i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. hidrocarbonatele. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. salamurile slabe. oaie. de germeni de cereale. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. salamul. lintea). maioneza. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. porc). crapul. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. brsnzi de burduf etc. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. somnul. iaurtul din lapte degresat. pui. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. in primul rind. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). Practic. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. oua'). iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. cartofii prijiti. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). vifel. orezul necorticat). Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. GrZisimile sunt. kefirul). Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. cremele pentru torturi $i pr5jituri.). brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). brinza de vaci degresati. unii pesti (heringii. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. unturi. Se eviti. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. de soia si de dovleac. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. pistrivul). s i se controleze continutul in substante nutritive. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. cerealele (ovizul. fiparul). practic egale ca valoare. toc2turile cu grisimi. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. de importanfi vitals pentru organism. unt. in ulei. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. curcan. cartofii. Grisimile de vaci. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic).Mama si copilul 4 luni de sarcin2. Pentru gitit. piinea integrali. nucile vi drojdia. in general. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). in grill. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. slinina. Se va prefera carnea slab5 (giini. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . porumbul. unele sorturi de ca~caval). ciocolata. brinz2). cartofii prijifi . Se preferi carnea slabii (vaci. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. in oala de presiune. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. smiintka. lapte ~i derivate. si carnea fripti in unturi. De asemenea. giini). nucile. costifi afumat5. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi.saliul. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. peFte. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. soia. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. . minzat. frigca. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. urmat de uleiul de porumb. ingheiata. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. vitaminele. Desi cu valoare biologici mai mici. laptele acru (zerul. sunca. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. furnizoare de energie. grisimile. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. uleiul. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). smintina. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. mazirea. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. Proteinele. substanfele minerale ~i fibre vegetale. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele.

Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare.. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii.). fmcte ~i zarzavaturi. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. nucile. garnituri etc. usturoiul. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. Este bine sii se foloseascii congelatoml. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. Orezul. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. fosfor qi fier sunt mai mari. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central.Hidrocarbonatele (glucidele). iaurtul. pastele Binoase. brcinzci. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. miirirea ficatului. Substan. briinza Camembert. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. crude. guliile. Mtaminele sunt substan* care. biotina. amidonul din tot felul de plante ~i animale. .. Varza. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. laptele. descuamiiri. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. ca~cavalul. pciine integral6 zarzavaturi. E ~i K). Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". C ~i K). Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. Alte vitamine. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. oxigen (vitamina A. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. un ou. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. acidul pantotenat. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. fmcte ~i sucuri proaspete. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). durata depozitei ~i modul de pregiitire. ardei gras etc.). Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. complexul B. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare.. came sau pepe. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). panea albii nu confin substanfe de balast. acidul folic. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. grupul B) se eliminii prin urinii. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. viirsiituri. fructe. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. B. spanacul. vitaminele C. pBinea Graham. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. B2. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. D. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. De asemenea. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. brBnza de vaci degresatii. viirsiituri. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. niacina. simple sau in amestecuri (salate. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi.se dizolvii in griisimi (A.

In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. mierea. iaurt). Dintre lichide. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. fier qi vitamina B. mend etc. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. ca: salamul. se va administra calciu sub forma de medicamente. dureri. calciu. insii.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. balon&i. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. mai ales in ultimele luni de sarcinii.. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. se reduce consumul de lichide. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod.. muqefel. Dacii fumatul nu se poate opri complet.5 litri. in ambele situafii se continua tratamentul. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. qunca. priijiturile cu sare (saleurile etc. vodca. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. Ceaiul negru ("chinezesc". din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. carnea grasii.). pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. dulceafa. telemeaua. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). excesul de macaroane sau orez. peqtele &at. De asemenea. coniacul. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. Din piicate. din diverse motive. cel mai util pentru E t este laptele (0. De aceea. fn general. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. fulgi de porumb etc. maioneza. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. anason. varza acrii. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. in miezul verii. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. Dintre ba'uturile alcoolice. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. peqtele qi giilbenuqul de ou. Alimentafia obiqnuitii acoperii. tei. de regulii. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. la recomandarea medicului. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). gemurile. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii.5 llzi). alunele siirate. muriiturile. ci trebuie administrat un produs medicamentos. nevoile. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. Problem alimentafiei cu vegetale. miirirea volumului de sgnge. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei.Csnd gravida nu poate consuma. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. griq. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. in interesul copilului. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. whiski-ul etc.). . Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. brsnza topitii.

la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. Anemia.ta. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. n deoarece acesta din urm5 este. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale.vegetale. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". De asemenea. ap5rute in timpul sarcinii. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. care va indica un laxativ uSor. . Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. la multe femei apare o tending la constipafie. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare.preparate din cereale integrale. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. ci ~i asupra uterului.diminea. . Este recomandabil ca gravida s 5 . de obicei. produse de patiserie. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. oleu de parafin5 sau lactoz5. alcaline. p u t h d provoca la femeile predispuse. lapte bstut. cariile dentare. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. de fapt. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut).circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). . Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. se renunffi la toate prescripiiile dietetice.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. oboseala. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. vks5turi. in timpul sarcinii. pentru stimularea peristaltismului intestinal. de obicei. se poate face cu doze rnici de atropin5. lipsa apetitului. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. . cu un confinut bogat in proteine animale. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . se instaleaz5 un apetit crescut. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. La unele gravide. ciocolata ~i bomboanele. . smochine). Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. floricelele. pe nemhcate.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. "primul servit". Combaterea constipafiei. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. sunt. odati5 cu evolufia sarcinii. . gravida va primi. Uneori. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. portocale. Medicii indic5. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. pepeni. sedative. fructe (prune. . va apela la medicul obstetrician. se va incerca urm5torul regim: . Nu se va consuma peste skat. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). iaurt. care necesit5 un tratament de specialitate.fructe. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic.came sau peSte. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. inghefata. un avoa sau o naStere prematur5. Cazurile rnai grave. piine neagr5. Se vor evita excesul de dulciuri. . se interneaz5 in spital. pere. iar sarea se va reduce in general. zarzavaturi crude ~i piine integrals). i n rezumat. decalcifierile.pr5Jiturile. arome culinare. struguri. vitamine ~i fier. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. obezitatea.

Dupi baie. Igiena organelor genitale externe. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. Pielea gravidei fiind mai sensibili. Duqurile vor fi frecvente. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). deoarece duc. organele sexuale sunt rnai vascularizate. de mediul cultural-educativ in care triieqte. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. indeosebi in ultima parte a sarcinii. tjntind seama de modificWe organismului. de obicei. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. Prin abundenfa lor. in general. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. Examenul urinei se face la indicatia medicului. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi.Mama @ copflu1 Constipatia. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). spre zonele anale. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. La primipare. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. de profilul sufletesc al mamei in devenire. rnai ales la inceputul gestatjei. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. dificultate la urinat). 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . mama este datoare: . Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. dupi luna a IV-a de sarcini. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . care. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). De altfel. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. de climatul efectiv din familie. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. sub s h i etc. pentru c i pot declanqa contracw uterine. in jurul organelor genitale. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. Infecfiile pielii. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. La multe femei. Comportarnentul sexual este diferit. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. 1. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. Urina. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. dorinfa sexuali creqte. insi. aplicati pe fata intern2 a coapselor. fierte. g2t. dureri. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. folosind un lighean sau o cidi@. de asemenea. vezicule. in vederea crutiXrii rinichilor. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). Nu se aplici pe piele creme sau unguente. Igiena corporals riguroasi. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). nu are nici o se&cafie patologici. putihd declanqa contractii uterine. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. .3. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor.

apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti.). Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. Fig. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. fafa pitati etc. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. care trebuie protejat. Reactiile sexuale sunt diverse. 1. in timpul sarcinii. Se impune o igieni riguroasi a gurii. uneori se constati singeriri ale gingiilor. se pot declan~a contractii uterine etc. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. 1. 1. Gravida trebuie s i . La unele perechi.) unele gravide devin neatractive. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. Ele se pot reduce la minimum. . ne~tiind cum s i se comporte. au greturi. dureri de mijloc etc.Masajul sdnilor. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril.) se eviti orice contact sexual. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . Daci apar fisuri. fngrijirea dinfilor. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. Vergeturile de pe abdomen. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. contractii uterine. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. dintii sunt predispu~ila carii. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. Mameloanele mici. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit.manifestare afectuoasi. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore.1). deformki ale corpului. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor.

In primele 3-4 luni. Se va evita imbricirnintea strbnsi. schi fond. Nu se vor purta cordoane. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. Nu este bine ca gravida s i conduci. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. popice. in primul rbnd. carnetul de urmikire a1 gravidei. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin.4. salati de cruditifi (ardei gras. sfecli. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. fn bagaj. acriturile. care nu sunt inofensive pentru fit. morcovi. daci nu este prea obositoare. a c5ei greutate cade numai pe umeri. cafeaua. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. Sunt pennise cu pruden@: drumetia.1. cideri. dansurile clasice. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. Se prefer5 rochia sac.I fmbra'ca'mintea. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. pe cbt posibil. zguduirea corpului: skiturile. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. alimentele piperate. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. printre altele. de comoditatea imbricirnintei. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. Mijloace de transport. iahting. din bumbac. tenis. patinajul. rnai ales cele cu miyciri ritmice. In alegerea garderobei se va tine seama. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. cilkia. girnnastica vi inotul. in locuri izolate. fn general. de obicei. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. yoga. schiul nautic. rbgbieli) qi de gust acru in guri. schimburile metabolice. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. siriturile la trambulini. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. 1. Se recomandi: plimbMe in aer liber. pireuri sau fierturi de ytevie. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). Sunt riscante vacantele petrecute la cort. Se va acorda importan@ igienei locale. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. mama va lua. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. care nu are efecte nocive asupra fitului. De obicei. alpinismul. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. urzici sau spanac. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). mersul pe bicicleti. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. 0 mare parte din sporturi. chiar in cazul cilitoriilor lungi. cu drumuri neasfaltate. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. felin5 etc. dar in nici un caz cele de perfoman@. . Lenjeria de corp va fi lejeri yi. Din luna a VIII-a de sarcini. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. de preferat la clasa I. f i r i leg8turi telefonice. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. in fiecare caz. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. de asemenea. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. influenpazi favorabil inima ~i circulatia.). gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti.

2). Gestoze. de cdteva B on pe zi. ca un cerc strdns pe cap). fafa. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare.umflarea fetei.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. . Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. 1.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. Astfel. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. Efectul factorilor de mediu. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. . fn prima eventualitate nu se face nimic. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. dimineafa inainte de scularea din pat.tulburarea vederii. . Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. Medicamentele ~i sarcina. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. din cauza unui aport insuficient de calciu. .sdngeriri vaginale. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii.febrii. 1. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. . varicele regreseaza sau dispar in ktregime. ci pot cuprinde mdinile. Scurgerile vaginale (leucoreea). s-a descoperit c2 f2tul poate fi . Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. duchd la apar3ia de malformatii. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. . Se impune un tratament medical riguros vi urgent. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. Dupa navtere. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. spatele vi peretele abdominal. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). edeme. fn aceste cazuri. cu perna mica. se pare. se impune un tratament energic. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal.vksaturi persistente. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. Astfel de umflaturi apar. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate.pierderi de lichide din vagin. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. se apeleaza de urgentfi la medic: . 2 . Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. tulburilri de vedere. datorita crevterii in volum a abdomenului. Fig. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. de obicei. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. mdinilor sad$ picioarelor. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi.

Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. de limitarea propriei libert2ti. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. psihice. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. pentru diverse ratiuni. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. 1. Asupra tuturor acestor pericole. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. din motive de ordin personal sau moral. care duc la o anumid stare de neliniqte. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. De cele mai multe ori. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. teama de dureri. orice gravidii. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. odatii cu venirea copilului. de maternitate). Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. morale. Exist%. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. pe care le vor vizita mai des. se tip2 sau gravida este emotionati. Fkii copii. De exemplu. de incomoditiitile legate de venirea copilului. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. determinii de multe ori conflicte biologice. profesionale) ale familiei. iar pe de a l d parte. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. teama de implicaple de ordin material. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. De fapt. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. morale qi chiar sociale. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. etape in timpul c3rora femeia.1. Apare adesea deziluzia. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului.totuqi. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. h c2siitoria precoce. Faptul c2 femeia lucreaz2.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. 1. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului.6. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. exisd. Unele regret2 c2. Cirteva indicatii generale . copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. de plusul de muncii. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. pot fi periculoase pentru .5. trebuie sii insiste familia. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. Mai tiiniu.1. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. pe de o parte. datoriti unei c2snicii nereuqite. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. oric4t de echilibrati ar fi. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame.

este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor.).Pozifia culcat pe spate.Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. . .Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. 1. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. 4 .1. 1. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig.I. .exercifiile se vor executa pe un plan dur. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). Fig. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. . alergarea.Va sta cbt mai mult in aer liber. Mernbrele inferioare flectate.fgt. complet relaxat5 (fig. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. e . Reguli de bazg pentru gimnastic2: . 1.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. . .Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). I . deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. brafele lbate lejer. . . localuri etc. Fig.1. Ti in acest caz. Nu va sta in picioare timp indelungat. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. . . b. Urnerii r5rn2n lipifi de sol.Gimnastica gavidei. degetele u$or flectate.3 . urcarea rapidg a sc2rilor.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. 3 a). a). va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. ficut sul. fir2 a se expune mult la soare. 3.). practicarea sporturilor violente).Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele.6). herpesul etc. Erg indicatie medicalg. expir5 pe gur5). . 6 . de-a lungul corpului. 1.Atitudinea cea mai potrivit5. 1. in raport cu viitoarea navtere.7. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas.). pantofi (vezi fig. 3 .). profund.Va consulta periodic medicul obstetrician. 3. unele virusuri gripale.4. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare. odat5 cu inspiratia. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5.Va intra in concediu legal de natalitate. eventual ochelari. . conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. . . Urnerii se sprijinl pe sol. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua. gavida respirl linivtit. urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir.I.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. Fig. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. . Mernbrele inferioare u$or d e p b t e .Gravida se culc5 pe spate. .Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. 1.

1. pe cat a fost de aqteptatii.1. 1.Pozifie in genunchi. tiilpile aplicate pe sol. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. fi repaus. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente.2. care. a).5. b).2. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. Se repet5 de mai multe ori (fig. capul. Apoi. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. concep@a.--- Mama s copT1utf Fig. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa.apoi se coboara incet la sol. apoi in regiunea l o m b d (fig. Fig. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). PoziQe culcat pe spate. ulterior. a urmeazii na~terea. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul.5. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea.---. Dupii 9 luni de sarcinii. respectiv tatiil ~i mama.PoziGa culcat pe spate. Membrul inferior drept se ridicg intins. inainte de a cobon^ piciorul. brafele htinse.dacii cei doi genitori. 1. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . 1. se execut5 miycki de rotafie din glezng. 6 . ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. hgrijiri in maternitate 1.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. Membrele inferioare flectate. in poziGe vertical&. 1.5. cu palmele sprijinite pe sol. Se repet5 de mai multe ori. Apoi capul se apleaca.

Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi.:.i. ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. Naturalefea. . femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii. femeile din moqistrhoqi..-. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp.:.. acesta le rezolvii rapid qi eficient.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina.. .-. sii-i insufle speranfii qi optimism.%$. Or. :::'. mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. . se intLmplii. m i r e permmenti. . . Chiar in condifii total fiziologice.v. nu exist% motive de ingrijorare. .. . . de Tudor Vianu. :.. .:.. -. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice... Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii. .. r r. : <. ... la intrarea in maternitate. la riindul ei. .... primarul Johann Wolfgang Textor. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei.+ . i ? . c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere.: .$. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. * .5:e. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.. . in plus. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea.. ? 3-: + : i. . < < .. .!Z.-.... rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. <:-cp. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. < > . Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. din punct de vedere psihic qi al inifierii. in mgsura posibilitiifilor. deoarece bunicul dinspre mamii. .. ..:. a folosit concetifenilor mei. moaqe mediocre.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal.. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie.C<.? .. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii.:<. . in preajma naqterii. . care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei.. _ _ . .. Editura pentru literatud.. Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin. psihicii qi motorie.. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics. a angajat.:. ci qi pentru actul nqterii. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . . travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. unitatea dintre ea ~i Et. in cursul "durerilor de facere" (travaliu). fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. mai nepregititi deciit generafiile din trecut. . . . Femeia "modernF. pag..)...:... > p . . 1967. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin. rude... El are un rol de susfinere fa15 de mamii..: ... .+.:. Ca un caz demonstrativ.'..:. hnprejurarea aceasta.. au niiscut copii =ii incidente gi accidente. _ _. ..3. . se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil. . iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. aqadar. Bunicile qi striibunicile noastre.. .. % . . orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum.. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu..:">. . . >.: r : i . . . . . .. de Johann Wolfgang Goethe. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r"... Imediat dupg naqtere. . s-o liniqteascii. 3 : p .. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. drept urmare a acestei intilmpliki. ".c&:.:. chiar dacii apar situafii nepreviizute. 7-8. Trad. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem. . . prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci.. Pe Ihgii frici.. sii fie un participant activ la preparative.: 3 . prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. : 2 + . . La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei.%% 2:.:. .. Soful va trebui. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente.. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere....:.-.?>e.:.... este bine ca tatil. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1.

in astfel de cazuri. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. insi. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea.cu avizul tatilui. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. uneori ridicol. odati cu venirea primului copil in familie. Prin copii incepem vi noi s i triim o . nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. in mod traditional. in loc de a fi stimulant. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. o scrisoare va face tot aGta plicere. Fratii vi surorile nouniscutului. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere.Mama copilul noui copiliirie. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. Rolul tamui este de colaborare. Adesea. in maximum 3 zile. pistrlnd o atitudine distanti. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. izolarea este mai pu@ncompleti. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. se va rearanja vi completa mobilierul. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. ceea ce este rnai trist. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. adesea. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). daci sunt nrici. ceea ce va duce la oboseala liuzei. Din picate. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Clteodati. cu un mare adaos de griji. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. prezenfa unui tati este inconstand. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. Adesea. de preocupiri. un indiferentism pentru viitoarea navtere. s i crevtem cu copiii novtri. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. s i redevenim tineri. tatil este prezent numai fizic. Chiar daci este singuri in cameri. am s i prepar eu masa". El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. atlt de angajati in societatea moderni. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. femeia. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. in zilele de viziti mamele au putini febrri. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate.cji pe intervale scurte. Ei nu vor sta mult tirnp. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. din ce in ce rnai mult. cel pu@n. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. Un tati in devenire se simte stlngaci. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. de cheltuieli. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. rnai ales c h d aceasta lucreazi. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. obligatiile casnice gi clteodati criticile. in cazul unei "cisitorii nelegitime". du-vi giseqte rostul vi.

dupi 3-4 zile rnai usc a t i . picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. Recun noavterea se poate face fie la maternitate. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei.iar i caz contrar . testeaz3 unele reflexe (supt). Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei.2. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. se desf3~oar3. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo).1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. 28). Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. fie la Primkie. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. o piele rozi. TABELUL 1. finl. acoperg pe cele rnici. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. netedl. delicat5. Nou-n3scutul ~ i p viguros. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite .pag. s3n3to~i la termen. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . ascult3 inima ~i p l h h i i . La examenul clinic rapid din sala de nagere. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. iar cele slabe au copiii rnai mici. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode.2. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush.arlechin P e t e ~ i ipersistente. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. Mi~cZri "Pozifie fetall". La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. iar b3ietii 5 1 cm). rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm."recunoa~te".n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului.pe a1 mamei. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. verificii organele genitale. Cei rnai mulp nou-nsscufi. are o influent%enorm3 asupra organismului.tate in 3-4 zile. care in uter nu au avut nici o functie.

Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. tahipnee. lucios. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. dup% 24 ore galben-brun.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. uscat.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare.Lipsa cartilajului ca gin. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric. normal p h a t Anus imperforat . greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. cade h 7. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent.1.

unde p a t e fi supravegheat. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. pupilar.RZLspunsuri variabile pucare. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. Babinski. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. .indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. De aceea. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. fa@ de 118 cht este la adult). aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). . f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. este de regulii un prematur. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. mai &ziu se coboar5 la 32OC). Pavilioanele urechilor sunt moi. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. dezvoltat sau este foarte subfire. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. Lungirne inegdii 4.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. ci in abdomen sau pe canaJ. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . cu proporfii mici. pB$it (mers automat).Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. vasele de shnge se v5d prin piele. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 .Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. in proportie de 40-50 procente. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. ca urmare a neform"& cartilajelor. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. Limitarea abducfiei 2.micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. &ire. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. a. Prematurii se impart in diferite grupe: .Tremor ocazional tuate. digestia. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. Functiile*sale vitale ca: respiraNa. Lu feti~e.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. Piele zba^~&a'.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. g2t tonic.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. Moro.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii.

. deoarece se pot produce infectii grave.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. infectiile rinichilor (pielonefrita). Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . inflamatia intestinelor (diareea). nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. Mama s coPltui-i . cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii.intubatie endotrahealii . indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie).dupii P. nu au putere sii bea. Pe de alt3 parte.- - - - -- fi mai bine observat. . mi$c&ilerespiratorii. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. (fibroplazie retroletalii). in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui.. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. la diferite v k t e (picioare in " 0 . 7. Grossmann. continutul in oxigen al shgelui. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. 1. cu sisteme automate de alarmii. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana.

iar materialul de reanimare este preg5tit). Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. cu anoxia (lipsa de oxigen). poate fi lisat acas5. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. s5-i vorbeasci. il va pune la sdn. hematomul retroplacentar. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut.2. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). intkzierea primei respirafii. respecdnd strict prevederile igienice. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. infecfia @sau colapsul). circular5 de cordon. La reanimarea nou-nliscutului. natural. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. este s5niitos ~i suge bine.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. Dac5 ~ i . in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. Factorii de risc. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).3. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). expulsia prelungitg. Adesea.).3. s5-1 alimenteze.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. rnai mult sau rnai pufin. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5.unele boli ale mamei (diabet etc.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). medicii se vor lupta cu timpul. aplicarea de forceps etc. 1 . are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. .sarcinile premature ~i postmature. s5-1 mdngdie."Mangelgeburt"). Dis maturul (Small-for-datebabies. r5cirea corpului. Pe ldng5 acestea. 1.2.2. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. . Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. Ei nu necesid ingrijiri intensive. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. circulara sau proccidenta de cordon.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. travaliul prelungit ~i dificil.). Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies".). mama va participa la ingrijirile ce se impun. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. tabagismul. contra cronometru. Mama nu numai c5 are voie. ci numai rnai muld dragoste. acidoza. . nu se poate descoperi nici o cauz5.sarcinile gemelare. o hipertensiune arterial& infecfiile.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. ci s5-1ingrijeasc5. asa c5 . dacii acesta are putere s5 sug5. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). alcoolismul.dificult5ti obstetricale: placenta praevia. .

e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. stufos.). diabetul etc. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. Cu toate acestea. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. pieptul bombat.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. Odati debarasati de stratul de grisime. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. unele infecfii. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . unele medicamente (anestezice. pozifie vicioasi a fitului in uter. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. c) Nasul este mic. impestript de puncte albegilbui . ca m%nilede "sp~itoreasi". iar palmele qi dlpile au pielea umedii. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. aplicarea de forceps. turtit. ulterior se destinde). lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. a) Pa'rul este. Vederea cordonului ombilical (lung. depiqirea termenului de gestafie. Alteori capul este complet chel. Dupi nqtere. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. Primele tipete impresioneaz3. in mare misuri. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. lucios. gros. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. descuamati. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . Se remarci adesea. in general. d) Gdtul este scurt. incacit. funcfiile diferitelor organe. malformatiile pulmonare. pe aceeaqi cale. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. de culoare inchid. extractia prin vacuum. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. Ciiteodatti p h l este destul de lung. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). ele declanqeaz3 prima respiratie. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. piini la deplina lor Pnflorire. angajare anormali qi expulsie dificili. amintind de pozitia din uterul mamei. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. piele). se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. circulari s t r h s i de cordon. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. P W acum el era protejat. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. ficat. chiar de la incept. 29). de toate traumele mecanice. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. gelatinos) surprinde. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. narcotice) administrate in timpul nagterii. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. traumatisme. furniziind oxigenul indispensabil vietii. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. totuqi. starea de shitate din tot restul vietii. imaturitate a centrilor respiratori. incretid. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. rinichi) ale acesteia. Expresia fefei poate s i se schirnbe. b) Ochii. trezit din somn. . Nou-niscutul.

Scoml normal este egal cu 10. Totuqi. f~z~rijirea ochilor. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. Cu d t scorul este mai rnic. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. membrele se flecteaz5 complet. 5 qi 10 minute. mi$c5ri active Tipat. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. care sunt tot aqa de eficace. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. fie pens8 din material plastic. de aceea. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. care a imaginat acest test in 1953. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat.2). imediat se dii drumul unui cronometru. Dupii naqtere. tonusul muscular. . alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. in timpurile acelea. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. dar este . reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. sub 100 pe rninut Tonus moderat. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. gata de folosit qi cu folosinF unid. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. fngrijirile cordonului ombilical.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. extremitiili albastre Nmegulate. in SUA. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. microb descoperit de Neisser in 1883. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. Boala era produsii de gonococ. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. La nou-niiscutul normal. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. De exemplu. sterilii.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. slabe Rare.

b) greutatea initial. incii insuficient maturat. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. De asemenea. dacii icterul persist. temperatura mediului inconjuriitor. o igienii riguroasii. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. Se vor verifica din nou sexul. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". 1. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. Culoarea roqie. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. . qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. este intens qi rapid progresiv. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. peste 3 siiptiimiini. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului.4. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. sciiderea este rnai mare).. Ultima solutie. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. de reanimare incdzid electric. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. C2nd icterul apare din prima zi. Icterul este rnai intens pe fat. fngrijirile pielii. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. se vor aspira din nou. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie.icterul nuclear).a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav.incolor. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. fiind socotid de neinliiturat. aliituri de impactul psihologic. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . Dupii termometrizare.2. Aqa cum s-a viizut rnai sus. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. respectarea repausului nou-niiscutului). preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). sticle cu apii caldii). Evitarea pierderii de ciildurii are o important. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. qi torace. C h d colorafia galbenii este pronunfad. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. identitatea qi greutatea. Icterulfiziologic. deosebid la nou-niiscut. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. rnai logic. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. Dacii bontui este zemuind. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. in a 2-a . a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . va fi chemat medicul.

M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. glandele mamare se htikesc. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. sub formii de scuame mici. La 3-4 zile dupii naqtere. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special.Criza hormonalZi mamelonar2. c) Ma'rirea testiculelor. Fig. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. in clteva ore sau clteva zile. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. descuamafie lateral%). la unii dintre nou-niiscuti. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. roqii. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. a) Glandele mamare. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. ele dispiirlnd spontan. sticle cu apii caldl. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. 3) buzele sunt uscate. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. cu ochii incerc&afi. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. ca pete rogii (macule). 1. 8 . asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. in condifii de sterilitate. 6) in cazurile grave. Uneori. pe palme qi plante (tillpi). Apare indeosebi in sezonul cald. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). Mameloanele se hgrijesc cu delicatete.8). zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. Cea mai frecventii este criza genital%. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. 1. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii.Criza genitals'. Este constituit din eruptii variate. sugarii devin palizi. mai ales pe trunchi. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. se aplicii pulberi inerte (talc). C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste.). asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. la apiisare. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari.

Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. modificiri ale stgrii generale. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. o comuniune puternici intre mami si copil. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. Pe liingi potolirea foamei. uneori verzi si explozive. chiar si mai tiirziu in cursul viefii.a 5-a zi de viafi.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. coli. urini. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. vksiituri. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. laptele de mami conpne substanfe de apkare. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. sughifuri. iar mirosul lor rimiine acid. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. apar asa-zisele scaune de tranzifie. b) Scaunele de tranzitie. iar la cei hrinifi artificial. in flora intestinali domini bacilul bifidus. in decurs de ciiteva ore. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. sudafie. cutanate).Mama si c pZ Z oi u (infecfii. se lipesc de scutece. metabolismului si rinichilor. care se pot dezvolta. rezultate din digestia primelor mese. biberoane si tetine sterile. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii.Dupi naytere. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. tulburiiri de sornn. Laptele matern constituie . dar si cea rnai comodi. grunjoase. lapte praf. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. Contactul pielii qi legitura striinsi. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. La sugarii alimentafi natural. un aliment unic. neliniste. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. a) Colonizarea itztestinului. tractul gastrointestinal se umple cu aer. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Sunt dense. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. digestive. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. febri. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. aportul insuficient de lichide). Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. uneori cu mucus. La mamele care alipteazi. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. La copiii provenifi din familii cu alergii. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. dup5 eliminarea meconiului. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. intre a 3-a . de culoare verzuie. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. colici. Daci nu se insofesc de deshidratare. traumatisme obstetricale). si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. Scaunele (materiilefecale) De multe ori.

copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. Fig. forma si duritatea mamelelor. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). . 1. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 10 . Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. care servevte ca rezervor pentru laptele format. griisoase vi conjunctive. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. 12 . 1. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. Fig. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. 1.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. i n timpul sarcinii.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. griisos si de legiiturii (conjunctiv). se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. ciildurii vi sigurantii. venele devin mai evidente. aceste modificki sunt Encheiate. 11 . F o m r e a laptelui. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. sub influenta hormonilor placentari. Fig.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. 1. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. 9 . Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari.

de asemenea. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. fn primele zile. fluid. hidrafi de carbon. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. agr tatia. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. dar acesta nu ajunge la sugar. asupra utemlui. Oxytocina actioneazii. dimpotrivii. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. un lichid vdscos. cu o tentii galbenii-cremoas5. netinistea. fn primele zile glandele mamelonare secret. dar cu continut sciizut in griisimi. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. Pe calea sbgelui. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult.5). hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). care nu impiedicii pliicerea de a suge. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. 13 . . el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. Dar. cu tentii giilbuie.Colostrul. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. privirea qi tipetele acestuia. transparent. clor). Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. sodiu. M a m a m l ppp 1 att. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. se adunase lapte liber. cu atiit reflexul de supt devine mai slab.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. 1. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. El este alb. La alte mame. potasiu. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). griisimi. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. intre timp. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. ceea . Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. gkdurile la copil. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . de dorit in decursul primelor 6 ore.

va ciuta s i se aqeze pe o parte. capul rnai sus. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. Durenle. vindecarea. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i.fngrijirea scinilor. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. dar numai cu a @ 'ttmpede. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. Cind mama alipteazi culcati in pat. unele mame. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. pot avea dureri. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. sugarul va f i aliptat rnai des. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. care survin destul de des. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. Se poate aplica seara. in timp ce impinge mamelonul ~i . in pdmele 2 s@t&i. Dupi internarea in maternitate. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. in primele zile dupi naqtere. ci se lasi sinii descoperifi. pe sBni apar noduli. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. de obicei. s i se usuce la aer ("bii de aer"). dac5 este posibil. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. De obicei. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. ci s i apeleze la medic. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. iar cu degetul mare comprimi sinul. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. eucerinii fjrG apii). ducind u$or la infectie. mama prinde sinul ~ i . Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. c&t pi acasd. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. Cu mina liberi. in cele mai multe cazuri. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. Unele mame. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. . cu fereastra deschisi. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. devin mai moi ~i se mic~oreazi. cu sensibilitate rnai mare. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. Tehnica alciptcirii. s h i i revin la mirimea normali. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. La unele mame din mameloane se scurge laptele. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. d e ~ i La alipteazi. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. lanolin2 pur5. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. apar dureri vii. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. Pentru a proteja mameloanele. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. - AtZit &n matemitate. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni.

14 .Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. Lahceput suptul este adesea dureros. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. Daci este prea mult lapte. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. La aceqtia. deoarece laptele cald. In continuare. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . Unii nou-niscufi. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . obosesc sau sug prost.15. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). sugarul htrerupe suptul. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite.Aliiptarea nou-ngscutului . 1. sugarul prefer5 unul dintre s&i.vino" a mamelonului. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. La al doilea s h . De multe ori. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. areola in gura s u g y l u i . deoarece prin excita$a suptului. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). In mod normal. Durrsta suptului. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. fie. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . Dintre toate aceste mici tehnici. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient).pozi@aIiiuzei. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. I Fig. Fig. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. fund de ajuns. s i se faci miqcarea de "du-te . cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. h sfkqit. Dacii nu primeqte aer. fosele nazale sunt libere. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . La cei care obosesc. q I k I . 1. C h d s h i i contin lapte din abundenp.

Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. La inceput. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. Apoi ii ridicii mai . progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. Repetareaprobei suptului. va fi finut in brafe. fie c i doarme. Nu se trezeqte din somn. Intervalele intre mese. in primele 2-3 zile. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. Repetiim. De exemplu. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. Pentru aceasta. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. zi qi noapte. Daci este tinut mult l a s h . Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. sugarul va fi c8ndrit infiqat. pentru a nu rini mameloanele. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. sugarul este mulfumit. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. DacB are probleme cu mameloane sensibile. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. obositor pentru mami. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. el fine str8ns mamelonul. nu se face pauza de noapte. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. in astfel de situafii se va face "proba suptului". S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. Este. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. Uneori. Personal. Daci sugarul creqte bine. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. in caz cii sughite sau are colici. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. Uneori. cu at8t se miresc intervalele intre mese. intr-adeviir. cu pauze de 3-4 ore. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. inseamni cii laptele ii este de ajuns. Mama il va indepirta cu blhdefe. Fie c i stoarce mamelonul. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. liniqtit qi doarme bine. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. Daci urineazi des. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. C8nd este situl. Dupi cea mai simpli. nu se aqteapti "ora mesei". Cantitatea de lapte. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. Alteori. intr-o pozifie qez2ndi comodii. I Al6ptarea gemenilor. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. respectiv qi noaptea. divizati la numirul de mese. sugarul nu va suge mai mult lapte.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Dacii suge destul. un scutec sau o babefici. Unele mame. el suge de circa 5 ori in 24 ore. Apoi in primele siptim2ni. Se folosesc rnai multe formule de calcul. la intervale de 5 ore. sunt emofionate. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. iar rnai &ziu 117. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. in general. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. Mama. stresate. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali.

Vezi 2. Desigur.n este posibilB dacii. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. aceasta fiind mai comod. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice).nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. In maternitate. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. va Pncerca sii-1 algpteze. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). De asemenea. Mama nu trebuie d descurajeze. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. kimaternitate 4-7 zile. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie.pag. dar ceriind mai mult timp. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. Dupii nqtere liiuza r k b e . deja dupii 6-8 ore se poate ridica. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Dupii o anestezie generalii. Prin for@lucrurilor. ele riim2. Cu fiecare m2. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. care se ocupii de obicei numai de sugar. h timpul internkii P n maternitate. Si dupg cezarianii.leg* de expulsia placentei. ca qi sarcina. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. bineinteles. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. Dupii aceea. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. Dacii mama nu are lapte suficient. de obicei. Este de . marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. spaime generate de starea copilului. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri.Mama 9 cbpitul sus. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B.i. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. 94-122. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. alimentarea la s2. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. la domiciliu. lipsa de confort qi igienii). Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. fnainte de externare. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. fn majoritatea canuilor. lapte adaptat) cu biberonul. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). starea corpului mamei este bung. Se produce sub influenta unor factori endocrini.5. Dupii 3-4 zile. Prin aceasta. Pe de alti parte.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire.

Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. nu numai bucuria cli are un copil. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. Firele se "scot'. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere.Ca orice interventie chirurgicalli. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. Dacli este constipatii. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. atunci clind mama urineazli. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. Dacli s-a flicut o episiotomie. mama va simti contractii. Dispar cam dupli 48 ore. Odatli cu revenirea tonusului muscular. eventual. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Capacitatea vezicii este crescutli. . dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. in rest.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. a 5-a zi. devin seroase. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. Uupu'cezuriuna'. La unele femei persistli incli multli vreme. in a 4-a. In primele 8-10 zile dupli nastere. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. caracterizad prin griji insuficient motivate. Uupa' episiotomie. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. el trebuie sli fie fad. Apar contractii dureroase. sub form5 de cheaguri de slinge. inainte de a se ajunge la sondaj. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. iar din a 2-a . jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. legate de copil sau de restul familiei. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. in asociere cu scliderea tonusului muscular. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. functiile vezicii se normalizeazli. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Diureza este crescutli. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli.

Cu toate acestea. derivate ale laptelui. glanda sebacee. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. Fig.5-37°C). pigmentat. grBsos ~i de leggturB. de la roz ping la brun inchis (fig. se acoper5 plusul de calorii. Funcfia ovariana'. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. Facem aceastB precizare pentru . 2. citeva zile. proteine (lapte. Fomzarea laptelui este un proces complicat. Chiar la lBuza sBnBtoas8. numitii "mica menstruatie". a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. Pielea. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. areola mamar2. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. precum ~i de modul de fixare pe torace. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. sunt n i ~ t mici ridicgturi.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. 3. fngrijiri. Dup5 naStere. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. in faza de furie a laptelui. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. 1. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. Transforma'ri hormonale. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. dacB ajung pe mameloane. mamelon. De aceea. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. pigmentat2 viu. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. 16 . La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. necesare in l5uzie. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. Imediat dupB naStere. in mod normal. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. came. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale.16). Prin consumarea de ?4 . fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). 33).% 1 lapte pe zi. Pentru evitarea m u r d e saltelei. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. ouB) ~i vegetale.Conformafia s2nului. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. f3r5 crevterea temperaturii. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. ea poate primi lichide dup5 4 ore. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. Temperaturacorpului. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. 1. care. care vor persista in tot e cursul viefii. Alimentatia va confine lichide din abundenF. 1. i Alimentafia. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. grupate in n u m b e variabil.12). 1 . de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii.

in continuare. fie printr-un bandaj. un laxativ. Orice ascensiune peste 37. fn . sub saltea. Aceasta nu este insii suficientj. chiar dacii are suturi a perineului. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. in ziua a 2-a d u p i naqtere. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. 41 . favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. a) pozitie corespunz5toare. fie printr-o eqarfi. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. compot de prune. Dupii revenirea acasii.Pozitia in pat a Iiuzei. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. in a 3-a dimineafii. Se ajunge uneori la retentie urinarii. I7 . cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. sutiene. piline neagrii sau Graham. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. I. i n acelasi timp. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. 1. miere de albine. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. n (cezarianii. care a fost fiarti P prealabil. Murdiria qi microbii de pe comprese. Intestinul are tendinta de ineqie. curat qi confortabil. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. Bandajele vor f i bine spilate. fn unele cazuri particulare. in general. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. suturi). Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). fructe.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. de aceea obstetricianul recomandi. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. Dupii revenirea la dorniciliu. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. se pune o piiturii ficutii sul. se face o clisrnii. dacii se mentine tendinta la constipatie. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. timpul primelor 2-3 zile. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. Gimnastica are efecte favorabile. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. de obicei. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. Silnii. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. femeia nu are scaun. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). P spital qi mai ales n acasii. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. medicul va da alte prescriptii. La picioarele patului. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. closet civilizat.4"C va fi anuntatii medicului familiei. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite).17).

nu aibii incii stabilitatea necesar5. d) Dupii revenirea acasii. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. acumulate in timpul internikii in maternitate. gros. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. prosoapele comune. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. ce cade pe umeri. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. fnainte de fiecare supt. cada necorespunziitoare. dar e bine ca. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. h) Dupii 2 Zuni poate avea. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. Odatii cu navterea. ceea ce permite baia. b) Greutatea. calciu.). furuncule. fuainoase vi dulciuri. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. fisuri. care va face recomandiirile necesare. murdikia de sub unghiile lungi. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. c) Nu va face irigafii vaginale. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal.cji rnai tilrziu. greutatea scade cu circa 6 kg.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. came) vi multe vegetale. Nu se vor aplica declt pomezi. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. din punct de vedere organic. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. cu proteine. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. . Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. p h z a triunghiularii. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. infepiituri etc.2. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. Pro$laxia infecfiilor. fier vi vitamine. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". Compresele sterile se schimbii zilnic. a) Igiena corporala'. dar cu proteine (lapte. P W l lung. dupg 2-3 sgptiimhi. Unghiile vor fi Gate scurt. mama iqi va spas cu grijii miiinile.3. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. fiirl exces de grkimi. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. pudre sau lotiuni recomandate de medic. riini. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. baia general5 se face . in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. pe lhgii repausul de noapte d . chiar in caz de scurgeri. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. mai ales dupl episiotomie. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. L h z a este rnai receptivii la infecfii. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). Sii-vi programeze mici plimbiiri.

sub5oar3.18). Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5.3.4.3. Asa cum s-a amintit mai sus. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). abdomenul.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal.Girnnastica 15uzei. 18 -. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. 1. 1. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. I . in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. . poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. Oboseala. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5.3. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. siinii.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. toate cute!e pieliij. Persistenta relax5rii musculare. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. 1 . Fig. abdominal5 si perineal5. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie.

pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare. deci. Dacii mama aliipteazii. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. .Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. medicul va putea. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . . Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. sii o prescrie. in schimb. Mijloace anticoncepfionale recorndate.metoda urmikirii temperaturii. de asemenea. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional.sterilet. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: .spermicidele sub formii de creme. pentru femeie se pot folosi: . care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. sii se ia miisuri anticonceptionale. . survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate.

care predispune la alergie. Pardoseala. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. constituie soluriile cele rnai bune. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. infecrii ale pielii prin contact direct etc. ici 2. masa de iflavat. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. La ferestre. nu spre strad5. un scaun inalt pentru . se va alege camera cea rnai luminoasii.1. Perew. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. de preferat spre griidinii. dupii vh-sta de un an.2.parchetul. de preferat cele opace. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici.1. copilul le mikgiile~te. Se evit5 sursele de praf (covoare. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. aspiratorul trebuie folosit zilnic. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. In acela~i timp. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. apropiere prea mare de copil. de comoditate. uvor de aerisit.1). Instalarea copilului i familie n 2.1. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. tuse. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei.1. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . ~i in stilul siiu personal. toate ingrijirile se fac in condirii . u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. 2. Perdelele. in timpul ~colarizkii. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii.1. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@.). care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. evitarea accidentelor etc. Se pot forma deprinderile de ordine. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. lavabile) pentru cii. lucioase. alimentarea sugarului mare (fig. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. schdurile. din resiituri neinflamabile. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie.1. Amenajarea interioarii. care sunt excitante. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. bibelouri. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). sau accidentele pot fi evitate. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te.). draperii). Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. far: de cele r o ~ isau verzi. dar se poate imbiba cu praf. Mocheta este pliicutii. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. insoritii.

In timpul iernii. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. Multi parinti. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. aerul umed. Iarna. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. in lips%de radiatoare electrice. Aerisirea. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. Aerul poluat. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. inchise emetic qi pusein p%tut.dac% prost utilizatg. isi inchipuie c%. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). Un termometru de camerg este indispensabil. iar in perioadele de veghe 22-24°C). liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. in jur de 18-22°C la copilul mai mare.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. unde sii r%m2n% intregi. scoaterea la aer ~i ciilirea. prin intermediul unei camere vecine. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. de dorit in timpul zilei.2. & orice anotimp. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. este mai bine pentru copil. . pentru ca in camerg s%fie rgcoare.1 - Camera copilului. Agitatia. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. in general. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. insomnia. care s%atenueze ~ocurile. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite.

in ultimul timp au apimt leagine. . stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. bine fixat.). cu deoarece impiedici ventilafia. in schimb. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. s i poati cobori singur din pat. special confectionat pentru copii. este ieftin. b) Patul. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. fir5 pericolul de a cidea. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. uqor deplasabil (fig.) care.2 . Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. sobele de cirimidi). sobe speciale). in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti.la o r q e . Paturile cu rotile sunt practice. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. care se prinde de l . Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari.3 . Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. c2nd copilul creqte. 2.2. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. farfurii intinse) pline cu api. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. va fi acoperit. Materialul din care este Fig. 47 .Patul pentru copii: a) Pat cu bare. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. volinaqe etc. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). nu prezinti nici un avantaj practic. iar la tar5 .cu iarbg de mare. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple.C o ~ ude nuiele. Mobilierul.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). cu un coviltir de tifon. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. din metal sau din material plastic). in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele.cu foi de ~tiulefi porumb). Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. intrucilt favorizeazi acumularea prafului.2). uqor de spilat (din lernn. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. cu un echilibru perfect. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. caloriferele cu dispozitiv de reglare. p u t h d fi deplasate uSor. 2. pe I h g i prep1 ridicat.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. in ultimul tirnp. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". de respectarea programului de somn. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. va fi ingrijit cu calm vi. de linivte absolutA.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. Buc2t2ria. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. tl are r. iflqatului vi alimentaGei. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. b) Patul copilului (vezi pag. c b c i o r . De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. luminos vi linivtit. de aceeavi persoan2. uvor de spaat.10 . cfintar. imbr. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. Astfel.fiv2rile. rareori pe spate cu fa@ in sus. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. pres2 de fructe. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. mavin2 de spaat. "convorbirile" se materializeaz. Fig. cu o voce cald5. mixer. 2.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". . Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. pe c5t posibil. cMi@. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. p2turi. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. sri pedaleze. ceas de perete.

Ca orice &n@.2. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. sugarul va fi scos la aer.10 a. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. impreun5 cu familia. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. Inainte de a se culca sugarul. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. 2. organizarea ingrijirilor (dotare. lavabil. cu manevre simple yi corecte. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. c yi d. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. In plus. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. orar.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. mai ales in cursul noptii. indoitii. fn timpul cdt a discutat cu mama. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. Medicul sau asistenta de ocrotire. h funcfie de starea de sGn5tate. Aer ~i luminti. ceag dens& pplaie. Pe paturile scunde ale adulpor. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. fie prin intermediul unei camere vecine). starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. ca o covat5. un sac de dormit. se inchid ferestrele.3. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. deplasabil3. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. inzestrarea sugarului. de anotimp. persoane etc. Acesta va fi incheiat cu nasturi. b. scobit5 la mijloc. a v h d in vedere pericolul de strangulare. din care s5 nu scape nimic. pe o mas$ un birou. exacri in r5spunsuri. de 70-80 cm. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini.1. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. Nou-niiscutul normal 2. cu marginile ridicate. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. yi de aceea se poate folosi. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. . peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri.3. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. metodic. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. cu gesturi sigure.Primul examen medical La venirea din maternitate. Const3 dintr-o pies5 lung$. Aya cum s-a mai spus. cdt yi in timpul noptii. topografia locuintei. un scrin sau o mas3 de inEyat. cu calm deplin. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. In timpul iernii. Totul se desEyoar5 grab5. cu prilejul primei vizite medicale. Este un adev5rat interogatoriu. matlasat5 cu un material sintetic.

3. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. . acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. Aceasta inseamn5 c5. aprbfundate. h t r e timp. zilnica' este neregulata'. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. fap. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic.3. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat.10% din greutatea inifial5. condifiilor maieriale ale locuinfei.1. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. dac5 este agitat.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. medicul. sunt necesare cintikiri mai frecvente. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. in familie. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile.Csntar pentru sugari. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire .3. A?a cum s-a ar5tat anterior. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. Este nevoie ca. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. Acum.Dezvoltarea fizicti1 2. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. subponderal sau bolnav. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . manifest2ri anormale). adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. prima lung in creqterea este de 500-550 g. 2. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. in mod obi~nuit. cu circa 5. in primele zile dup5 naqtere. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. Fig. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. 2. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. pozifia in care st2 in pat. privind atribuwe lor de pkinfi. I 1 .2. pag 23. a c d e m de progres. Din motive didactice. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. gradului de instrucfie. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea.

3. a) La nou-nriscutii prematuri. 2.4.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate.3. ce revine repede la starea inifialg. iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .% - - 2. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. 2. in institutii se m5soar5 cu pediometrul. I Fig. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm).6.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).5. Este ceea ce medicii numesc "turgor". Pielea este catifelat5 $i elastics. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele. elastic. in medie este de 34 cm. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului. 2. Pielea Fig. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2.13 . avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. cu extreme intre 46 qi 54 cm.3. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . la sugarii cu diaree gravii. cu extreme intre 32 qi 36 cm.12 .

Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. rnici abcese sau chiar furuncule. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. rnai ales de pe abdomen. la cei care au suferit in perioada intrauterini. pudraj cu talc simplu. De regulri dispar in primul an de viata'. vinefeali. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). accentuati dupi fipete. fie prin folosirea de lenjerie murdari. increfiti. rnai ales pe la cutele pielii. mai rar pe nas. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". pleoape superioare. in special in jurul gurii. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. vom face ~i aici mici sublinieri. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). un turgor bun. Medicul pediatru va indica. se descuameazi in lamele rnai mari sau . cel mult. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). necrozi de presiune) pe cap. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@.Scaune acide . riu suportatii. la apisare rimtine urma degetului. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. naevusflammens. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. ceafri. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. iar pielea poate fi zbhrciti. Este g bine s i nu fie tratati.Folosirea. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. in general. . Uneori. una sau multiple. dar r i m h toati viata. sub e de diferite dimensiuni. in timpul somnului. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). dispare cu totul. dar acestea trec in chteva zile. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. fag. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. 31). i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. turgorul este de asemenea diminuat. fie in urma contagiunii de la al@copii. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. poate. poate sugera in mod g r e ~ i t . Poarti numele de hemangioame.vi dese. fesutul de sub piele este moale. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". dupi revenirea din maternitate. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. dispare in chteva luni. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. pielea este moale. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. chnd se congestioneazi. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". manevre obstetricale speciale. mergtind p h i la aparitia de edeme. . Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. de chiloti de cauciuc sau din plastic. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. f) Pefrunte. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. semilichide. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. Chnd revine de la maternitate. pag. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. Confinutul excesiv in api. la prematur. rnai rnici (uneori ca tiirhple). se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. se intiilnesc relativ frecvent. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine.

.

16). Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. cu diametre variate de l . simetrice sau nu. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. De obicei. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. ~ o caloric. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. Clnd nou-niiscutul fipii. va'rsa'turi. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. consideratii ca normalii. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. Oasele craniului sunt destul de maleabile. iar spre frunte sutura metopicii. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. foarte simetric. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. ambele nu sunt inchise la naStere. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. ci sunt despqite prin niste ~anturi. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. dimensiunile craniului.2. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. 2. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. inaintea o r i c h i inceput de travaliu.Craniul nou-nLcutului: I . Fig. se n a ~ t e cu un cap rotund. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. Pornind de la fontanela anterioarii. Aceste spafii sunt numite fontanele. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. Aceste inciileciiri sunt frecvente. in special la prematuri ~i la hidrocefali. ci ~i de suturile craniene. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). ea se socoteSte tot normalii. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. fontanela anterioarg. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. o consisten@ rnai elastic%. fontanela posterioarl. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. fontanela lateral% 3. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. care in majoritatea lor sunt banale. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. 2. fontanela mica' sau triunghiulara'. Oasele. se simt care la palpare. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . De asemenea. Se vor urmiiri in dinarnic2. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele.). fontanela bombeazii putin (fenomen normal). Se inchide foarte repede. meningitii etc. in cursul nasterii. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. Modelarea craniului.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri).16 . Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. fn mod normal. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Este rnai micii. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. numitii popular moalele capului.

intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). creqtetul capului ("vertexul") este turtit. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. duciind la constituirea unui cefalhernatom. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. douii yi chiar trei cefalhematoame. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. Rareori. In general nu necesitii tratarnent. concomitent. Astfel. Ochii Fafa este rotundii. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. iar pe de altii parte. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. 2. circumferinfa craniului mult crescutii. de regul5. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. pe de o parte. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii.realii. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". Diagnosticul se face cu oarecare intikziere.Fata. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. rnai rar la occipital. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). . cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". In mod obi~nuit. fn cBteva zile. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. cursrtl prezenta$iei in pelviene. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii.3. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. contrar bosei sanguine. Este o malformafie grav5. Din con&%. pleoapele se inchid. Uneori se giisesc. Evolufia este prelungitii. de rnai multe s5pt5miini (6-12). la nivelul oaselor patietale.8.). Rareori. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore.7. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. Umfliitura este fluctuentii. deoarece. care reprezintii zona de dezlipire a periostului.3. Umfliitura este situatii. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Zona fluctuend este foarte bine limitat%. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. 2. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. Este o anomalie grav5. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale.cu o margine bine conturatii la periferia sa. fontanele mari. care o fnsofeyte frecvent. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini.1. La lurninii vie. prin definifie.

Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. implantafia. aer rece). Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5).3. simetria. gura este "strhbii". ca: trisomia 21 (mongolismul). Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. Gura Dinfii. Mazarin.9. Gatul pare scurt. Napoleon. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. testul se repeti timp de rnai multe zile. glaucom congenital etc. Se impune depistarea surdita'tii. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. in jur de 2-4 luni. 2. 2. in caz de antecedente farniliale de surditate. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. Ludovic al XIV-lea. Personal. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . Aceste pete de s h g e . Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Fata este asimetric5.10. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. Iulius Cezar. Variaz5 mult de la un copil la altul. Hannibal. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. o jum5tate de frunte nu se increteqte. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Este inutil s5 fie scoqi. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Dac5 existi. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. pliurile. Medicul va instrui pe mam5 . Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). roqii. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. de culoare gabuie. Sunt normale. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). scurgerea unor secretii purulente. pentru a se incepe o educa6e specializat5. Urechile Se controleaz5 m5rimea. in caz de indoial5. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline).3. forma. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. de icter intens. hipotiroidismul. cartilajele pavilioanelor. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal.). in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. Richelieu. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. de boli ale embrionului qi fitului. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ.

Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. Aqa cum s-a ariitat la pag. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor. Toracele Clasic. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. fig. La copil. Nu necesitii vreun tratament.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. Herniile inghinale. aceasta se poate practica.8. miisuratii la nivelul ombilicului. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . starea preputului (pielea care acoperii glandul).13. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. care constituie mu~chii abdominali. La nou-nGscut. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. 1. rar persist2 piing la 4-5 ani. Ombiicul. Este relativ frecventii. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint.1 4. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe.3. vreo manevrii. Preputul aderii la gland. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an.) sub piele printre fasciculele musculare. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. Dispare spontan in c2teva siptikiki. in general dispare in c4teva luni. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. in general congenital. din team5 sau din motive estetice). Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Puncga este interzisii. 2. De cele mai multe ori. 2. 2. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. anomalia regreseazii spontan. laterale sau mediane. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Nu se storc. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare.3. Circumferinp. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. mai ales dac5 mama a absorbit iod. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii.) sunt inutile. 3 1.a 10-a (vezi capitolul I). Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. CiiteodatA. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. acest interstifiu este.3. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. Abdomenul Abdomenul este suplu. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor.1 2. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. Pielea r k 2 n e .

De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. Din contr5.15. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. Organele genitale la feti~e. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. cu unghii moi. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). In continuare. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. intre 1 vi 4 ani. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. destul de des. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. in condifii civilizate. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. dep5vind vlrfurile degetelor. uneori. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . fn Statele Unite vi Germania. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. cicatrice vicioase). pllnsetele mamei vi. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. picioarele ajung pe axul gambei. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. lungi. medicul examineaz5 membrele. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. gr5sute vi cu pumnii inchivi. La membrele inferioare. La naStere. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase).3. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. Degetele par scurte. Dup5 aceea.fimoul. La evrei vi arabi.Anomalia este mai frecventi la fetite. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. * 2. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. urletele sugarului. Mlinile sunt durdulii. nou-n5scutul se poate zg2ria. Dup5 al treilea an de via@. cu experien@. agitafie sau jet urinar de discontinuu. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. fiind vorba de un fenomen normal. &5 efort si fii1-5dureri.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. Cu aceste unghii. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. lucioase. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. dac5 nu sunt t5iate. Prin mivcare. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi.1. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. infecfii. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. cu prepupl retras.

m$na este in pronatie.17 . c8t mai curhd. timp de rnai multe luni. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. . Semnele clinice pot lipsi la naqtere. Se vor incepe. intins qi rotat spre interior. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. exercirii de recuperare.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. Uneon.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. iar degetul mare este acoperit de celelalte. sindactilie (lipirea degetelor). astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). pe lhgii strgmbarea piciorului. mai intgi ziua c8t qi noaptea.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. iar rezultatele r h h nesigure. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. grosime. Aceastg deformare se datoreqte. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament.17). Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. Trebuie sii se facg o radiogrxfie .in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. 2.Ortolani).. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. in rotirea spre spate. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. ortopedic qi adesea chirurgical. uneori. tratamentul devine mult mai delicat. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. o corecrie chirurgicalii. 2. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. qoldul fiind in extensie continug.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. Fig. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. Am insistat asupra acestei anomalii. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. . Micile anomalii (degete inegale ca lungime. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. fn 90% din cazuri. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. Mai tiirziu. apoi numai noaptea. . . Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. in lipsa acestora.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. de-a lungul cel corpului.

Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli.16. Din contra. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. de obicei. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. asistenta de ocrotire ~i piirinfi. 29). o vigilenfii cu crescutii. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. din contra. dominatii de int2rziere mintalii gravii. care. constatbile nu au nici o valoare. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'.3. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. t o t u ~ i . b) mixedemul congenital. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului.). Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore.Mama s copilul i 2. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. in caz de suferinfii veche. Dupii v b t a gestafiei. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. cu bl2ndefe. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. asemenea. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. icter prelungit etc. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. hipotrofc (prea mic). . depistat prin teste de laborator specifice. nu fipii imediat dupii naStere etc. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. Trebuie ~tiut. grabii. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. Dacii pl2nge sau este somnolent. se schimbii. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). La acesti copii.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. hipertrofc (prea mare). avorturi spontane.dupa' termen (postmatur). surprind toate manifestirile acestuia. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. Durata total5 a Sistemul nervos. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. rude cu boli mo~tenite etc.1 7. Copiii se nasc normali. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. iminte de termen (prematur).3.). instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. ei vor fi urmiirifi. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. indiferent de greutate. lor 2. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi.

Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). baia. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. Tulbura'rile de somn. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. c ) starea noua nciscutului la nqtere. de asemenea. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). la nivejtul extremid{ilor. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. sau generalizad qi permanentg. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). Tulburikile de sornn. oreintregi. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. Icterul. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. Dac5 sunt treciitoare. Mama va nota perioadele de veghe. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. cald. subalimenta$ia. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. Un icter apkut precoce. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. anumite m5suri.Cei care dommult. Orarul meselol. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. C5tre a 7-a . dizarmonii in relatiile de familie. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. respiratorie (infectie. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. intens qi prelungit. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". eventual. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. . in jurul vcirstei de 10-12 Zuni.Ele trebuie sernnalate medicului. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). neasociate cu alte manifestgri nervoase. via@complicatii de familie. cu toate c5 somnul este mai u p . in funcfie de acest ritm. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. singure.buze. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. C h d este accentuat&localizatii la fa@. Somnul. excesul de impresii (vizite. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. care se aIungesc pufin d t e putin.apare intoxicafiaprin nitri$i. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. RespectAnd aceste perioade. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. fn primele zile. rigiditatea orarului rneselor. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. lipsa de confort (frig. b) ammalii ale travaliulni.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. fn mediul rural. s&d peste una din mese. malformatii).a 10-a zi. pentru a prevedea. setea.

culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. currind.). Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. astfel. in timp ce vioiciunea se stinge.). daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. aer viciat. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. reprezinti un fenomen normal. Se supravegheaz.). CBnd apare. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. cBteva % zile.Mama @ copilul prea strBns infiqat. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. Ca manifestiiri izolate. durabil. emisiune de win5 sau scaun. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. El poate f i numai de origine digestivi. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. durati. nu prezintii febe. de tonalitate mijlocie. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc.). cute sau noduri de la scutece. pozitie incomodi. ceea ce alarrneazli pe multe mame. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. CBnd este provocat (de o inlepitur5. bine suportat. TipQ'tul. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". asociat cu absenfa vioiciunii. dar pot surveni qi in repaus). solutie de glucoz& calciu. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. Mama este datoare s i observe. intre reaciiile suspecte. defecte *m5scute. el va deveni r5sfifat qi va invita. paralizii. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. diaree sau alte tulbur3ri. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. in modul cum se manifesti. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. Se recornand5 mese rnai dese. chiar daci se rep&. . care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. ciscatul trebuie urm%it aparte. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. f i alte tulbur2ri neurologice. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. duc la distensia plimrinului cu aer. Ccr'scatul. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. cBnd este infometat). durere din cauza opirelii. Din contr5. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. Daci va fi purtat in continuare in brale. Dupi aceea. un nou-n5scut la termen. este neschimbaf etc. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. evidentiind eventualele asimetrii. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. Crind tipi tare qi prelungit. ud.). Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. succesive. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. ins5. zgomote in cameri. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). pozifie incomodi in pat etc.

Brafele sunt ayezate liing%corp. de exemplu ceai de anason. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. el intoarce deja capul spre lumin5. Imediat dup6 netere. Dupg ciiteva zile. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. la marii prematuri. reacfioneazg la vocea mamei. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). deschide gura. capul trebuie susginut bine. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. La nou-ngscufii la termen. in poziiie de pronage (cu palmain jos. Urm5rind nounilscutul. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . uqor deschisg). gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Degetele miiinilor sunt partial striinse. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. in paginile care urmeazg. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. 2. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. schiteaz3suptul. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. emite mici zgomote sau bombiineli. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. oricare din aceste segmente. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. in eontinuare. miqc5rile de supt). Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. Stra'nutul. riispunziltor de reflexul de sugh~t.). Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. La acest grup de copii. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal").18). indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. normali. degetul mare fiind adus spre palm%. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. pe care la inceput o evitii. Atitudinea de flexie a mernbrelor. cgscatul se inwneqte rar. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. increteqte fruntea. se intinde pugin.dar. F~ecventse observli o reacfie "in .ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati).In afar3 de orice imbolngvire. Pentru combaterea sughqului. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. Capul este de obicei intors intr-o parte. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. coboriit . SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. cgscatd este prelungit qi frecvent. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. rezemat de planul patului cu obrazul drept. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. Sughipl.

picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). d) Simetria. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. Fig. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. Genunchii sunt indoi@ coapse.Fig. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. 2. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. iar capul a t h 2 pe spate (fig. la un stimul oarecare. 2. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. . c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. Reflexele prezente la naqtere. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) .Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. din poziiia sunt culcat pe spate. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. brafele se men+ in flexie (indoite). fiind necesare supraviepirii. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. nediferenliat3. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice.19). Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. a intoarce). fie c3 este vorba de cele superioare.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. degetele sunt partial strbse.a riisfrhge. 2. datoritii reflexelor primitive de "redresare". altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului.18 . masF. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. capul este sprijinit pe o parte.19 . Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie.a 3-a siipt&nhi=i. reaclii automate la modificikile de mediu. membrele sunt flectate. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. Din a 2-a . Fig. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului.20). nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. clt mai ales de cele inferioare. este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . aterizeazii pe cele ea patru picioare. 2. motor sau secretor.20 . prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. 2.

acestea nu sunt deck schile de reflexe normale.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. c h d acesta este d e s a ~ a t . aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. de apucare a degetelor. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. 22). depmeazl bralele de torace. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese.21 . deschide degetele.23). Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. el are un reflex de urcare. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. se flecteazl. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. vertical. extensie $i rota$e ale gdtului. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. iar celiilalt se intinde. cu mncKul q o r aplecat inainte.Reacfia (reflexul) Moro. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. nou-nlscutul tresare.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. al ciirei .22 . Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. nou-ngscutul suge $i inghite corect. 2. iar vrimul se intinde. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. Fig. Mersul automat. complet. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. R&punsul la durerea vie. uneori lipl. 2. 2. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. sub bra@. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. Reflexul de agcifare. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. 21). la colprile buzelor (drept $i stdng). 2. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. S-au descris zeci de reflexe. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. le intinde. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. Fig. simetric. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. 2. membrul respectiv se f l e c t e d .

nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. la auzirea unei voci cunoscute. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. 2. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. produc uneori umflarea pleoapelor. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. laringiene sau guturale. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. C h d este liniqtit. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. ca ~i #p5tul. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. De abia dup5 clteva zile. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. ' Clnd plhge. Limbajul. pentru a se stinge progresiv. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. Dac5 din ochi se scurge puroi. Daca' nou-na'scutulplinge. Nou-niscutul pare atent.1-5 mimicg).Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). Nervozismul pa'rinfilol. Se sperie uqor la zgomote. "vorbindu-i" cu voce calda". prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. mai ales noaptea. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. este vorba de un caz patologic. rnn de Contactul social. . Organele de simt Ochii. Tip5 inaintea meselor. car: trebuie tratat5 cu grij5.2-T . Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. in 3-5 secunde. dup5 unii autori "piele pe piele". Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. din c h d in c h d apare un "&bet". V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). fi. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. in timpul suptului. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. Toate ingrijirile se fac cu calm. odat2 cu iip5tul. Aceast5 inflamaiie. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. iar conjunctivele sunt inflamate. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs.Mcrsul automat. cu ochii deschiqi. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). inchide qi deschide ritmic gura. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. m&g%ere. Comportamentul emofional. Dup5 7-10 zile de via@. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi.

.

baie etc. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine."piele la piele". Adesea.se alini. se reculca etc. hgrijirile corpului (tinut in brate. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. h c a din anul1877. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. Este cunoscut faptul c i . este imbrgcat. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. nu se mai miqci. acru. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. sugarul refuzg sa suga. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor.Mama gi copilul Pe l2nga voce. pe suprafafa sa. mic. o parte importanta o are expresia fetei. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. amplific5 ritspunsurile interactive. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". prefer2nd-o fa@ de persoane striine. Cu ochii legafi. . prezenthd rareori. schimbat. Mirosul este prezent la nqtere. s8-i vorbeascg tot timpul.). Este bine ca mama. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. ceapit. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. i se dB s2 m%n2nce. nasul. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. Contactul strsns. Sugarul simte blhdetea.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . sit-i csnte dacg are voce. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. un "miros de familie". s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. se opreqte. inainte de a-1 fi atins. Pete alb-giilbui (milium albicans). mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. o fixeazi qi o urmireqte. infiqat qi desf@at. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. Dac3 mama este diabetics. cu atAt fitul inghite din el mai mult. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. Timp de c2teva secunde. nu mai fixeazg fafa mamei. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. gura. qters. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. Daci o mami continua s i vorbeascg. ochii. usturoi etc. De altfel.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. Richard Porter (Tennesse . spilat. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. cu fata intepenitit. desEqat. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. in general. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. dar tenace. La Leaghul de copii qi in creqe. i se curata urechile. a deosebi "departe". Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. copilul este dezorientat. care ingrijeqte copilul. survenite rnai tibziu. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. devine amorf. leganat qi mhg%at. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. sitrat). regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. La ribdul siu. ardei.

deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. sugarul nu poate deplasa deloc capul. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. regurgitiki. cgdur8. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. Luatul ~i finutul in brafe. creme etc. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. luat in brafe. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". rezistena ~ise poate cur8@uSor. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. durere ~i lini~tire. fie asimetrice. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. schimbat la alimentafie. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. ba'iJa. mhgiiieri ~i ribdare. Motn'citateafina' +siadaptarea. inert "infepenit" (corpul intins. cidife in hamac de susfinere etc. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. uSor deplasabili. Spre sf2qitul primei luni de via@.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. De aceea. dificultifi la supt. RefZexe ~i reacfii. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. sunt simfite rnai ales prin piele.4. cu o capacitate de 32 litri. pe care o prime~te prin luat in brafe. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. fn aceasti pozifie. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. contact social ~i afectiv permanente. blhdefe. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. sugarul are nevoie de dragoste. c i l d u r i qi frig. 2. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. alimente regurgitate. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. Unii fipi continuu. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. fie absente. corporale corecte. episoade de agitatie sau de p l h s etc. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). a l ~ i sau nu pl2ng deloc. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. Limbajul ~i contactul social. de plicere sau de neplkere. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). tulbur5ri de somn. iar imbriicirnintea (scutece etc. La noi se gkesc cidife din material plastic. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. mediu inconjuritor poluat. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire.1. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici.

stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. 2. pot produce efecte nedorite (iritatii. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. insotite de o reclam5 excesiv5. tampoanele se ard ulterior. Fig. roqeap. fabricate de firme improvizate. . cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. "Pampers". jacheticq b o t o ~ iscufip). Dac5 se foloseqte un din burete. 2. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . Mai mult.4. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. fie o c k p 5 din pi3. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. unele dintre acestea. agitatie). e) Fie o mhuq5 pluyatil. acesta trebuie spaat. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii.24 . Mijloace tie tngrijire.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. pe patul sugarului sau sau. g) Lenjeria pentru sugar (scutece. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate.2.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi).Obiecte pentm ingrijire. cu murdikie saulqi rnicrobi. plasat3 la indemiink . a1 adultilor. "body". Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii.

totu~i. Baby Soap. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. criprituri). la spuma nu iriti conjunctivele. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. Are o reaciie acidi. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. deschide la un moment dat. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. previne paqial formarea de cruste).). dar acesta s-ar putea. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. Nu usuci la . coapse). avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Cremele. Nu este recomandati sipunirea excesivi. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. Se folose~te indicaiia medicului. crizi de apnee etc. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. vaselini ~ilanolini. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. Pentru pielea cu rini. recomandati tot pentru curiiire. subsoari. in locul .Sapunul pentru copii (Baby Seife. frig. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. Constituie un obiect de lux. la subsori ~ila cutele pielii. la cutele pielii (gdt.4. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. 2. cripituri. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale.). Nu modifici stratul de proteciie al pielii. ale zonei din jurul anusului. la cutele pielii. atunci va fi numai spilat p q i a l . unele lotiuni. 79 . transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. ceea ce le contraindici la sugari. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. misuri. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. Se folose~te. pur ~i bine rafinat. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. Uleiul inmoaie crustele. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele.3. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. uscare etc.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. generalizati. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. Se va evita excesul de pudri. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. materiilor fecale. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. Se poate aplica ~i pe restul corpului. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. Este absolut necesar pentru baie. Baby savon). Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. bine purificat. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. Este un sipun bogat in grisimi. in prezent nu se mai folosesc. oxid de zinc. pielea. Baia devine mai plicuti. pudra de talc. cu pete.

Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. 2. ce se folose~te pentru fa$%. degetele intinse pentru a curiifi palmele.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii .537"). Miiinile trebuie desacute. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. iritii pielea. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. Urmeazii fa~a. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. resturile de lapte . strlng pumnii. pieptul. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. Sugarul este intins cu fa@ in sus.Se incepe spllatul ochilor.27 . hliiturati scutecul ~i Fig. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. siipun sau lotiune. Fig. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. o gilleatii pentru scutecele folosite. picioarele p spatele. 2. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. Unor sugari nu le plac aceste manevre. continuati cu giitul. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. sugarul fiind i culcat pe o parte. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. Se incepe cu ochii sugarului. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. un prosop. bratele ~i miiinile. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. care. vat2. ace de sigurang. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta.25 .26 . Se schimbii vata la fiecare ochi. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. 2. Fig.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. iar scutecele intr-o gileatii. scutece curate. dacii se usucii. membrele inferioare. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. uneori plhg.

