne. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. leustean. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. dupi sezon: morcovi. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. se completeazi apa evaporati. clitite. In caz de zaharisire. Se rnai fierbe 15 minute. se va fierbe in baie de api. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. in api rece (sub jet). fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. 1-2 pistii de fasole verde. corespunzhd cu 50 g zah%r. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. . . Se pistreazi la frigider. cu tendinfi la constipafie). in timp ce fierbe. maghiran etc. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. gulie. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. cartof. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. se zdrobesc usor cu furculifa. vara se adaugi ardei gras. creme de legume. piper. Se prepari din legume variate. Pentru a preintiimpina zaharisirea. 10 g g r i ~ (doui lingurife). in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. in 50 rnl api se dizolvi 1. creme. fie numai cartofi (copiii slabi. 0 lingurifi confine 4 g zahir. Dintre sosurile reci. 5. mirar. cartofi sub toate formele). sau dispu~i diaree. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. dovlecel. Se fierbe acoperit. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig.). tomate. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ .

iar zarzavatul se paseazi prin sid. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. Se cur2g morcovul yi ceapa. ti%iepi. in ap2 rece. sare. o lingurit2 a n $ sare. 50 ml lapte. 150 g conopid2. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. p2trunjel verde tocat. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. tocat. un morcov. o ielin$20 g unt. pitrunjel verde. Sups'-crema' de muza're. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. C h d clocoteyte. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. 100 ml lapte. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. se toaci m h n t . 200 g dovlecei. p2trunjel verde. 100 ml lapte. pitrunjel tocat yi untul. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. Se pune din nou la fiert cu orezul. pitrunjel verde.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. 600 ml api. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. &ar verde. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. Supa' din came de vita' sau pasa're. sare. o r2d?icin2 de p2trunje1. sau 250 g came de pasike. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. sare.20 g unt. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. o ceap2. se rnai clocoteyte. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. 600 ml ap$ 150 g came de vid. se fierbe acoperit la foc domol. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . unt proasp2t. bine spaate. in loc de orez. cur2pd. 600 ml ap2. cu lapte. Se mai fierbe 15 minute. p2trunjel verde. 100 g fXni4. C h d zarzavatul este aproape fiert. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. Poate fi servid cu crutoane. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. Zarzavaturile se spal2 bine. Sups'-crema' de conopida'. o rldicini de pitrunjel. un morcov. sare. unt. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. fierbdndu-se bine. cur2pte de pielife yi s h b u r i . F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. fie cu bulion de came. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. . doui lingurife de s m h t h i . dou2 linguriie de mini. un ardei gas. sau cu "zdrente". iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. Royiile. o ceap$ 30 g unt sau ulei. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. se cud@ de coaj$ se taie. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. sare. 25 g a n $ 100 ml lapte. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. cu unt y i cu api. se paseaz2 prin sid. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. C h d sunt fierte. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. 20 g conopidi sau mazke verde. o lingurip unt. 1 gabenu?. Se strecoari supa. conopidii. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. Se adaugl un sos alb. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. o ceapi m i d . frunze de !elink o lingur2 de orez. Se trec prin sid. apoi se pun s2 fiarbi in api. Camea yi oasele. 112 gabenuy. Separat se leag2 m a cu laptele rece. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. La copiii mari se poate servi cu crutoane. pitrunjel. se mai adaug2 mazke verde. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. un morcov. sare. un gabenug. o royie). o lingurip de zahik. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. doui royii sau o lingurip de bulion. se adaug2 fasolea. 600ml ap$ 300 g royii. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. 2 linguri iaurt. 200 g cartofi. Sups'-crema' de dovlecei. un litru de ap2. 20 g =n2. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. Supa' de ro8ii. Separat. unt. pltrunjel tocat (smhthl). doi cartofi yi dup2 sezon. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. o lingurip unt. se pun lafiert.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. 50 ml lapte.

se pune la fiert. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. piitrunjel. chteva linguri de lapte. Sos verde. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. phn5 se ingroasi ca o cremii. 200 ml lapte. f k i a mai fierbe. care este frumos colorat. sare). apoi morcovul si pitrunjelul). Untul se topeste la foc tare. piper. carne fiarti sau cu perigoare. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. miirar. in caz c i se folosegte ofet. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. felini). 112 lingurifii de miere sau de zahk. amestecat cu f i i n i gi cu sare. in cuptor sau la foc moale. ales gi spilat. sare. Pentru sos de mere: 300 g mere. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. . piper. sare. Se freacii gilbenu~urilede ou. 200 ml lapte. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. mirar. un vhrf de cutit de unt. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. liimhie sau b o r ~ . tiiiati bucifi mici. piper ~i o lingurifi de api. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. poate fi adiiugati la supi. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. 200 g carne fkii os. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. splilate. o lingurifi unt. piper gi se bat bine. sare. se toarni in sosul alb. Sucul. 0 lingurii de fiini. Frunzele de tarhon. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. 114 kg spanac curifat. sare. liimhie. 112 ou. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. 150-200 g os "cu sit$'. apoi se sfirhmi cu lingura. Sos alb "be'chamel". Spanacul se fierbe cinci minute. sare. 10 g Ginii. 200 ml lapte. Se serveste cu legume fierte. Se amesteci neintrerupt. 5-6 linguri de ulei. 5 g unt. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. Sos tomat. sare. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. Se adaugii sare. amestechnd bine. Se fac bile de miirimea unor nuci. Sosuri Sos alb. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. sare. hrean gi unt ~i se amesteci bine. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. o linguri de apii. ofet.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. la orez etc. 4-5 linguri de untdelemn. 4 linguri de untdelemn. untul qi la sfiirsit mkarul. peste care se adaugi zeama rece de spanac. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. Ciorba' de perisoare. o ceapi. Sos de hrean (pentru copilul mare). 10 g hrean. se adaugi fiina. creier. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. Apoi se adaugi gi orezul. sare. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. un gilbenug. 10-20 g pesmet. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. conopidii. la legume fierte sau paste fiinoase. 5 g unt. Acest sos se toarni peste salad. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. sare. Se stinge cu lapte rece. 10 g fiini. 50 g fiini. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. 2 lingurife de orez. carne fiartii. o linguri de unt. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. 600 ml api. 15 g fiini. un ou. Sos de tarhon. Se servegte cu oug fierte tari. Laptele. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. phni cBnd se coloreazii sosul. zahk. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. 20 g unt. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. Se fierbe la foc moale 5 minute. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. douii linguri de zeami de limhie. sare. 10 g zahir. Sos de fructe. tarhon. pitrunjel verde. sare. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. Se adaugi gilbenugul. 12 frunzulite de tarhon. mugtar. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. 4 linguri smhnthni. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. 10 g unt. adiughnd chte pufin untdelemn. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. se adaugi oul. un morcov. Sos roz. unt si se ingroasii cu pesmet. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. sare. La urmii. piitrunjel. fasole verde). o lingurifi de mustar. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. Se adaugii sare.