~ spele i zilnic fa@. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Franfa). se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. ghtul. Atenfie la sugarii mai mari. sub capul qi trunchiul sugarului. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. temperatura convenabili este in jur de 24°C. La sugarii hriiniti artificial. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Sugarul fipi. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). scoaterea la plimbare. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". cu capacele deschise. pieptul (phn3 la "brhu"). biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. anurnite boli etc. de educatie ~ide civilizafie. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. boneta. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body".i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . La astfel de sugari ~i de copii rnici.) se poate face numai baie paqiali. Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git.4.a "Pampers"-ului. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. dar nu cu mhna. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. qosetele. la sugarul mai mare ~i la copil. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. Nu este recomandabili o or.30-20). cilitorii. Pentru nou-niscut. Este recomandat un termometru de cameri. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2.5-37°C. ulterior. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . Cada se umple numai pan5 la jumiitate. mhncicioqi. chilotii absorbanti (Pampers). Nu suntem de acord cu asemenea opinie. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. 2. va fi inf3~at. Baia general. respectiv intre 9 qi 10 dimineata.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. obi~nuirea copilului cu un anumit program. . de d i r e . Uqile $i ferestrele se inchid. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. Scutecele. ceva mai sus. Pregiitiri Temperatura camerei. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Daci inciperea este insuficient incilziti. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. dupi aceea. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. la introducerea in apa de 37. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite.4. inclusiv vara. body sau chiiqutele. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. pentru a se evita curenfii de aer. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. Orarul biiii. la sugarul rnai mare. iar rnai tkziu cu simful ordinii. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . mhinile ~i picioarele. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d .

la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. astfel de spilituri. urechile. Nasul nu necesiti o curifire speciali. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul.26). Unii medici propun mamei tinere. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. . puncte de plecare pentru infecfii. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . dintr-un vas pregitit in acest scop. D a c i este murdirit cu materii fecale. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. fie cu o bucati de . scobitori. risci s i provoace eroziuni bucale. . care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. dezbricafi-1. Luafi sugarul din pat. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. nasul. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. fie cu o minuqi. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali.Mama si copitul ajutati de tati. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. 2. pentru c i poate viirsa. Sugarul este apoi introdus in baie. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. P h l se spali la u n n i (pag. Nu se foloseqte sipunul. aviind qi rol de ricorire. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. 84). =i experienti. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. in zilele foarte cilduroase. ci fie cu mana neinveliti. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. inmuiati in api cildufi. efectuate de miiini neexperimentate. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. stoarsi qi rkuciti (rulad). iar degetul mare inconjoari u m h l ) . fie a1 gambelor. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. baia se poate face la pranz. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. 2. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. Urechile. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. respectiv ochii. . Gura. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). De amintit c i atunci ciind este dezbricat. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . Se incepe cu ochii. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri.s i nu fie nici prea flimiind. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. Cutele trebuie s i fie bine uscate. 27). Tehnica b5ii La inceput se spali fata. gura. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . pe masa de infiqat. sipunirea se poate face direct in api.in timpul verii. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi.nu imediat dupi masi.

se zbate etc.28 . Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. 2. Unii copii sunt temiitori. fntoarcefi sugarul pe burtii. 2. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. dar cei mai mul6. circulare. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. Fig. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. pentru cii nu avefi decdt douii mani. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. capiitii curaj. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit.phzii. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. Fig. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii.29 . Cu m i q c c fine. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. pielea copilului.31 . se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice).$i phi necesits o ingrijire special%. 2. de la cap p h i i la picioare. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii.). sugarul incepe sii dea din picioare. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. il fine@pe spate. Copilul p a t e fi iinut qi invers. copilul va fi "qters" . 2. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi.30 . Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii. cu acelaqi mod de apucare. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. Fig.Spllarea fetei anterioare a corpului.Sugarul se introduce in baie. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. Cdnd se simte in aceastii pozifie. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. Fig. organele genitale r b b d n d la urmii. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. Eventual. Ajuns pe masa de inrqat. fie pe o parte. Prindefi copilul de subsuori.

orice sugar agreeaza' cu timpul baia. zemui?de ale cutelor pielii). copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. bldndete. Unghiile. aceste pliuri sunt greu de qters.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. 2. . indeosebi pe fa@. Chiar dac8 plkge. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. Nu se "~terge". Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. in timpul transferului.33 . Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . c k d p a t e sta pe qezut. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). El p a t e sP se ba8ceasc8. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor.prin tamponare (uscat) cu atentie. sistematizare. sugarul tot trebuie scadat.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). se zbat.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. cu o compres8 umed5. in grab8. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. Daca unghiile sunt prea mari. urechilor. se svhtZi prin tamponament. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. Fig. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. Mai &iu. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. durata imbzerii se va scurta. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios.2. spatiul popliteu . dup8 vksta de 6 luni.32 . jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. sugarul se poate zghia. fmbra'catul. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului.ochilor. temperatura necorespunz3itoare a apei. se contract& La aceqtia. ci Fig. subsuori. cutele gltului. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. Daca' totul decurge perfect. calm. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic.sub genunchi -.Pampers). nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului.

La bgieli. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde.5. nici Z ace de sigurang. ochii sau nasul sugarului. bineinleles. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. Scutecele se folosesc zi qi noapte. fn funciie de bugetul.34 . Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Organele genitale La fetile. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. 2. c h d este obosit qi destins. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. La sugarii nervoqi. De asernenea. uscat. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). ci mai tiirziu. Chiar dacg sunt mai scumpe. care se zgbie pe fag. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. La urmiitoarea schimbare a scutecelor.4. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. umezeala rgmiine pe piele. Spre 2% mi. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. nefiind nevoie de inmuiat. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. fiind mai mult chiar deciit util. tradiiia $i de modul de infuaqat. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. fn plus. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. . cglcat.Cu toate acestea. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. dupg mas5 sau chiar in somn. mama freac2 ~i kit5 pielea. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. sp2lat. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. 2. De fapt. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. crema trebuie din nou i n d e p h t i . marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3.

succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . 7. Chilot impermeabil. cilcat. 2. a mdngdia. scutecul de protecfie se arunci. sipunire sau inmuiere in detergenfi. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. 6. Ace de sigurang. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. uscare. Scutec din finet (museling). Pampers. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. din fesituri din bumbac sau din finet. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. la invelirea sau acoperirea sugarului. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Scutece pstrate din tesut-buret. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. momentul schimbiirii. 4. 3. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate.Necesar minim de scutece: 1. impotriva scurgenlor. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. Cele mai bune sunt din voal. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. de asemenea. Chilofii impermeabili (6 perechi). moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. in acela~i timp. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. 5. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. de forme diferite. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). Ele impiedici. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. a risfifa. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. infiinpti in 1837 in Cincinnati. 2. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm.35 . Scutec triunghiular. Acest scutec a primit numele de Fig. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. clitit. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice".Mama si copilul absolut necesarii. Sunt uqoare. spilare in mai multe ape. Chilot dublat.

protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii.36 . El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. impermeabil. De asemenea. Pampers. 2.a . n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . 2.36). 6 . Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie...i csldurii corpului.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant.straturi interioare. De asemenea.banda moale pentru talie: b . iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii.i retentie format din dous straturi.banda adezivj de kchidere.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. care las5 a e n ~ sB l circule. rezistent la ap5. . deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut.37).care ]as5 pielea s5 respire. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii .pliurile din jurul picioluelor.. Scutecele Extra Dry sunt. de asemenea. mai uqoare si mai eficiente. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. c . avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. 2. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. cu o putere mare de absorblie. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Fig. Datoritii mi~ciirii.

in casii nu este necesarii boneta. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. 2. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti.36 vi 2.pentru greutate de 7-18 kg. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). timpul iernii. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte.strat de absorbtie.pentru greutate 9-20 kg. frotir. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. Midi . Ciimii~ufele mQneci scurte. d . plnzii albii din bumbac). Maxi Plus . Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului.4. b . finet.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. iar pieptkavele in spate. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. pentru a-1 apka de aerul rece. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. Junior . Sunt necesare 4-6 buciiti. i n timpul verii. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2. Ace de siguranp. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. .pentru greutate de 3-6 kg. Boto~ei.37 . Se preferii cele din bumbac. Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii.stratul superior. e .sistem dublu. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen).strat exterior. ci o piil&u@ de soare.Fig. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian.strat de retentie.a .pentru greutate de 4-9 kg. c . A 2. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Sunt necesare vase buciiti. Sunt foarte practici. Maxi . au forme diferite. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. .6. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari.pentru greutate de 12-25 kg. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate.37. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii.

Sector 2. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . agent. importator unic Vintila. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU.L.R. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice. nr 7." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S.

.

tA .Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii .rllLi es. le ua primi prin piele.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. care va pliinge ~i va fi nefericit. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. -1 . * /'- ( 2. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. .e mni . departe de pielea bebelu~ului. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. d) Mai mult. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. piistrind-o uimitor de uscatii.. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului.LPampas pielea copi. c.fncd din prima z i dupd nastere. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul.scutd. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. De asemenea. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. 3. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. pielea pe bebelugului. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. [ . Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5.

.Y.' .

schimbarea scutecelor se face dupti masti. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. nu dupti fiecare miciiune. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. De aceea. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei.4. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. pentru ca umezeala s3 se usuce. regulate. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat.7. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. banane . au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). urina p a t e sti irite pielea. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili.in verde inchis. cu scutece curate ~iuscate.). o past$ bine formate. fnfa'qatul corect. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. cu miros acri~or. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. la aer. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. crtiptituri etc. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. In caz cti este "curat". compactii. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. nu se schimbti scutecele. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. La schimbarea scutecelor. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. spanac . Erti reziduuri.). la intervale de 3-4 ore. ins& va fi schimbat des. in prezent se folosesc. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. Dacti fundul este deja rap. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. La sugarii care regurgiteazti. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). iar pielea nu este iritat3. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. Uneori sugarul inftiyat plPnge. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi.in cilrbiziu. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe.2. care duc la rtini ale pielii. In mod o b i ~ n u i t . hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. scaunele sunt rnai inchise la culoare. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. spre deoseboire de trecut. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. in orice caz. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. cu schimbarea se poate face mai rar. 3 ltisa$ cgteva minute gol. Pe de altti parte. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. aplicari in strat subrire o cremti calmants. Morinaga (Japonia). in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. Dacti este ud sau murdar. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala.mai inchis etc. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. Similac (SUA) etc.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. dupti baie ~icPnd este pus in pat. la fiecare schimbare. in general.

Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@. 6 . 7 .). 9 .Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri. Se fixeazg cu ace de siguran@. cr5p5turi.zolva situafiile ce apar (roveag.Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga. 8 .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. 3 . 4 . 2 . . 5 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. 2. Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . Fig.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei. I .Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc. nevoia de mi~care etc. 10 .38 .Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.Redublati acest plan.fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime".

2. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. Folia se ti-age mai sus plnj. 3 . iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. cu mai mult folos. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).h m a t u l cu scutece fesute. incheiatii cu capse). Fig.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj.n. legate cu deasupra buric!lui. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. Dacj.inaSatul nou-n5scutului (n. 2.39 .38) piin5 la centura sugarului.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig. cu o funds.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 . Colprile foliei se fixeaz5 lateral. I . C . sub spate.41 . 2.n. Fig.infigatul sugarului mare. R . R. 2. .Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5.).Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.40 . 2.) la mijloc.La n. clte o funds. A . A.Fig.40 Fig. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. 4 . partea de sus a scutecului se va fixa inapoi.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. In loc de folie se poate folosi.

Mama $i c@ul 2. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului. nylon etc. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii.Botovei de 12n. I . 1 . 8 . 3 .Mlnuqi din 10 .celulozii.CiImql de noapte cu cordelwe. Ciimii~utele. anirnala' (lhii). Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l .se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac.Obiecte pentru bnbrlcat.pe timp cald.bonetele.Jacheta.ChiloH sau pantalona~i frotir. 2.8. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).care pot strangula copilul. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: .9 . pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. 5 . 4 .Costumq. . Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. in). . adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@.Sac de dormit. crylor.nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. 7 .Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. 1 92 . fibre artificiale). 6 . se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . 2 deget. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor.nl. Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. arti$ciala' (fibre de lemn . sintetice (tergal. . Fig. Textilele sintetice sunt practice. Trebuie sii fie practicii.42 .pieptiira~ele.Clciuli@ (bonetl) de bumbac. miitase artificial%.).4. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.Salopeta-pantalon.ChiI~ute. . Din piicate.imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. .

Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. de miirimea saltelei. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. fire de cocos.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. i ~ i schimbii pozifia. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. frotir sau jerseu. care se aruncii. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. .. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Sunt necesare douii piituri. piir de animale. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine.se alege cu multii grijii. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. la care se mi~cii mai mult. cu imprimeuri viu colorate si. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. bumbac tricotat. dacii este posibil. dar nici prea mari. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. Sunt practice cear~afurile-plic. care ar irita pielea. 2. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. sau este plimbat in anotimpul friguros. de culoare albii.4. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. molton sau prosop-frotir. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. . Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. Repetim.9.4. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. Doi saci de dormit pentru noapte.10. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. din material moale ~i usor. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. anotimp rece). tot lavabil. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). se intoarce. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). 2. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. 0 pliipumioarii . deoarece aceste substante.

Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. Se aleg ligheane sau galeti solide. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. Apoi se intind la aer. pieptsraqe. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. Planijicare. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5.). Sacul se leag5 bine. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. hepatit5 epidemic5 etc. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. in timp ce radiatorul le ingspreqte. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. pot provoca inroqirea pielii. se va recurge la g5leti obiqnuite.indiferent ce spun fabricantii. De asemenea. Uscarea lenjeriei.) se spa15 normal. dar niciodati in camera copilului. salopete etc. Cilcatul. Obiectele de l h i se spal5 separat. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. Se m n c 5 schimbul complet. la domiciliu. inclusiv ambalajul de plastic. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. in primele . dup5 ce se cur5t5 de materii fecale.5. deoarece s-ar decolora. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. de preferin@ la aer qi soare. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. piodermite. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. greu de transportat. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. La dou5 zile muqamaua se schimb5. cu ap5 cddut5 qi sapun. fntrefinerea chilotilor impermeabili. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. pe s h e montate special pentru acest scop. Dac5 se folosesc bactericide. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. bonete. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. cearqafuri. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. pe Iiing5 ap5. Celelalte rufe (ciimgqute. Mugamalele. i n colectivitiifi. Presatul. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. cel putin qase scutece. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. De aceea. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele.

.

cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din .Dificult5ti din partea copilului. nu are grij5 s 5 . afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. s5-i organizeze programul. o de energie p de bani.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. optim pentru produsul de concepfie. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. . pgstrarea repausului la pat.). de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . .). fntri adevilr. mare sacrificiu din un partea mamei. h noianul de griji. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. La ie~irea maternitate. in astfel de situafii. Limitarea eforturilor fizice.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. orarii fixe). impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. mure economie de timp. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele."Laptele meu este prea tare". mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. tennin5 al5ptarea. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. alimentaiia corect5 ~ i mai ."Laptele meu nu convine copilului!".Jeliffe. in . mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. a~adar. cdt . Din punct de vedere practic. parte din lapte ra'mcine neevacuat. a1 unui sugar furios. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. turtit. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. gre~eli tehnica al5pdrii etc. pe l h g 5 indemdnare. cr5p5turi sau abcese ale shilor. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. nu calculeaz5 dilufii. ales. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui.ti in cursul intemkii in maternitate. probleme de estetic5 a sdnilor.B. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. retractat etc. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. griji p cheltuieli. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. Ala'ptarea constituie. Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. este necesar5 o intreag5 tiin in@". conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . fire~te. . infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte.Sfaturi stupide."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". . vor pretinde. de-a lungul multor luni. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. J. secretia de lapte scade). de incertitudini. ea nu sterilizeaz5 biberoane. concentrafii ~i adaosuri.). specialist american in alimentafia copilului. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. . de dureri. Pe plan psihoemofional.

Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. gurii si nasului. Acasi va alipta singuri in cameri.5.alimentafia la cerere.6"C (rectal). fiecare in felul lui.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . Sugarul va fi pus des la sin.sa' nu inghita' aer. .infeleghd prin aceasta: .vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . inmuiate in a p i cildufi. . zile in qir qi la toate supturile. 2. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. cei rnai importanfi sunt: . sii nu i se faci observafii. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. in prealabil tiiate scurt. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. .unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. intre mese. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. mama se vii spila cu griji pe m2ini. nu este necesar adaosul de lichide. liuza trebuie s i fie calmi. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. - . Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. in primele zile qi chiar rnai tikziu.1. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. . . .~upt. . Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". areola qi pielea din jur. se vor goli s h i i prin muls corect. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. pentru a evita aparitia "febrei de sete". Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. inclusiv noaptea.s6fie culcat imediat dupa' aceea. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. la nevoie.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . care o sustrag. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). imediat dupi fiecare supt. Dupi opinia noastri. c) fn timpul c2t alipteazi. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. Solufia de acid boric. dupii c2teva zile de viati. . Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. dorinta si voinfa de a ala'pta.con~tiinciozitatea. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". iar pe de alti parte. nu va prinde bine mamelonul. Dacil sugarul este liniqtit. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. recomandati at2ta vreme. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. daci secrefia de lapte nu este suficienti. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. dupi un orar elastic. b) Un nou-niscut la termen. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. se spali mameloanele. toxici pentru sugar.1. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. rni~cirile normale de supt.sa' nu adoarma' la scin. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. Uqor de spus. fn continuare.armonia viefii de familie. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. pentru a fi complet golit. cu greutatc normali. punerea regulata' a sugarului la sdn. sistemul se numeSte "rooming-in ". iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. Orice nou-niscut normal executi. va suge cu intreruperi.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). in perioadele c h d este treaz. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. . Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante.sa' prinda' mamelonul ~i areola. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. va inghifi mult aer.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. daci temperatura sugarului este sub 37. sugarul vafi pus la ambii scini. "tehnica" corecti a aliptikii. el va deveni nervos. valabile de altminteri at2t la maternitate. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. . f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. o necijesc qi il tulburi pe sugar.

2. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. sprijinind picioarele pe un scaunel. Fig. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. la domiciliu.43 . Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. W Fig. 2. 2. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). in primele n zile.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. in acelaqi timp. cu sp2tar (nu pe marginea patului). compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. sprijinind picioarele pe un sciiunel. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte").44). liiuza va aliipta sGnd i pat. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii. Mai tkziu.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. pe un scaun comod. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. cPt qi penhv sugar. Mama va sta culcat5 pe o parte. c h d mama s-a restabilit. 2. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. Cu cealald mPnii mama va fine shul. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. cu capul in unghiul format de brat si antebrat.44 . . aliiptarea se face in pozifie qeziind. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului.Algptarea in pozitie culcatti. 2. Fig.43).45).45 . cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. care determid durere localii. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii.2. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii).

.

fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). cu stomac ce se evacueazl rnai repede. 12. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. La sosirea un din maternitate. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. De atunci. incllzire etc. 21. el este ajutat pe aceasti linie. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. la formarea de copii rlsfitafl. cu 7 mese fn 24 de ore (6. fn mod sigur. la intervale neregulate. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. dr. in timpul zilei. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". fn Statele Unite. Dupi noi. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. cu o pauzi de noapte mai prelungia. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln.). Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. Cum se stabile~te orar de alimentafie. Cu timpul. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. noastrG. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. 23. 18. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. ea t n s i ~proaspiti maml. de aproximativ 10 ori pe zi. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. chiar dacl pllnge tot timpul. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt.30. sugari care adorm in timpul suptului. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. D. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24.16. orarul strict de aliptare. ci este alimentat.La noi. 20. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi.se chinuia. fn cursul ultirnilor 50 de ani.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). care . disciplinati. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). fo@du-se s i . La doui sZiptknhi. Simsarian. In deceniul al 5-lea al acestui secol. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. fn general.30.ticopil. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. El nu mibiincl. fnsii. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. sugarul s i nu fie luat in seaml. 13. incacau acest program &inici o autorizare. ci diminearn. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. s-a respectat. ci este culcat". 15.ascultihd de i sfaturile medicale . 9. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. el nu d o m e . La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. Cei rnai mici. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. caracteristicile propriull. din 1942. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. A. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. contrar opiniei generale. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. gisind motiviki psihologicel. Rolul sugarului este pur pasiv. Rusescu. 9.

nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. de la inceput. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului.5. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. dar cu mici variafii. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. iar la alfii dup5 3-4 luni. in plus. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. este fliimand ~i nu creyte in greutate. sup5rZri) a mamei. -. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. Ritmul de 4 ore. colicile.1. timp de rnai multe zile. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. 2. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului.18-22. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. . si mai sigul. dac5 intervalul este de 3 ore. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. .Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. la care el reacfioneazg automat prin plans. . se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. ori la 2 sau 3 noaptea). impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. inainte de a ajunge la conclu. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. agitatie.3. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. caut5 sbnul. in perioada de nou-niiscut. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. ceea ce duce. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml.). Ratia alimentara iil prima luna . isi suge degetele. 0 impQire ordonat%. num5rul scaunelor. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. intre aceste dou5 mese. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. la i n f k a r e a precoce. Dup5 circa 3 luni. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). Invers.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. Un alt semn. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6.10-14. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. cat si programul ei zilnic de activitate. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. Agitafia. c) factori ' Cift.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini.

4.in caz de mameloane mici. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". la unele prsnzuri. Sugarul caud sii apuce mamelonul. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. consistenta vi forma. d5 de asemenea. Este de dorit ca. pe cit posibil. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul.. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I .10 zile. din piicate. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. de o serie de dificultiiti din partea mamei. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini.1. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. Cum se administreaza' completarea. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. Instalarea secretiei lactate. de rnai multe ori pe zi. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. $ . dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. h i astfel de situarii. aduce citeodatA o oarecare uprare. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. De multe ori. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. cat vi psihic. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. inainte de a-1 pune din nou la s h . inainte de a avea timp sii se enerveze. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). De cele mai multe ori. .5. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . aliiptarea se izbevte. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. rezultate bune. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. P > t e 2. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. . mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. se p a t e ajunge la evec total. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. la ambii s&i. uneori. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. dupii fiecare supt. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. pentru a dorrni in timpul noptii. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. h prima zi. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare.

Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . sipunul. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. apare febri. Supturile. survenind in 20% din cazuri. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. infofolirea. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Daci sugarul continui s i sugi. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. inainte de fiecare supt. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. frecarea de citre imbr5cMnte. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. eventual. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). devine dureros. daci se continui aliptarea. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. Pielea este r o ~ i ecald5. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. de trei ori pe zi. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. mai ales in primele zile. Mameloanele ombilicate. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. 0 tehnicii bun5 le poate evita. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. Mai mult. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. acest procedeu alini instantaneu durerea. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. S h u l se umple repede. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. se umfl5. hidrocortizon silsau antibiotice. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. dar in general este adesea preferati de mame. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. Nodulii.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. Cra'pa'turile sunt frecvente. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului.2. insornnie qi neliniqte. durerea va fi atfit de vie. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. iar In general . Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. o pozifie incorecti a sugarului. dar nu sunt intotdeauna eficace. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea.

nu o recomandiim. durerea. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. ceai. de obicei. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. treaz qi sbiitos.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. ci cuprinde intregul sln. lapte de vacii. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. ei sunt foarte somno- . intiirirea sfinului. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. se recomanda' de asemenea. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. timp de 10-15 minute. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. pus la s l n . Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. culoarea (verzi. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. alburii) qi consistenpi (grunjoase. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. Durerea $sau umflarea scinului. Astfel de tulburiki (umfIarea. in astfel de situafii este rnai bine ca. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. False dificulta'fi. semilichide. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. apii de orez halimentafie. a alcoolului pur. qi adesea se ajunge la in@rcare.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. "tari"). Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. poate apuca areola intre buze. durere localii. consistenpi mode.) qi. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. evitarea sa'punurilor tan.1. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. ungerea cu lanolirxi. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. Se va purta lenjerie uqoarl. turtit sau scobit). v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. Alteori insii.5. b) Alteori. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. Slnii se vor spila cu apii rece.5. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. in loc de stoarcerea shilor. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. care devine umflat. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. 2. care se schimii des. galben-aurii. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. personal. consumare psihicii etc. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. tare. tulbura'ri digestive importante. in rezumat. dupii suptul copilului.

utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . mulgdndu-se apoi laptele r5mas. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. ur Biberonul este du. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. noun5scutul va fi pus la repaus total. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. proba suptului. Alteori. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. care se deschid direct in afar5. Ca atare. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. decdt pentru un motiv major. in caz de secrefii. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. De obicei. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului.lenti. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. mult $i inghit mult aer (aerofagie). inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. neregulate. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. bruscarea acestuia in timpul suptului. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. a mdinilor $i a picioarelor). cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. la scurt timp dupii supt. cdnd la biberon.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. Sugarul. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. apoi se opresc ~i adorm. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. cdnd este pus la sdn. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. chiar cu pipeta. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5.. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul.De aceea. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . Cu timpul. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2").). nervozitatea ~i nepriceperea mamei. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5.. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. Refuzul de a suge. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. . Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. chiar dac5 au o greutate normal5. sunt rare. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). starea de tensiune nervoas5 in familie. administrarea in exces de ceai intre mese. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului.

dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. deoarece anticorpii care se gisesc . devenind sclava acestui mic tiran).rnai W u . pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. se enerveazs vi reincep s5 urle. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. infestarea cu SIDA. n Milupa HN 25 etc. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese.).).. Alfii. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. plhge. moi sau lichide. verzi. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. Nu se intrerupe algptarea. c2teodat2 explozive. iritatk predispus2 la infectii. cu timpul. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. cancerele. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. Sdi 1 - Falsa diaree. ap5 de orez. dac5 adoarme. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. anemiile grave. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. encefalopatiile. rnai infometali. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). intoxicatie. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. Pus in pat. Ava cum am amintit. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia.cu biberonul. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc.6. psihozele grave etc. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie.meningitir etc. Secundar. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. 2. insuficienp cardiac$ ciroza.in cantitate mic2 . unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. ivi sucesc capul in toate p w e . Contraindicarea al5pt5rii este eronatg.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. ei fip&se zbat. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. Acestea nu vor fi ore de supt.Mama # @lul uite cd. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h .5. Boala hemolitica a nou-na'scutului. el sirnte imediat.1. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. se trezevte. insuficienple renale. rnai vioi. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore.ci folosi scinul. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. scaune dese. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. E astfel de situatii. cu sonda. incearc5 din nou ssnul. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. Din pgcate. cu lingurip sau . fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient.

care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice. ouii. ciocolata. fiinoasele. usturoi. unt sau margarinii. d e ~mama are lapte suficient.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. L a unele mame.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). Grijile . un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). sarea.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui).in timpul aliiptirii. margarina).i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. fructe. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. came sau peyte. piitrunjelul . modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. varza. apii etc.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. in schimb. vinul in cantitate mare. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. de niiscociri. ceai. scaune rnai moi?). acesta plfinge cu disperare . unele condimente sau salate). somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. alcoolul ii face somnolenki. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare.2. lapte sau iaurt.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . un aport lactat de 750 ml pe zi. un aport de lichide de cel pufin I.5litri/zi. de cel pufin 1. dintre care citiim: ciocolata (agitii. . In unele c w i sunt diverse interdicfii. brgnzeturi. uleiul. sub formii de lapte sau derivate. pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. un num5. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). in unele cazuri. fiiinoase. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. in propoqii diferite. leguminoasele (fasolea. de obiceiuri. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. necesare combaterii setei. i Pe de altii parte. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. ci . scaune mai numeroase. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. de fantezii destul de derutante. sunt viitbiitoare pentru sugar. . Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. 2. yunca. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. prazul. De asemenea. biiuturile alcoolice.5 litri. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. cartofii priijifi. lnterzicerea vegetalelor (fructe. dulciurile. ouii. compot. cafeaua yi ceaiul agitii.). colici. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" .rea uscatii). maz5.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. zarzavaturi) constituie o greyealii. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. laptele curge din mameloane intre supturi. De asemenea. sliinina. mama va consuma lichide (lapte.5. peyte. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte.) dupii astfel de alimente. . Al6ptarea decurge nonnal. diaree etc. dulciuri. dupii cbteva siiptiimaAni. lintea.

Purgativele. Siinul (manzelonul. regiunile inghinale. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. oul moale. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. viafa complicad de familie (vizite etc. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. mama se va spci'la bine pe miiini. frotir etc. cutele de la g2t (in general. zonele ce transpiri mult). drajeuri sau picituri. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. . sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi.dupi baie se folose~te lenjerie curad. nu in cads. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. Lenjeria va f i curati. manza va sta cu siinul descoperit. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. daci mama are obi~nuinp. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. prunele. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. vegetalele in general. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. Daci alimentatia este echilibrati. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. axile. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). Igiena corporala'.). salatele de crudititi. ingrijirea copiilor mai mari. fmbrdca'minten mamei.i. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. . determin2nd scaune moi la sugar. dar cu misuri anticoncepfionale. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. daci este posibil. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. Munca fizici excesivi. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. Vafi evitata' oboseala. la ael. care trebuie luati de mami.imbsierea se va face cu dus.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. lipsa de odihni de noapte. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. ava cum s-a recomandat mai cus. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . perele. . Mama va face d u ~ zilnic. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice.pentru a evita ciderile prin alunecare. trec in lapte. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. cordoanelc. Daca' este ra'cita'. bineinfeles. Nu sunt recomandate fustele. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. schimbati zilnic. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini).) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. sutienele str2nse.Mama si copilul sexuale sunt. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. rochiile. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. face un masaj. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). Girnnastica are un efect favorabil. in acest caz. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. va . este somnolent. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. strinuti sau regurgiteazi. tratarea cariilor. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. p2inea neagri. chiarin cantitate mici. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . . Vitamine. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. Ce medicamente se elimim" prin lapte. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. in afari de vitamina D. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . .

Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. curiitenia generals. Mama va fi rnai pufin solicitat5. cel pufin aparent. consemare. . se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. hormoni) continute in laptele uman. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. civilizatie. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. igien5. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5.ni@la sin. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea.). nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. pusi intr-o pBlnie steril5. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. ridicarea de greutiifi etc. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. mediu rural sau urban. traditie etc. Y evit5 e durerile de ale". Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. educatie. prepararea gi administrarea laptelui. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. Totu~i. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. Este necesari rnai mult5 odihn5. laptele contine un mare num5r de microbi. Szlgantl poate . de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. c5m5qute. tot la fel ca sugarii hri. Pe de alt5 parte. cu simtul rgspunderii. de germenii fennentatiei lactice care. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate.5. indeoyebi. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari".frigidel. unguente etc. Asemenea treburi se amBni sau. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. ambalare etc. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. Uneori.5. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. Pentru u7urarea muncii. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. secretia lactat5 poate s5 scadi. A 2. ereditate.3. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. De asemenea. cel putin. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. se fac intr-un ritm lent. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. obligatii sociale). se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. spoitul peretilor. in familiile nefavorizate (economic. Este vorba. educativ etc.

in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni.Tetine.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. Se procur5 rnai multe. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. unde se vinde lapte pasteurizat.. 1 pentru sucul de fructe. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. bacili coli ~i bacilii dizenterici). Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. se imbrad un halat curat. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. Vezi pagina urm5toare. Laptele trebuie fiert 10 minute. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. . Este nevoie de 10-12 tetine. . laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). . ferite de praf. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. in lips$ o pivnig rece este suficient8. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. fie c5 este prosp5t. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine.2. dupi care se qterg cu un prosop curat. curate. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun.3. . cu capac. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. In timp ce fierbe. ambalat in recipiente de plastic. . Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. . Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi).3. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. Lmediat dup5 ce este muls. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'.5. inainte de folosire se opiiresc. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. . iar cel de seara la mesele de dupi ora 19).yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. preg5tirea dilufiei laptelui etc. De asemenea. cu capacitatea de 3-4 1. pe suporturi speciale. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. . fireqte. De aceea.1sita' deasa'. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5.1. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. de carton sau de sticl5. aceia care provoac5 bolile. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. in dulapuri. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos.). Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. Se r5ceqte apoi brusc. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat.Biberoane. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. 2. inainte de muls. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. el nu rnai poate fi dat sugarului. 1 pentru ceai. deoarece compoziiia sa este rnai constand.5. 2.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. dup5 depi~irea acestui termen.

2. ..I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). . Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii.I mamasurii 5 g.46 . de . insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml.2 cutii din plastic cu capac. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. . pentru a fi cliitit ulterior. care rezistii la fierbere. tetine. cu capacitate de 250 ml. pglnie. Mai tkziu. fabricat din sticlii transparentii. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. . .I fiigider (de mare important. . Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. . unde pot riimhne grunji de lapte. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului.!). capace pentru biberoane. .2. cind va avea timp. recipient gradat. dar sunt rnai scumpe.I mixer. cu ajutorul unei perii speciale.I cutie cu bucci{i de tifon sterile.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. Fig.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii.I rciziitoare de sticlci. perie pentru sticlii. . Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. untului sau uleiului. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. cutit. Dupii fiecare masii. . cutie din plastic cu capac. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. din materiale speciale.47 . .. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. Fig. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. lingorip. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special.I tel pentru amestecul pireului.

Daci orificiul rezultat este prea I larg. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. in familie sterilizarea se face prin fierbere. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. tetinele devin moi. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. cu timpul. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. respectiv. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d . fierbere sau chiar de la perforare). I 112 . I - Fig. pentru ca s i le dispari mirosul.). &iputere. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut.caldi. Se folosesc modele care se pot intoarce. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. Daci orificiul este prea larg. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. Tetinele. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel.daci este posibil . Se cliteqte bine. lipicioase. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. iar sugarul. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. lapte cu adaosuri etc. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Dupi folosire. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi".48 . tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. nu se arunci tetina respectivi. din material plastic sau silicon. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. se scuturi pentru a se scurge toati apa. Pentru creqterea durabilitiliii. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund.Spillarea biberonului. laptele se scurge cu vitezi. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. Daci se procuri tetine =i giuri. i ' Sub numele generic de silicon. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. De altminteri. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. care se fixeazi pe un dop de plutil. de preferat sau "ncruce"). Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. 2. Sugarii prea mici. se z v h t i .

Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. Tetinele cu trei giiuri. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. Nemodificat. 213. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. htr-adev%. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. numai ca o solufie de compromis.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z .5. grgsimi).neputiind inghiti repede. se va adopta. se va folosi un biberon. Prin adaosul de ap5 (112. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. ci rnai mult ca adaos la . Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg.3. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. II si 111).15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). uneori. la nevoie. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. cu riscul unor tulburilri grave. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu .10 g pesmefi pisati 10 g griv . ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. De asemenea. Zahararea.. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. precum si in proporfia dintre diferite minerale. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. zeamil etc. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. la indemhi. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. dup5 utilizare.5 on). Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). metabolism. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". dou5. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. intr-un loc anume destinat.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. 2. ciint5rirea alimentelor. la nevoie.3. nu se va amesteca cu vesela restului familiei.

laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. acid citric etc. Pentru a fi folosit &ii riscuri. la nouniiscut ~i sugar. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Adaptarea individuali. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. trebuie sii se fin5 seama de: . Nan. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). pe hfelesul ei. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. Beba 1.produsele industriale. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. . socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. mediu rural sau urban etc. de v h t i ~igreutate. Similac. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. Dimpotrivg.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Nutrilon. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate.vi prefei-infele sugarului. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. Prin diferitele procedee industriale. obiceiuri culinare). Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. Orezul este constipant. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. Aponti etc. . In prezent. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia.). fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. frigider. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. sezon. S-a ajuns astfel la producerea . Degresarea s-a folosit.). cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. Dialog intre m~icadrele medicale. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. curiifenia in casii. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea).gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. . Acidifierea (acid lactic. iar porumbul este uvor laxativ. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. acidifiate. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. Milumil 1. Intr-adeviir.apetitul . cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. cum trebuie sii p r d z e . Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. fie din comeq. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. traditii ~i observafii empirice. fiind lipsite de gluten. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. porumb. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". fn lipsa acesteia.