care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. 250 ml ap3. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. sue. Se serveqte cu crochete de cartofi. o l i n w de &$ un ou. se bate putin. se adaug3 p3trunjel verde tocat. sue. Pasa're Z sos alb. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. se bat. 100 g unt sau ulei. Treptat. 100 ml lapte. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. Se scot pe o farfurie inc%zitli. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. 50 g unt. dou3 linguri de lapte. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. Se pune la in&u$it. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. La fel se prepar3 sosurile de viqine. sue. pentru a nu se usca. fi 3540 de minute carnea este moale. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. sot6 de morcovi sau de dovlecei. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. o jum3tate de chifl3. Se adaug3 untul topit. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. glluqte de chifle sau cartofi fie@.150 g roqii. Se introduce umplutura qi se coase. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. sare. Un pui de g&& 80 g unt. se adaug3 gdbenuqul. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. RulaaZ cu came tocata'. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . pieptul sau pulpele de pui. dou3 gulioare. salatli verde etc. Franzela se taie in cuburi mici. C h d carnea este fiartil. Sos cu ga'lbenuq. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. $nip2 in aluat. Pui cu smcintdna'. 2 gdbenuquri. Pui umplut. salatli verde. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. 50 ml untdelemn. Din filing. 100 rnl lapte. in ulei bine incins. o ceap3 mic$ 20 g sue. un ou. o jum3tate tefin3 mic3. iar zeama obtinut3 se strecoari. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. legume fierte. 2-3 linguri de s m i n W . 50 g unt. un giQbenuq. Carne de pui. ou. care se fierbe 20 de minute. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. Se serveqte cu peqte rasol. 200 g carne de viti. 50 g unt. Se p a t e semi cu mhiiligu@. in unt incins. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. 40. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. Se ia de pe foc. Carnea se taie felii. un g2lbenu$. iar pulpa se stoarce prin tifon. salatli de cartofi. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu.50 g unt. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. un ou. verdeap tocatli m h n t . Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. sue. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. se adaug3 uleiul. fiind uqor digerabil3. Carne de p a e (300 g). Feliile se introduc in acest aluat. o ceap3 mic3. apoi se pune carnea inapoi. 2 felii de carne. 50 g n unt. sue. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. z a h h l qi untul. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . s u e . Cind carnea este aproape moale.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. sue. diluatli separat in putin3 apl rece.5 Zinguri lapte. Se servesc cu cartofi priljiti. Se fierb in citeva clocote. pstrunjel. Dup3 gust. 60 g zanavat. Maioneza' cu brdnza' de vaci. 1 l h i i e . & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . se pune sare qi se presarl cu a n 3 . 100 g b r k 3 de vaci. Se serveqte cu salati verde. Se adaug3 gillbenuqurile. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. un cartof crud. Se amestec3 cu s u e . amestecind continuu. verdeap qi 112 ou crud. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. caise. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. .

Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . un ou. sare. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. caqcaval ras. Se curiti dovleceii. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. Se spali dovleceii. p h i ciind se inmoaie fasolea. 2 linguri de smPntiini. 20 g unt sau ulei. Se presari cu sare. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. 10 g fini. 112 linguri de fiini. sare. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. 2 roqii. s m h a n a . 50 g qunci. sare. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. se curifi. Eina. se scurge. 4 cartofi. o linguriti de fgini. pitrunjel. ca qi roqiile tiiate in felii. se spali qi se taie in bucifi in lung. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. se reaqeazi in cratiti. fiini. 2 morcovi. se stropeqte cu smiinthi. o linguri de pesmet rumenit. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). Se serveqte cu omlea sau cu orez. sare. 500 g fasole verde crudi. Separat. 229). 0 jumitate felini. 100 g smhtiini. sare. Chifelu!e de legume. Se amesteci cu pufini sare. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . Se spali bine morcovii qi cartofii. Se servesc cu salati verde. se adaugi untul frecat spumi. o linguri de smantiini. Se arunci apa in care a fiert. 0 conopidi mici. Se servesc calde. f i i n i sau pesmet fin.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. caqcavalul. 2 linguri caqcaval ras. Se lasi s i se riceasci putin. 2 lingurite de unt. 100 g qunck 100 g caqcaval. Fasole verde. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. cimbru. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. smiintiini. apoi in lat. un cite1 de usturoi. Un morcov. iar cartofii se fierb separat in coaji. 80 ml lapte. un fir de praz. 20 g caqcaval. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. gilbenuqul. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. 50 g unt. dup5 ce totul s-a ricit. un ou. 250 g cartofi fie$. putin zahk. Dovlecei la tava'. se coc la cuptor. Se poate servi cu friganele. 2 dovlecei. sare. Budincii de cart03 cu guncii. in loc de smhtiini.50 g ca~caval un ou. ca~caval ras. untul qi verdeata tocat5. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. Se ristoarni. de 3-4 cm lungime. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. C h d este moale se strecoari. mkar. verdeaf5 tocati. sare. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. Se fac cu lingura chiftelute. cu gilbenuqul. din unt. Se adaugi verdeata tocati m b n t . verdeati. qunca t5iati bucifele rnici. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. sare. 10 g Gin5. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. Se fierbe conopida in a p i cu sare. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. 100 ml lapte. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. se zdrobeqte. o linguri de pesmet. . unt. verdeafi. sare. 2 lingurite de unt. se presari cu ca~caval. 1-2 dovlecei. curitati de coaj5. 30 g unt. verdeafi tocati. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. Se clocotesc pufin in api cu sare. Se ristoarni in strecuritoare. 50 g unt. Se pun la cuptor cu untul. sare. 100 rnl untdelemn. o gulie. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. Cartofii bine spilafi. o linguri rasi de Eini. la baie de api. se serveqte caldi. 6 cartofi mari. ras. 20 g unt. sare (piper). 200 g mazke verde. Cartofi umplufi. 500 g roqii. un ou. 50 g unt. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. Maziire verde iniibugitii. Fasolea. albuqul spumi. 30 g unt. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. in care se prepari mancarea. pitrunjel. o ceapi. o lingurifi de pesmet alb. Budincii de dovlecei. iniibugite. sare.MBnciruri de legume Legume combinate. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. pesmetul. pesmetul qi albu~ul spumi. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. se trece prin maqina de tocat carne. 250 g fasole verde. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. Budincii de conopida'. curipte qi spflate. o linguri de unt.