(Milupa).12 luni (European Communities Conunission . . 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) . Humana baby pt2 (Humana). Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula). Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . Nutlicare Special.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 . Aptamil 2.Directives of 14 May. 125. 111 Lafel si IV B.3."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . si 2. fn tabelele 2. la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114.ca si laptele uman . Beba (Nestle). Humana 1. c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/. pag. FOLLOW-IJP . Beba (Nestle). dextrinmaltozii.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN".2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. 126 +i 3.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. NOTA.3. NIJTRICARE pecial (Israel). deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. Humana baby fit (Humana). Nan. TABELUL 2.tiul nduptute) . congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Morinapa.) care confin . . Bcbelac (Numicia) Lunile 11. pag 127. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5.formula " (formule sau produse par. Milumil 1 (Milupa).2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA.1.2."partially adapted . LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. 1991j. Nan. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: .1 $i 2.reducerea siin~rilor minerale: . Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L.4% cereale instant.denumire SUA: Similac. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. Folgen-Wlch. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. .112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. Liipttlri de continuare (Follow-up . ' Vezi ~i tabelele 3.). Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa)."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice).Formula.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. B e h e l . z a h k fierte impreunii. pag.1.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.2. Rernedia. Xiorinaga (Japoniai. Tabelele 2. Humana 2.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline).

Humana 1.6 g gr&imi. de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. Nutrilon. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Humana 2. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. (Nestle). Nutrilon Premium. Pepti-Junior). Morinaga (Japonia). Pre-Beba. Elvepa. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. Pre-Humana etc. Dintre aceste produse. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . Sunt formule hidrolizate.). eutrofic. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. Humana baby fit. fn general. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. 0. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. Humana 1.SUA).Israel. Nutrilon premium. 8. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. fn acest grup sunt cuprinse. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Cu aproximafie. in general. Elvetia. Nutricare-soja . printre altele.Silnilac. pe durate scurte. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. a tknidui). Nutricare (Israel).. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. 3. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). 4.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). fn Europa (Germania.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). ISOmil . . Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Respectgnd normele americane. Alfare).43. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). Nutrilon plus. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. Se folosesc in caz de diaree.8 grisimi. Beba etc. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1.2-8. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia.). Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. 3. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Huma OF. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Aptamil2.). pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). 8 g hidrafi de carbon. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa.. Formule terapeutice. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. 2.).Dintre produsele de lapte praf. Pe misuri ce tolereazi bine laptele.3-3. Humana baby fit. Franfa. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici.Olanda). fn realitate.7-1. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. 1 5002 000 g: 8 mese. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc.3-0.12 mese. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. 3.9 proteine. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. Beba 1. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0.All 10. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. 1 000-1 500 g: 10-12 mese. Beba 0. Humana baby fit etc. Nan. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput".

L. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii.B. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. de corectitudine in prepararea dilufiilor.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). Unele mame au tendinla de a forfa doza. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. se preparii uqor. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. in 1973. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. ecremat). de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. nediluat (34-36%0grisimi). in schimb. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. Prin degresare se scad prea mult griisimile. un medic englez. colici). Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. viirsiituri. Adaosul de zahiir. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. apoi le qterge cu un prosop curat. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. procurat direct de la produciitor. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). fnainte de a incepe. Cu 130 g (2. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. "regurgitafii".C. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. J. Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. porfionat in biberoane. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. Nu este perrnis sii se indese miisura. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . La nou-niiscutul la termen. Shaw. C. 2. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral.1-3 g ulei de floarea-soarelui. ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". . Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. adaosul de zahiir. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". la care se adaugii 5 g zahiir. .

49 . h&ia fiind un bun izolant termic. De fapt. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. pentru omogenizarea confinutului. 2. luarea fn greutate.hcglzirea biberonului. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. regurgita@le.fncillzirea biberoanelor.51). in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. biberonul se poate incilzi. h mod obi~nuit. p l ~ s u l . dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi.2. fn momentul alirnentatiei. 2. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. fncdzirea biberonului. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. fX . 2.Testarea temperaturii laptelui.aer.50 . lini~tit. produsul la 5 g. Fig. cici miirimile sunt foarte variate. In aceea~i ordine de idei. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e.Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. materiile fecale.51 .Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". mama s&se instaleze comod. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. Dup3 ce se agit3 bine. modul de a bea. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. LJ - Fig. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . Prezenp bulelor care i 13 Fig. La nevoie. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. h timpul fntregii durate a suptului. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3.

c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". Dupa supt. ca ~iin alimentafia naturals. dupa francezi . lichidul se va scurge in afara. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. Dupa ce elimina "aerul". sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp.adaptate. dar mai ales. pentru acoperirea nevoilor medii. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. rafiile consumate sunt variabile. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . A5a cum am arnintit mai sus. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. normalizeaza peristaltismul. Inainte de a-1introduce din nou in gura. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. data nu datoria. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. Cantitatea (rafia)de lapte. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. Fig.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. Rafia teoretica'. dup5 americani . . fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. fiecare sugar av2nd dreptul. calmeaza colicile. se verifica permeabilitatea tetinei. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei.Schmidt).este adevarat. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi.Ewerbeck ~i E. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30).52 . Lgpturile pentru sugari (dupa germani . Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau.se poate ajunge la inapetents rebela. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. D a c i el nu d o r e ~ t e .1) x 70 g. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. fiecare sugar are ritmul sau.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. rnai pufini . Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi.prima v2rstii. Unii sugari .~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. 2. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. In general. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin.formula). Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. de a . n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. divizat la numarul de mese pe 24 ore. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. ceea ce este frustrant. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. ~i mai bine.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi.

Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. cu variafii de orar de un sfert de or6. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. . in general.pmdusele de lapte .nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri.). sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. aceasta se vaface treptat. . ea face o alegere bun6 (L. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. . Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. . . testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. ci de nevoile copilului. de sot.).Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. . sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . . . este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. de gospodiirie. de prieteni. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc.nu se trezeqe sugarul din somn. alte obligagi gospoda're~ti . Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. va'rsa'turi etc. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. de ceea ce are pofti s6 fac6. De altfel. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. . b trecut. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. moroc6nos qi va suge prost. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. nimeni nu o impiedic6. timpul noptii. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. Din contr6. Daca' este nevoie de schimbare. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. . nici o frustrare. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. La noi in 1x6. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri.Rossant). intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. cu timpul. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. in general.nu se face pauza' intre mese. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. De multe ori.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte.pulbere granulat.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. eventual un biberon in .nu se a~teapta' ora mesei. diaree. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. cu cantita'fi mici. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. el este nervos. .

produse de lapte-pulbere "clasic" etc.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. contrar prescrip$iilor medicale.).). . se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. in familiile rnai putin evoluate (educatie. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii.1 000 u. Sterogyl . . care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. Spre deosebire de trecut. . - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. dacii se respecti regulile de igienii. mama nu a dat vitamina D. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". sindroame de malabsorbtie etc. civilizatie). Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. sugarii se imbolniivesc rnai des. din diferite motive. Vitaminele. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. iar munca mamelor mult u~urati. reprezinti un risc. ci numai doza pe o zi. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. de organismul sugarului. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . care are c unele avantaje: . Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. mortalitatea nu rnai este ridicat5. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. nu se Pnthplii nimic riiu.i. 4 .vitamina D2: 2 piciituri pe zi. Iiipturi adaptate. de fier si fluor. La nou-nbcut. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. Dozele sunt fixate de medic. dacii produsul lactat este bine ales. de continuare). 2 . Produsele industriale de lapte ("formulele". de bung calitate ~iriguros preparat. in marea lor majoritate. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. nu va dubla doza. care trebuie administrate separat. unt. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc.). 6 . Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. parfial adaptate. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier).) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. Dacii intr-o zi. Produsele europene. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. 9 ~i 12 luni. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb.se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. nu au suplimente suficiente de vitamina D. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. g5lbenu~ ou.

care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. Apa.751mg. pierderi mari de lichide (viirsituri.. diaree). atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). peste 6 ani: 1 mg). limba este lipicioasi. VI . Ultimul preparat este o polivitamini. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. in contrast cu 213 la adult. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. sciderea greutiitii. ci rnai tiiniu. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Daci i se d i lapte in loc de api. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u.i. in zilele prea calde de varii. prin alimentatia naturali ~i artificiali. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. deshidratare. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. oboseali. sau de ~i 1000 u. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. VI-Daylin (SUA): 400 u. Disfunctiile digestive. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). 2-4 ani: 0. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. indispozitie.251 mg. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. Sumin excepfional de rar.).i. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. Poliurie (urineazi des).i.50 mg. pe zi. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. Fluorul. 4-6 mi: 0. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie.i.DE . daci se face cu preparate adaptate. Vitamina C. deoarece apa corporali reprezinti 314. in general.viirsituri. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C.i. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. vasele sanguine. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate).i. constipatie sau diaree).3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. polidipsie (sete). Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. . inima. buzele sunt uscate. p l h l n i . sugarul este insetat (urineazi rar. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT.

de asemenea. Orarul meselor. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului.3.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). dimpotrivi. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). s u g h d rnai mult qi rnai viguros. Daci sugarul este aliptat.1. La 6-8 s i p d m h i . iar dup3 amiaza . cantit3fi rnai mari de lapte. 0 parte dintre ei renunti I I . greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. Baia se va face mai devreme. personalitatea incepe s5 se dezvolte. cu tonalitatea vocii. de a-l fine in brate. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. cu mirosul corpului. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. La 4-6 sip&2ni. De multe ori este vina mamei.. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. Sugarul infkcat necesid. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. in jurul orei 20. La riindul ei. cu care se "incadred in viap de familie. iar mama s i se ocupe de sugar. mama . cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . iar cu timpul. somrnu1 devine mai organizat. ingrijit numai de ea. cu mhggerile ei. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. cu imaginea figurii. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. iqi va va fixa un anumit program. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. urmiire~te rcea. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. de preferat de citre mami. care are nevoie de uniformitate. in nici un caz dupi orele 22. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale.spre sear. inainte de penultima masi. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. miinca bine. Daci. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. de incredere. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. %i mai cere o masi. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments.in jurul orei 15. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. iar dupi-amiaza . ALimentatia AlimentaGa naturals' A. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. Sugarul va fi lini~tit. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. de a-l schimba. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. Organizarea zilei. i I . dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. prima mas5 este primiti la ora 7. fat:I ~i va rniyitile mamei.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . la nevoie. El a "propus" un orar. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. a) Alimenta@ain timpul nopfii. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. independenti de nevoile lui fiziologice. ciit qi de programul intregii familii.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. Numai mama (sau. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. este prima manifestare umani. treptat. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan.

in felul acesta. fie o mas5 de lapte de mami. E. G. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. "piele la piele". la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. qi rnai &ziu orele de masi. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. va fi repus mereu la sdn. in cazul in care. are putere s i sug5. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat.vino" ale mamelonului. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. cu plicere. Dac5 un sugar este insi infometat. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. CBnd. De H obicei. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. D. C. fie ceai. La masa urmitoare. contrar aqteptiirilor. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. Beba etc. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. in locul suptului respectiv. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. Al5ptarea. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. repetat qi prelungit. va consulta medicul.) si-l faceii s i sugi continuu. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. Srinii se golesc la fiecare supt. din rniezul zilei. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. E Varia$a apetitului. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. Sugarul adoarme la srin. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna.). s h u l nu este golit la un supt.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. pe Idngi aceste manifest5ri. Sugarul a prins gustul sdnului. Humana 1. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. Din experienia c i la . incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. La rdndul ei. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. cdnd. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. aqa incdt el nu se rnai inprci. fir2 a mai adormi. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. dupi ce a primit raiia prescris5. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. Nan. cu burta lipiti de corpul mamei. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. Similac. mama il va retrage de la sdn. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. B. dimpotrivi. "ciupituri" fine de obraz etc. care va stabili daci este utili o completare. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. fie cu pompa. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. iindnd sugarul in braie. in cazul in care nu are lapte suficient. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. F i r i a-l foqa.

.

7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. compot. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. orez. 8 luni sugari cu scaune normale A. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . deci 130-160 d masi. "Nutricia ") Cereale cu lapte . biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . In sipdmlna a 5-a a 8-a. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi.7 cereale 16 luni Milupa . grsu. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa .prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. orez $i zmeura* (Bebelac. TABELUL 3 . Cifrele sunt pur orientative.. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. orez. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". Nutricia) Cereale cu lapte . banane. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. grciu ~i fructe (Bebelac. bis in tabelul 3. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. morcovi zah5r Cereale cu lapte.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. f%5 zahL) Cereale cu lapte. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. orez. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. orez ~i caise (Bebelac. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. prgjitur5 de cas5. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia".3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe.2. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. grciu si mere (Bebelac.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte .NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. orez. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. respectiv 650-800 ml. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. daci se dau 6 mese. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. c) pentru . h c t e . Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. Rafia medie zilnica'.

&i gluten (orez. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.70 1.30 11 22 0.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.7 6.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.9 2.7 7.63 2.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.5 0.2 0.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.78 15.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4. fiert imediat $ipbtrat in frigider).5 33.95 8.3 84.4 32 22 10 680 300 250 4.O 160 360 97 380 1.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.O 360 380 5.s 83.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.O 65 0.l 1.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0. fn cazuri rare.5 160 310 100 200 3.24 47 9.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .O 19 PoMe 2001820 6. porumb) NestlC. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C). Lichidul de dilufie.l 1.95 53 23.7 1. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.30 8. Nu se indulcesc. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).75 1.4 0.30 2.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).4 8.38 0.o 360 380 50 65 0. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .5 58 18 65 0. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.6 28. cu plus de greutate.15 0.6 67.50 98 0.o 4.o 0.100s 37Z1550 0.lO 69 28. B.o 10 550 340 290 4.38 1.95 0. Se pot folosi cereale "instant". Nu este nevoie de adaos de cereale.32 0.3 81.80 1.7 37 15 12 3.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).O 19 2. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.2 0.6 18 0.6 0. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.230 0.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare). aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I . Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.35 2.30 2.035 1. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.15 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.s 1. In mdiul rural. Adaosul de zahk. Remedia etc.75 13 25 33 7. recoltat in vase curate. la sugarii cu tendin@ la diaree.92 48 7.

nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). Nutrilon.i. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer).Mama gi copftuI sugarului. pe ! .i.i. dar. Beba. 5001 000 u. pe zi. "pe burti". Vitaminele VitaminaD. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. inclusiv vara.i. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. Ei se opresc atunci din supt. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. Humana 1. pentru c2teva minute.i. in general. Preparatele americane (Similac sau similare . Nan etc. De altfel. este agitat dup5 mas%).1 200 u. C. tip5 intre mese.i. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . Sterogyl (3 pic5turi pe zi . in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. in Germania. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Se vor administra 200 000 u. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. are colici. h plus. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului.). Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u.800 u. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi.Nutricare special. regurgiteaz5 sau vars5. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie.). Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. intr-o asemenea eventualitate. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. 800-1200 u.). Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. sau 1 000 u. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1.1 000u. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i.zilnic. mama il va culca cu fafa in jos. de preferat pe partea dreapt5. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. sau tablete de 500 u. Mama va pune o c@5 pe umeri. in @rile anglo-saxone. pentru a evita supradozarea.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu.i. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. in multe oraqe. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. Aptamil. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5.i. nu doanne liniqtit. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. Pozifia biberonului in timpul mesei. in Franfa).i. Biberonul se tine kclinat.i. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului.

iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. inseamni c i totul merge bine. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni.in luna a 2-a. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. in tot cursul lunii a doua. P h i la inceputul celei de a doua luni. Foarte incet. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. nu insi in mod i stabil. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. cu mi~ciiri amplitudine mare. b) A~ezat b u d . Pedaleazi ciind cu un picior. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm).Culcat pe spate. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. sprijinul se face pe antebrate. sugarul nu rnai s d indoit. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. 3. cu cele inferioare in flexie.2 . in miina sugarului. Bratele sunt htinse.1 . se sprijin5 stabil pe antebrafe. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . a) Culcatpe spate. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. Motricitatea generalz. e) Pozi!ia in pat. 3. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). c) Mu~chii bratelor ~idinilor. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. el strhge ~imai tare pumnul. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). 1). 3. degetele . Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). cu membrele superioare ~ i rnai ales. Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. Fig. cu capul ridicat nu prea sus. Fig. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. . sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. ci sti pe cu toracele intins. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. cu brafele dezdoite. Ochii. Cu fiecare . sunt adesea desfiicute. incepe si3 pedaleze. avezat pe b u d . unii demareazi rnai i devreme. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. 3. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. rareori concomitent cu amiindoui. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. iar cele de partea cealalti flectate. D a d aceastii curbi este ascendend.2). membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". ciind cu altul. sacadat ("ca un cosmonaut"). alfii rnai tkziu. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg.

fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. bhturi alcoolice. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. u. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. El se linigtegte putin. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. este ud. fasole uscati etc. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. ee). Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. Limbajul. G2nguritul. Pentru calmarea colicilor recomandh. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. A. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. nu sunt motive de nelinigte. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. in general. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. ceai "rusesc". a fost obignuit s6 fie @nutin brate. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. & emisie de gaze. he. spasmele intestinale cedeazl. invat5 &-gi inteleagl sugarul. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase.) sau consumul unor medicamente (cofein5. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. in primul rind. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. ehe). spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. sl-gi cunoasc5 mama. Survine. e. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. rnai penibil poate. Dacl scaunele sunt normale. apoi reincepe mai intens. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. varzii. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). de agitape. Acest progres este important. miofilin. d u c h d la intoxicatie!). Ingestia anumitor alimente (cafea. el este destins. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u.). Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. a) Tipa'tul de foame este imperativ. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului.P u p cite putin ins5. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. . pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. in ordinea eficientei. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. suride. purgative etc. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. unghiul superior s t h g din zona splinei . care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. ghgureqte. diareea. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. o. B . se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. dac5 este posibil "piele pe piele". Tipetele.

satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. sugarul se liniqteqte. Dimpotrivl. survin seara. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal.miingiiieri excesive. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. este intim legat de ea. suferintele. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. ii mlnglie fruntea. Din contr3. vizite ale prietenilor familiei). "o soarbe din ochi". de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. mhgiiierea fruntii. dimpotrivl. antrenhd f r h h t i i r i . adoarme. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. b) nemul#umirea. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. Eventual. Astfel. La jumltatea lunii a doua.Sugarul are numai senzafii simple. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. auditive. gura. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. cu tot corpul). ciind m h h c l ) . f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. . Dacl fipiitul este acut qi persistent. st2 fn stare de veghe etc. Excitatiile luminoase. fericit. se va calma imediat. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). S t 2 pielea. schimbat. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. Cauzele de nemulpmire. fix qi cu intensitate. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. qi-i va fixa programul zilnic (mese. Afectivitatea. mirosul corpului ei. priveqte numai la mama sa. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. dacl este pus in c h c i o r . imbrlfiqarea. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Perceptia. chiar de la navtere. Gazele din stomac. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. materiile fecale qi urina macereazl. La inceput sunt numai schite de z h b e t . b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. este sediul unui reflex dirijat. neliniqti. sii-1 asculte. inghitite in timpul suptului. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. ciind este treaz. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. La inceput orice mama are e z i t c . de obicei. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . se va chema medicul. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. Mama nu trebuie sii se sperie. qtiind sl-1 priveascl. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. Zrimbetul. mult mai mult deciit la copilul mai mare. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. bine organizat. indispoziGile. in cea de a doua lunl. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. de inconfort sunt numeroase. baie. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. senzafiile cutanate. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. El este total satisacut sau total nemulpmit.

& perioadele de veghe. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. in cwile striine. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Se folosesc o singur2 daa.unor senzalii plicute. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. Unii sugari incep s i dea din picioare. in decurs de 2-3 siptimihi. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. sugarul este rnai activ. a) Pantalona~ii.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. in jur de 10 in 24 de ore. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). Alice Doumiec-Girard). in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. Dar in mod limpede. se recomandi 18-20"C.18°C). astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. in cursul celei de a doua luni de via@. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. rnai numeroase ~irnai moi. fmbra'cdmintea. Se preferi doui scutece din tifon. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. ca rkpuns la vocea sa. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. Educafia somnului. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. dupi opinia noastri. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. privirea rnai vie. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. bineinfeles. cu pielea foarte fini). ci numai inainte de masi. se va da sugarului s i bea rnai mult. C h d sugarul este prea gros imbricat. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. Chiar de la inceputul lunii a doua. Este rnai adhc. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului).). plimbare qi. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . Starea de veghe devine rnai neti. Temperatura camerei. De altfel. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. iar noaptea qi rnai putin (16. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. b) Cel rnai comod icaqat este. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. La sugarul alimentat artificial. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. dar rnai voluminoase. somnul ~i veghea se modifici. in timpul nopfii. una dupi-amiazi qi una seara. Scaunele. Din luna a doua. pentru alimentare. . nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. Se va nota aceasta'data'.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). dar qi rnai variabil. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. toate. in general. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). impiediclnd respiralia pielii. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. Normal. nu dorm. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. decalat. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. DebrC. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. in ritmul siu propriu. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor.

Ombilicul poate f i proeminent. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. put2nd deveni o problemii. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. insorite. suptul degetului este rnai frecvent. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. . de exemplu). deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . e~ueazii de regulii. ro~eatii chiar la infecfii secundare. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. deformarea este tranzitorie. Dimpotrivii. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. se folose~te imbriicihinte din bumbac. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. Suptul degetului. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg.a N-a. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). fie pozifia patului. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. La spiilarea (curiitirea)urechilor. Vara. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. un obiect striilucitor etc. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. griidinii). c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. Cu vArsta. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. se va face totu~i "baie par$alii". Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. in zilele calde. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. fntre deget ~i suzeta' se prefer. putiind duce la sufocarea sugarului. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. Baia se face zilnic. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. Numai dupii tuna a IU-a . pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@.dimpotrivii . turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. regiunea occipitalii se turteSte putin. i insearnnii cii este fliimhd. peretele abdominal este proeminent.). c2nd pe alta. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Dacii nu este prea accentuati. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. de preferat tip (vezi capitolul anterior). cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". infii~urate vatii. Chllo$i absorbanti. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. c2t si la zonele din jurul lor.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. atilt la pavilioanele urechii. denumifi "Pampers".

Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. D a d lucreaz2 in schimburi. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia.s2 fie cinstitii. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). neliniqte. iar dac2 obiectul este miqcat. Jocul. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie.s2 fie o persoanii de incredere.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Scoaterea afara' la aer ~i soare. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". c2ldura qi afecliunea mamei. D a d vremea este favorabilii. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. . acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. ferit de v h t . fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. care are de asemenea un sugar. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. in fiecare lung. sugarul va fi imbriicat mai ugor. incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. . & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". aerul poluat de maqini. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. de zgomotul unei juciirii. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. . dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. praful. cu condi$a ca.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. cu dificultiili in respiralia nazalii. Dacii este posibil. . pe un balcon sau intr-o gr2dinii. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. fixeazg alimenta$a. zgomotoase. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. cregterea sugarului. ingrijirile. Nu se qterge gura sugarului. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. mijloacele de transport in comun. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. in absenla mamei. Se poate apela eventual la o vecin5. examen . . In timpul acestui joc. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam.D a d sugarul are guturai. depisteaz2 la timp unele boli. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. tulburiri de somn. Vizita medicala'.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. medicului qi asistentei de ocrotire.

(Vezi tabelu12.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. Nutricare special etc. . Unii iyi descoper5miinile. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). Aptamil 1. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. Humana 1. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). Indiferent de felul alimentatiei (natural%. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). Medicul va adapta raple. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. numele. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine.).iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). .1. va bea lichide suficiente. Morinaga. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. buzele roze. totul indulcit cu 5% zahik.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. Pedaleaz5 mult. Remedia.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore.2. fn cazul alirnentafiei naturale. 125). Ratia alimentara' este rnai mare. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5).4 ore. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Orarul ~inumaWrul meselor. Beba. vocile yi miyc&ile umane. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. care duce la . Nan etc. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. sugarii . privirea vie. Urmgreyte fetele. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. Nutrilon premium. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. totuyi. griy etc. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. mix& artificial5). Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. pag. 3.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. nu se va enema.

inghitire. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . Vitamine. in cursul lunii a treia. atunci c h d atmosfera este plini de praf. inseamni c i sugarul a crexut normal. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. La o parte din mamele care alipteazi. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. in afar5 de ficatul de morun. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). in timpul menstruafiei mamei. Mciinile pot fi aduse. rniros). consisten@. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. spre sfkqitul lunii a 3-a. unii sugari sunt rnai agitafi. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. pentru a f i privite. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. 144. 128). la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea.. Capul poate fi +nut pe linia median. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. degetele se deschid qi se intind. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. care se instaleazi din luna a W-a de via@. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. de aceea. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. medicul va decide momentul in+rc&ii. d u p i recomandirile medicului. La multe altele insi. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. nu acoperi nevoile copilului. unt etc. cu degetele numai uqor indoite. sub forma indicatti de medic. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. la masa l. (Vezi pag. lapte. pe Linia median. Lungimea. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. 148). a 111-a sau a W-a. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. foliculii ovarieni nu se matureazi. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. respectiv 750-900 g pe luni. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. precum qi vitamine din grupul B. fum sau ceatL De aceea. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. Treptat.in perioadele de crevtere maximi. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des.

Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. a) Limbajul. fP$iiit de hwie. sugarul tips "nemulpmit". calm. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. Dac3 plhge. f31-5a reuqi sii se deplaseze. v.3 . Fig. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului.4). 3. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. se liniqteqte prin luarea in brate. 3. Sugarul se opreqte din miqcare qi. b) Contactul social. Dac3 zgomotul este puternic. uneori.in tracfiunea din culcat pe spate. se intoarce spre sursa de zgomote. 3. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. Urmikeqte vocile.).Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. din contra este agitat. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. 3. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). c h d pe alta. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. Fig. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. muzic3 etc. sugarul ridicl $i fine capul. fefele qi miqc&ile umane. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. surPzstor dacii este n fericit. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF).3). Apucarea. Motricitatea fina" ~i apucarea. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Limbajul ~i contactul social. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. voce inceaG. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". P l h s u l are nuante variate. indoite qi uqor f n d e p h t e . d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. mAngPiere. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. Face progrese in folosirea ochilor.4 .Sugar i'n tuna a 3-a. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. plPngiiref. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. dac5 are o indispozitie oarecare. fn timpul tracfiunii. s sau th englezesc. . Trunchiul este in extensie.

pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. uneori sunt rnai grunjoase.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. nu se consider5 constipafie. aspectul si consistenfa lor diferii. in camera' separata'. a) Patul. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. acesta va fi schimbat cu un pat. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. in general.Mama si copilul Afectivitatea. in tot lungul viefii. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. . Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. acest lucru este rnai uSor de realizat. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. lipsitii de curent si lini~titii. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii.). Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. micfiunile iar sunt rnai rare. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. Se trateazii chirurgical. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). acest lucru nu este indicat. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. sii radieze de bucurie. in lunile calde. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. Dacii nu pllnge. Dacii devin agitafi. sugarul se obi~nuie~te. intllnitii indeosebi la biiiefi. cu condifia sii nu se formeze curent. b) Fereastra. in funcfie de alimentafie. care-1 inclntii.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. numai dupii vArsta de 2-3 ani. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. Dacii se abuzeazii de supozitoare. care-1 pot face sii surldii. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent.~iin aceste dar cazuri . orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. la stimulkile mamei. ainviifat cum sii-1 linisteascii. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. Somn-veghe. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. il face sii zlmbeascii. in plus. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. dupii luna a 3-a. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . la vorbele. dar merit5 * incercarea. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. Se menfine. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. Din fericire. Vara. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. in camera in care d o m e sugarul. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Iarna.

Pa'rul. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. paralizie infantilii. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). & formele obi~nuite. la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. in campanii dinainte planificate. febrii bruscii). fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). moqtenid de la m a d ) . pentru administrarea vaccinului. e) Pozitie in somn. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). 130. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . de obicei.Pozifia ii~sornn a sugarului. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. cAnd la cealaltii a patului. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. tuse convulsivii. in ciiteva luni sau piing la un an. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. streptococice qi diverse "riiceli". fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. gimnastica medical5 este eficiend. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Vaccina'ri'. care se rnai numevte $i pertussis (Per). in funcfie de siiniitatea sugarului. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. Se rezolvii treptat rnai k i u . chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . D a d se pierde o anumid vaccinare. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). tuberculozii. 3. .5 . d a d vine in contact cu un bolnav. deoarece vaccinul se face in zile precise. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). Boli infecfioase. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). difterie. adesea cu o culoare rnai inchisii. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. care constau din trei administriki la interval de o lung. ca urmare. Mama va schimba des pozifia sugarului. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. Independent de v2rsd. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). fnainte de a se administra calmantele. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. Strabismul. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. sugarul este periclitat. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. infecfii stafilococice. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui.

Alfi autori (Hofmeier. fie in timpul meselor.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . se sufocii cu perna sau plapuma) ! . A suge este cel rnai bun calmant.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu).Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. . Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. Suptul degetuhi. bleu) qi care fac zgomot. "din lips2 de ocupafie". chiar dacii ii cad din mlnii. Juca'riile. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute. . . Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! .La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. insii. Adesea. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. Nevoia de supt .Nu se lasii sugarul singur in cadii! . Doumic-Girard.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. finerea rnai mult la sln.Nu @efi sugarull2ngii dv. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. Ceea ce este sigur. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. luatul in brate. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. Dup2 P. galben. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . Mozziconacci qi A.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Dupii Benjamin Spock. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. Interesul pentru joc s-a trezit. Un alt american.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). fie prin "completare" cu suptul degetului.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. fn pat. in sfhqit.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C).Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . c2nd sugarul suge mai viguros. . De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. miinuqa. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. David Levy. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! .) au efect trec2tor. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Prevenirea accidentelor. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. Dacii are loc vreun accident. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! .

acestea ar 6 urmitoarele: . rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. din plictiseali.este maximi in primele 6 luni. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. in ultimii ani. daca' este practicat numai inainte de a adormi. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. incbt iqi provoaci virsituri. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. Este o tetini fXri orificiu. intr-o ciniii curati. Adesea. . secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. trebuie fixti.Rigiditatea orarelor. Unii ~ i . . suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. cei superiori se deplaseazi in f a f i . dispir2nd complet. acoperiti. Dimpotrivi. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). ea diminueazi progresiv. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. Nu se va perfora suzeta. imobilizarea coatelor. Sugarul poate suge viguros tetina. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. riscul de a o inghiG. . Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. A . ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. diniii pot capita pozitii vicioase.Existi un factor de teren.0 solutie de compromis. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. cearta etc. eventual. intervalele prea maxi intre mese. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. cu aspect verucos. fn plus. ataqaa la un disc sau inel de plastic. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. aplicarea de manSete din carton. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. nervozitate.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. eczeme.). imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. individual. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni.degetuIui este fa'ra' importanfi. cei inferiori se deplaseazi spre spate. De asemenea. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. conformatiei maxilarelor. Daci o face regulat. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. Dup5 ce cade Sos. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. Unii rimiin cu obiceiul de a .Dupi viirsta de un an suptul . trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . MulG medici. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. iar dintre aceqtia.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. totuqi. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. Dupi aceasti viirsti. . diferite "incurcituri". pentru a nu risca s i alunece in gura copilului.

suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. piersici. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. fructe de p2dure etc. majoritatea copiilor renun@ la suzea. h astfel de situatii. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. mama nu va face nimic. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. Acfionhd prea iute sau cu asprime. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. pentru a-1 calma pe "micul tiran". Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. dup5 fiecare mas%. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. se poate face spontan. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . evitfndu-se mijloacele brutale. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. in cursul lunii a IV-a. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. maturatia neuropsihic5. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). refuz5 adesea suzeta. ins5. precum qi la cei care. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). ironia. indeosebi la cei alimentati artificial. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. cfnd el pare rnai satisfkut. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. Spre v&sta de un an. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. [lent sau rapid). Se va proceda gradat. De aceea. cearta. nu-qi sug degetul. in caz contrar. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. (Vezi pag. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . sunt greqite. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. 3. se pot procura in toate lunile anului. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. h funcfie de sezon qilsau regiune. cu colici.4 ore. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. nu au colici.3. nu au crize de agitatie. batjocura. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5.Pentru a evita astfel de situapi. 144. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . La noi in p 5 o parte din medici. intre 6 qi 8 luni.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului.1). Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. Unii. agitati. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. La al+i. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. Trecerea la 5 mese. rnai ales fetitele. alimentatia etc.

comprese reci. lips5 de pofti de mbncare. . calm. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. uneori cu liicomie.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. folosirii adaosurilor. sugarul va fi complet izolat de mam5. Nutricare special etc. A1imenta. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. Remedia. inainte de supt. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. va lua intr-o sear5 un purgativ salin.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii.mama va pune comprese reci pe s h i . Milumil 1 etc.Nutrilon premium. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni.). iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree.). agitafie.rani este integral (35% gr5simi). dac5 este posibil. Pre-Humana). Humana baby fit. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. de fiecare dat5 inainte de folosire. Beba. printre altele. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. refuzbnd biberonul. mensurile vor fi rase cu cutitul. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. vksiituri. nu se taseaz5.ia art$ciala'. la nevoie. pbnii se inlocuie~te respectiv5. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. Dac5. Nan. va reduce consumul de lichide. Laptele procurat direct de la @. nelini~te. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. trebuie fiert imediat. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. deoarece mama are din ce in . Este mult mai pufin costisitoare. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. temperatura laptelui constanti la toate mesele.) sau de durat5 (Milupa 1.medicul poate indica un tratament hormonal. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . indembnare etc. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. riicit brusc ~i piistrat la frigider. fkii incidente majore. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. i . supturi cu intreruperi). accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Fiecare biberon se va pregiiti. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. in biberon apar bii~icide spumii. . cu o "formul5" de lapte (Similac. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. laptele nu mai trebuie diluat. in mod intermitent. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). ce rnai pufin lapte. se va folosi lapte degresat (I$%). timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. prelungirea duratei alimentafiei naturale. in aceasd lung sugarul suge cu putere.se va intrerupe punerea la sbn. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. Se constat5 cii in a 2-a . inapetenfii). Aptamill. In prima zi se introduc la una din mese. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. Morinaga. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Nu se crevte concentrafia. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. Mama se resimte rnai pufin.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. Re-Beba. pe cbt posibil.

se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). zarzamturi. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii).5% fain% de cereale far8 gluten (orez.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. sugarul are nevoie qi de alte substante. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. a altor nutrimente (fructe. Cum se prega'te~te. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare.f%na de cereale (orez sau porumb). porumb qilsau tapioca. cratip rnai mica un tel. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte.5 g% ulei (floarea-soarelui. Nest16 etc. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. aragaz etc. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. In spe@laptele preparat. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi.orez. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. printre altele. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. came etc. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. pregstite din timp. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. sucul de fructe. frigider. o parte ap8. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. & general. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). care se pastreazs in frigider. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. in prezent.). o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. Cu v&sta. La inceput. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. porumb). nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten .).cu o lingurs. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. Ultimele au rolul. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. h special vitamine. porumb) qi 1. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. cocoloa~e. mas5. Laptele. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. Diversiflcarea alirnentafiei. De asemenea. o mensurs. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). focui s i fie moale. Hrana sugarului. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. Uleiul se pune la sfkqit. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. n Aqadar. zahiml qi Bina se fierb impreunri.5%0 grgsimi). Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. in lips%. Pe de altA parte. De aceea se foloseqte cu prudent%. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne).