sare.yi ulei.yoarg. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. un r h d de mere. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. sare. 40 g unt.yi o linguri@ de unt) . 112 ou .Se freacg br2m. Se toarni intr-un vas uns cu unt. dupi ce au fost curipp de coajg. 100 g fainti. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. Deasupra se toarng laptele. se amestecg cu verdepile . 20 g unt sau margarinti. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . o prizg praf de copt.yii . r k i t e . un r h d de nuci . Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). 114 or%. Se fierb la cuptor. cu z a h h l . 10 g unt. Oua' cu verdepri pe salatii verde.yi se taie in lung. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli.yi se preseazi. ca un compot sckut. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.yi se psjesc in ulei bine incins. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. Se fierbe orezul cu apg. Se scoate pe o farfurie caldg . Se strecoari. zeami de lgmtiie . 150 g spaghete.yazg in tavg. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. sare. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . 150 ml lapte.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide.yi se presarg cavcaval ras. se scurg . separat se fierb merele curgpte de coaji .yi cur+Ji se rad pe rkitoare. Budincii de N i n e albii cu mere.yi se indoaie pentru a permite . Se amestecg cu orezul. praf de copt. in care s-au inmuiat chiflele . 1 linguri@de unt. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. dupg gust. sare. verdeap . Budincii de pdine albii cu juncii. 1 lingurg de orez.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. Se umplu dovleceii. se presari putin2 scoqi. 10 g unt. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). Se fierb ougle tari.yii. 25 g stafide. Se pe frunze de salat2 verde. pesmet. se s & W cu furculip. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . sare. Spaghete in sos de rojii. 2 oug proaspete. ceapg verde).yi se mai lasg in cuptor. apoi se adaugi pastele @noase. La mijloc se face cu lingura o gropi@. o lingurip de unt.yi se stinge cu o cea. se adaugg sosul de ro.a de vacg (sau u&) cu untul. Budincii de orez cu mere. . 40 g . Se umple fiecare jumgtate de ou .yi se scurg bine. salat2 verde. ceapg.ycg de apii.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou.yi se limpezesc. m&ar. un ou. C h d sunt fie*. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra.yor. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . Se t o a d ceapa . Omletii. 200 g cartofi. 112 ou.yi iar un strat de chifle muiate. Dovleceii pot fi umpluti . 50 ml lapte. 100 ml ulei. sare. 50 g nuci mgcinate.yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. apoi in pesmet . Se dg la cuptor p h g se rumenevte.yi untdelemn. Se face un de aluat din a n t i .yunci slabi. pe ambele p w .yi puling sare. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. 2 linguri apg. 10 g unt. se fierbe. Spaghetele se fierb in apg s&at2. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. m&ar tocat. Dovleceii umplup se a.yi scobifi de seminp. Crochete de carfofi.200 ml sos de ro. unt. un ou.yul. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . bgtut2 cu 50 ml lapte). G a p in doug .yi cartofi.yi sarea. 15 g orez. 4 dovlecei. 2 oug. o lingurg rasg de unt proaspilt. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . o linguri@@n$30 g cavcaval ras. Ouae se bat cu apa qi sare . o lingus past2 de rovii.yi&ate felii. 25 g s m h t h g . sare. Cartofii se fierb in apg cu sare.yurile. o Lingur3 b&zA de vaci. 50 ml lapte.Dovleceii spglati . se cur%@ coajg . 2 mere potrivite. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. se scot g2lbenu.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. sare. Se pune in cuptor 10 minute.yi se toarng in tigaia cu untul incins. un r h d de orez. se adaugg condimentele. inibuvite cu zah&). albuvul spurn5 . Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. scoqi. zah&. 150 ml lapte.yi s-a rumenit budinca. Se coace la foc domol. &at2 cu uleiul .yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne.yoarg.yi se ingbu. in care se sparge oui. 200 g cartofi. pupng sare.ye cu pu$ni apg . sare qi zeamg de lgmdie. se c u s @ . Separat se amestecg &a cu untul topit . 2-3 linguri de verdea@ tocat2. 3 mere mari. se lasg pu@ s i se scurgg.yi cdteva bucgtele de unt. s m h t h g . se adaugi pasta de rovii. Dupi ce se ricesc. 2 chifle. 2 linguri zah&.yi se pun ckeva buciple de unt.

Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. l k 2 i e . sare. pasiire sau peqte. tocat m h n t . un ou fiert tare. portocale. ceapii tocatii m h n t . o u l 2 roqii. Conopida se fierbe in apii cu sare. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. 25-30 g zahiir pudrii. Pasta' cu came de vita'. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. sare sau pufin zahiir. Salata' de mere. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. suc de l h s e . 2. pufinii boia dulce. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. zeamii de carne sau de zarzavat. o lingurip de pastii de tomate. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. piitrunjel cu 2 tocat. 20 g stafide. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. pere. Salata' din amestec de fructe. Salata' de conopidri 400 g conopidii. o salatii verde. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. o lingurii de ulei.gust5ri R o ~ i iumplute. BrPnza de vacii se freacii cu untul. foarte proaspiit. piitrunjel verde tocat. coajii qi zeamii de Iiimze. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. se adaugii ceapa tocatii m h n t . amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. suc de l k 2 i e sau ofet. La sfPrqit se adaugii oul fiert. variat colorat. 2. 100 g pulpii de fructe. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. 30 g unt. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. o ceapii. ulei. 2 lingurife unt.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. 2 linguri de suc de fructe. sare. piersici. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. creier. cu sau verdeafi tocatii. scor@qoarii. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. 250-300 g mere. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. o 2 lingurii maionezii. apii. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. cPteva fire de coajii de l h % e . 2 ardei graqi. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. 300 g fructe. 3. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. sare qi liim2ie. mere. 100 ml iaurt sau smPntAnii. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. ciipquni. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. 3 lingurife de unt. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. conopid5. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. 100 g brPnzii de vac$ sare. sare. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). cireqe. l&n2ie. 10 g ceapii. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. 3. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. Sucul de la 114 liimse. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. Ardei gras cu brdnza' de vaci. parmezan. 2-3 r o ~ i i . Sucul de la 112 IiimPie. i cu . caise. Fructele mici se pun intregi. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. suc de l5m2ie sau otet diluat. zeamii de l h 2 i e .sii fie umplua mai uqor. carne de vifel. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. Roqiile se curiifii de coajii. . un ou. sare. pastii de tomate. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). se taie capacul qi se scobesc. Suc de la 112 liimPie. se adaugii untul frecat bine. Se adaugii ouiile biitute. 112 ceapii mic$ boia dulce. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt.100 g unt. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. cele mari se taie felii foarte subtiri. cu pufin untdelemn. ouii. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. Pentru salate de zarzavat: 1. Pentru salata de fructe: 1. 100 g ficat crud. 30 g nuci sau migdale. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. s5 stimuleze apetitul copiilor. struguri. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. pufin untdelemn. Aperitive . zmeurii.

Dupl gust. Se lasii 20-30 de minute. suc de llm%e. la budinci. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. Se servesc calde. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. un ou. zmeurk mure. 70 g zahk. caise sau piersici) se spalii. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). 400 ml lapte. 4 ouii. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. zahib. albuqurile biitute spuml qi sarea. sare. turnat putin c2te putin. Se serveqte cu friqcii. tocad. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. 1 2 0 griq. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Budinca' cu fructe (4 po$i). C2nd se scoate budinca din cuptor. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. mkar. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei.4 foi de gelatinii. se curltii de coajl. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. la cuptor. un ou fiert tare. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. apoi se adaugl griqul in ploaie. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. 112 1lapte. 250 g zahk pudrl. doul ouii. Dupl ce au fiert toate glluqtele. p2nii se incheagii. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. se taie piitrate. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. p2n5 c h d se Gne singur de tel. o ceapii micii. vanilie. Se aleg mere shiitoase. unt. 200 g varzii alb$ tocatii. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. apoi se riistoarnl. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. Se servesc calde. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. gem acriqor. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. & n l c2t cuprinde. Budincd de g+ (4 po$i). - . Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. 4 linguri de miere caldii. se curltl qi se scobesc. se toarnl deasupra laptele fierbinte. C h d se desprinde de marginea formei. Se adaugii roqiile tiiiate. Se pune la rece. se strecoarl laptele rlmas. Se fierb cartofii. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. se curiip de coajii qi se taie felii. amestec2nd mereu. 250 g fructe. vanilie. 50 g mere rase. 112litru lapte. sare. Se lasii s l tragii 15 minute. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Fursecuri cu miere. qi se adaugl incet laptele. Se inmoaie in albuq. Mere coapte umplute cu dulceafa'. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 2 linguri g zahib. se spall bine. Se spalii. Salata' de crudita'fi. Salata' portocalie-alba'. un morcov ras. Lapte de pasa're. se bate albuqul spumii. bltihd incet. mere de mbimea unui ou. 2 linguri ulei. Se arde zahk intr-o tigaie. se scobesc qi se umplu cu gem. 6 albuquri. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. 200 g Ginii. friqcii. Laptele se pune la fiert. sare. Apoi se riiceqte. Se ia de pe foc. sare. 500 g z a h k tos. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. 150 g morcovi raqi. suc de l h % e . gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). 3 0 ~ 5 . apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. creme. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. 140 g unt. 112 pachetel praf de copt. 4 ou5 fntregi. Din Ginii. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. 250 g cartofi. Se amestecii toate zarzavaturile. 100 g {elinii rasii. se unge cu gem sau dulceap. Se aleg merele. Se toarnii intr-o forml.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. Se amestecl totul bine. doul linguri de zahib. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . ins2 nu mai mult de un minut. coajl de l h % e . coaja de llm2ie. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. 2 roqii. se adauga mierea caldii. Fructele proaspete (ciip~uni. sare. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. &la le acoperi. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l .

se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. proasp8t preparat qi riicit. se adaugii fzna. 100 ml lapte. portocale). piin5 se ingroaqe. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. ciipSuni. Se coc trei foi. piersici. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. Se ung foile. zeama qi coaja de la o liimsie. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. suculente (cake. Diferite fructe proaspete. 100 g unt. se coc la foc potrivit. 1 lingurig de amoniac.Retete culinare sistent. zmeur8. 250 g zahilr pudrii. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. Se freacii zahikul cu untul.5-2 cm diametru. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. Se formeazii bilufe de 1. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. bine coapte. arnoniacul qi laptele. 2 o u l z a h k vanilat. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. apoi qi o d e . Prcijitura' cu crema" de la'mdie. Se adaugii fructe conservate (cire~e. Pentru aluat: 500 g fiiinii. i ~ i n e . Pentru cremii: 250 g unt. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. Se spa18 bine. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). 2 g8lbenu~uri. 140 g zahk. . iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. Dupii ce se riiceSte.ananas din compot).

potentialul intelectual ~i fizic. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului.14 ani). anomaliile ~iboli ale sistemului osos. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. uneori greu de rezolvat.-r SCOLAUUL I I . cariile dentare. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . acneea juvenilii. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. Copilul devine adult. ai unor grupuri sportive. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. droguri. participare la actiuni antisociale. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. traversarea strbilor. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). erupiind cei definitivi. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. nevrozele. greutatea. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. inec.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). jocuri in pe locuri periculoase. anomalii sexuale. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. etapele pubertiitii. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. psihicii ~i socialii. randamentul ~colar. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. Se "schimbii" dintii de lapte. alunecu~ ape inghepte. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. obezitatea.1. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. boli venerice. Toate in aceste procese. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. pilozitate. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. televiziune etc. bustul. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. alcoolism. carentele alimentare.-. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . prefer2 anumite activit2$. perversiuni sexuale). probleme de igienii mentalii. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng.ADOLESCENTUZ MC 6. in acela~i timp.5 kglan ~i cu 6 cmlan.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. unele boli. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere.membrele inferioare. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. hihicia. sii le accepte dar. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. pilozitatea etc. ca ~i gradul de inserpe social%. traditii etc. 237 i ? . rolele. b) ba'iefi: organele genitale.

sunafi in prealabil 9. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). Venifi ac& la t h p . 6. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. nu zgomotos) 3. e m o p ~i ghduri.) 5. incontinenp urinar5 etc. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1..TABELUL 6. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. pan% de electricitate. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). spiilarea dinflor. ForrnuleaA fraze complexe. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. inundatie) 6.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. TABELUL6 .~ i interiorizeze ghdurile. telefonul. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. incapt. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. gustarea). Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. Se exprim5 prin vorbe. Se preocupil din ce Se . in schimb. 9. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. folosirea closetului public. emofiile. 7. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. inundatii 9. sp&larea &nilor inainte de a m k a . La mul* apar co~maruri. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Dore~te fie ca prietenii. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. 2. de bloc. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . in d o d t o r . Tehnica primului ajutor 5.Pot sil revinil unele fobii anterioare. grindins. 3. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. Este mai pufin egocentric. ploi torenfiale. 4. imbracat $i incatat. adresa. 8. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. incepe s B . teme de moarte. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. Competiga este importantli. rude) 15. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. 5. speranple. Uudafi copilul pentru succese 11. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. Se ^megistreazil modific&i ^memnate.) . $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. cititul etc. Sfaturi pentru prepararea mesei. cu 17. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Dezvoltarea socio-emofionala'. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. S% se joace cu cheile. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. miincat.