E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. caise. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. rar 3 cm. tinand capul aproape vertical. piersici. ca o c o c o a ~ i care . pentru ciiteva secunde. Morcovii. fiind alergogen. intr-o strecuritoare care se scufundi. ci de uniformitate in alimentatie). eritem fesier intens). Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. cand este purtat in brafe. c) anotimpul. pere. . Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. in mod coordonat.pentru o durati scurt2 de timp. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. zmeuri. a) Culcat pe spate.uvor sprijinit de un umiir . citricele. scaune moi. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. El se @ne singur. Creqterea in lungime este de 2. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. La sugarul alimentat natural. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . de obicei din grupul parationului. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . eriteme). inainte de preparare. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. dar cu o curburi a spatelui. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. Se administreazi fie cu lingurifa. Sucurile de cireve. prune. Tine capul pe linia medianit. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. care au o cantitate rnai mare de fier. tomate. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. Din cele observate la noi in far5. colici. Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. tifonul. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete.de cipquni. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . struguri sunt rnai laxative. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . coacize. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. Participi la manevra de ridicare. fie cu biberonul.apoi la pulpa de banane. chiar de struguri sau pere. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. Autorii americani contraindid sucul de portocale. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). pentru distrugerea insectelor). este de 140-175 g. respectiv 600-750 g pe lung. in strat subfire. tomatele. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. bine destins. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. la cei cu tendinti la diaree: merele. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. banane). La noi in m i . Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. viqine. Degetele de la miiini sunt deschise. impresioneazi pe unele mame. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. afinele. merele. h) confinutul in vitamine. morcovii.

se rnai uit5 intermitent cruci~. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. Limbajul. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. Dacii este luat de mfiini sau de picioare.Mama $i copitul de sunete ~ i . deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. care are o bun5 mobilitate. h g u r e ~ t echiuie spontan. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit").manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. dupii sentimentele pe care le exprimii. ~i mamii). Sugarul devine atent la zgoinote. insii. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. pedalrind. fixate in fa@. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. in sus ~iin jos. vocea mamei. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. F'rive~te. c g . acest progres apare rnai tfirziu.A~ezat burt5. "f'. Fig. 3. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. Sugarul se joacii cu sunetele. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. Modularea vocii este bine diferentiat5. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. observfind-o si gfingurind de multe ori. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. va inviita . De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. mfingfiieri pe frunte). este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. Apucarea. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul.7 . Sugarul poate apuca un obiect. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului.6 . Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. mdngfiieri. Se intoarce spre sursa de zgomote. Poate fi lini~tit vorbit. Vederea . cgdura ~i compresiunea corpului. Personalitatea sugarului se dezvoltii. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. neintentionat. Membrele inferioare se mi@ mult. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. 3. Se bucurii de propriu-i "ciripit". genunchii sunt incii in flexie. la sdnga. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului.yi mi~carea globilor oculari. aceasta constituie un stimul important. Contactul social. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. Observii. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. Recunoa~te pe mamii. il repetii. e) A~ezatpe spate. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. d) Ajezatpe burta'. i i dii drumul indmpliitor.Culcat pe spate. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. care devin organ de cunoqtere. muzicii). "s" ori englezescul "th". il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. "a" sau care s e a m h i cu "u". devine lini~tit atent. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. dar de cele rnai multe ori. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. inclinate in afarii. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. pedaleazii alternant. Fig. cu genunchii usor indoiti. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". Rfide zgomotos cfind este gfidilat.

Cu numeroase incerciki. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. care are loc continuu. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. va incerca si-1 cunoasci. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. deoarece corpul lui. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire.). regula ~inu excepfia. in ultimul timp. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. . 3. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. inc2t le consider5 de la sine infelese. La scurt timp dupi naStere.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. daci nu li s-ar atrage atentia. Dupci vdrsta de 3-4 luni. sugarul devine o mic8 personalitate.8 A. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. $i toati viafa va fi astfel. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. Dupi cum am rnai spus. 3. progresele sugarului par at2t de simple. plimbare etc. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie.4. f i r i diversificare. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. Particip5 la baia zilnici. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. pe de alti parte. usor de imbricat. temperaturi sau prilej (stat in casi. Fig. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. Pe de o parte. De asemenea. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. aSa cum am mai spus. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. dupi siptimiini de incercare. cu mkirni corespunzitoare. se schimba tehnica de infiqat. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. Abaterile de la mediu sunt. durabile ~i adaptate la sezon. c h d sugarul incepe sii pedaleze. Pentru un adult. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. de fapt. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare.si-l fini in brafe. fnfciFatulsugarului mare.

in afar5 de mere care se rad. caise. nu se indulce~te sirop de zahir. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. determini aparitia de scaune mai moi. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). La sugarii debili. mere sau banane. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. De aceea. Sugarul a dobindit capacitatea I L. toate fructele. de brei. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. foqtii prematuri. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. coacize. cu La inceput.mere rase sau banane. Preferi uniformitatea! La multi sugari. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. Se pot da Er3 nici o teami. banane. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. De obicei insi. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. pentru inceput. .' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Din practici. Nutrilon plus etc. anason etc. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. banane). menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe.). Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul.a una din mesele de lapte. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g .junile (urticarie).) sau in formulele folosite anterior (Similac. Se da' inaintea mesei propriu-zise. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. zmeurk &ne. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. dar sunt rnai scumpe. dts consiste~tta ciulamalei. fragi. banane). Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. Nan etc. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. piersici.mil 2. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere.. a ) Numa'rul meselor. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. in afari Be mere $i de banane. altfel. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. Dintre zarzavaturi. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. fini. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. pe Iiing3 lapte. De asemenea. la nevoie. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere.). strugurii (diaree) $i cip. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. Cu piudenti se pot da perele. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. mentin tot 6 mese in 24 de ore. pepenii qi cireqele. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. se .

Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. apoi vi cartof).3. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. amestec de cereale 1. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. De asemenea.8 B . se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. 3. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat.) de a le inghiti $i digera. Zarzavaturile aduc vitamine. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. gradului de maturalie a sugarului.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie.zahr. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. la inceput. 2 . Mama se poate aqtepta ca. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5.fn plus. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. Fig. . pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a .

deoarece confin pectine . finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. Elvetia etc.Introducerea alimentelor solide la sugar. 1 ridicini de p5trunje1. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. Little.. Deci. alimentar qi acest lucru va fi respectat. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. came. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. fructe. Boston. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. cind va f mai mare. Nu intimplitor. se completeazi mereu.8 B $i 3. 2-3 cartofi.Mama $I capiluf Fig. Brown and Co. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume.. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe.: Manual of Pediatric Nutrition. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.care combat diareea .~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. Daci apa scade prea mult. pentru a nu fierbe in sec. legume. se va constata. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. 3. Joiies E. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. 1985. came ~i ou. piure de zarzavat. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). Trecerea se va face treptat. La .8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. Daci se d i sugarului sansa de a . 1 Dup5 Frarnkelts D. se spa15 si se curifi bine.8 C . La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii.

112 . Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul").2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. foi verzi). dovlecei. Carnea se fierbe si se mixeazi. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi.112 . Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). d u p i aceea.4 . apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). boabe de maz&-e verde. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). eventual ~i cartofi . Carnea procurat5 (proaspiti.112 morcovi trecufi prin sits. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. Ulterior. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. gulii. 150. fn siptimsna a treia. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. in traditia romiineasc5. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. albiturii. . Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. . ceapi.112 a p i de fierbere . consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. zb&cite. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. morcovi. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul.1.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1.eventual 1 . singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. Cumpirarea alimentelor. pe ciit posibil. sau ulei. Se spali bine. Se folosesc numai o u i proaspete. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. tomate. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. in prima zi se va adiuga un sfert. .3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: .113 api de fierbere . mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. sau cereale fir2 gluten (orez). de obicei. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. Este bine s i se faci. pitate. telin5 sau pistiirnac). E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. din doui in doui zile.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114.8 C pag. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. care sunt toxice!). Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. La inceput carnea se fierbe separat.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. 3. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. alterate. Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii).

pistrate corect (cartofii. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. spilarea msinilor este obligatorie. morcovii) sau congelate (dovleceii. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. tapioca). Vegheati ca intreaga familie si-si spele. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. GBleata ("pubela") se fine curatB. Apoi se d i sugarului respectiv. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. Se prefers camea "albi" (dc giini). Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). fasolea verde. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. spanacul). iar spre 89 luni ca o pasti. indeosebi laptele de vaci.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. mazirea. conopida. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. La inceput. ceea ce este de preferat. . rnai ales masa de lucru. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. inainte de folosire. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. Se aleg morcovi rnai tineri. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. de asemenea. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. se d i fluidi. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. capacele de lemn pentm t%at (carne. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. in general. Preparare. ficatul de giinB. sfirsmate cu furculifa.) vor fi tot timpul acoperite. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. ci numai carnea. La inceput. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. porumb. in loc de came se poate da peqte. O d a t i dezghefati trebuie folositi. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. zahiir etc. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). ea se poate "drege" la inceput. pe timp de iarni. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). carnea $i ouile. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. psine. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. inainte de folosire. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. la 4-5 luni. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. din otel sau emailate. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin.

Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. un sfert de linguritii de ulei. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. repetiim. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. Se prefer. Prcinz: 1 20. Humana 2.).nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . este pudtoare de infecfii). Unele confin substanfe care le ingroa~ii.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). sau adaptat (Similac etc.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul.borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. . se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. La sfiir~it de suc fructe diluat. La cei hriinifi artificial. miere. rnai bine untul. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. Gustare: incii un biberon d e lapte.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. dup5 care i se poate oferi siinul. Ora 10: nimic sau fructe (suc. Nu este necesarii incii "supa". dentifiei $i cre~terii. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. . Beba. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. de ciiteva ori pe siiptkiinii. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Predispune la obezitate. Nutrilon plus. .~: 180 ml lapte ("de durag'. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Guigoz 2. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. ins. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. dupii acest interval se aruncii. odati cu vksta. minerale ~i vitamine.. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. . cartofi etc. acestea.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". la una din ele se vor da fructe. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. de legume se poate da ~i rnai rar. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). amidon sau glutamat. . De altfel. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: .verificafi data expiriirii. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. le amestecafi inainte de folosire. Evitafi sucurile de fructe concentrate. Nativa 2. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. miere sau zaharinii. Unii sugari accept. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. porumb) . Trebuie ins. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. pulp.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. Masa de la priinz. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. 153 . sare. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). Nan etc. care au te efecte nefaste asupra apetitului. .). eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez.

3. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. 3. Dimpotrivi. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. Fig. Se pivoteazi pe un singur brat. in timp ce ridici vezutul. Lungimea. Fig. Bazinul este aplicat pe planul patului. il scuturk il izbevte de gratiile patului.9). a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. Schiteazi tilrilrea. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. 3. cu toate degetele. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. dar il tine bine striins. cu capul ridicat pan3 la 90". Motricitatea generala'. Spre sfilrvitul lunii a V-a.10).Dup5 4 luni. dand impresia c i face "'puntea". Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. culcat pe spate. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. b b) A~ezatpe u d . 3. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. sugarul. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. in ultima luni a crescut cu 2 cm. . Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. Stilnd culcat. i n c i cu sangicie. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. genunchii pot fi bine i n m i . Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. fi d i drumul singur. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. S d in pozitie simetrici. ciind cu celQalt. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. sugarul ivi tine bine capul. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. in timp ce este ridicat. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. ridic3 singur capul de pe planul patului.9 . controleaz3 bine mi~c5rile capului. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. acum deschise. iSi apuci picioarele vi le duce la guri.10 .Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. membrele inferioare se intind. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge.

in orice pozifie. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce.11. 3. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". iar gleznele sunt mobile. Limbajul. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. fntinde m2na spre o juckie. A . se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. de. Guru devine un organ de cunoastere. Sunt indicate: inele de plastic. Fig. 3. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. angajeaz5 . Vorbe~te singur. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. Tinut de umeri. indoaie qi intinde genunchii. "fredoneaz5". dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). c3m5qufa. se opreqte qi reincepe mereu. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. B .Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. marginea patului etc.11. . C2nd mama imit5 aceste sunete. Dac5 nu i se dau jucgrii. e) Ridicarea tn picioare. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. Fig. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. MotricitateaJna' si apucarea. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat.piiturica. foarte probabil. f) Reacfii de pozifie. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). Este o modalitate de ale cunoqte. genunchii sunt flectafi. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. Spatele nu este drept.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. sugarul va morfoli. 11 a qi 6). Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. sustinut de subsuoara' (axile).Reactie de pozitie. incepe s5 emit5 silabe (da. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. 3. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". juciirii din cauciuc. leag5 sunetele. se apleac5 in faf5. Sunetele emise sunt tot guturale. incepe stabilitatea trunchiului. capul se pozifioneaz5 bine. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol.

ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. iar Injurul lui s i fie liniqte. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. fata). acesta s i fie calm. tetanos. Repeti propriile sunete. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. se intorc in toate pwile. intinde bratele qi reia vocalizele. "visitor"). Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. Baia zilnica' este obligatorie. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". De exemplu. tipete). miiinile. "sensibil".) qi antivirusul hepatitei B.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. Normal. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. Introducerea de alimente noi (fructe.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. Nu se pot trage concluzii definitive. mere. La sugarii cu tendinti la constipatie. Auzul ~i localizarea zgomotelor. in general rnai bine tolerate (morcovi. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. carne.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. sentimentele se nuanteazi. de vaccin antipoliomielitic (A. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). Contactul social. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. "activ". incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. constituie o greqeal5. P. Materiile fecale ~i urina. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. se risuceqte. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. "leneq". consistenta.un fel de "conversafie". Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. Eritemul fesier. g2tu1. daci i se vorbeqte este fericit. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. banane). Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. m2nie. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. Stimularea dezvolta'rii sugarului. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). aqa cum am mai spus. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. fie rnai rare qi rnai consistente. zarzavaturi. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. Urina capiti un miros de amoniac. sugarul r2de cu hohote. care .comparat cu altii de vksta lui . refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. funcfie de organismul sugarului. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. tuse convulsivi).s i realizeze diverse performante. se bucuri d e ele. Materiile fecale se mod$ca' mult. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . picioarele. Vaccina'ri. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. unii gilnguresc. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. . incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. in continuare. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. teami. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. loc de reacfii globale (tresruiri. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. Emite sunete nuanpte. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. plictiseali.

borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. P siiptrimiinile 1lrm5toare.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. predispune la carii delltare. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). Din fig."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul.2 pa?. . sri Pngrijeascii. clt. PI aude n 1 1 suniinc!. alimentatia. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. amintirea exprrienjelo. De 1-egill.re:~lc ivezi tabcilul 3. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. Hipp . Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar.r). unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale.8.5. nlai t2rziu.(piurcuri si sucuri). 1. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. Treptat. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor.digeratr si eficient folosite. in rea!itate.~ preg5ti1-i. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. 126 xi t i ? 3.sugari.plistiirnac. La clistant5. 13 aceast3 v2rst5. Portionarea esrz usoarii. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~.. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. P pipsie.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3.i. s5 cunoascii. s5 se joace cu copilul. duciindu-1 ia gur& 6 . Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. P priveqte. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. Se col~tin~l. sZ ss "converseze'-. Dac5 suganll se satur5 c11 mai .~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. o jucrrie. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. Lu sugurii hrcnifi urti$cial.2 Fag.-. trecute sunt aparent f5r5 importantii. Ass curn :IW m:~i sp!~. de exemplu. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. armonia vietii de fiimiliei. zarzavaturile. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. E! trebuie. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. in n schinlb.\. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti).1 "studieze".1:i . cle co~ltil~uli~. programul zilnic. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . R. 3. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. in prezent.2 lingurite mici). C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). sli Enccrce s5-1 recupercze etc.. Q ' pa?. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5.50). p5tn1njel. 126). s5-1 azvirle. alimentati nunlai la siin p2ni I . De aceea crwbiipcirinyi.5. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. n Sugarul ?I apucii P palms. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. Nu se adauga sare sau zahar. "fizic". fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. Kestul poate fi foiosit de crvltre . 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. Piirintii \'or alege un obiect usor. n sau Produscle Ecbelac.-~piii mari si de adallti.firbr.nu nunlai mama. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I .i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-.ictrti. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie.8. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. i-econ-iand5 Rrtr c. sii-si foloscascri degetele. pag. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z .

Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. a c k i tetini are orificii liirgite. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. gulie. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. spanac. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. . Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. ci le impwifi in poqii mici. sau D. i. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. de consistenla ciulamalei. mazire verde fini. tomate.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). fructe tropicale etc. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Este important insi ca foarte cur2nd. carne. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. La aceasti vilrsd. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. indeosebi. Mierea de albine. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate.).poqii mai mici. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. anason. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. fructe yi zarzavaturi). Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. mere. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece.). in timp ce se incilzeyte. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. de 200 000 u. fir2 completare cu biberonul cu lapte. La !ara'. Ulterior. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. pentru c i alimentele fierb repede. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). ceapi. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. cereale). in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. Prevenirea cariilor denture. varzi de Bruxelles (verziyoari). la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. conopidi. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. Se poate da yi peyte "slab". alimentele nu se incilzesc in borcan.soarelui. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. ulei.10 lingurife de ulei. fiola respectivi se poate da pe guri. predispune la c a i i dentare. Ficatul are un confinut ridicat de fier. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). Prohlema anemiei feriprive.

.

in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. sugarul tine m2inile in fa@. r2z2nd zgomotos.13 . + Fig. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede".sugarul il cuprinde mai bine). C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate).Susfinut de axile. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului.i p o a t controls. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. apoi. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. o tine mai mult. Unii. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. prinderea devine palmarii. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. apucarea unui cub este precarii. 3. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. ridicii sus capul ~ i .13). in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. il intoarce in i toate pwile. Apucii bine un inel in mhii. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. f&ii a obosi. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. qezat in acest scaun. 3. Sugarul va sta bine cdnd mu. o scuturii cu energie. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. &ii nici un sprijin.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. I . chiar dacii este plasat intre perne. 3. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele.poate privi lateral. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. Pozitia aceasta il bucurii. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. in Ulterior va mhca. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . dar i ~tine bine capul. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. nu sunt umuzte de succes. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile.ezdPld. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea.fiind mai subtire . .1 intoarce in toate p q i l e . intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. Motricitatea Jim". Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. La inceputul lunii. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. i ~ indoaie i spatele.

Contuctul social.asea. incearcii sii se deplaseze. rece. intrebati-1 unde sunt fratii. jucgrioara cade. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. driigiistos de cel ferm. sugarul capstii coiz. decepfiile. in aceastli ultimii eventualitate. simfind preZenFa familiei. bunicii. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. la inEsat. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. "ma-ma pa-pii". i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. dee. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. ge-ge). a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). Limbajul. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. auditive. "pa-pa7'. Totu~i. moduldnd tonul vocii. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. s2nii. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. agitii bratele. cutanate (de pipiiit.Ekolutia Iuncliei de apucare. sever. decepfionat. mingiiat. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). de ceilalti membri ai familiei. goo. ea ii va fi striiinii. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. tresaltii de bucurie. Deosebe~te tonul cald. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. Treptat. Pufin cite pufin. olfactive (de miros). in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. incearcii sii se apropie de ea. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. miinilor si picioarelor sale. scoate tipete triumfale. miinile. cald etc. Unele senzatii mai . el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. la micii distant5 de m2n2. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. oo. de vocea. reuvevte sii apuce obiectul dorit. tonta'familia il va clzema cu ace1a. la baie. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. La inceput stringe bine juciiria. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. il chemati cu prenumele siiu. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. ee. . Sugarul "poveste~te"si cind este singur.). ghe-ghe. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne".iprenume.tiinfu de sine. de mama sa. De refinut cii sugarul uitii repede. vii cnnoaste si recunoavte fafa. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. sugarul se va lini~ti. isi cheamii mama "pe limba lui". Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. dupii mai multe incerc&i. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. avanseazii putin pe burtii si. Dupii succes se agitii. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. apoi i$i reia incerciirile. durere. pe miisurii ce se dezvolt5. surorile. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. Atunci incepe sii fipe.i ceea ce nu era el.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. incepind din luna a S. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. 3.14 . in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur.

Auzul. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. vocea mereu auziti.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. Coordonarea mhi-ochi este buni. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. se mi@ rnai mult. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. s i repetati acelea~i jocuri. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu.~perfections functia i motorie. mai de dimineat5 ~i spre seari. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Persoanele care vorbesc tare il sperie. ajutorul p&intilor. le pipiie. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. Prive~te orice in jur. le apuci. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. Astfel in jocul cu copilul. Controlul capului este bun. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. In familiile in care rnai sunt copii. se dezvolti rnai greu. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. in i prezenta mamei. Nu rnai are strabism. si-1 scoati la aer. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. indeosebi a1 mamei. le scapi. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. Rezulti c i dezvoltarea psihici. durnneavoastri. s i . La aceasti vhsti. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. sunteti figura mereu regisiti. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. s i i-1 dati. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. daci-i vorbe~te. Sugarii lisati in pat tot timpul. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. iarna. putin cfite putin. Aude sunetele proprii ~i le repeti. maturarea simturilor. cu toate c i au o inteligenti normali. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. rotatia se imbuniti{e~te. . . Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. le regise~te. Este obligatoriu ca tatid s i . mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire.. s i vorbeasci nimeni cu ei. De aceea. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. Prin persoanele din preajma lui. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. in diferite planuri. s i se "intretin5" cu el. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. prin balansarea ciruciorului. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. s i i-1 luati din nou. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. de program "de via@''. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. le vede. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. ca mami.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. contactul social. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el.' Din interiorul corpului. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. Vederea. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Urmire~te orice. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular.

Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. Somnul.sunt Ecute cu un anumit scop. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. Baia devine un prilej de bucurie. . Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. e ) Baia general5 se va face zilnic. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. bineinteles nu pentru a merge. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5.in general .). De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. s5 se agite. prefers r desigur societatea lor. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. vizite in alte familii. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. ci si vorbind pe "limba lui". pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. cgnd este mai r5coare. va f i Ecutii rnai spre searii. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn.6. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. pentru a se evita accidentele (fractuii. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. bunicii sau frafii mai mari. sii bea putin ceai. Patzil. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. televizo~~ deschis etc. in apropierea lor. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. eventual. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. Dac5 timpul este favorabil. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. 3. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. s5 se m i ~ t in voie. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. pentru a nu-1 zg%a pe sugar. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. in timpul ingrijirii sugarului in pat. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. strangulare). Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. strigiind si chiuind de bucurie. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. dar . eventual i se va da biberonul. musafiri in propria familie. S-a obisnuit sii miingnce bine.

Nutrilon plus. vitamine). cu miros urdtl. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. Nativa 2 etc. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. carne. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. fap. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. fierte impreun5. g2lbenuq de ou. Incepdnd de la aceasti4 v&st6.8. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. Dup6 piirerea noastr6. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. dar se qtie c6 orice inceput este greu. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. &6 sau cu adaosuri (glucozii. Alimente consisteate. urm6torul meniu: . s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. atunci c h d ii ies dintii. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. zarzavaturile se toac6 &nt. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral).2. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. La sfiiqitul lunii a 7-a. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. C pag. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. La inceput iqi va murdiki p miiinile. rag. apoi vor creqte la 200-220 g. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. La pireul de zarzavat. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. dac6 sugarul creqte bine. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. dextrin-malted. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. La pr&la nevoie. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. Milumil2. 150). camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. obiectele din jur. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. Cu timpul. prin came qi giilbenuq de ou. pag. sugarid va avea. fn conditii normale. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. pasiire. . se vor da 2-3 supturi (dirnineap. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. cu gust plgcut. pentru a le suge qi a le morfoli. gr6simea de la qunc6). p h l . in general. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie.4-4% e s i m i . in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. =nuri de cereale. gdsc6. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. deqi ar putea s6 le mestece. 126 ~i fig. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. . Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. Mai W u . La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase").formule")..dimineafa: un biberon de lapte "de durati". seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). 3. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6.

.

de pe burti pe spate. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. Imitii. Este bine sii se respecte aceste sentimente.Mama # copilul d) Rota*. care este o rotafie in jurul unui ax. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. reacfionhd corespunziitor. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. in "patru labe" qi "Tn picioare". "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. pe c h d la al* ea este izbitoare. repeti vi modificii sunete. Reacfiile sunt de pliicere. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. La aceasti vfirsti. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. dar predominii incii apucarea de tip palmar. Se intoarce spre sursa zgomotului. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. dacii el aratii cii nu B face pliicere. Apucarea. Adesea. Auzul. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. ma-ma. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. adicii prin bucurie sau disconfort. pa-pa. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. uneori de chiote. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. Se observii o bung capacitate de extensie. Emite sunete nuanfate. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". volduri. ta-ta. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Limbajul. "de-a buvilea". Contactul social. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. . glezne). de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". Imitii zgomote din afarii. Aude vi repetii sunetele proprii. pe ambele. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. se bucurii de imaginea lui din oglindii. "ca racul"). Dupii ce le apucii. fie pe bu&i (mai ales). este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. se insotesc de bucurie. Privirea incepe sii fie "griiitoare". sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. Se joacii cu mginile qi picioarele. "mersul"de-a buqilea. Motricitatea find. Mlinile se unesc pe linia medianii. plhge cu disperare. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Din orice pozifie. tdrdrea. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. care i-a %cut recent o injecfie. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. Fie cii este avezat pe spate. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. indoaie vi . sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. in cadrul tentativelor de deplasare. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Fa@ de strGni este rezervat.

in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. biiuturi alcoolice. bile.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Dacii se face cu indembare. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). fiind incii nevoie de sprijin. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. cand prive~te lateral. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. se va folosi sacul de dormit. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. Sugarul va fi liisat. se intoarce din ce in ce mai bine. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. griiunfe. fn concluzie. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. medicamente) . in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). La aceastii varstii. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. de pe o parte pe alta. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. baia este o pliicere pentru sugari. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. insecticide. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi.7. fierul de c5lcat incins. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. zilnic. in timpul noptii. "cad" dupii 1-2 minute. dacii stii nesprijinit pe Sezut. Pentru a nu-i fi prea cald. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. cu calm.Calitatea recepfiilor vizuale. in continuare. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. cosmetice. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. Prin progresele motorii.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. care sperie pe unii sugari. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. Rar se uitii cruci~. riiceli. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. Al@ise trezesc. 3. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. Din luna a VII-a. Dupii piirerea noastrii. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune.

p a t e opi2-i. Humana 2. Gustarea de dup2-amiaz2. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. pasd de mgceve. Seara. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere.h a t i sau cu cereale instant. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. mazke verde. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). mobilierul se va reduce la minimum. Fructe conservate. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). Nan. fn lunile urmgtoare. . c o m p t de gutui. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. periqoare. Nestle. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. fasole verde. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). va fi ajutat s-o f a d . La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. banane. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. de preferat cu lapte simplu sau. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. agitajie etc. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . mama va sta 1 h g 5el. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest.) la sugarii care au aceasd tending.Milchbrei).budinci. in principiu. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . .) de la f m e ca Hipp. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. pasd de mere. indulcite cu sirop de zahk. fiind nedigerabile. Milupa etc. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . vitamine. d a d prefer%. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". D a d sugarul este avezat pe podea. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare.gSlu~ti. Dimineata sugarul va primi un biberon. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. Poate fi luat in brate sau. se pot da fructe proaspete fierte. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. poate fi l5sat s5 bea singur. compot de mere. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. gulii etc. De asemenea. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5.facultativ. h practic5. fructe tropicale etc. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. conopid2. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. cereale. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. Nuhilon plus. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. Multe mame se nelini~tesc. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". singur din biberon. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. shivite ~ i la nevoie. scaune moi ~i urlt rnirositoare. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. papana~i. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. iar d a d se dau fructe. ins%. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. familiile instikite.

iar la fete 7 8008 000 g. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. 3. Motricitatea generala'. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. i ~ i i intinde bine braiele. Perimetrul cranian = 43-44 cm. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. devin anemici. metabolism. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. fete = 67 cm. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. Din pozifia "pe bud?'. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. 3. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . glucide. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. aSa c5 sugarii. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. Nu este un motiv de alarms. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". b) Aqezat pe burta'. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. minant in meniul zilnic a1 sugarului. care contribuie la formarea globulelor roqii. excrefie. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. trunchiul ~i membrele inferioare. glucide. vitamine.17).Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". a) Culcatpe spate. i ~ controleaz5 bine capul. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. . nici un sprijin. cu sau mii adaosuri). siruri minerale. care nu le primesc din diferite motive. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. Fructele. cre~tere) este laptele. Sugarul crevte cu 400-500 g. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. proteine). ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli.17 .

a. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. Se intinde s5 apuce abile. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort.3rilesunt bine coordonate. Instalafi-1. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Nu este le arunc5. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. cu baz5 mare de susfinere. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. D5 drumul intenfionat la obiecte. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. Mi$c. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at.18 . B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. PC). 3. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. de asemenea. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). fn schimb. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. nerWare sau chiar de m h i e . Descoper5 sliibiciunile p. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. picioare. Primul cuyht sugarul pkjevte. diferite materiale. b . ca: "tata". cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. podea.3rinfilor. "cu adres5" nu este departe. il ridic5. "mama". Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. intr-un fotoliu burt5. Pipiiie $i atinge obiecte.Mama copilul Fig. apucare al mpilor se menfine. Pronun@ primele bisilabe. a) Limbajul. linhd "dada". nesigur. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. Numai o mica parte din dezagreabile. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. Se mivc5 in jurul picioarele. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. apoi st5 in aceasti4 pozifie. fncearc5 s5 un cub. pe care il fixali mama renun@ la joc. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . cu u$oar5balansare. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. Motricitatea fin& Apucarea. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. "papa". joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. hva@ s5 cunoasca axului propriu. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare.

util pentru copilul mic. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. in ciiteva luni. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. Cunoayterea de sine. Auzul ~i localizarea sunetelor. camera. suspicios. mai intiii mama lui. ciit yi prin excitaiii exterioare. o pierde yi o regiseyte mereu. Voind cu orice pref s i i se . a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. va putea s i le dea un nume. strizile. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. se face royu la fa!& se screme. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. Va fi schimbat. de greutatea (greu-uyor). Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". apoi de culoarea lor yi. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. ii d i copilului nu numai limitele personale. I-a miingiiiat. Astfel.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. Vederea ~imi~carea globilor oculari. prin prezenia ei. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". Astfel. zgomotticere.Astfel se exerseazi contactul social. scoate un chiot c h d a avut un scaun. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. scaunele sugarului sunt mai bine formate. foame-salietate. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . activitate-repaus. h plus. ii vede faia de aproape yi de departe. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace.t-eytein toate r planurile. automobilele. ci de ceea ce aceasta face. le priveyte fafa. obiecte mici pe care el le apuci. se contract5 apoi se uyureazi. timid cu striinii. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. 1-a schimbat. le pierde. Uneori. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. de consistenp (taremode). copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei.in autobuz sau pe stradi. dar f2ari grabi. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . phupl. casele. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. $i la acest punct mama este cea care. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. intoarce capul. veghe-sornn. prin alternanp zi-noapte. apoi celelalte fiinie apropiate. le regbeyte impreuni cu dvs. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. se "concentreazii". Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). daci il atinge.peste umirul mamei . Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. dar il invali s i cunoasci yi lumea. obiectele. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. protesteazi. i-a vorbit yi s-a jucat cu el.

Dupi masa de seari. fir5 asperititi. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. sau in familie existi o stare de anxietate. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. pag. Uleiul nu se fierbe. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. Somnul. Orizontul lui s-a l5rgit mult.~lovi capul i de perefii patului. incearci s i stea in picioare. Jocurile agitate. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. de miqcare qi daci este suficient de obosit. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. fnca'lfa'mintea. Devine rnai activ. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. Daci mama are talent. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. . Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. se tiiriqte in toate psqile. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. Laptele de vaci se d i integral.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". fie fructe. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. timp de 1 Y2 . In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. nu are nevoie deloc de inciltiminte. copilul va fi pregitit de culcare. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. Invafi s i mestece alimentele. mesei de seari qi a1 culc%ii. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. jocuri liniqtite. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. se vor confectiona pernite de protectie. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. Pentru inliturarea cauzei. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq.8. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. inainte de 11. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. 3. eventual qi in cursul dupi-amiezii.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. De exemplu. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri.2. in caz c i se introduce de abia acum. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. in ciiteva zile se va liniqti. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari.2 ore. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a .inliture scutecul sau chilo@i murdari. jn conditiile unui progres normal. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). 126). ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). Daci reuqeqte. supraingrijire a copilului. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api).

sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . in mod obi~nuit. i Nu-1 dojenifi vi. dar cu lungime rnai mare. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. dezvoltarea psihomotorie. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. la un sugar mare. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. de fructe sau de legume. creierul. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. iaurt sau chiar un biberon de lapte. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi.~exprima mirarea. de exemplu de gratiile patului. vifel). Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. in aceastii lunii. dlnd indicafii amiinunfite de regim. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". sugarul p a t e umbla '%I patru labe". Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. rnai consistente. sugarii gravi. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. inaintea unui aliment nou prin aspectul. sarea. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. untul. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. Gustiirile vor fi constituite din fructe.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. de m 2 . calitate). nu". culoarea sau consistenfa sa. annonic conformat. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. cu "tonus" muscular bun. cu brlnzii de vaci. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. unui aport excesiv de calorii. ci vi de tipul constitufional. La sfsvit se va da zeamii de compot. contact social. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. qi copilul rnai mare. Dac2 un sugar are un plus de greutate. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. giilbenuvul de ou. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. dulciurile. in loc de cereale se incearcii griqul. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. nu. de oviiz sau de tapioca. imbolniiviri. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). dupii ce stau pufin in picioare. dimpotrivii.de lungime vi de alimentafie (cantitate. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. fulgi de porumb. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. Ca qi adultul. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. comportament emofional etc. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. ficatul (pasiire. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). sucuri). Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. Motricitatea generala'. in general de cartofi $i/sau morcovi.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. este numai un mod de a . sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. Unii copii. stiiin qezut. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. Foarte des. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". Sugarii cu greutate prea mare. Acevtia au inviifat s5 se . in nici un caz. pe~tele slab. incep s5 pllng5. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. Nu credeli cii nu-i place.

curhd va inviiw sii mate cu el ceva.ridice. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. atentie qi calm din partea piirinfilor. bile. sunt mulfumiti. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. La trezirea din somn. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. &ii nici un s o p . Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. Striiinii sunt priviti cu rezervii. dacii este alimentat corect. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. Adoarme relativ repede. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. ins&. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). Somboane). apoi incep jocul de la capiit. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. . Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . Din orice pozifie se afliih echilibru. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. Nu-1 comparati cu alti sugari.). "guturai". apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. nu-1 supraingrijiti. picioarele qi. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. mama fl ia in bra@. In general. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. sugarul este vesel qi activ. 3. i. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. Motricitatea find. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Uneori. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Contactul social p comportamentul emotional. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. Normal. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. nu-i va rnai fi teamii. In timpul zilei. Se va combate febra qi agitafia. poate folosi degetul ariidtor. Pentru a atinge unele obiecte.intregu1 siiu corp. dar rnai ales de dragoste. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. b) La noi in Wii. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. Se joacii cu mginile. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. iqi moduleazii vocea. dozele fiind fixate de medic.9. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. care pot surveni rnai &iu. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. perioadele de somn devin rnai scurte. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). Aceste "reintlilniri" matinale vesele. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii.T vorbeqte. Limbajul.intinde m h a pentru a apuca obiecte. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. in timp ce in alte @n. C h d i se trezeqte. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. se continuii profilaxia. incepe sii vorbeascii goptit. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. Reactia dispare in 1-5 zile.

fie un biberon cu M m l lapte de continuare .sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate . . copilul va "pierde pe drum". in mare parte la menu-ul familiei. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon. pastire. Spre sf2r~itul primului an de via@. 127 Majoritatea sugarilor prefer. briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. de cereale .3 pag.1. simplu sau cu fain. iaurt.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: .priijiturti de casti seara: . sau topitli) . Este o parte din procesul de inv3tare. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii.fie un ou (fiert tare.fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. care dispare de la sine dupii cAtva timp. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte. fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.carne (vita.lapte ~itsau derivate de lapte .fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" .sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: . moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte .sau un biberon de lapte .banana sau mere rase .Iln biberon de lavte .came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou .br2nza (de vaci. TABELUL 3 . viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.5 unt cu miimiiliguF gustare: . turnhd in pahar o cantitate micii. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. mtimtiliguta.lapte + adaosuri . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.sau i a m biscu* cu gem . miel) sau pevte slab . fulgi).2 pag.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: .pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . 115.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit).fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti. brhz.in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: . Practic.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale).sau omleti .sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke .sau paste Gnoase fine.) .intre mese se poate da suc de fmcte sau .fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale .Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni.came . deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. chiar pentru alimente pasate. De asemenea. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.2 pag. sau paste fiinoase fine . 2.se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. In prima perioadii. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. 3.pireu de legume variate sau de cartofi. ciu- ~ 7 : k t i de vaci.2 $i 3. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. budinck c h e ~ etc.compot de fructe si%hate gustare: . orez. Se va incerca. 126 $i 3. in continuare biberonul.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") .3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .sau iaurt cu biscuiti . alimentafia din ceaqcii sau pahar. multor sugari nu le mai place' laptele.

Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte.20 . o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii.21 . Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului.19 . Fig. se rostogole$te. se sprijinii in fa@. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris.20). pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. c) Ridicarea in picioare. cu echilibru bun.). Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. de calm qi de securitate. b) Statul in sezut. 3.a.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat.b . mai devreme sau mai tiirziu. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. in timp ce al~ii (mai putini. Motricitateafina'. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. . judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. 3. 3. apuc4ndu-se de gratiile patului. 3. ca intr-o pens&. fn general.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. 3. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. fncepilnd cu aceastii vArst5. meqtequguri etc.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor.lateral qi In spate cu usuring. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. Fig. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. cu o miqcare grafioasii.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. 3. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. Somnul. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Cuvintele sunt fZuii adresii.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. Fig. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. 21). altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. se va aviza medicul. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii.

Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. in special. Aqa cum s-a amintit mai sus. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. degetele qi urechile. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. Fig. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale.23).~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. 3. Olifa. Copilul nu trebuie certat.echilibrafi. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. fn plus. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. q a cum iqi pipiie. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. 3. calmi. cu a d t va fi rnai bine.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi.22 . Fig. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. Concomitent. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . atunci ~ 2 n are succes. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. controlul sfincterului ani. mereu aceleaqi. pozifia de stat pe vine". Biiiefii.23 . pediatrii. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. Formarea deprinderii de a fi curat. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. 3. "Jocul" cu organele genitale. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. va deschide un robinet de apii. trecerea la o alimentafie . Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. prin comportamentul pirinfilor. fn schimb. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a).La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. 3. de exemplu. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@.10. Normal. Or. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). 3.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor.34 . 3.Tractiune din pozilia culcat pe spate. 3. Apoi se aduc in fala. 3. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului.30 . a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap.a.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului.32 . 3. incet la loc. apoi culcat .Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. de Fig. Fig. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. apoi in sus.33 .31 . Duce bralele lateral pe llng5 cap. Fig. Fig. b .Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. 185 . incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia.

Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Dupl clteva qedinte. dupl care se poate face o micl pauzl. h aceeaqi secveng.35 . 3. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). 3. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. p&$e$te fie pe vlrfuri. Se va hcepe cu cele mai simple. copilul va participa "activ". deaarece sugarul se miqcl qi singur. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. prin exercitiile sistematic efectuate. Aceasti durati nu va fi depgqit5. pentru a nu rlci.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). Fig. se mentine clteva momente in aceastii pozifie.38 . Se va vorbi tot timpul cu sugarul. fie aplickd ambele plante.36 .chiar efectuati de cadre de specialitate. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. hcurajiindu-1. gimnastica va fi indrumatl sau. Fig. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. Brafele se dep&e& lateral. Fig. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. .Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni).37 . motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. Fig. care a inceput sti umble in patru labe. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. 3. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. 3.Mersul in picioare cu bra~ele intinse.

oricdt de emetic ar pgrea inchise. flacoane sau sticle cu medicamente. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. 3. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. greblg. Perioada 2-4 luni. A Perioada 9-12 Zuni. Cuburile compacte sau goale. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. lingurife). pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. solnife. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. La un an. care sg-i ofere satisfacfii sporite. mgrimea qi materialul). Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. obiecte t%oase sau ascufite (ace. cutii bine fnchise. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. mai ales in orele de dupg amiazg. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. precum qi juciirii adecvate. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. bucurie. fntre luna a 11-a qi a IV-a. jucdndu-se pe rand cu ele. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. Perseverenfa. fi plac unele obiecte mari. fiind tot atdt de important pentru copil. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. cu animale frumos colorate. ggleatg etc. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. befe. Apuc5 obiecte. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. le pipgie. Juca'rii adecvate sugarului. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. bile de sticlg. cuburi. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. . In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie.). "juciirii" pe care copilul le poate inhala.13. animale care c2nti. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. o rgfuqcg. cufite). orice juciirii care nu se pot spgla.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. risckd s2 se sufoce (fig. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. sgngtos. nasturi. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. au apgrut numeroase teorii. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". de o sfoars. Incep sg-1 intereseze cQile simple. fn general. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. In leggturg cu sensul jocului. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. cuie. rulmenfi de metal. La aceasti vkstg. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Perioada 4-9 Zuni. Sezdnd. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. fn casg. ci fn dreptul mdinilor sugarului. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate.39). fncg din luna a 11-a. ca qi munca pentru adult. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. Cu multg plgcere. furculife. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. dar nu deasupra nasului.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. le strdnge in mdini. ii fac plgcere. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. latura formativ5 a jocului. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. Astfel.

3. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. nu-i vor biiga nimic in gur5. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. plnii la vhsta scolarii. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. de acum incolo. nu-1 vor purta pe sc5ri. se fine seama. copiii nu vor avea acces la balcon.41 .40 .Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. substante de uz casnic. le poate aspira pe trahee. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi. o perioad5 scurtii pentru joc. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. Dacii se cumpkii juciirii.42). d) coji de . de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. Mai ales dup5 un an.3. mobilierul va fi redus la minimum necesar.35 . Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig.3.42). podeaua nu va fi alunecoasii. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. Din luna a 11-a. 3.3. la o anurnitii or8 din zi. pungi de plastic. Jocul cu frafii. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg.41). jocul este permis. 33. potential toxice (detergenti. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. ducgnd la sufocare) (fig. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. de elaborare si de a fi iubite. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. Fig. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. biiuturi alcoolice). 3. bilele ajung la dispozifia copilului.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic.40). Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. c5 un copil are nevoie. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. insecticide. Rolul pdrinfilor. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. care le duce la gurii. asa cum se obisnuieste in unele familii. piirinjii isi pot programa. Accidente. sprijinit de mobilii.Fig.

e) perne de puf .42 .sau pungi de plastic . cornuri sau buciiti mari de mere.in patul copiilor. 3. 3.Strangularea.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine.Pericol de asfixie. Fig.43 . . actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. l~ Fig. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.

.

nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite.1. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. Unii medici se ocupii. certurile. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. Ei aleargii. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii.4. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". joc. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. se cafjrii peste tot. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. Dintr-o nevoie interioarii. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama.2. in primii 3 ani de via@ biitaia. indemiinare.1. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face.1. de sentimentul de libertate. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. Cu toate acestea.). Copilul mic ( 1 3ani) 4. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. cotrobiiiesc.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". copilul . tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. nu corespund nevoilor lui naturale. brutalitiitile sunt interzise. neindemiinatice. de obicei. dar absolut necesare sunt: incurajarea. juciiuyi. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. ceea ce il face sii se miqte tot timpul.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. cu mucoase . dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. vorbire etc. refuz etc. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. apoi sunt domoale. grafioase. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor.1. La sfiirsitul perioadei de copil mic. creqterea este rnai lentii. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. plimbkile rnai lungi il obosesc. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Aceastii mobilitate. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. Or. Mai ales la copiii vioi. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. La inceput misciirile sunt stiingace. sii-qi perfectioneze mersul. el este mereu activ. apucarea. Fiirii sii-qi dea seama. miingiiieri. 4. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". prin primejdiile pe care le implicii. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. incurajiiri. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. lauda. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. treptat devin coordonate.5-3 kg intr-un an.

medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.18) mediul rural = 10.02) mediul rural = 10.81 cm (+ 4.751) . diareile.46) k .08 cm (+ 4.251) mediul rural = 12.90) mediul rural = 88.70 kg (+ 1.93 cm (+ 4.12 kg ( 1.80) mediul rural = 88.70 kg (+ 3.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: . i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.fete: mediul urban = 80. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: . 192 .86 cm (+ 3.32 kg (+ 1.78) mediul rural = 83.biiieti: mediul urban = 86.37) .80) mediul rural = 13.751) .72) mediul rural = 77.34 cm (+ 3.512kg (+ 1.47 cm (+ 4.33) Dentitia. veseli. Cifrele' de mai jos sunt orientative.82 kg (+ 1.89 kg (+ 1.511) .20 kg (+ 1.12 cm (+ 3. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.fete: mediul urban = 93. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.Ol) mediul rural = 92. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare"). intre 16 ~i 24 de luni apar caninii. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii. insornniile.fete: mediul urban = 14.biiieti: mediul urban = 13.15) mediul rural = 11. imbolniivirile mai grave.21) Talie (iniil@me): . Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.fete: mediul urban = 11. Iatii in rezumat.31 kg (+ 1.37) I Talie (iniiltime): . Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.33 cm (+ 4. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.7 1) mediul rural = 76. 4.051) Talie (indtime): . i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.71 cm (+ 4.biiieti: mediul urban = 11. de o secretie salivarii mai abundentii.fete: mediul urban = 84.biiieti: mediul. cu mari variatii de la un copil la altul.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .35 cm (+ 4.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: . iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.93 cm (+ 334) mediul rural = 80. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .513cm (+ 3.26) mediul rural = 13. cu m i ~ c h suple. cu obrajii ro~ii.24 kg (+ 1.fete: mediul urban = 12.48) . de sciiderea apetitului.biiieti: mediul urban = 90.29) .1.67 kg (+ 1.bgieti: mediul urban = 10.47) mediul rural = 85.67 kg (+ 1. Consumul de proteine animale.08) mediul rural = 12.50 kg (+ 1. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.bgieti: mediul urban = 94.33 kg (+ 1.Ol kg (+ 1.urban = 78.13) .39) mediul rural = 14. uneori stationeazii luni intregi. privirea vie.40 cm (+ 3.61) La 18 luni Greutate: .fete: mediul urban = 76.bgieti: mediul urban = 12.08 kg (+ 1.43) Talie: .19 cm (+ 3.051) mediul rural = 11.biiieti: mediul urban = 80.74 kg (+ 1.bine colorate. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.510) Talie (imiiltime): .84 cm (+ 4.14) . Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.516cm (+ 4.biiieti: mediul urban = 14. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.95) mediul rural = 10. de iritabilitate.la unii copii . dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii. 18 luni ~i la 24 de luni.28 kg (+ 1.75 kg (+ 1. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.14 kg (+ 0.87 cm (+ 3. in s f k ~ i t . de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.fete: mediul urban = 13.fete: mediul urban = 89.42 cm (+ 3. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.de durere localii.30) .80) mediul rural = 78.03 cm (+ 3.fete: mediul urban = 10.3.

el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). stagniiri. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5.Motricitatea. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. de cele mai multe ori. Spre 15 luni. dac5 se love~te mai violent. cu braiele intinse in sus. tinut numai de o mdn5. il apuc5. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile.2 . Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. Copilul se tdrsste. in general. aceast5 nevoie se accentueaz5. La fiecare csdere.1 .incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. tinut de o mdn5. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. i deplasdndu-se in 4 labe. Intre 10 luni ~i 14 luni. La 24 de luni poate fugi bine.~ mentine echilibrul. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. copilul poate lovi un balon cu piciorul. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului.). se agaf5. 193 ..4. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. apoi de mdini. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul.uneori cu bratele intinse pentru a . f5r5 s5 se mai sprijine.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. La 18 luni poate urea pe sczri. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. 4. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. in eel de a1 11-lea an. copilul va fi calmat. iar dup5 aceea. Acum se apropie de orice obiect. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. poate fi ajutat. reusefjte s5 ridice un obiect. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. incurajat. Timp de cdteva luni. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. flectdnd picioarele. sov5ie. fie cu degetele. din pozitia verticals. Dac5 intervin incidente. ajutat de un adult etc. treapt5 cu treapt5. ~i adesea il duce la gur5. merge de-a bu~ilea. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. fie cu toat5 mdna. susiinut de cineva.se "plimb5" prin toat5 camera. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. scurte perioade de regresiune.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. Fig. Cade des. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. se clatin5. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. la 2 ani alearg5 cu u~urint5.

incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui.Deschide cutii. de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. indeosebi inci5lf&nintea. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). Scotoceqte prin sertare. . . Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. juc&ii). cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . La I 8 Zuni .Apucl obiecte mici (bile. scotocevte peste tot. .Merge singur. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare.4. uneori $i zidurile. Intemenfia lor pentru a-1 struni. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . le ridic5 sus $i face paqi inegali. .f n g e n u n c h d singur.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte.Construieqte un turn cu dou5 cuburi.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. cade foarte rar. incearc5 s5 deschid5 uqile.Pune degetul h orificii. love~te obiectele.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. . in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . c o ~ u de h M i etc. Descoper5 scame. loveqte cu el. .Urc5 s c w e f k 5 ajutor.4 . nu a l t e r n e d picioarele. firimituri. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. La 15 Zuni Se ridic5 singur. . "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. .Se murdilreqte cu noroi. dup5 ce apuc5 un obiect. . pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. . Este mai bine ca. . dar rnai cade c h d terenul este denivelat. 4. se aga* de el $i se qeaz5. m5turi.fi tentativele de a merge. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i.Face jocuri cu m&le in oglind3.Execut3 ordine simple. pietre. . .3 . dulapuri.Se urc5 pe un scaun. l scoflnd obiectele. gunoaie. cu materii fecale etc. sprijinindu-se de ramp5. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. Fig. obiecte mici. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe".Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. ?I las5 din nou s5 cadit. nasturi). deseori se dezechilibreaz5$i cade. Alteori.Merge singur.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. B Fig. ci accentuarea reactiilor de negativism.Face zgomot. .Scotocegte peste tot.

intoarce foile unei c i a i una cate una. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. cimaqa.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. a p i fiarti. tiieturi). cotloane. pantalonii. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. Fig.6 . . - .Combini jocuri.intoarce foile unei c a i .in general il intereseazi numai performanfele motorii. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. la gur5. incilfimintea. Deschide ~i inchide poarta. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . impinge. 4. i o cutie de chibrituri.). in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu.Poate siiri in mod rudimentar. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. s i descopere cele mai mici obiecte (scame. dar adesea cade. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. . . produse de uz casnic etc.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. . corpul siu fiind propulsat inainte. plini. o . aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. . o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. 4. "Nu st5 locului". rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile.Se spali pe maini singur. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o."Experimenteazi".Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea.Tine creionul cu toatl mlna. intoxicafii (medicamente. punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi.).incearci s i se foloseasci de lingurifi. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. . grebla. ~ .~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). Fig.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. cideri. - Fig. 4.Urci qi coboari sciirile. gunoaie etc. strichini. cosmetice.7 . . una cdte una.Merge pe vMurile picioarelor. plinl. . prin iarbi.Merge de-a indiiratelea. o . dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor.Copilul de l a 1 l a 6 mi . Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . daci i se cere. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. . cimfe. infepituri.5 . rostogoliri de obiecte mari. . .

ap~.lditii. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli. I! : - Progresele din ul 2-lea .ii place sii fuga.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.i.y!)ir/lt2 ..(~ 36 ( 3Ll?17) F.?.o~i:<!c 6 silii ..fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.r:izS linii ~ert. cn' i. estt. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7.ertic..~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2. .3i13 ir?ti. 4.)rizontalc i l i ~4.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met. fiir5 3 o "1.di tdrzii-ii s / t.~ltr111 inclinat.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).c\emplu.S:\!-c cu picioarele !ipite.siGc vGr. este capabil s5 privt-.~ptZ: c nucl:ii cIl-.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. majoritatc. . Gidi_. -.P. ai~umiteccinditii: organizai.a p!in~!~arc.5.t:i~i3. : ~ 7 r 1 t ~ . Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii..A~trt'l.ea condeii~eiin functie ds rerultate. Sc. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.A:i~niic. I :I sitin.C'o:iti. ..dpabil priveasc.i de ii ~.e c31!/3 5. f. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.r. cr ihr. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi. $3 ~.st. I J.u in <caul5 .i.apt8 >:I!-e... a 5 -- t'r..G:~uyi "c2te ccva".-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.c yiirnb5 pe triciclet. copilul isi 13e 115 '.imei-I" .IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu.: ..t. creionul cste t i n ~ i :.'trd nu indr:plii~cstc chit'v. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.Mama $i copilul Fig. efe(.t':3. - . tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc. Copilul i.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.ir:.. ::-. ! .: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.:. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1. -.3 ani B place sii alerge. cum o va face 111.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.1-erne.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi..:~le d e i l e s ~ l si:iziil. -. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .l~ur. hiect care cadc.~ I I ~ T ~ .-i: c i juacl'i cu picioi-ul. 255. nu ma1 cade. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu.a.lLi.: ?iretuiilc.i ic).:iie c.7) sau .~.ascii1:1 Jreaptn si la stingu.us de . de echilibru).Cnilstrt. . I (.ii7a c5 un .I.i la dl-sapta $i la htkga. i.

Refuzul mamei. Mama ii spune mereu "nu". "de ce" etc. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. in functie de inzestrare ~i de mediu. "nu". clgtinsnd capul. este real. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. putind duce la tot felul de povesti. f) Spiritul "conservator". scoate cgrfi din biblioteci. le incearcg neincetat. Masa.1. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. este". Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. Se contureazg diferenfe individuale. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. Copilul o irnitg. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. copilul riistoarni sau distruge obiecte. invenfii etc. sunt binevenite pentru copil. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). aparenfi ~i adevgr. Dupi alri autori. fefele si activitifile persoanelor din jur. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. culoarea. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. adormirea si deprinderea de a fi curat. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). acestea sunt actiuni distructive. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. rupe ziare. cu acelaqi ritual.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. C ) Vhrstn intrehn'rilor. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. s i spung nu. s i refuze de a face ceea ce i se cere. imbricarea. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). mkggleqte perefii etc.4. e) Prima fazn' de inc6pa'. Formarea eului se intiire~te din frustriri. g ) copilul consumg numai alimente lichide. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. sau interdicfia folosite cu discerngmint. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. Cu mersul lui inci nesigur. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. Pentru copil. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). Vgzute prin prisma adulfilor. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". . copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor.. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. in realitate. h) nu urmgreqte vorbele. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". fantezie. copilul poate fi educat. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. fnaintind in vkstg. tot ce il preocupi in interior. din refuzuri.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. De acum inainte. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere.

Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. serviciile de audiometrie din clinicile O. intoxicatii cu unele medicamente). dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. in familie sau in crev%. Poate fi repetati la nesfiirvit. apoi. executau mici ordine. se observl intikzieri de vorbire. la care vorbirea este in intikziere. infectii grave ale sistemului nervos. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. urmati de un exarnen clinic competent. ca . "me-me". Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). La a doua probleml. Trebuie precizat. p u p ciite putin. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. La copiii normali.vi bisilabice. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. scandalul.). c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. De asemenea. de cuvinte izolate. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. devi sunt conservatori. Limbajul. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. fn felul acesta. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. unele boli ereditare. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. Mai tiirziu. Thomas Carlyle. o persoanl sau un obiect prezent. in general mono. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . atunci aceasti prezentl devine rnai vie. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. de exclamatii. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. tipetele. cu deformiri vi inventii originale. chiar de duvmibie. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. Pentru a numi un obiect. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. Apare un limbaj particular copilului. b astfel de cazuri. de cuduri vi de confort sufletesc. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. adesea afirml "pot vi singur". vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. el il recunoavte.L. ca normal. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. dupl piirerea noastrl. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. fntdrzierea vorbirii. "pa-pa") in luna a XII-a. afectiune vi hielegere. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. pentru a avea "notiuni". au un jargon propriu bogat. Dacl este denumit un animal. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. de la inceput. h cazurile de suspiciune de surditate. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. Pentru el. cele auzite reprezintl un stimul. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. In practica medicall. va fi considerat. Adesea medicul. De la pronuntarea de sunete. Astfel. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. Thomas Edison etc. pentru variatie. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. "ma-ma". copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte).R. Albert Einstein.de siguranp. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. precizeazl diagnosticul. C h d .

htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. . Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. . 4.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). . dar nu o umple bine.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. p5puyi etc. . pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil.) yi obiecte. Dup2 ce sorb numai putin. . I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . in limba pe care acesta a folosit-o initial.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). 1 I I t 1 I t . este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi.. ale mamei: nas.Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. c b d o apropie de gur2. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. gur2.Oboseala.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. dar pronun* numai c2teva!). Foarte des o inclin2 yi o vars2. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. care de fapt erau copii normali. dau ceayca mamei.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). nu le uneyte. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. . unii "mu$". majoritatea o las2 sti cadti jos.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. calul. care este impresionant de variat. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. . somnul. baloane. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. c2inele. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. In acest fel. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. . . copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. La 24 luni (2 ani) .$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. Ca o compensatie. este primul semn al controlului sfincterelor.5. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. . Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.Subliniazii cuvintele prin gesturi. mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. Spre v b t a de 3 ani posibilidf.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". . p2stki etc. mayini. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. aceyti copii vorbesc toati ziua. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. german5 s2rb2). reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte.yi copiii cu vorbire neintkziad. Reped cuvinte cu 2 silabe.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. dar sunt inc2 "agramaticale". . totodati adul$i nu vor irnita pe copil. indeosebi mayinife. Apare intrebarea: de ce? ' . se leagh2. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . Propozifde sunt scurte. Apare inceputul vkstei lui "nu".Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. . Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. I 1 1 i .Scufund2 lingurip in castronay.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui.1. Astfel. prelungind-o. ochi.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. intrebuinwd limbajul lui infantil. incearc2 s2 m2n2nce singur. dup2 ce "yi-au dat drumul". iar tatid in limba pe care o cunoa~te. o intorc yi r5stoarn2 continutul. . La 18 luni (1 % ani) . Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce.

.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. sii intre prin biilfi qi noroi. .$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. ..Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. . Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". rostogolirea rofilor qi a mingiilor. fiecare copil se joacii singur). fn aceste conflicte. al meu". prezenfa unui adult. lumina aprinsii. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . .).Deosebeqte culorile.Se recunoaqte in oglindk . protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze. necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". Nu este gelos pe juciiriile altor copii. s h t u l mamei etc.).Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. Este gelos pe frafii rnai mici. transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. aruncatul cu pietre.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". . . Exceptie fac frafii. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. in timpul unei plimbiiri.Nu deosebevte "binele" de "rh".Imit2 pe pikhfi. pufini folosesc: "eu.ii place sii invefe sii se dezbrace. fetele rnai repede deck biiiefii. . datorit2 reprezentihii mintale. .. . se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. chiar la interval de 2-4 siipth5ni. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. in schimb. Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? .Se joacii aproape de copii. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. o curte cu piis& etc. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. dar singur.fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi.Face propozitii interogative. "tu". - .Ajutii la aranjarea obiectelor.Merge la closet. . . . La noi in Wii. riisturnarea mobilelor etc. nu poate sii se qteargii singur.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. . c h d urmeazii un pod. .Vorbirea este incii de "bebe". o statuie. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii.iqi spune prenumele qi numele. rar cere ajutorul adul@lor.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. fetele preferii piipuqile.?' . hcepe sii foloseascii "eu". . rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. . tu. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el.Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?).iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul. "mie". Un copil anung dinainte. . in cursul zilei.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. . . majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni.incepe sii fie curat qi noaptea. . . impingerea ciiruciorului. d a d este cuhndat in joc. .fi place sii se joace cu maqini. sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. .Foloseqte sistematic "nu". .

Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma.Numiirii piing la 10. 8 .Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. . La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. avioane. pronumele qi adverbele. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor.Alirnentatia la pre~colar"(pag. .Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. Accept5 sii-qi aqtepte riindul.1 1)..Alimentatia' Rntia nlirnentara'.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. . . ii imitii.Se intereseazii de cuvinte noi. 4. prezent qi viitor. pag. $i . ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. 4.1.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva.Poate fi dirijat prin cuvinte.. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.Recunoa~te imagini dacii i se cere. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii.12 . . .$tie care este sexul siiu.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. maqini.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. Traseazii linii ordonate. . notiuni spafiale (afarii. ca raza unui cerc. . Fig. . Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte.Alimentatia (~colar adolescent)".Foloseqte pluralul. 4. piisiiri. . incearcii sii le imite.Intreabii f&ii incetare (De ce?). qtie sii le arate (fig.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. A Fig. trenul.Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. Urmiire~te la fereastrii persoane. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. Este inceputul desenului "omulefului". iar dupii P. 248-252 mic.6.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. le imitii.$tie bine numele de familie. animale etc. Poate avea fricii de intuneric yi de animale. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. . in cursul celui de a1 11-lea an. . cliidiri mai deosebite. . . Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor.11 . La 36 luni ( 3 ani) . rnic). statui. cuqile cu animale. in griidinii sau in garaj. Din hrana zilnicii ' Vezi ~i . . . 212-214).incepe sii foloseascii articolele. .incearcii sii deseneze o imagine. 4. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. . Tine creionul mai corect.

Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. fulgii de porumb. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. laptele se fierbe in mod obligatoriu. zeamil. Se p a t e da parizer. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. un ou. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. topit5 etc. m e verde. grilsimi. g r i ~ . s5ruri minerale. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. bomboane. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. unii copii il prefer3 neindulcit. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. sau preparate cu sos alb. tuica. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. biscuiti mkinati. ceaiul rusesc sunt contraindicate. cu cafea de malt etc. q t e a p d s5 m k k c e . pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. atribuindu-i-se efecte miraculoase. sau cu conditia s2 fie proaspst. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . cereale instant. pr2jituri etc. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). lapte b5tut. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. fasole verde. pr5jituri de casH Cafeaua. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. Hidrocarbonatele (cereale. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul.) sunt folosite zilnic. De altminteri. gri~ul). a v h d o mare valoare caloric5). de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . dulceap. mode cu albu~. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. crenwur~ti. brlnz2 proasp5t5. Agetitul. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). Se va da fie ca dimineap.30-12. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. eventual un ou moale. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . Pentru variatie. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). cartofii etc. fibre vegetale.La copiii cu tendint5 la constipatie. mierea se poate da. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. paste fiinoase). fructe de sezon bine coapte). fie o budinc5 (orez. gemuri. brhzeturi). De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). vitamine. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. Zilnic. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). iaurt. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. La ora 10 se pot da fructe. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. fulgi de porumb). de asemenea. Ciocolata se va da cu prudenp. de bun2 calitate ~i proaspete. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. spanac. b5tut sub form5 de omled. pr5jituri de c a s i biscuifi. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). dac2 e veche. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. biscuiti. conopid5. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. Oul poate fi fierttare. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. Prgjiturile de cofetkie. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. o pr3jitur3 de cas5. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. Se folose~te =nosul preferat de copii. se poate da peqte. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. vinul. unt ~i miere sau gemuri. Dac5 este l5sat s2 qtepte. hidrocarbonate. dovlecei). Dup2 un an. in locul acesteia. apetitul implic5 o participare sufleteasca. compot. berea. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. de aspectul de gustul ei. DupG-amiaza' (gustarea): lapte.). Laptele nu va fi indulcit prea mult. felul doi legume sotC.). 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. morcovi. compoturi.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. cacao.pe tartine de piiine cu unt.30. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. Se pot da b5uturi rilcoritoare. Orarul meselor. li se va satisface aceast2 comoditate. nu toate fundamentate ~tiintific. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. Celor care r e f u d laptele.

iar tendinfa naturali la independenfi friinati. tigijfe. in plus. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . fie tocate m h n t . Ca si in alte piqi ale acestei c w i . i se poate da s i rontiie o coaji de piine. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. fulgi de cereale etc. Dupi virsta de un an. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. educatori. un biscuit. alfii au nevoie de variafie zilnici. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. Dimpotrivi. b c i de la 8-10 luni. din contri. in sfirsit. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. o felie de mir. alfi frati). Unii sunt mari mincicio~i. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. el va rninca bine. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. bunici. Printre jucirii. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". daci el nu a fost scos afari. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). .Copilul de la 1 la 6 ani mici.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. iritabilitate. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. care s i deschidi pofta de mincare copilului. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. Daci un copil este bine dispus. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita.s i creasci bine. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. Cind i se servevte pireul. Pe misura inaintirii in virsti. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. fulgi de porumb. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. Porfii mici. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. educatoarele. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. rugim pe pirinfi s i n u . asistentele pediatre. deprinderea de a minca singuri este intirziati. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. unii mininci acela~i meniu luni de zile. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. alfii de abia gusti. Folosirea mdinilor. Acum are de-a face cu o mici personalitate. intre mese. in colaborare cu un medic experimentat. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. cu ribdare ~i putere . trebuie s i figureze lingurife de plastic. cratife. coaji de piine. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. este nervos. Consistenia. cartofi prijiti. de diruire inegale. Cu vbsta. s i "mu~te"din fructe. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. pasivitate si anxietate). Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. i se va da in m i n i o linguriti. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. jucindu-se cu ele.~ i compare copilul cu alti copii. Punerea in practici este mai greu de realizat. copilul nu mininci bine. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. vizite. bucili mici de parizer. Pirinfii. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. oboseali). Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. daci i se oferi o cantitate prea mare. reacfii de opozifie sau. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. Dimpotrivi. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. indeminarea copilului creste. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. obiecte de bucitikie. are tulburiri de somn. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. tulburiki de somn. cu preferinie ~i pofte. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi.

piscine). bea cu ceqca de cafea. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. docil. inhalarea de corpi strzni in c%le . Jocul poate fi colectiv. achizi$i motorii qi intelectuale). JOCUZ. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . unde sunt spatii amenajate pentru copii. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. fn oraqele mari. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. s5 nu se erijeze in conduc5tori. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. Nu se vor face c%5torii obositoare. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. se cam$ se tiv5leqte. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". este "inc5p5tlnat. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5.1. cu vreme favorabilii. in5l?ime. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. Oridt ar incerca adultii. precum qi utilizarea sa: telefon. p a t e avea crize de plhs. munte. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). citeqte. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. florile. Cu timpul. face injecfii mamei etc. h zilele de sM5toare. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. simprile (auz. Accepthd c5 reacfiile negative. Parcul. scrie. brutal. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. Are preferinfe pentru unele povestiri. Este un stadiu nou. la chtece pentru copii. fnainte de vacanfe. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. se r5suceqte h toate p @ . Devine sensibil la muzic& la ritrn. Piir&vara. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. arderea cu fierul de cslcat. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. dup5 ce intr5. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri.). iqi leagh5 mereu picioarele. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. carte. Wici severitatea exagerati. atunci c5nd copilul nu asculti. bhaie). Totu~i. r5bd5toare. binevoitoare.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). Aqezat pe un scam mai inalt. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . Terenurile de joc. J O C U ~este reflectarea. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. ferm5. qi cere s5-i fie repetate. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. unde copiii tr5iesc in apartamente. un vas cu ap5 fierbinte). intoxicafii (vin. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. la melodie. Iarna. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5.4. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. deal. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. Copilul se preface c5 telefoneaz5. curtea. la jocurile hsofite de muzic5. pic$ articole cosmetice. Asistenja medic&". Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie.7. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. adoarme ursuleful. vedere). Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. Se verifk5 dentifia. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. inecul (cada de baie la care. ceqc5 etc. arborii. hteparea cu diferite obiem ascufite.

sticlufe sau figuri geometrice. alergare cu stegulefe. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. sobe cu gaze. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. un porumbel. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. al pericolelor. este un mir. o broscufii. roqu. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. Lipsa de control. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. fiind miindri de "performanfii". Dupii terminarea jocului. in general. in sala grupei. sii-1 vadii in trei dimensiuni. pe o planqii intr-un singur plan. o portocalii. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. un animal. in sf&$it. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. C ) Jocurile de cunoagere.). "Ne juciim cu mingea". in momentul in care copiii se plictisesc.1. pisica are cap. 4. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. Jocul se anunfii dinainte. o paske. radioul. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. cu bricheta. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. . sortare de mozaic pe culori. tobogan etc. acum mergem la baie". Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. mers sau vorbit. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. uiti de fratele mai rnic. Se prezintii un pom cu fructe. picioare. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. nu are voie sii umble la aragaz. indemhare). Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. atenti la jocul cu alfi copii. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. se intrerupe jocul. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. diferite aranjamente de castane. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@.aeriene. cunoaqtere. desene etc. o pisicii. &&e prin tune1 de scaune. rostogolirea pe saltea. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". dulce. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. la indemiina lor. sii fie calmi. televizorul. florile vor f i mirosite). Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). urechi). corp.16 luni). copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi.9. o floare. "Copii. mere etc. lipituri. prize. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. frigider. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. rotund. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. coadii. care. La plimbkile prin era$. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. skitura cu mingea. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. un brad impodobit. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. "Ne pregiitim pentru masii". La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom.

g) Stresul psihologic.) este echivalent cu un control voluntar. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. d) Conditionarea. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. fTtrg sfi aibg nevoie. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. fn ultimul caz. timpul perioadelor critice . stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). anxietatea pikintilor etc. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. dificult3G materiale. de Mama n u . Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. Mama nu indrkne~te refuze. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. Controlul intestinal. De frica frigului. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. iar el refuzg sg fie obligat. Ea pedepse~te pe copil. i) Somnul adcinc. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. la fiecare cinci minute. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. a unei intern&i h spital. j) Factorii sociali. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. Copilul nefericit. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. pot duce -h . Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. Ace$ factori se asociazg frecvent. h) Lenea. de juc&ie sau de pa&ie. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. pedepsirea copilului. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. El reincepe s-o tear. este un alt mijloc de a atrage atenfia. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. c) fmbrcr'ccr'mintea. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . il miing%e. zgomotul apei care curge etc. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. care nu se simte in sigurang. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Dacg un copil urineazg prea des.la pierderea controlului recent dobiindit. va fi consultat medicul. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). Capacitatea vezicalg a unui copil n. Cererea olitei.

mediul rural = 98. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .5).fete: mediul urban = 100. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani).5 cm (+ 5 3 ) .3 cm (+ 2.0). din mediul urban = 15. nu va fi retinut. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia".1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute.l kg (+ 1. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze.~ i f r h a voluntar micfiunile.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. . dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. vor explichdu-i la ce folose~te.9). in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. familiile unde existi frati rnai mari.fete: .8 kg (+ 2. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. 4. i se pun scutece curate absorbante la culcare. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet).senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. deoarece nu p a t e s i avtepte. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic.1. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". Clt timp se u d i inci noaptea. Cresterea greut&tii. se va folosi o l i p concomitent. mediul rural = 14.7). Preventiv.7 kg (+ 1. . Pe de alti parte.8). El nu poate s i se pistreze curat noaptea. aducerea olitei). Prescol&rul (3-6 ani) 4. Practic. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. . P h i atunci. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. mediul rural = 52.2).biieti: mediul urban = 16. Prin imitatie. Este rnai bine s i se pun2 scutece. spre 12 luni. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. Perimetrul toracic: . El are un moral excelent.2. Talie (ina'ltime): . 3n general. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina.O cm (+ 4. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig.9). La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia.biieti: mediul urban = 54.2. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. pentru c i el este mereu "cl~tigitor".O cm (+ 4.8 cm (+ 2.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid.biieti: mediul urban = 101.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . Daci el vrea s i plece de pe oli@. C h d poarti pantalona~i. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.9).3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). De obicei. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. .9).

b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. se spali pe din^. La 3 ani.9 cm (+ 5.9).2 cm (+ 5. aleargi. Nevoia de mi~care mare. a pieptenului.3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 55.8).5). la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi.fete: mediul urban = 20. . mediul rural = 55. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike. Perirnetrul toracic: . Pentru urmkirea motricitifii. Treptat. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior.9 cm (+ 2.2 kg (+ 1.3).2). . copilul urci sciirile alternsnd picioarele. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti. Talie: . La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. Fig.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. La 5 ani: Greutate: .fete: mediul urban = 54. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. prinderea unei mingi in mi~care.l kg (+ 2.7 cm (+ 53). este "neasthpiirat". sare intr-un picior. face zgomot.8).l). mediul rural = 54. mediul rural = 18. deseneazi un omulet din 3 p w i . Aceste cifre sunt pur orientative. a asculta pove~ti.9 cm (+ 5. daci ~i d t se poate fine pe un picior. Talie (ina'lfime): . face un pod din 3 cuburi. mediul rural = 110. a urm& a televizorul.7 a (+ 5. GU diferite segmente ale corpului. a ustensilelor pentru cusut.4).7 cm (-t 5. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri.biieti: mediul urban = 54.biiefi: mediul urban = 18.2). mediul rural = 18. . .O kg (+ 2.13 . 4.7 cm (+ 3.fete: mediul urban = 107. copiazi un pitrat.3).8).6).4 cm (+ 2. mersul pe tricicled).O cm (+2. La 3 ani.fete: mediul urban = 110.9). copiazi o cruce.O).6 cm (+ 5. mediul rural = 5 1. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.7).fete: mediul urban = 17. .8 cm (+ 2. poate turna api intr-un pahar.3).7 cm (+ 2.btiieti: mediul urban = 114. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. (fig.5). mediul rural = 105. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52. copiazi un cerc.3 cm (+ 2. mediul rural = 19.biieti: mediul urban = 20. independent (de exemplu.9). 13).7).Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . .2). 4. urci ~i coboari scirile etc.7).9 cm (+ 2.3 cm (+ 5.7 kg (-t 2. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. n mediul rural = 111.O kg (+ 2.O). deseneazi un omulef din 6 pwi. privi poze. cifiirat. Perimetrul toracic: . sub formi de joc.9 cm (+ 2. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.8). La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate.biiefi: mediul urban = 108. La 6 ani: Greutate: .9).9). a modela din plastilini.2 kg (+ 2. mediul rural = 54. trage o Linie verticali. mediul rural = 104. balans etc. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. mediul rural = 52. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. mediul rural = 16.biieti: mediul urban = 56.3 kg (+ 2. Motricitatea.O kg (+ 2.

le demonteaz5 ("le distruge". LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. copii etc. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede.Poate turna ap5 fntr-un pahar. face planuri. ci yi la viitor qi trecut. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. realizeaz5 forme simple. Dezvol tarea psihic& s i social&. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. dar qi propriile lui performanie. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. Poate "citi" poze dintr-o carte. Fig. "spioneazii".4. Limbajul Perceptia.16 . Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. Limbajul. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. persoane sau animale. Recunoa~te litere izolate. d5 mlncare la p5pugS1.4. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). de sexul de care aparfine. De indat5 ce devine constient de el.4. "trage cu urechea". Deosebeqte sunete de tot felul. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. el va folosi femininul qi masculinul. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate.). Notiunea de timp este perceput5 incet. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . fSi ?tie vBrsta. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. le pune unele peste altele.Fig. "demascii" tot.15 . se recunoaqte deci la persoana intBi. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare.Se spa15 pe dinti 4.2. Dezvoltii spirit creator. Fig. fntre 3 ~i 6 ani. de cei doi psrinfi. f&B a vS1rsa. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. Poate num5ra p2n5 la 10-15. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale.14 . repet5 expresii auzite de la adulfi. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. Poate desena un piitrat. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice.2.Imitlnd pe rnarng. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Deosebeqte mai multe culori. ca un individ separat faf5 de ceilalti. pe care le compar5. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare.

gro!. le instruiesc. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. prin expresia fetei. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. inainte de 3 ani. Copilul unic la pririnti. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. Adultii ii vor ar5t. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. dintre cuvintele care desemneazg functiile de.eliminare ("caca". pe m5sura intelegerii copilului. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase.. PGrir?$ii su~lt alannati.u astfel dz rxpresii. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. . La Inceput este in& foarte ascult5tor. cu o limb% slobod5. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. La copiii din familiile cu rnai multi copii. le mustri. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. Altii. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. ii oferg jocuii. cum s-a mai spus. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. ~ . "Cum?". ii dau ordin s5 porneascii. in contactul permanent cu acegtia. cu prognosticuri foarte diferite. De fuarte multe ori.. Astfel. in timpul . este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui.~ ~ ~ . r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. prin lips5 de educatie. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. Adultii sunt datori ca. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. ~ . personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. in general.R. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. 1 . Rolul mamei este esential. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. incearcg sii-si . comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. mai variate ~i pe intelesul lor.L. jocului. Uneori. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. - % .). exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. Bgietii tip5 la camion. sfi meargii. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. triviale. ~ ~ . Se va cere sfatul medicului.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. cliidirilor rnai importante. Conmportamentul sociali. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. Conditiile de viat5 moderne. . dificult5ti de pronuntare si bilbiiala.i copilt~luiprin cuvinle simple. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. . miincare.. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. Arrfesea. Pufin cite putin. .. arborilor. in momentul de fag. Aceste cuvinte sunt imprumutate. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. imbog5iindu-i vocabularul. statuilor. s5 se opreasc5. surditatea preteari la multe discutii. ~ . Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. de skgtate psihic5. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. Dificulta'fi de limbaj. copiii nu mai sunt t5cuti. la clinicile de O. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. de spontaneitate. cu ajutorul unor aparaturi moderne. Dup5 unii autori. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. Povestirea unor istorioare simple.comunicare manifestat5. un pediatru ~i un logoped. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei.. . Dacg aceqtia. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. prin intrebgrile: "De ce?'.

mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. care reprezinti pentru un observator mai atent . Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. este si mai grav. inchipuie tot felul de aventuri. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. Uneori. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. Este nevoie de explicatii simple. coqmaruri. trisiturile pozitive. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. incercfind s i . "pentru ce?". copiilor mai mari. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. educatoarei. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. Nu-1 rnai potolesc laudele. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. incearci sii-~i domine anturajul. modestia si. ora copiilor etc. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. cu revolufia tehnici extraordinari. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. "de-a doctorul". cu toati dorinfa de a deveni independent. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. copiii ating apogeul activitifii imaginative. modificiri. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. qerpi. ci sentimentul de certitudine. lupi etc. alteori. desenele animate. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". Pe de altii parte. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. Repeti tot timpul "de ce?". aviditatea dupi ceea ce este nou. prin victoria binelui asupra riiului. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Este logic s i . Imitarea adulwor. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. Imagineazi poveqti noi. . La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. la mult timp dupi ce asculti un basm. Rafionamentul qi fantezia. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. curajul. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. somn agitat. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. se observi o transformare a preferintelor copiilor. a putea ~ia hotkAel singur. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. pe i'nfelesul copilului. Din a1 5-lea an.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. creeazi cuvinte etc. creSte vi rafionamentul siu. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. S-ar pirea c i este mulfumit. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. duc la spaime. Binele.verifice capacitatea de a voi. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. "de-a polifistul" etc. c i sunt verosimile. cirora le atribuie propriile lui sentimente. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. izolare sau maternodependenfi. pornind de la evocarea unui fapt real. Cfiteodati. Povevtile cu stiigoi.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). in fantezia sa se vede adult ~i erou. face uSoare rime. de la gridinig ~i pfini la vcoali. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. inventeazii peripefii. preferi parteneri de joc de acelqi sex. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). fn epoca actuali. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . in general. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. "cum se face?". fncearci s i placii celor din jur. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei.

Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. literele alfabetului vi cifrele. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". te heci!" etc. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. folose~tecuvinte mari. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. inplepciune etc. La aceasti v k t i i . incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. problematica rnai palpabilii. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. Astfel. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. el poate actiona rational. fi place s5 se costumeze.). Cu exceptia bauturilor alcoolice.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. pentru desBv&rqiri. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. juclnd roluri potrivite. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. fntelege justificarea unor ordine. IdentBcarea cu alte roluri. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. "zlna din poveste" etc. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. ca vi tot ce vede el la p&in?i. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. copilul ivi apreciazii actiunile. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. cu sii m b h c e cu lingura mare. 201-203). (pag. . sB modeleze sau sB construiasc8. dar copilul nu trebuie suprasolicitat. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. "cine este iubit. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate.Mama Sf Gpif ul - . Uneori se lauds. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". Gusturile sunt limitate. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. Copilul se ghdeqte inainte. sii bea din ceqcii. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". Teatrul. devi continua sB intrebe mult "de ce". el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. n Cu putin timp inainte. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. b) Obligafii gi responsabilitcifi. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. prezinta interes pentru constructii. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. sB meargii in vizite. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. c) fndoieli gi critici. exagereazii. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare..

.

sii nu le inieleagii. Hrihirea are qi un rol social. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. Dupii vksta de 3 ani. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. cum sii bea. de descoperire reciprocii. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii.4. cu faia seninii. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. &ii ironii. in continuare. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. Se va respecta. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. moralizki. discursuri sau observaiii. se refuzii sii i se dea apii la mas.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. ci qi cu recuperarea pieselor. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Copilul nu va fi trezit din somn. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. destins. de unele incomoditiii (prea cald. prilej de schimburi de impresii.).) sau de perioadele de vis. prea 2nvelit etc.). Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. atAt pentru starea de siiniitate. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). Copilul d o m e "dus". nemiqcat. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului.de o schimbare bruscii de atitudine. pliicuti. Razele de luminii.2. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. Toate succesele copilului vor fi liiudate. ci numai prin exemple. oscilatii ale globilor oculari. P h i i la 5-6 ani. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. dar totdeauna repede. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. cu care sii se joace in pat. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. Durata somnului este variabilii. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. cere sii i se spunii o poveste. miqciiri de supt. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. cu membrele relaxate. 4. Unii copii au un somn agitat. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. Comparhdu-1 cu o mqinii. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". Pentru piirinti. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt.30 qi 21. rnai ales iarna. cu un mic c h t e c . Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. cu respirafia regulati. masa prelungit5. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. fac diferite strsmbiituri ale fetei. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. Cu calm.

Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. atacati si "mincati". La copiii normali. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. Dupi L. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. lumina prea vie. se va consulta pediatrul si psihologul. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. lacrimi. pentru a indica mijloacele de a le corija. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. Spre 3 ani. refuzul de a mCnca. de pedepsire. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). tristete. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei.evenimente reale sau i imaginare. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. de pir5sire sau de despirfire. c i nu se pot ap5ra. Nu este necesar vreun tratament. zgomotele. c i sunt prinsi de citre cineva. in unna unui studiu aprofundat. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. CAnd sunt persistente. fiind descrise si la elevi sau studenti. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. cu pirinti echilibrati. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. starea de tensiune in familie. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. Este bine s i se asigure la once copil. La circa 4 ani. uciga~i. vizite). Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. hoti. povestile de groazi. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. deprinderi. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. conflicte intre adulti. cu teama de intuneric gi de singuritate. Ames. Ei se viseazi pirisiti in pidure. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. pune probleme nu la aceasti v8rsti. de anxietatea copilului. K.2. Pirintii consulti adesea medicul. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. ingrijiri. adesea. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. c) Visele. limbajului ~i sociabilititii. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise.. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. crize de furie. comentariile despre evenimente neobi7nuite. Abe gi M. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. manifestate prin: tipete. 4. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. se poate ajunge la tulburiri permanente. B. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . care vor cerceta cauzele profunde. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan.). nu se mai ani sperie. amenintare cu internarea in spital. Temele sunt foarte variate. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. inainte de culcare.5. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. strigoi etc. luati tCrziu. Convorbirile i necontrolate.

Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. se @nepe un picior 5 secunde. copilul se va scula din pat. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. arunci o minge. Dimineata. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. "inhntru". prenumele. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. deseneazi un omulet din 6 psi.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. se tine pe un picior timp de o secundi.fn conditiile vietii moderne.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. sare pe un picior. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. "oboseali"). trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor.s i se spele singur.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. inapoi etc. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii.s3 se dezbrace singur . sub supraveghere. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. cremii. piepthat etc. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". Noaptea. burete. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. Baia de sear5 general&. iqi qtie sexul. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului.s i mearg3 singur la closet. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. . Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . Este bine . "frig". calitatea s3punului. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. copiazi un cerc. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. si-qi desfaci qireturile. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). .s3 aqeze in ordine hainele. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . prosop. viirsta. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. face un pod din 3 cuburi. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. se joaci in grup. Spre 5-6 ani. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. temperatura apei. intelege "pe". este bine s i se faci zilnic. care s i aibi stabilitate. este adevkat. fqi cunoaqte numele.) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5.5 ani. in apartarnentele modeme. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. . copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . "in afar%'. cutele gatului). . . deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . lbarea in pat il predispune la lene. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. iqi spune numele qi prenumele. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. . dup3 ce se trezegte. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. b c e p h d de la 5 mi. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii.el poate s3-qi descheie nasturii.golirea complet5 a farfuriei. Dintre acestea. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3.5"C iarna gi de 35"-33" C vara). exemplul lor. Tonul folosit de p&in@.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor.). inplege qi merge in trei direc@i @ainte. .s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). . sare pe loc qi sare inainte. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. se tine pe un picior 10 secunde.

flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. fire de piir care se regenereaz5. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. obraji. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. s2 se schimbe locul c5riirii. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. o va face el insusi). curatii. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii.cu o perie. frig in cask excursii. dup5 fiecare sp5lare. mama are datoria de a spiila bine. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. b5rbia). flirii a t5ia deloc din colturi. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. Pentru bgieti. f5r5 frictiune (frunte. Se va folosi o perie moale din p5r fin. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal.in sfirsit . cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. La fetitele pieptjnate cu cgrare. Unghiile miinilor se taie rotund. Nu se va folosi s5pun iritant. Se periaz5 in toate sensurile. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Se porneste de la gambe. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. lngrijirea parului. gitul. subsuoarele. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. ar avea efecte nefaste. asa cum cred unele mame. este un lucru ce se intelege de la sine. Toaleta fefei. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. parttalii sau total5: chelic. prea decapant. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. uneori s2-i ungii. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. niciodatii prea ridicat5. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. frotir). fie cu o mgnuqii. curat5 si moale. Tehnica ba'ii. iar folosirea unui sampon prost. De la 5-6 ani. fragil si se incslceste uvor. Se va incepe incetisor. din m5tase sau plastic fin. cu sau f5r5 siipunire fin5. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. cu mi~c5ri fine. nasul. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. Aceste fire mai subtiri nu sunt. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. pix: creioane colorate. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. cinep5. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. cu lesie. se smulge o parte din firele p5rului. nici uscat). Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. se va avea grij5 ca. nas si b5rbie). genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. Spa'larea pa'rului. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. picioarele. Periajul. Tuns~ll pu'rului. c515torii etc. in astfel de conditii. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. baia general5 se va face s5ptiiminal. . suvit5 cu suvig. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. niciodat5 cu brutalitate. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. aspri. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. fie . virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. La fiecare pieptgniitut-5. care nu iniispreste pielea. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. ci p5r bolnav.

in timpul mersului. ceva rnai s t r h s e pe spate. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. copilul va purta ghete sau cizme. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. care se spali uqor. o grimadi de nisip. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. La familiile care au curte. p8siiri de curte). cochiliile de melci. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. ii procuri o satisfactie afectivi. iar piciorul transgiri). umezeali sau radiafii solare excesive. pentru a nu rici. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. favorizeazi transpiraga. de valoare stabilg.fustife. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. Hainele care se poarti pe deasupra. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi.). canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. crengute care se rup. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. pentru tr%nicie. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. Vara. locuri de joaci. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. de descoperire qi stimulare a talentelor. paltona~ stofi. precum qi de exerciliu de . sikituri. incilziti la soare. flnanile arteziene. urmati de fortificarea musculaturii. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Aerul. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Pentru copii. nu din plastic. in anotimpul rece: pulover din llni. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. oferi copilului plicerea de a se bilici. Elasticul nu va fi prea strlns. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. in zilele cilduroase. ferind corpul de ricire. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. ghindele au pentru copil un sens profund. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. bazine de inot etc. pentru somn se preferi pijamaua. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. copilul va fi lisat tot timpul afari. De aceea. i dar se simt din plin. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. iar fetitele . copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. pisici. aeroportul. castanele. Se aleg fesituri moi. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. imperisabilk spre deosebire de flori. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. daci se dezveleqte. se ofilesc. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. Igiena picioarelor. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. se adaugi cele din fibre sintetice. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. gara. Pietrele. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. dar rnai ales la vksta de preqcolar. Iarna. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. il preocupi ~ i . Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d .

le striing5 si s5 le pun5 la loc. de modelare: deprind plscerea de a decupa. din nestiintli.a sfatul medici~lui pediatru. tobogan). C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. cu veselii. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. cu inteligentri. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). pan5 la uitarea de sine. deoarece il plictisesc. mozaic din plastic. lipi si colora. balansare. mod discret. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. Trotineta. jocuri de constructie simple. sli nu triseze. care poate fi manuit. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. loto cu imagini. aterosclerozli etc. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase.). tricicleta. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. codite de la fructe. lucru manual (de cusut si tesut. imaginatia. L. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. b5ieti modele simple de automobile. pe de altii parte. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. ar putea produce pagube. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. de care copilul va profita toat5 viata. Copilul are nevoie de libertate in joc. Pe tern~enlung. isi pune v i a ~ a in pericol. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. jocuri cu m5rgele.tot atht de bine ca altii de 6 ani. "cercetate". Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. pentru fetite). tractoare. initiativa. de interesele si capacit5tile sale.egalii. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). avioane. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. o roabli etc. obezitate. Unii copii de 4 ani deseneazri. ~i iubitii mai bine. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. s5 joace cinstit. Unii copii trebuie dirija~i. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). iln cuEr. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. de viirstii apropiat5. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. s5 spun5 adevirul. La aceastii vfirst5. in timp ce altii. apoi sunt p5r5site sau demontate. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. ajut5 la miiturat. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. 0 mobil5 i'n miniatur5. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. spiritul creator nu se dezvoltB. de sexul. Desf5surat in aer liber. i'ngrijirea animalelor. a jocurilor de constructie. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. lucru inanua!). pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite.

in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. cal.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. de plastic gonflabili. perceptiile senzoriale. Sedintele sunt progresive. De cele mai multe ori. instruirea nu se improvizeazi. inele) ~i dezvolti supletea.iitoare. temperaturi): este de mare importang ca in api.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. deformiki ale coloanei vertebrale etc. paralele. in jurul vkstei de un an. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom".baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii.). plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. agilitatea. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. de tabli galvanizad. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . la marginea rlurilor etc.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. Contactul cu apa. . plicuti.vara. frumusetea corpului.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. de climat ~ide relief. . Mersul (drumefia. respiratiei ~icirculafiei. . in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat.). intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. La familiarizarea cu apa. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. ci este bine codificad. Undele mediului acvatic. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. negativi~ti. in practici.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. copilul s i nu aibi senzafia de frig. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. b l m i . . Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. mai ales de fetite. f51-i prezenp pikintilor. . Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. Bogilia de senzatii. . de stimuliri care intervin in aceasd experieng. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii".Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. gratia. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). La inceput (^m jur de 1 ?4 . abdomen mare. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). de cfiteva ore in fiecare zi. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. instabili. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. Se poate practica de la 3 ani. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. este considerat ca un joc.Se verifici starea apei (curitenie. Bicicleta se practici devreme. . .

Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. gimnastica. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. soricelul. corbul. ingrijire. vor duce la gambe putenlice. crestere. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). curajul. Poate fi fnceput la 3 ani. salmonelo7a. toxoplasmoza. turbarea. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. hamsterul. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. diferite insecte etc. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. broasca. parazitoze ale pielii ~i intestinale. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. Copiii iubesc animalele . O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. urafia. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. mic cum ar fi: o pisic5.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. a unei atmosfere agreabile. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. bicicleta. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . colibaciloze. iepurii. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. papagalii mari. De aceea. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. pisicn. Pentru copilul unic la p5rinti.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. un c2ine de aparta. Mai mult. psittacoza. plimbarea. ornitoza. echilibrul.2. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). 1 I . are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. dezvolt2nd simtul de rispundere. un cobai. a Patinajul dezvoltii detenta. si In foarte rare c a ~ u r i .animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. un iepure de cask Un alt cnL. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . hamster. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. pestisorii etc. Prima conditie. ggina. alergii respiratorii. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. . Jocul de-a v-ati ascunselea. papagalii mici. zbenguiala sunt necesare. nu sunt suficiente.peste ani. canarii. i n incheiere.al na~terii i puilor. in cresterea. patinajul. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. cioara.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli.I 4. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. Pieptsnatul. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. supleyea. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. asigurarea unui culcus. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. schiul. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. dresarea. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite.7. inainte de a schia. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. st5p2nirea uesturilor. cobaiul. de rni~care de contact social. porumbeii. dansul ritmic. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. patincle cu rotile.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5.

cu psihologul de la dispensarul policlinic. tulburiiri ale auzului sau viizului. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". cu mici festivitifi vesele. intr-adeviir. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). defecte de vorbire. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. Nu sunt necesare pedepsele corporale. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. neindemharea. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. zilele noastre. respectat in nevoile lui esenfiale. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. timiditate. sii aibii un program ordonat a1 zilei. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). destinsii in farnilie. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. ao aplica vreodatii. Atmosfera skiitoasii. memoria deficitark dificultifi de infelegere. Pe de altii parte.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. Recompense yi pedepse.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. Fa@ de animalele care mu~cii.eventual . precum ~i orice act de nedreptate. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. de concentrare. pedepsele inutile. "desc&carea" nervilor unui adult. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . c ) mediul familial. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. sii nu fie retrase. va ciipiita o priijiturii). Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. sii se spele pe miiini. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. organizate spontan. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. b) starea de skiitate. nu sunt uitate niciodati de copil. sii mbiince. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. Gradinip. sii fie pe infelesul copilului.

c:lc c ~ ? tc.epccla c%nc.I:! *. -'ju. i ~ ~ i .\acst%.. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt. . sau pot avva adaosuri icel-calr.-s dc: !:.i:3 C.!/ .t>(iit\r~ li nlc~~tiori.!r:i l ~ i l dc l. c L ' ~ c ~~ s ~ .al:lbilitulc. 223 .L.t d.i. t i i s 1t G . !iil. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har).i~!!iui.:!l. (L:C :. ~td.3ei tabid.c pc 4c : .>> i:~nccJ :. 1:) 1 .liodal Gc preprare 11 pi~od..ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc. . i ~ i cc11itniirz n1./.. c. I"ICI:LI~..I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".::ic 53 fie ~.jipcsti~ ~ 2 G.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.:!.~salul dlii \..I !::c p n~ 1'1 .: dial Saptr (ic.!-rnc:llrl i. .lu li:X~il(':) :. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.o:~:~nu~:~lui... garantat3.i U L I I .iikir Int.).:. plcrcic. ~ Eiic it.1 c(!!>il~tii!i ~1. s i .. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.::. (: ~ 1 .ik: .i \c p!.:~LI gust . :~-i.:.xt: w u zilc.. 5'k idac2 !r7..r. frr~cte IL.~!:.c... niol-" (pcitwi. zcamil) sau i:~. ~dc ~ \. ~.ic rill ti. F'tociu . i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:..iB L.: .~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s.II... c r ~ ~ i i. !~liiir~te f. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a. .. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I .~iC.xu ~ m5r.)c <.~::~ 3~c\lc.:.yc..> ~i-ii.iI .: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.u hi.ului indust] ia! trcbuic s2 tic..c sc recoina~?dii .. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .tor.11 ALI Lln .ialc dcstlnalc.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .. cai. in:!intc dc ti~lo>irc... :t. .>tz 're. t.i!sau legu:nc (Innrcov cu .-c x rc>s~:>pe.i inc. c-oinpozit i:.ids>.p~~:it:_~lu~ c. pun$ :c piastic.-~:ri i u 3' calJ5.i. dup5 Fc arnb.. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.?k)il5.i iII!rO.. h2:-tit wi: ~la:.ipi.ca zahrlr~llui.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.Li <.-!. tirtlcstec 3e li~!(:te . ! I I I C anterior.~l?iic:!.! 1.. gu-.lio\~rc se impun r2titt.: c.~ l :~I I ~1 !!i1.c:~.iilol:dl nu se ii>lo.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c. :.ire p::rro.t.. birn?.exc.1-.r::.i!)?i>.:lrne ctc.:~l: la1 dc:~?r:!~.5 sru!lji.! .l.ll i)r%.lc.lnctrcil-ih. B0ic~il1~1 15 . D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .i~! r.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .li ?nck.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~. r:ilr... la fii..ii~gal.lcl-mt:i ..:'l ~?o:it.??. TrcL~uicsuh!iniat cli.:tlqjc crmeiic.i !~~-e~~. pungiic (I.I I I~~.la. ..od.. l ~d c c s t ~ .ii:~i~lisil^. S\. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul.i.1.!?qui proJu!.L!f:~ z. . ) .a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.). c1~stiii. ProJuxcle indu\ri.a scrvit (sa-ifin ..l.~.jlosirc~. rc.ld5 :.ir.1( i\irc.~iblin:i[5T i .c):li:~::. (si cantilatea de p~-i)dus .tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate)..!5I hc*~ .t* I .t>du<ului :pc!hl-:.i cbte \':il.!:':I.I.4 lc. .f51.e~lti:~t~a 11>di~8i:i .\c:. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :..:ii 111ici. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-. .:txi-.jit'>t.:~t.ri :)!ij.t~anutic~!iui.o(. LI!.B .I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ . Inaintc Produsc ilin cereale.ilc. de i ~ l ~ ~ r i r .r!jogcilS.::~c j .3..c:r..1ir5 L.t.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.5. IILI c\lc :.~ril din !. !. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v .i . ! ~ l ( j .~'~i.p~-odusc.itc. si 'clume 2c i. Pircl!rilc.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.!i..itre f:lbric.~:~-zi~:':. Il2ilnii ile orrL. t-'! cc\mpoi.I I:! vlirs:a it.hl!cit~c.< i.i xc i'ii\t~CI-C: i . i. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! . ~i.-< . ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt). in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l.I-. ? u:!c. sj11gur.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.)pil~~lca1-. jn t ~ n I !.ci:ornalldat). .l?icnlul car' i .l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.. c ~ ! .e \:a :.i~ii.c I Iai r c ~ t .(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c. i ~ ~ g .:~nc.:rli in .c. G. !. rrl5-caihui::.. L.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.LI si c311tit2ti 11.'.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.!h: .fatS cie n~cciic i (care a:.: :!.:~a~guG pl. f. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.is\pcctl\I ."/~.ic.c~x-c in parti.lI.r.I.-i. iLsi... c 21~ ~ I C C . p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr.clc.::L%:L . I\:-L.71cl .i [ ~ i i i ~ .1!if'elat5 !a p:~!parc.irl!a]-. i>!..ii.li.i~tuic c'!c. l i I t I :nc!it.Lnelc.r. . avantaijul cB .nesr~:c)care neccsits :!~fi..i:i31cp~~C 2! pot bor.. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de . r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc.

speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. apoi se pune intr-un siculet de tifon. . Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. portocale) sau de roqii. . 250 ml lapte. cbt qi din lapte fiert. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. 60 g unt. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. un virf de cutit de bicarbonat. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi.se folosesc numai cu@e inoxidabile.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun.2. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. Brcinza' de vaci. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. Se frimbntfi un aluat. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. &ere. pentru a se separa b r b z a de zer. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Se lasi s i se riceasci.prepararea (curitire. Apa (decoctul) de orez. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. 50 g zahk (10 lingurife). Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. Se alege orezul de impuridti. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. Se lasi s i stea timp de 12 ore. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . . un litru de api. piersici. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. Se lasi s2i se riceasci. pentru a se obtine grunji fini.5. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. in caz contrar. amestecbnd mereu. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. Se prepari at2t din lapte nefiert. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . fiert bine 1 d I . . Se indulceqte cu zahk 5%.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. fn continuare. 250 g zahk pudri. se vor respecta urmitoarele reguli: . Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. . apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului).

.

Fructele citrice (portocale. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. Supa de came. de sear5. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. amestecat sau alternativ. Important. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. apoi cu api cald5. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Diluat cu ap5 simpl5. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. iar cartofii se cur5@de coaj2. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Se poate folosi presa de stors fructe. se scurg bine de ap5. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. Din cauza gustului a m h i . Se aleg morcovii mai tineri. Sucul de zmeura'. 1 p5trunje1. p h i se inmoaie foarte bine. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii.) cufructe. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . 112 telin5. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. Pireul de cartoj?. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. Sucul se trece printr-o sitii. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. inl5turhdu-se coditele. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. fructe. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. care sunt d2un5tori. se cur5@. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Sucul de morcovi se poate da. alte fructe de sezon). acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). Sufleu de cereale (porumb etc. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. Se pregbqte bainte de mas5. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. 300 g morcovi tineri sau carote. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. lapte proasp%. se poate lua grhimea. dac5 este c a u l . Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. se apal5 qi se fierb. timp de 5-10 minute. 1 litru ap5. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. Se spal5 in rnai multe ape reci. 2 morcovi. prin confinutul lor in zahk (10-13%). Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. 30 g zahk. Sucul de tomate. Utilizarea este multipl5. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. Dup5 fierbere. 40 g cereale instant. qi. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. cu alte sucuri de fructe (portocale.). Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. se pune putin2 sare. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Se aleg frunze fragede. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip.lingur2 de lapte wndensat. potoleqte setea. I . Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. Sucul de morcovi. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. ir momentul k care se serveqte copilului. dispare gustul a m h i . 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . curat%. Se strecoar2 printr-o sitii.se spal5 qi se taie in rondele s u w . Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. Supa de morcovi. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. zmeur& c2pquni etc. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. nu este acceptat de toti sugarii. se paseaz5. l5mdi. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . 250 ml lapte. verzi. mai tinere. 1 ou.

Dupi fierbere. 0 lingurifi confine 4 g zahir. Supa de zarzavat. Se pistreazi la frigider. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. cu chiftele. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. se rgcevte. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. in api rece (sub jet). in 50 rnl api se dizolvi 1. Pentru a preintiimpina zaharisirea. Zaha'rul invertit. telini.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. mirar. Se fierbe acoperit. Cind legumele sunt fierte. se va fierbe in baie de api. creme de legume. maghiran etc. 500 ml api. Sosurile nu vor fi prea grase. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. tarhon). Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. Se strecoari. foi de salati verde. cartof. se zdrobesc usor cu furculifa. se d i din ce in ce rnai concentrat5. cu api rece. n u c ~ n a r i . pitrunjel. creme. in timp ce fierbe. Se rnai fierbe 15 minute. dovlecel. fie numai cartofi (copiii slabi. Se prepari de preferint. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. ajungind p h i la consistenfa de pireu. de cel a1 adultilor. ceapi. . salate de fructe. clitite. 5. corespunzhd cu 50 g zah%r.). dupi sezon: morcovi. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie.). existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. cu tendinfi la constipafie). McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. se completeazi apa evaporati. cartofi sub toate formele). maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. cimbru. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. in cantitatea cea rnai mare. budinci cu legume. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. sau dispu~i diaree. 10 g g r i ~ (doui lingurife). rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. Se prepari din legume variate. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. vara se adaugi ardei gras.3. dupi plac. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. tomate. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. imbogifit cu unt sau ulei. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). gulie. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. piper. leustean. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. h continuare se va da fie amestecat. . pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . sufleuri. ~nifele. budinci cu carne. ciulama. In caz de zaharisire. Dintre sosurile reci. se indepirteazi spunla ~i impurititile. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie.2 pe bazi de unt sau margarini. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. se adaugi grip1 turnat in ploaie. fripturi. la Siropul de zaha'r. un mare num5r de variante. 1-2 pistii de fasole verde. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal.