este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. Gitul devine mai subtire qi mai lung. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc.preferi qi unele melodii. V e ~ i pas. camioanele. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. Dezvoltarea socio-emofionala'. Se joac3 inci singur. in comparatie cu trunchiul. Dezvoltareapsihica'. Toracele se turteqte anteroposterior. se schiteaz3 talia. I I I ~l I I I I I 1 I . (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. insolatie etc. Motricitatea fini nu s-a maturizat. Jocul. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . serializarea. insotite de un salt in creqterea staturali. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. dar qi viap animalelor. Atentie la mersul pe bicicleti. Prefera jocurile in grup. uneori p h i la epuizare fizici. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. jocurile cu balonul). Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). Este interesat de dans. btelege clasificarea.$koZaruZ mic. Nutrifia. incepe s i colectioneze cantitativ. Poate apiirea miopia. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. NU in zone cu trafic. Nutrifia. Este foarte sensibil. dar incepe s i prefere grupul. 248). vremea. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie.). la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. La 7 ani devine ginditor. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. uneori cu alur3 de $ef. dar finalizeazi putine. dupi-amiaza. transformkile in natur$ anotimpurile. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. "qtie tot!". inot i in ape curgitoare qi la mare. muzic3. devine ordonat. argumentativ. seara. Foloseqte telefonul. devine mai suplu. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. Dezvoltarea psihica'. dimineata. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. cu greqeli rnai rare. skate. ti plac ghicitorile. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. invati s3 citeasci qi s i scrie. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. nu calitativ. Devine expansiv. literele nu rnai sunt trasate perfect.). Vrea s3 "faci". alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. scrisul nu-1 rnai oboseqte. Desenele devin tot mai detaliate. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. deocarndati de ambele sexe. apar greqeli. skitul corzii. conceptul de spatiu qi timp. 248 Jocurile. reflecteazi. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. bancurile. jocurile de cuvinte. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Prevenirea accidentelor. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. de obicei cu copii de acelaqi sex. Sunt frecvente ticurile nervoase. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. Imuniza'ri. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". Limbajul devine rnai agresiv. Nasul se subtiazi. alcoolul. Diferentiazi stinga de dreapta. incepe multe. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. cintecele . intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase.). Se constati mari variatii de apetit. I se pot incredinp treburi in gospodkie. estetic. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. Siguranfa. sinii devin proeminenti etc. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini.maqinutele. drogurile. Maxilarul inferior incepe s i creasci.). Perioadele de creqtere. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. traversare etc. gimnastici. Motricitatea fin5 este deplini. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti.

Elementele esentiale se apropie de adult. Dezvoltarea socio-emofionala'. carne). 1 . cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5.Dezvoltarea socio-emofionala'. telefonat. Colectiile devin calitative. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. Timpul liber. indoieli. Agreeazii sportul. Jocurile. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Siguranfa. Foloseqte bine ideile abstract:. Ii place actoria. lucrul manual. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. Face tot felul de planuri. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. excursiile. Este interesat de sport. Devine conqtient de diferenple de sex. Creqterea i n inilltime este acceleratii. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Nutrifia. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). caden). Judec5 probleme sociale. Biiietii sunt incii "mai copii". La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. Nu "are timp" sii mMince. oboseal5. Simp1 umorului este dezvoltat. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). Diferente mari intre n fete qi b5iefi. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. dans. lucreazii manual. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. Sunt refractari la rutinii. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. Antagonizeazii cu s_exulopus. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Munceqte pentru bani. Preferii_copiii de acelaqi sex. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. flirteazii. Dezvoltarea psihica'. Este nevoie de mese mai dese. Este mare amator de muzick radio. Spiritul de bandii atinge apogeul. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Se inregistreazii mari variatii afective. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. La multe fete apare menstruatia. 1 . Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. La b%e@apare masturbafia. Este interesat de modul de reproducere uman5. cii se acceptii . Atentie la mersul pe bicicletii. organiziirile in grup. ascensiuni pe munti.) sunt adesea riscante. giititul. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. le tachineazii. Siguranfa. Nutrifia. inot i n ape necontrolate. proiecte. De altminteri. fi place societatea. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. discuri. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. tiaminii. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). Maturizarea este mai precoce la fete. Imuniza'ri. fier. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Este manierat cu adul@i. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). vegetale (fructe. neliniqte. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu.

Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. lucreazi greu la scoali. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. fie ale unor dezordini afective. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. . Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. Criticile aspre. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. Un copil inteligent. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. fin pasul cu achizitiile lui. r de a descoperi. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei.Folarul mic. mai putin dotat. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. alfii nu se pot exprima. Amhinnfa familiala'. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. cauze si efecte. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. de a crea. Copilul trebuie "invitat s i invefe". Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. e) in orice discutie cu scolarul. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). s i stabileasci analogii. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. prea autoritar. respectiv adolescentul. pentru a evita insuccesul. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. se autoizoleazi si devin timizi. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. chiar daci rationeazi bine. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. sau lene~i.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". Aceasti trisituri existi in el. pisilogeala.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. despre ceea ce spun si fac piirintii. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . batjocura. va invita s i aprofundeze un subiect. scolarul va dobindi gindirea logici. Pe de alti parte. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. ajutat de pirinti in mod discret. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului.uneori . Conditii de lzicl. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti.remedia. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". adesea de la egal la egal. diferente. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). c ) interesul familiei pentru instructia scolari. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. s i capete gustul lucrului bine ficut. dar nefericit.~i. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. Altul. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. s i caute explicafii. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. d ) s i fie accesibil. direct si natural in discutiile cu copilul. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult".

autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. cu dificultifi la invitituri. 120-130: Bach. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. Faraday. 110-120: Cromwell. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). 150-160: Tennyson. variabile la pirinfi. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. instabilitatea psihomotorie. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. 160-170: William Pitt. greutate. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. insuficienta auditivi. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. prin teme neficute sau neterminate. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). 190-200: John Stuart Mill. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice.i". preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. 170-180: Voltaire. celilalt Sters. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. prin lentoare la hcru. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament.2. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. . depreciat. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. 180-190: Goethe. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. prin scris de rnilntuiali. incoerente. 6. 130-140: Rousseau. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. posesiv. e) schimbarea frecventi a ?colilor. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng).).htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. 140-150: Keppler. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. "inexistent". Copilul supradotat. James Watt (considerat mirginit qi stupid). Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf.

Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup..i.i p.~cceasi~rirstd. .a. rachinati in glum. h p\ihic. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:.tcni.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.ar:.i::t. I ~.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.rc. 1L.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. L . deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.grincjirea abstract$. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i. I n general.~~. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. si s5nilnr. inloc~tit. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic.ni fenne vorhedsc.1na1 nt! ncc.dc ~l stringaci.upatc dc cui71arat.1o1.17 ani:.nc. i111aginativ:i.!<i 2:^111nornlal5.)istr.!t~. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.o:~r!r. L I ~ Itie prieteni.hi1nh3rifiiici. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac. 5c.i')". ~ .ic3. lencsi. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~. adopCind . Perioada c."c.4c. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc".+olarul mic. 1 1 1 1 I . La i d ii HZiclii. sri >ti#: c. adcrri dc: h11ti. fetc.I~ijieti~ ad ? c i .i cu i activ~tatii.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~. dc capacitate:i tle etivturi Gzice.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .'i de frusrrare. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.oic. in timp ce ~c plri~g restrictiilc. L Ii ~-L . Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. I I .c to.rlt&~.!</ ~ l ( ~ isunt l.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'.... fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete.).1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. Je bsicti ia dar .:. ~ ldc.4dol~. ~ ~ ~ c . La r. cctrilportament.prc iiltii. in :?d~:.lrc sc' d e n tilt: [?er.~ i sclnene.jeasc5 sri se ru>incze. L)cclar:ir~ilu h i ill. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de .l. dar ele vor de\c. din cauza crcsterii rapide. Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr.. I . I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c . i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. d.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ . . ~':..i ctc. I s ~.16 ~ ~ ibjicli i .i(' ! I'CLC:13.ho13:1!1!.i\.! ~ ~ I L IL. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.c.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor.'l I. ~lllisci~linitatca lor..:enitale si cap:~citateatle a ejacula.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L. 1'1 ccli: inirji~\i . ~ t i i ~ ~:onstituico con. p . s5rutril. coinparinciu-si 1nusc~11atu1. ~nijloc-ill tlirL:irr.cntr: inijlo(. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!.i.cste mo3~1I cum arat5. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je.c. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i .i sli glindea\i.j~~!plicatin ~ I .).? I I I [ ~ I .lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.) JY e. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~. :111alij.I fe1. Ii11it5 iombinat cu fluctu.1!. crit si pentru par-inti. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu..c. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn .j~c a(f1111:-5.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti. sc t'oloscsc. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.cli ctc.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li. L:! \ $i rcli~tiiIc .il. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic. iiar ?i in cc ~ : i .c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . I ilc. Sunt acut rnaturitatca fij. r ~ p c ~ . .!ICC I . tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.5 .rebuil.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei.i.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.-i bjietii.t un sex la altul. 11cc3.. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I .clc)r 111ai I-apidcsc. ~ f a r a f'amil ici.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal".ile ])roduse in sfera genitalrl.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".~~~!l.~ifi cu adul. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni. Ele t. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l . prcoc...rste PI ictc. : ~ l t cc. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .c.1 i Ji \c.!nbr:lCc. ai Ir~ccp anxictate. in ace:~str? periostl. din .rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1. d:tc5 n u .?.th\olut 1. j o . i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.ca\tli relatie cst:.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .

Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex.aud c h d altii le vorbesc.2. dominat de emotii. Diferentele individuale sunt mari.21 de ani). Viseazi profund in timpul zilei yi nu. Dezvoltarea independenfei . dar yi la 10 sau 16 mi. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. autocontrolul. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani.6-12. rnai &ziu la b%e$ . nu trebuie ridiculizat.Sexuditateala copil". De regulg la 12. pag. 257-262. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. Apoi se simt vinova$. spre 6. 244 . elibereazg anxietatea acumulat5.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii.11 Y mi. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. iar la bgieti la 18-21 de ani. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. descoperirile tehnice etc. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. Aparifia primei Vezi . Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). de a pune binele general haintea celui personal. de a . Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . de fapt.sunt stresate. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Demoltareafizica' a fetelor.2. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. in rezumat. Arnbele p$ .pe de o parte pib-intii. Comportamentul instabil. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158.. folosirea factorilor naturali . care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. armonia nationalitiitilor. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). in medie 10 '/2 .relatiile cu pa'rintii. api) yi ingrijiti medicale rnai bune. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili.9 ani. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. modul de via12 (miycare. 6.spre r 17-21 de ani). injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase.1. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp.~face i planuri de viitor.2.soare. aer. pornirile. pe & de alta copiii . se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul.

Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. si rnai grav.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. modul .). in mod justificat. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . imbriiciirnintea. fardurile. Adolescentul doreste s5 plece din familie. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. pediatrul de familie si un psiholog. de adaptare si de inseqie social-economic5. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. Se ajunge la situatii dramatice. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. frecventarea discotecilor etc. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". 2. in aceste cazuri. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. adesea. boli etc. In adolescenfa tirzie. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. telefonie fiir5 fir etc. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. . vizionarea televizorului. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde.~fixa optiunea pentru viata proprie. cu tact. in astfel de situafii lupta pentru separare. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. discuri. Adolescentul cosmetice. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. printre altele. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. banii de buzunar. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. Violurile s-au inmulfit. Cei virstnici se schimb5 mai greu. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. c5 nu au limite. s5 stabileasc5 relatii sociale. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. permanent5. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. in general exist5 "conflicte intre generatii". cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. uneori. I5sind impresia. in afara casei pkintesti. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. crevte increderea reciproc5. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. se complic5 si se extinde. P5rinfii sunt datori. 3. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. insii.+olarul mic. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. grupul de prieteni. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. 4. adesea. sri consulte pe dirigintele clasei. in ce prive~te privilegiile acordate. imbrgcgminte. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. cu o relafie deschisk apropiatii. p5strhd un dialog permanent. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. ora de retragere la odihn5. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5.

contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. melodii. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. dm familii foarte diferite. s5 acfionezi si s5 te imbraci. nu ar avea-o. 0 band5 este alcgtuiti. 2. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. ceea ce le permite s 5 . Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. Din piicate. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . Activitatea de grup ~i rnoda. testhdu-si astfel aptitudinile. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. coafur5. biciclet5. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. 3. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. altfel. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". unii i ~iau i servicii pe timp limitat.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. de dinainte de anul 1990. astfel de situafii sunt rare. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. Jansuri. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. In rilndul tinerilor. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. de regulii. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5.~asume i atitudini de adulfi. sub forma unui argou. sii vorbesti. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. cu si &5 o utilizare eficient5. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. licee industriale. Satele s-au depopulat. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - .3. Tinerii particip5 la diverse sporturi. 0 parte din ei le practic5. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. idei. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. s5 "lucreze" pe timp limitat. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. Se contureaz5 comportamente caracteristice. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. in primul r2nd cu p5rinfii. Se instituie un sistem distinct de comunicare.2. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. uneori la intervale de c2teva zile. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). 6.

s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. alte relatii cu sexul opus etc. Uneori au experienta unor "trGri unice". Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". Din adolescengi timizi. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. nu s-a bucurat. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. este capabil. interesele ~i sperantele adolesceniilor.+olarul mic.2.4. "ce insemn pentru altii". sthgaci. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. dupi o expresie populari. Adolescentul vietii cotidiene. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni.2. in care cred cu adevirat. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. ponderea anumitor materii de studiu. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor.~ faci propriile standarde morale. nesociabili. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect.o%ndeasci"ipotetic". ci pot conceptualiza dincolo de 6. fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. i . indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii.disciplinati. in acest stadiu devin capabili s i . armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general.. cu mult tact. in adolescenia tkzie. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. fiinta uman. Planurile de invitiimdnt. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. incearci s 2 . Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. nu a fost atdt de profund sau disperat. modestia. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. "de ce m-am comportat in acest mod?". Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. Se cred "buricul pimdntului".5.). un rol important il au cinstea. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. De asemenea.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. metode de educatie. 6. "ce sunt in realitate?". Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. . Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. Pentru prima datg.

3. nedorit. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar.). cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. Alimentatia (scolar mic. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i".Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . incbt pot tolera alimenta$a adultului. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. Stadiul a1 4-lea .~proteja i un prieten. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. loialitate. echilibrat2 trebuie inv5pte. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. 305-310. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. natiune. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. concentrat ~i lini~tit. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. Masa nu va fi luat5 in grab2. prezentat2 fn mod atr2gstor. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . ~i Dintre toate acestea. i ~ manifest2i dragoste.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. qcoal$ religie. condamns pe cei care le incalc5. a) Comportamentulla masa'. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. empatia. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. de regulk rnai uSor. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. De aceea. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. recui n o ~ t i n g respect. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. $nut. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a .Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. 6. asocia$e etc.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. dac2 ii este foame. in conflict cu ale sale. Doresc s5-i ajute pe cei slabi.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5.asociaw.

10080 8 400 . B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. HELGA STOLLEY) il 1. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300.1 calorii.5. Copilul nu trebuie educat s5 devin. se constat5 variafii de la o zi la alta. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". intre 15 si 18 ani. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. Pe de alt5 parte. Cu ciit copilul este mai mic. Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii.12% din aportul energetic. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. I Vfirsta fn ani 1. " .I 800 1 700 . briinza.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul.184 KJ. Cartofii. odat5 cu inaintarea in v2rst5.9 660 10 080 . 100 g came sau produse din came. Un gram de proteine furnizeaz5 4. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. DROESE.2 800 2 200 .se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.1 400 1 500 . Copilul mic are nevoie de ap5. Restul este confinut in alimente. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. prin 250 ml lapte.9 I O 12 b3ieli l O .10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. Nevoile de lichide sunt mari. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. pestele. nliinc5cios. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. cartofi si zarzavaturi). Substantele plastice. ougle.13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . came. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". consum5 mai mult5 energie. se consolideaz5 si . La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie.7 560 7 140.15 ani. Nevoile nutritionale ale copilului mic. alte produse din cereale. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. leguminoase. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. :I 11 4 . $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. fructele. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor.3 1 6 7.11 760 9 240 .Scolarul mic.2 000 2 100-2300 2 000 . peste. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. qcolarului si adolescentului. ou5).12 fete 13 . in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. Apa este un aliment indispensabil.2 300 2 400 . c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi.8400 8 820. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. brhzeturi. in ciuda unui apetit siniitos. preqcolarului. carnea.

Copiii. margarina. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. leguminoasele ~ifructele. Ele sunt uSor de digerat. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. degresat (1. practic. margarin5. ulei. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. fn alimentatia copilului. & alimentatia noastrg obi~nuitil.. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. seul vor constitui o parte mic5. CO VALOAREA ENERGETIC. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. confer5 mhciirii o satietate mai mare. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. ce duce la depozitarealor. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. "&n5 instant"). gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. Nu este de dorit o cantitate mai mare.8%) Lapte acru bztut. vitaminele din . Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. De aceea. E ~i K. Alte e s i m i ca untura.3 kcalorii.C. D. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. uleiurile vegetale qi sl5nina.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. intralimentatie echilibrati a copilului.5% grlisimi) Lapte normalizat. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. produsele de cereale (fulgi. Tabelul arat5 c5. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie.piiinea neagrii. fn majoritatea lor. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 .TABELUL 6 5 . DORTMUND. sl5nin& untur2 r ' seu.l kcalorii.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. cartofii. 1980) Lapte (3. toate alimentele contin gr5simi. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. de aceea.

iaurt) pe zi. piersici. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. p%trunjelul. carnea. ceap5 si usturoi verde. leguminoasele. prune. morcovi. sfecl5. prgjiturile. castraveti: toumnu: mere. tomate. struguri. deoarece mentinerea vita- . conopid5. rinichiul). telemea ~i mai pufin prin came si piine. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. ardeiul. morcovi. ridichi. C) Fosforul. varza. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. inghetata. (tiamina). necesare pentru peristaltismul intestinal normal. b) Calciul. pe~tele. fosfor. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. g5lbenusul de ou. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. ardeiul. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. varz5. afine. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. pere. zmeur5. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. lgmii. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. coac5ze. margarina si gabenusul de ou. mgrar. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. citricele. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. preparatele din carne. gutui. brinz5 de vaci. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. vinete etc. in afar5 de vitamina D. cirese ~i banane. cartofi. visine. f5r5 recomandarea medicului. varza de Bruxelles. aluaturile. ridichi. mere. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos.: carnea de porc. a) Natriul (sodiu). mandarinele ~i piersicile. bomboanele. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. cimbru etc. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. fulgii de ovgz. untul. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. sp5larea riguroas5 a dinfilor. mierea. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. varza crud5. nuga. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale.caisele.complexul B. maz5re verde. marmeladele. calciu. Vitaminele. proteine). gogosari. spanac. iumu: cartofi. cgp~uni. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. vuru: morcovi. praz. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. 112 litru de lapte (integral. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. cartofi. fasole psstiii. zarzavaturi. f5ina intermediar5. telemeaua. lobod5. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. ceap5. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. decit cea cu gr5simi multe. degresat. produsele de carne sau conservele de peste. Astfel: prim6vum: salat5. salata verde. pere. ardei gras. spanacul. spanacul ~i piersicile. c) Viturnirza B7 (riboflavina). bomboanele. pepeni. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). b) Vitumina B. slhina cu came.Necesarul este acoperit prin lapte. rinichii. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. Alimentatia complex5. banane. toate dulciurile lipicioase (caramele. mezelurile. andivele.). Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. ficatul. caise. felin5. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. vitarnina C. cartofi. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. alvit5 etc. fasolea verde. cgpsunile. produsele de cereale (Eina integralii. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. De obicei. A direct utilizabil5 (retinol). cascavalul. Piinea alb5..). Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. zah5ru1. portocale. urzici. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. sunca. varz5.

git. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. imbrgcat. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. sp2latul mlinilor qi dintilor. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. Ochii. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. e) VitaminuD (calciferolul). incazirea mhc&ii). ciorapii qi tricourile de nylon. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. Este foarte nepl2cud. heringii. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. g2lbenuqu1. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. preg2tirea ghiozdanului. Ofilirea. alvig etc. conformatie etc. incgltat. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). drept la picioare). Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. care va fi orientat5 in directia dorit2. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . Piirul. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. modificind din &d in c b d produsele comerciale.). Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. fiiqca. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. untul qi margarina. miini qi picioare) zilnic. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. Hiperhidroza. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. lofiuni alcoolice. Autoingrijirea qi igiena. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. picioarelor qi a axilelor. axile. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. indiferent de reclame. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. Vara. Deveniti qcolari. congelator).). In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. pantofi din impletituri etc. incitlgminte de cauciuc. care confin vitarnina F. bust. Atilt bgietii. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. profesorii qi copiii. ficatul. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. microunde) qi de refrigerare (fiigider. folosirea latrinei. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. fnc2 din perioada de preqcolar. cuptor. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. La cei care prezint5 vicii de implantare.

sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. la 40 cm depktare de carte. T'levizorul oboseqte ochii. anemii. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). Dac5. stimuleazii circulafia sdngelui. acnee. regimuri dietetice foarte severe. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. Examene medicale. La nevoie.5. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . Dimpotrivii. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea.+olarul mic. i din proprie initiativ5. tulbursri de comportdment etc. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. Nu rareori. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. fortificii {esuturile si . De aceea. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. Sanii ('Pieptul") fetitelor. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. se va consulta un endocrinolog. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. 1 I II b i i II I 1l . Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos).). Pozitiile incorecte. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. imbibat cu ap5 rece sau. priinii in clasa lor. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. dureri) ~ i / s a u roqeat5. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. iar spatele trebuie s5 fie drept. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. Nu se folosesc perne mari ~imoi.I 'I I 1 6. mai bine. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. opinie total gre~it5. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. obezitate. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. in momentul in care se instaleazii menstruafia. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). Din contrii. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. palizi si pliipanzi. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. Aer. Sunt manifestiiri anormale. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. Nici cei tari la teme. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii).

Clnd este inspirat prin nas este asanat. deviatie de sept nazal. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. Drumetia prin pgdure. medicul qcolar.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. Sportul. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. spate drept. ca qi baia de soare sau baia in ap5. competitiv). condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Un copil sportiv creqte rnai bine . . Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. sii sarii. care las5 sii circule aerul. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. are pieptul qi umerii largi. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. alergii. amigdale infectate. fata p a l i a qi este nervos.Nevoia de migcare. de asemenea. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". gura deschis5. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat.o plimbare rnai lung5. nu-i facem un serviciu . angine. iar fa@ este rumen5. chiar in lunile de iarnii. s5 se cafere. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. sii alerge. uscat sau urnidificat. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. . P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. toracele s t r h t . o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. alimentafia. El are. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. de soare. Copilul care respir5 bine este calm. talie rnai subpre. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. Pentru ca pielea s5 respire. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni.Biiile de aer. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. eforturile. .Repausul. medicul sportiv qi profesorul . un copil nu trebuie infofolit. a) Un copil sportiv este mai siniihs. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. Sportul. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre.el are pofti de miincare. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. articulatii suple. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. de miqcare. Pentru prevenire se recomana: . Cum Pqi ternin5 temele. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. . c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. Vara. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. d t mai mult i aer liber. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. Cocoloqind copilul prea mult. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg ."Sa' ia aer"! In fiecare zi. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. exercitiile fizice. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. asimileaz5 rnai bine alimentele. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. abdomen plat. echilibrat. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . Aerul. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. apa. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. c l t qi iarna. In vacang. atAt vara. mi~ciiri gratioase.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. circulapei siingelui qi digestiei. se eviti o mare parte din guturaiuri. miqcarea. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. Desigur respirapa este un act automat. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul.

Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. fllilinte cie practicarea unui sport. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. prea ntusculoase. La h5. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. deoarece apa este supravegheat. cstc suficicnt.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase.d ~i veriticatii.riciini. nu estc recornandat. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. circula[ie. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi.~olarul mic. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). Saritura dezvoltri detenta.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. ele dezvoltii intens musculatura. contnbuie la formarea dt. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. Unelc spo~zuri. Prac~icat . in schimb aruncarea discului le convine perfect. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. Ulr singur sport. plri1n2nilor. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii.i o bun2 rtespiratie.i in g~. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Nu se face un singur sport. Numai in cazurile cu totul exceptionale. * Bicicleta. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. capul I-5m8n. in loc de a favoriza cregterea.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare.ciaii. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. Jar hine ales. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient..ieti. Atietismul. Un sport. De~voltlisupletca si rezistcnla. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. fiind necesarc gesturi prea virile. Echilibreaza sistemul nervos. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. De ac. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. trebuie consultat medicul. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei.. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. oric2t ar fi de binef5cZtor. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. Sportul este eel mai bun mi. Printre pjlinti exist.indc2t mai inult sub apii. Muschii supradezvoltafi. stilul craul (cr-oriel) . ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. Sunt putine riscuri. rubus:e. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. Este cxerci[iul de prepari~reideal. fica~i~lui. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. D o capacitate respiratorie exceptional5. Din contrci. e ) in general. concentrarca 7i detenta. Practicatc prea regular. m u ~ c h ikini si lungi. H i redreseazii spatele . P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul.i a tuturor sporturilor. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii.i aceastfi viirstii. inotul Iirgeste ilmerii.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci.eea. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. atletismul convine perfect fetelor. se interzic exercitiile de fortl. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani.

rnai ales. siguranp gesturilor. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. nervoase. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. umeri armonio~i. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. 31general. handbal. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. timide. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. genunchi ~i glezne). a Jocurile cu balonul (volei. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. cu control medical sustinut. spate. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. De asemenea. In jocul de fotbal se alearg6. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. glezne ~igambe fine. Canotajul fortifid musculatura membrelor. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. m16diaz6 articulaiiile. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. in opozitie cu cursa atletic6. La ambele sexe. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. a Judo. se cere prudenp. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. abdomen. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. ei numesc asta "fotbal". este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi.Ca pentru orice sport. ~ipentru girnnastic6 in special. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6.ca joc este perfect. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. elegan@.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). gambe). grafie yi eleganp. Este un sport care se incepe foarte devreme. toracele nu se dezvoltil. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. De la jocurile olimpice. alegerea se va face de c6tre specialiqti. in general. dar sprinturile cu opriri bru~te. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. Amelioreaz6 detenta. Dansul clasic d6 incredere in sine. Sunt sporturi de elongafie. a Dansul. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. baschet). Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. cu discern6m2nt. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. coapse subpi. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. h c e p h d de la vksta de 14 ani. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. s d p h i r e de sine. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. sigurantii.

uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. grafie. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). Pe de altii parte. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. .6. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. d2ndu-le suplefe. fiirii reflecfii. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. prin contracfii musculare. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. pe timp scurt. indiferent de viirstii. nu trebuie culpabilizat5. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. 6. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. ameninfiiri. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. practicarea repetatii de nenumiirate ori. Indiferent de modalitate. prin strgngerea $i frecarea coapselor. apare ca naturalii. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. in sensul precis a1 cuviintului. la fetife. ori va 'Tnnebuni". in venirea pe lume a unui nou individ. fiirii alte tulburiiri. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. in cadrul masturbatiei. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. mai uvor de reperat la sexul masculin. ajungiind adesea la orgasm. reflectii fie un substrat psihopatic. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. sau prin riidiicini grecevti. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). rearnintim cii inainte de a se practica un sport. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. h general. cu orice pref $i foarte repede. Comportamentul sexual a1 copilului. Nu se va ciiuta sii se obfinii. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). masturbarea este frecventii. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. rar8. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. masturbarea ocazionalii. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal.wolarul mic. selecfionafide antrenori. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. personaj biblic). fn concluzie. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. Practicarea ocazionalii. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. lingvistice $i sociale. Voluntarii $i deliberatii. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. fie unul nevrotic. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. rezultate spectaculare.

neatentia la qcoalii pot fi consecinjele nebilnuite ale unor "doruri ale inimii". Dorinp de satisfacere a instinctului sexual. Comportamentul copilului fat%de camafia altora (qi a sa) este departe de a fi univocil. socotim cii mama qi htreaga farnilie sil nu cultive la copil un simf al pudoarei precoce primii 6-7 ani. rangul de sentimente. Aceastil formil foarte elabora