Zarzavaturile se spal2 bine. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. in loc de orez. 50 ml lapte.20 g unt. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. 600 ml ap$ 150 g came de vid. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. un morcov. C h d zarzavatul este aproape fiert. 600 ml ap2. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. Se cur2g morcovul yi ceapa. Sups'-crema' de dovlecei. o lingurip unt. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. Supa' de ro8ii. se cud@ de coaj$ se taie. se paseaz2 prin sid. o lingurit2 a n $ sare. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. Royiile. 200 g cartofi. fie cu bulion de came. o ceapi m i d . hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. un gabenug. o ielin$20 g unt. se fierbe acoperit la foc domol. ti%iepi. Se strecoari supa. o lingurip de zahik. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. se rnai clocoteyte. Sups'-crema' de muza're. 20 g =n2. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. 2 linguri iaurt. o royie). Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. &ar verde. doi cartofi yi dup2 sezon. pitrunjel verde. o lingurip unt. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. 100 ml lapte. sare. Separat se leag2 m a cu laptele rece. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. sau cu "zdrente". iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. Sups'-crema' de conopida'. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. unt proasp2t. C h d sunt fierte. un litru de ap2. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. 600ml ap$ 300 g royii. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. . 100 ml lapte. doui lingurife de s m h t h i . cu lapte. pitrunjel. Se trec prin sid. Se mai fierbe 15 minute. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. sau 250 g came de pasike.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. o r2d?icin2 de p2trunje1. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). un ardei gas. 100 g fXni4. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. unt. 20 g conopidi sau mazke verde. sare. Poate fi servid cu crutoane. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. doui royii sau o lingurip de bulion. se pun lafiert. frunze de !elink o lingur2 de orez. unt. o ceap$ 30 g unt sau ulei. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. in ap2 rece. o rldicini de pitrunjel. 600 ml api. dou2 linguriie de mini. sare. cu unt y i cu api. 150 g conopid2. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. Supa' din came de vita' sau pasa're. 50 ml lapte. pitrunjel verde. 112 gabenuy. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. 200 g dovlecei. iar zarzavatul se paseazi prin sid.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. pitrunjel tocat yi untul. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. sare. sare. se mai adaug2 mazke verde. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. se toaci m h n t . apoi se pun s2 fiarbi in api. p2trunjel verde. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. 1 gabenu?. fierbdndu-se bine. o ceap2. conopidii. tocat. bine spaate. p2trunjel verde tocat. un morcov. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. C h d clocoteyte. 25 g a n $ 100 ml lapte. Se adaugl un sos alb. sare. pltrunjel tocat (smhthl). t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. cur2pte de pielife yi s h b u r i . Se pune din nou la fiert cu orezul. p2trunjel verde. Separat. un morcov. Camea yi oasele. La copiii mari se poate servi cu crutoane. cur2pd. se adaug2 fasolea. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat.

sare). o ceapi. Acest sos se toarni peste salad. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. piitrunjel. 20 g unt. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. 4 linguri de untdelemn. Sos de hrean (pentru copilul mare). Sos de fructe. sare. carne fiartii. Untul se topeste la foc tare. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. peste care se adaugi zeama rece de spanac. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. piper. Frunzele de tarhon. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. sare. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. Se stinge cu lapte rece. hrean gi unt ~i se amesteci bine. fasole verde). Sos roz. Se fierbe la foc moale 5 minute. zahk. Se adaugii sare. sare. la legume fierte sau paste fiinoase. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. sare. conopidii.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. Sos de tarhon. mirar. sare. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. 5-6 linguri de ulei. se adaugi oul. 114 kg spanac curifat. splilate. care este frumos colorat. 50 g fiini. phn5 se ingroasi ca o cremii. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. o linguri de apii. felini). 10 g unt. Se adaugi gilbenugul. douii linguri de zeami de limhie. sare. 10 g Ginii. 5 g unt. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. liimhie sau b o r ~ . ofet. 4-5 linguri de untdelemn. se pune la fiert. adiughnd chte pufin untdelemn. carne fiarti sau cu perigoare. 0 lingurii de fiini. . se adaugi fiina. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. phni cBnd se coloreazii sosul. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. poate fi adiiugati la supi. un morcov. pitrunjel verde. piper gi se bat bine. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. sare. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. 150-200 g os "cu sit$'. untul qi la sfiirsit mkarul. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. miirar. amestecat cu f i i n i gi cu sare. Se amesteci neintrerupt. Se servegte cu oug fierte tari. 10 g fiini. sare. Sos verde. amestechnd bine. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. sare. 4 linguri smhnthni. Se adaugii sare. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. Pentru sos de mere: 300 g mere. apoi se sfirhmi cu lingura. un gilbenug. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. 112 lingurifii de miere sau de zahk. 200 ml lapte. o lingurifi de mustar. un vhrf de cutit de unt. 10-20 g pesmet. 112 ou. un ou. liimhie. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. o linguri de unt. La urmii. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. 200 g carne fkii os. Ciorba' de perisoare. 10 g hrean. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. 200 ml lapte. chteva linguri de lapte. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. mugtar. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. Se serveste cu legume fierte. 15 g fiini. in caz c i se folosegte ofet. 12 frunzulite de tarhon. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. Apoi se adaugi gi orezul. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . Acest sos se servevte la salate de legume fierte. unt si se ingroasii cu pesmet. Sosuri Sos alb. f k i a mai fierbe. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. in cuptor sau la foc moale. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. Se fac bile de miirimea unor nuci. Spanacul se fierbe cinci minute. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. sare. 2 lingurife de orez. Sos tomat. creier. Se freacii gilbenu~urilede ou. 5 g unt. piitrunjel. ales gi spilat. Laptele. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. se toarni in sosul alb. 600 ml api. 10 g zahir. 200 ml lapte. apoi morcovul si pitrunjelul). Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. la orez etc. Sucul. sare. sare. tarhon. o lingurifi unt. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. tiiiati bucifi mici. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Sos alb "be'chamel". piper ~i o lingurifi de api. piper.

se adaug3 gdbenuqul. in unt incins. 40. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. Un pui de g&& 80 g unt. legume fierte. Franzela se taie in cuburi mici. Carne de pui. Se pune la in&u$it. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat.150 g roqii. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. caise. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. Se p a t e semi cu mhiiligu@. o jum3tate tefin3 mic3. un giQbenuq. 100 rnl lapte. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. sue. apoi se pune carnea inapoi. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. pstrunjel. 2 felii de carne. Pui umplut. C h d carnea este fiartil. amestecind continuu. 250 ml ap3. glluqte de chifle sau cartofi fie@. 100 ml lapte. sue. diluatli separat in putin3 apl rece. dou3 gulioare. care se fierbe 20 de minute. se adaug3 uleiul. . iar zeama obtinut3 se strecoari. se bat. se adaug3 p3trunjel verde tocat. 50 g unt. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. Din filing. Carne de p a e (300 g). Se amestec3 cu s u e .50 g unt. sue. o ceap3 mic$ 20 g sue. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. s u e . 1 l h i i e . salatli verde etc. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. 100 g unt sau ulei. Pasa're Z sos alb. Feliile se introduc in acest aluat. dou3 linguri de lapte. Se serveqte cu peqte rasol. z a h h l qi untul. salatli de cartofi. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. un ou. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . 50 g unt. verdeap qi 112 ou crud. Se introduce umplutura qi se coase.5 Zinguri lapte. Se fierb in citeva clocote. iar pulpa se stoarce prin tifon. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. Sos cu ga'lbenuq. verdeap tocatli m h n t . Se adaug3 untul topit. 2 gdbenuquri. 60 g zanavat. 100 g b r k 3 de vaci. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. in ulei bine incins. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. Treptat. Dup3 gust. pieptul sau pulpele de pui. ou. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. $nip2 in aluat. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. o jum3tate de chifl3. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. Carnea se taie felii. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. Se ia de pe foc. salatli verde. Pui cu smcintdna'. fi 3540 de minute carnea este moale. o ceap3 mic3. 50 g unt. Se scot pe o farfurie inc%zitli. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). un cartof crud. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. Se serveqte cu crochete de cartofi. sue. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. Se servesc cu cartofi priljiti. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. Maioneza' cu brdnza' de vaci. 50 ml untdelemn. RulaaZ cu came tocata'. fiind uqor digerabil3. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. sot6 de morcovi sau de dovlecei. 200 g carne de viti. Se serveqte cu salati verde. 2-3 linguri de s m i n W . La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. Pentru umplutur3: 80 g franzel3.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. Se adaug3 gillbenuqurile. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Cind carnea este aproape moale. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . sue. 50 g n unt. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. sare. un ou. se bate putin. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. un g2lbenu$. o l i n w de &$ un ou. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. pentru a nu se usca. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. sue. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. La fel se prepar3 sosurile de viqine.

un cite1 de usturoi. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. Fasolea. Separat. sare. 2 dovlecei. la baie de api. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . Maziire verde iniibugitii. sare (piper). sare. Se ristoarni. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. Se fierbe conopida in a p i cu sare. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. putin zahk. 112 linguri de fiini. 229). se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. Budincii de dovlecei. untul qi verdeata tocat5. se serveqte caldi. se reaqeazi in cratiti. se presari cu ca~caval. 100 g qunck 100 g caqcaval. o gulie. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. sare. 250 g cartofi fie$. apoi in lat. ca~caval ras. Se spali dovleceii. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. Se fac cu lingura chiftelute. Se arunci apa in care a fiert. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. 2 lingurite de unt. Se servesc calde. 50 g unt. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. dup5 ce totul s-a ricit. curipte qi spflate. se scurge. 2 morcovi. o linguri de pesmet. Un morcov. 50 g unt. 4 cartofi. sare. 50 g unt. 250 g fasole verde. in care se prepari mancarea. 0 jumitate felini. smiintiini. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. Se presari cu sare. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. se zdrobeqte. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. 80 ml lapte. gilbenuqul. Se pun la cuptor cu untul. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. caqcavalul. Dovlecei la tava'. se curifi. un ou. 20 g unt sau ulei. sare. cimbru. se spali qi se taie in bucifi in lung. p h i ciind se inmoaie fasolea. 2 linguri caqcaval ras. Se adaugi verdeata tocati m b n t . 2 linguri de smPntiini. sare. sare. Se servesc cu salati verde. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. Cartofii bine spilafi. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. pitrunjel. se adaugi untul frecat spumi. se trece prin maqina de tocat carne. pitrunjel. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. 100 ml lapte. verdeati. 100 g smhtiini. Se clocotesc pufin in api cu sare. sare.MBnciruri de legume Legume combinate. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. mkar. o lingurifi de pesmet alb. unt. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). de 3-4 cm lungime. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. Se ristoarni in strecuritoare. Se amesteci cu pufini sare. un ou. se stropeqte cu smiinthi. Budincii de cart03 cu guncii. o linguri de smantiini. o linguri rasi de Eini. pesmetul. curitati de coaj5. Cartofi umplufi. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. 20 g caqcaval. 200 g mazke verde. Se curiti dovleceii. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. . qunca t5iati bucifele rnici. caqcaval ras. o ceapi. din unt. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. in loc de smhtiini. 500 g fasole verde crudi. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. Chifelu!e de legume. sare. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. un ou. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. s m h a n a . C h d este moale se strecoari. cu gilbenuqul. Budincii de conopida'. o linguri de unt. sare. 20 g unt. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. verdeafi tocati. 10 g fini. 0 conopidi mici. Se spali bine morcovii qi cartofii.50 g ca~caval un ou. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. 30 g unt. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. iar cartofii se fierb separat in coaji. 1-2 dovlecei. Fasole verde. 10 g Gin5. pesmetul qi albu~ul spumi. 100 rnl untdelemn. sare. Eina. albuqul spumi. o linguriti de fgini. 30 g unt. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. ca qi roqiile tiiate in felii. 2 roqii. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. se coc la cuptor. fiini. 6 cartofi mari. Se lasi s i se riceasci putin. un fir de praz. f i i n i sau pesmet fin. 2 lingurite de unt. Se poate servi cu friganele. verdeafi. 50 g qunci. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. verdeaf5 tocati. o linguri de pesmet rumenit. Se serveqte cu omlea sau cu orez. 500 g roqii. ras. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. iniibugite.

sare.yii. se lasg pu@ s i se scurgg. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . dupg gust. Se umplu dovleceii. un ou.yi sarea. C h d sunt fie*.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. praf de copt. se presari putin2 scoqi. 10 g unt. 2 linguri zah&.yazg in tavg.yi puling sare.yi cur+Ji se rad pe rkitoare. se s & W cu furculip. sare qi zeamg de lgmdie. 4 dovlecei. 2 linguri apg. o lingus past2 de rovii. Se toarng laptele in care s-a bitut oul .yi se mai lasg in cuptor. Budincii de orez cu mere. 150 ml lapte. se scot g2lbenu. sare. m&ar tocat. Se amestecg cu orezul. sare.ycg de apii. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. se adaugg condimentele.200 ml sos de ro. o lingurg rasg de unt proaspilt. ca un compot sckut. in care se sparge oui. 200 g cartofi. 40 g . Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. Se face un de aluat din a n t i . un r h d de nuci . se cur%@ coajg .yi untdelemn. Ouae se bat cu apa qi sare . Se pe frunze de salat2 verde. 15 g orez. 150 ml lapte. La mijloc se face cu lingura o gropi@. Se fierb la cuptor. 112 ou.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. Separat se amestecg &a cu untul topit . ceapg verde).Se freacg br2m.Dovleceii spglati . Se dg la cuptor p h g se rumenevte. Se toarni intr-un vas uns cu unt. Crochete de carfofi. 25 g s m h t h g . un r h d de orez. o Lingur3 b&zA de vaci. 112 ou . 2 mere potrivite. Deasupra se toarng laptele. dupi ce au fost curipp de coajg. 200 g cartofi. sare. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. verdeap . sare. ceapg. zah&.yunci slabi. 10 g unt. bgtut2 cu 50 ml lapte). cu z a h h l . Spaghetele se fierb in apg s&at2.yi se psjesc in ulei bine incins. 1 linguri@de unt.yi se stinge cu o cea.yi se toarng in tigaia cu untul incins. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. inibuvite cu zah&). Se pun deasupra bucgfi mici de unt . Se fierbe orezul cu apg. 50 ml lapte. &at2 cu uleiul . Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. Omletii.yi scobifi de seminp. 40 g unt.yi se ingbu. Se pune in cuptor 10 minute. 2 oug. se scurg . 10 g unt. scoqi.yi se indoaie pentru a permite . 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. 114 or%. G a p in doug .yii . un ou.yi iar un strat de chifle muiate.yi cartofi. un r h d de mere. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet.yi cdteva bucgtele de unt. se amestecg cu verdepile . r k i t e . Dupi ce se ricesc. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . 1 lingurg de orez. 2 chifle. albuvul spurn5 . Budincii de N i n e albii cu mere. m&ar.yi se taie in lung. pe ambele p w . pupng sare. 2 oug proaspete. separat se fierb merele curgpte de coaji . Se fierb ougle tari.yi se preseazi.ye cu pu$ni apg .yi se presarg cavcaval ras. Se umple fiecare jumgtate de ou . o lingurip de unt. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . 150 g spaghete. 2-3 linguri de verdea@ tocat2.yoarg. se adaugi pasta de rovii. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea. Se t o a d ceapa . se fierbe. Dovleceii umplup se a.a de vacg (sau u&) cu untul. 50 g nuci mgcinate. sare. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). unt. 50 ml lapte. salat2 verde.yi s-a rumenit budinca. Cartofii se fierb in apg cu sare. sare.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. pesmet. apoi se adaugi pastele @noase. 25 g stafide.yi se pun ckeva buciple de unt. sare.yurile. se c u s @ . o prizg praf de copt. Oua' cu verdepri pe salatii verde.yor. se adaugg sosul de ro.yi se scurg bine. zeami de lgmtiie . Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. Se strecoari. 100 ml ulei. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.yi o linguri@ de unt) . Spaghete in sos de rojii. Dovleceii pot fi umpluti .yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. 100 g fainti. in care s-au inmuiat chiflele .yoarg.yi&ate felii.yi se formeazg cu m h a crochete alungite.yi se limpezesc. Budincii de pdine albii cu juncii. Se coace la foc domol. . avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). 3 mere mari. s m h t h g . 20 g unt sau margarinti.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. apoi in pesmet .yi ulei. Se scoate pe o farfurie caldg .yul.

100 g ficat crud. sare. piitrunjel verde tocat. caise. sare. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. . suc de l h s e . BrPnza de vacii se freacii cu untul. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. o 2 lingurii maionezii. 100 g pulpii de fructe. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. o u l 2 roqii. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). pasiire sau peqte. cu sau verdeafi tocatii. l&n2ie. Roqiile se curiifii de coajii. ciipquni. 30 g unt. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. Pentru salate de zarzavat: 1. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. pufin untdelemn. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. pere. suc de l k 2 i e sau ofet. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. 2-3 r o ~ i i . zeamii de carne sau de zarzavat. s5 stimuleze apetitul copiilor. apii. Se adaugii ouiile biitute. i cu . Fructele mici se pun intregi. 30 g nuci sau migdale. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. ulei. 100 ml iaurt sau smPntAnii. piitrunjel cu 2 tocat. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. zeamii de l h 2 i e . Se poate prepara qi cu banane qi stafide. La sfPrqit se adaugii oul fiert. mere. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. Ardei gras cu brdnza' de vaci. piersici. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. ceapii tocatii m h n t . 2 lingurife unt. Salata' de conopidri 400 g conopidii. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. Conopida se fierbe in apii cu sare. 2 ardei graqi. ouii. se taie capacul qi se scobesc. tocat m h n t . Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. 3 lingurife de unt. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . suc de l5m2ie sau otet diluat. 2. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. sare. un ou fiert tare. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. coajii qi zeamii de Iiimze. Suc de la 112 liimPie. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. 10 g ceapii. carne de vifel. cPteva fire de coajii de l h % e . 250-300 g mere. o lingurii de ulei. 25-30 g zahiir pudrii. sare sau pufin zahiir. Salata' de mere.gust5ri R o ~ i iumplute. 2. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. 20 g stafide. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. se adaugii ceapa tocatii m h n t . Salata' din amestec de fructe. sare qi liim2ie. pufinii boia dulce. o salatii verde. scor@qoarii. l k 2 i e . cele mari se taie felii foarte subtiri. parmezan. conopid5. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. cireqe. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. 100 g brPnzii de vac$ sare. o lingurip de pastii de tomate. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. cu pufin untdelemn. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie.sii fie umplua mai uqor.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. pastii de tomate. un ou. Pasta' cu came de vita'. struguri. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. o ceapii. 300 g fructe. Aperitive . 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. 3. portocale. variat colorat. zmeurii. se adaugii untul frecat bine. 3. creier. sare. Pentru salata de fructe: 1.100 g unt. foarte proaspiit. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. Sucul de la 112 IiimPie. 2 linguri de suc de fructe. Sucul de la 114 liimse. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. 112 ceapii mic$ boia dulce.

mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. se spall bine. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. Se adaugii roqiile tiiiate. 112 pachetel praf de copt. un ou fiert tare. Dupl gust. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. 140 g unt. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. doul linguri de zahib. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. - . Se aleg merele. 112litru lapte. 250 g cartofi. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. se toarnl deasupra laptele fierbinte. C h d se desprinde de marginea formei. Din Ginii. 150 g morcovi raqi. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). tocad. 1 2 0 griq. vanilie. Lapte de pasa're. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. Se toarnii intr-o forml. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. Budincd de g+ (4 po$i). Se lasii 20-30 de minute. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. 250 g zahk pudrl. ins2 nu mai mult de un minut. suc de l h % e . 500 g z a h k tos. Mere coapte umplute cu dulceafa'. 2 roqii. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. 2 linguri ulei. coajl de l h % e . se taie piitrate. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. Se servesc calde. Dupl ce au fiert toate glluqtele. Se aleg mere shiitoase. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. apoi se adaugl griqul in ploaie. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Salata' de crudita'fi. p2nii se incheagii. gem acriqor. Se lasii s l tragii 15 minute. Se serveqte cu friqcii. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. sare. Fursecuri cu miere. 50 g mere rase. se strecoarl laptele rlmas. Se amestecii toate zarzavaturile. & n l c2t cuprinde. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. Se arde zahk intr-o tigaie. Se servesc calde. 4 ou5 fntregi. doul ouii. la budinci. sare. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Apoi se riiceqte. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. mere de mbimea unui ou. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. 200 g varzii alb$ tocatii. C2nd se scoate budinca din cuptor. 112 1lapte. se scobesc qi se umplu cu gem. se curiip de coajii qi se taie felii.4 foi de gelatinii. p2n5 c h d se Gne singur de tel. sare. 200 g Ginii. coaja de llm2ie.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . la cuptor. 6 albuquri. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. se curltl qi se scobesc. suc de llm%e. Se amestecl totul bine. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. 250 g fructe. Salata' portocalie-alba'. &la le acoperi. 4 linguri de miere caldii. vanilie. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 70 g zahk. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. apoi se riistoarnl. Se spalii. Budinca' cu fructe (4 po$i). 100 g {elinii rasii. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. 4 ouii. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. creme. mkar. 400 ml lapte. se unge cu gem sau dulceap. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. friqcii. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . caise sau piersici) se spalii. unt. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. sare. Laptele se pune la fiert. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). Se ia de pe foc. un ou. Fructele proaspete (ciip~uni. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . qi se adaugl incet laptele. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. bltihd incet. Se pune la rece. turnat putin c2te putin. 3 0 ~ 5 . se bate albuqul spumii. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. sare. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. 2 linguri g zahib. zmeurk mure. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. se curltii de coajl. Se inmoaie in albuq. se adauga mierea caldii. Se fierb cartofii. un morcov ras. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. amestec2nd mereu. albuqurile biitute spuml qi sarea. zahib. o ceapii micii.

Se freacii zahikul cu untul. Se formeazii bilufe de 1. arnoniacul qi laptele. Se adaugii fructe conservate (cire~e. proasp8t preparat qi riicit. apoi qi o d e . i ~ i n e . 2 o u l z a h k vanilat. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". 250 g zahilr pudrii. 100 g unt. Pentru aluat: 500 g fiiinii. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare.ananas din compot). Dupii ce se riiceSte. bine coapte. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. piersici. 1 lingurig de amoniac. portocale). Pentru cremii: 250 g unt. 2 g8lbenu~uri. se coc la foc potrivit. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. 100 ml lapte. Se spa18 bine. . piin5 se ingroaqe. se adaugii fzna. 140 g zahk. ciipSuni. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. suculente (cake. zmeur8. Se coc trei foi. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. Se ung foile. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. Prcijitura' cu crema" de la'mdie.5-2 cm diametru. Diferite fructe proaspete.Retete culinare sistent. zeama qi coaja de la o liimsie. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile).

traditii etc.14 ani). probleme de igienii mentalii. uneori greu de rezolvat.5 kglan ~i cu 6 cmlan. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. prefer2 anumite activit2$. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. sii le accepte dar. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani).1. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. rolele. jocuri in pe locuri periculoase. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. Toate in aceste procese. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). alcoolism. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. etapele pubertiitii. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. ca ~i gradul de inserpe social%. acneea juvenilii. 237 i ? . ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. obezitatea. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. unele boli. in acela~i timp. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i .-. bustul.membrele inferioare.ADOLESCENTUZ MC 6. televiziune etc. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. traversarea strbilor. randamentul ~colar. psihicii ~i socialii. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. Copilul devine adult. greutatea. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. nevrozele. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. anomalii sexuale. droguri. hihicia.-r SCOLAUUL I I . Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . alunecu~ ape inghepte. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. erupiind cei definitivi. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. Se "schimbii" dintii de lapte. b) ba'iefi: organele genitale. carentele alimentare. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. pilozitatea etc. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. boli venerice. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. ai unor grupuri sportive. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). participare la actiuni antisociale. inec. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. perversiuni sexuale). Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. pilozitate. potentialul intelectual ~i fizic. cariile dentare.

Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. inundatii 9. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. sunafi in prealabil 9.Pot sil revinil unele fobii anterioare.~ i interiorizeze ghdurile. incapt. Venifi ac& la t h p . Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5.) 5. ForrnuleaA fraze complexe. Tehnica primului ajutor 5. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. TABELUL6 . emofiile. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. 8. cititul etc. Se exprim5 prin vorbe. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. La mul* apar co~maruri. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. 3. speranple. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. Uudafi copilul pentru succese 11.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. incontinenp urinar5 etc. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7.) . in d o d t o r . 7. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). pan% de electricitate. inundatie) 6. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. folosirea closetului public. e m o p ~i ghduri. 9. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. imbracat $i incatat. miincat. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. teme de moarte. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. 6.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. Este mai pufin egocentric. S% se joace cu cheile. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. incepe s B . Dezvoltarea socio-emofionala'. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. gustarea). numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. spiilarea dinflor. adresa. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. cu 17. telefonul. Sfaturi pentru prepararea mesei. de bloc. in schimb. Competiga este importantli. nu zgomotos) 3. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. Dore~te fie ca prietenii. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. rude) 15. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. 4. Se preocupil din ce Se . Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. 5.. grindins. ploi torenfiale.TABELUL 6. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. sp&larea &nilor inainte de a m k a . Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. 2.

dar finalizeazi putine. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi.$koZaruZ mic. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. "qtie tot!". seara.). Nasul se subtiazi. Desenele devin tot mai detaliate. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. conceptul de spatiu qi timp. estetic. apar greqeli. La 7 ani devine ginditor. dar incepe s i prefere grupul. Prevenirea accidentelor. Vrea s3 "faci".preferi qi unele melodii. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. 248 Jocurile. bancurile. in comparatie cu trunchiul. invati s3 citeasci qi s i scrie. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. V e ~ i pas. Gitul devine mai subtire qi mai lung. Prefera jocurile in grup. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. transformkile in natur$ anotimpurile. se schiteaz3 talia. deocarndati de ambele sexe. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. dimineata. alcoolul. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. cintecele . I se pot incredinp treburi in gospodkie. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. uneori p h i la epuizare fizici. I I I ~l I I I I I 1 I . Perioadele de creqtere. 248). Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. gimnastici. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. jocurile de cuvinte. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". Siguranfa. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. Se constati mari variatii de apetit. Motricitatea fin5 este deplini. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei.). uneori cu alur3 de $ef. incepe multe. Foloseqte telefonul. nu calitativ. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. traversare etc. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. literele nu rnai sunt trasate perfect. Poate apiirea miopia. incepe s i colectioneze cantitativ. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. dupi-amiaza. Dezvoltarea socio-emofionala'. btelege clasificarea. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. muzic3. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Se joac3 inci singur. Imuniza'ri. cu greqeli rnai rare. serializarea. reflecteazi. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. drogurile. insolatie etc. inot i in ape curgitoare qi la mare. Nutrifia. ti plac ghicitorile. Atentie la mersul pe bicicleti. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. Nutrifia. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. vremea. Dezvoltarea psihica'. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig.). skitul corzii. sinii devin proeminenti etc. jocurile cu balonul). skate.maqinutele. camioanele. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. de obicei cu copii de acelaqi sex. Este interesat de dans. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. NU in zone cu trafic. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Diferentiazi stinga de dreapta. argumentativ.). Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. devine ordonat. Motricitatea fini nu s-a maturizat. Devine expansiv. scrisul nu-1 rnai oboseqte. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. Dezvoltareapsihica'. Toracele se turteqte anteroposterior. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. Limbajul devine rnai agresiv. Este foarte sensibil. Sunt frecvente ticurile nervoase. dar qi viap animalelor. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. Maxilarul inferior incepe s i creasci. Jocul. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. devine mai suplu. insotite de un salt in creqterea staturali. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor.

Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. dans. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Nutrifia. fi place societatea. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. Este manierat cu adul@i. Este nevoie de mese mai dese. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. telefonat. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Colectiile devin calitative. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. La multe fete apare menstruatia. ascensiuni pe munti. vegetale (fructe. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. Se inregistreazii mari variatii afective.) sunt adesea riscante. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. cii se acceptii . Elementele esentiale se apropie de adult. Siguranfa. Agreeazii sportul. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. 1 . cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Creqterea i n inilltime este acceleratii. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). Imuniza'ri. flirteazii. Nutrifia. oboseal5. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. carne). nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. Siguranfa. Sunt refractari la rutinii. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Este interesat de modul de reproducere uman5. tiaminii. Antagonizeazii cu s_exulopus. proiecte.Dezvoltarea socio-emofionala'. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. La b%e@apare masturbafia. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Judec5 probleme sociale. De altminteri. Timpul liber. indoieli. Foloseqte bine ideile abstract:. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). discuri. excursiile. 1 . zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Face tot felul de planuri. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. Biiietii sunt incii "mai copii". in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. lucrul manual. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. lucreazii manual. Preferii_copiii de acelaqi sex. Ii place actoria. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). le tachineazii. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Dominii ritualurile qi codurile secrete. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). Maturizarea este mai precoce la fete. Atentie la mersul pe bicicletii. caden). Devine conqtient de diferenple de sex. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. inot i n ape necontrolate. Munceqte pentru bani. Simp1 umorului este dezvoltat. Jocurile. giititul. Nu "are timp" sii mMince. Este mare amator de muzick radio. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. Spiritul de bandii atinge apogeul. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Este interesat de sport. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. organiziirile in grup. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Dezvoltarea psihica'. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. fier. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. neliniqte. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Dezvoltarea socio-emofionala'. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'.

a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. . c ) interesul familiei pentru instructia scolari. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. pentru a evita insuccesul.uneori .fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului.remedia. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. batjocura. direct si natural in discutiile cu copilul. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. respectiv adolescentul. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. scolarul va dobindi gindirea logici. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. de a crea. Copilul trebuie "invitat s i invefe". s i capete gustul lucrului bine ficut. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. diferente. lucreazi greu la scoali. se autoizoleazi si devin timizi. prea autoritar. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. r de a descoperi. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . Amhinnfa familiala'. dar nefericit. Altul. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". fin pasul cu achizitiile lui. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. Criticile aspre. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. despre ceea ce spun si fac piirintii. alfii nu se pot exprima. s i caute explicafii. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. Un copil inteligent. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. d ) s i fie accesibil. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). mai putin dotat.Folarul mic. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. chiar daci rationeazi bine. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Aceasti trisituri existi in el. Pe de alti parte. e) in orice discutie cu scolarul. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. va invita s i aprofundeze un subiect. Conditii de lzicl. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". cauze si efecte. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. fie ale unor dezordini afective. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot .~i. sau lene~i. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. pisilogeala. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. adesea de la egal la egal. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. s i stabileasci analogii. ajutat de pirinti in mod discret. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune.

Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. prin scris de rnilntuiali. greutate. Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. 160-170: William Pitt. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult).f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. Copilul supradotat. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). Faraday. 140-150: Keppler.). Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. 6. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. prin teme neficute sau neterminate. 180-190: Goethe. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi.2. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. . e) schimbarea frecventi a ?colilor. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. James Watt (considerat mirginit qi stupid).htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". insuficienta auditivi. 150-160: Tennyson. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. celilalt Sters. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. incoerente. cu dificultifi la invitituri. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. 120-130: Bach. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. 170-180: Voltaire. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill.i". 110-120: Cromwell. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. 130-140: Rousseau. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. variabile la pirinfi. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. depreciat. "inexistent". Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. posesiv. instabilitatea psihomotorie. 190-200: John Stuart Mill. prin lentoare la hcru.

Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . 1L.grincjirea abstract$.i(' ! I'CLC:13.i')". in ace:~str? periostl. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .I fe1.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.i. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni. L I ~ Itie prieteni.! ~ ~ I L IL.ile ])roduse in sfera genitalrl.i cu i activ~tatii. in timp ce ~c plri~g restrictiilc.c. sc t'oloscsc.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . sri >ti#: c.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup. s5rutril.tcni. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je.rebuil. ~ t i i ~ ~:onstituico con. in :?d~:. La r. ~ f a r a f'amil ici. L)cclar:ir~ilu h i ill.'i de frusrrare. L:! \ $i rcli~tiiIc . sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.ic3. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic.1na1 nt! ncc. . si s5nilnr. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de . cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:.c. coinparinciu-si 1nusc~11atu1.nc. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).5 . L . ~ ldc.?.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol. I .i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. Ii11it5 iombinat cu fluctu.!ICC I . firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral.i ctc. i111aginativ:i.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.rlt&~.upatc dc cui71arat.1 i Ji \c. :111alij. prcoc.hi1nh3rifiiici.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".cste mo3~1I cum arat5. d:tc5 n u . Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor. j o .~ i sclnene.i::t. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri ..>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .l.i sli glindea\i.dc ~l stringaci.i.c. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc. cctrilportament.. adcrri dc: h11ti. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'. adopCind .l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .:~~bci~ltura :~doles~:entjlor.:.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1. ~ . 1 1 1 1 I . Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . p . Perioada c.c to. Je bsicti ia dar .l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. 1'1 ccli: inirji~\i .inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111. crit si pentru par-inti.i..ar:. r ~ p c ~ .).a.4dol~. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti.c.i p.) JY e.!<i 2:^111nornlal5. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\.jeasc5 sri se ru>incze. Sunt acut rnaturitatca fij.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.ho13:1!1!. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli.o:~r!r.17 ani:. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii.~~.)istr.+olarul mic.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti.ca\tli relatie cst:.j~~!plicatin ~ I . ~lllisci~linitatca lor. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie. 11cc3. d.cntr: inijlo(.clc)r 111ai I-apidcsc.).1!. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. din .lrc sc' d e n tilt: [?er.prc iiltii. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn .~cceasi~rirstd.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca. L Ii ~-L .I~ijieti~ ad ? c i . \ face c i ~ ialn ~nca'!'. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.ni fenne vorhedsc."c.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei. ~ ~ ~ c ..1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. ai Ir~ccp anxictate. Ele t.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.!</ ~ l ( ~ isunt l.~ifi cu adul. 5c. I ~. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.i\.cli ctc.rste PI ictc. iiar ?i in cc ~ : i . dar ele vor de\c.:enitale si cap:~citateatle a ejacula.1o1.!t~. ~nijloc-ill tlirL:irr. rachinati in glum. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i. fetc..il. I n general.th\olut 1.rc. lencsi. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li. inloc~tit.~~~!l. I I . s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i .t un sex la altul. . I s ~. dc capacitate:i tle etivturi Gzice..oic.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.. h p\ihic.-i bjietii.. din cauza crcsterii rapide.16 ~ ~ ibjicli i . .4c..'l I. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.? I I I [ ~ I . : ~ l t cc.!nbr:lCc.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.j~c a(f1111:-5. La i d ii HZiclii.. I ilc. ~':. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l .

armonia nationalitiitilor. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). 6. Aparifia primei Vezi . Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$.~face i planuri de viitor. pornirile.. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. folosirea factorilor naturali . elibereazg anxietatea acumulat5. autocontrolul. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. pe & de alta copiii .21 de ani). Diferentele individuale sunt mari. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. aer. Dezvoltarea independenfei . Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. pag. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. in rezumat. Demoltareafizica' a fetelor. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. rnai &ziu la b%e$ . Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. Arnbele p$ .relatiile cu pa'rintii. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat.2. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$.6-12. de a . Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2.soare. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. dominat de emotii.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. De regulg la 12.spre r 17-21 de ani). unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. 244 .sunt stresate. iar la bgieti la 18-21 de ani.Sexuditateala copil".11 Y mi. de a pune binele general haintea celui personal. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex.2. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. api) yi ingrijiti medicale rnai bune.9 ani. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. 257-262. descoperirile tehnice etc. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care.aud c h d altii le vorbesc. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. de fapt. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . Comportamentul instabil.1. modul de via12 (miycare. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . in medie 10 '/2 . Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . nu trebuie ridiculizat. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Apoi se simt vinova$. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. spre 6. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. dar yi la 10 sau 16 mi. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili.pe de o parte pib-intii.2.

in afara casei pkintesti. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti.~fixa optiunea pentru viata proprie. p5strhd un dialog permanent. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. Se ajunge la situatii dramatice. in aceste cazuri. in astfel de situafii lupta pentru separare. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. frecventarea discotecilor etc. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . pediatrul de familie si un psiholog. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. in ce prive~te privilegiile acordate. insii. boli etc. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi.). modul . fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. in general exist5 "conflicte intre generatii". Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . si rnai grav. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. P5rinfii sunt datori. s5 stabileasc5 relatii sociale. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. .+olarul mic. permanent5. in mod justificat. Adolescentul cosmetice. imbrgcgminte. crevte increderea reciproc5. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. uneori. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. telefonie fiir5 fir etc. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. fardurile. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. banii de buzunar. c5 nu au limite. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. imbriiciirnintea. de adaptare si de inseqie social-economic5. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. cu tact. cu o relafie deschisk apropiatii. printre altele. I5sind impresia. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). discuri. vizionarea televizorului. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". adesea. ora de retragere la odihn5. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. Violurile s-au inmulfit. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. se complic5 si se extinde. In adolescenfa tirzie. 2. sri consulte pe dirigintele clasei. Cei virstnici se schimb5 mai greu. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. Adolescentul doreste s5 plece din familie. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. adesea. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. 4. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. grupul de prieteni. 3. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea.

riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. testhdu-si astfel aptitudinile. 0 parte din ei le practic5. Se contureaz5 comportamente caracteristice. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. 3. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. astfel de situafii sunt rare. in primul r2nd cu p5rinfii. cu si &5 o utilizare eficient5. s5 acfionezi si s5 te imbraci. 6. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. coafur5. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. de dinainte de anul 1990.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. Tinerii particip5 la diverse sporturi. de regulii. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. altfel.3. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. dm familii foarte diferite. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. Din piicate. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. Jansuri. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . ceea ce le permite s 5 . Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". 0 band5 este alcgtuiti. nu ar avea-o. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . Se instituie un sistem distinct de comunicare. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. biciclet5. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. In rilndul tinerilor.~asume i atitudini de adulfi. sub forma unui argou. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. 2. sii vorbesti. s5 "lucreze" pe timp limitat. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. uneori la intervale de c2teva zile. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. Activitatea de grup ~i rnoda. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. licee industriale. Satele s-au depopulat. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident.2. melodii. idei.

cu mult tact. este capabil. interesele ~i sperantele adolesceniilor. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. "ce sunt in realitate?". s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final.+olarul mic. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. De asemenea. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". modestia. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri.~ faci propriile standarde morale. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. incearci s 2 . Se cred "buricul pimdntului".. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. nesociabili. dupi o expresie populari. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles.). rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. 6. ponderea anumitor materii de studiu. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului.2.5. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. in adolescenia tkzie. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. Din adolescengi timizi. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. i . Adolescentul vietii cotidiene.2. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. "ce insemn pentru altii". rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. . fiinta uman. nu s-a bucurat. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. un rol important il au cinstea. metode de educatie. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". Planurile de invitiimdnt. "de ce m-am comportat in acest mod?". incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. nu a fost atdt de profund sau disperat. fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. in acest stadiu devin capabili s i . sthgaci.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti.4. in care cred cu adevirat. de experieniele adolescentului din via@de farnilie.o%ndeasci"ipotetic". Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. Pentru prima datg. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. ci pot conceptualiza dincolo de 6. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. alte relatii cu sexul opus etc. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. Uneori au experienta unor "trGri unice".disciplinati. precum qi despre spatiul geografic ~i celest.

Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. qcoal$ religie. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. natiune. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. $nut. prezentat2 fn mod atr2gstor. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . Stadiul a1 4-lea . ~i Dintre toate acestea. Masa nu va fi luat5 in grab2. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament.asociaw. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. 305-310. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. a) Comportamentulla masa'. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. recui n o ~ t i n g respect. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . empatia. Alimentatia (scolar mic. incbt pot tolera alimenta$a adultului. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . asocia$e etc. condamns pe cei care le incalc5. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare.). Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. 6. De aceea.3. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. nedorit. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. i ~ manifest2i dragoste. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a .Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. concentrat ~i lini~tit. de regulk rnai uSor. dac2 ii este foame. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . echilibrat2 trebuie inv5pte. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. in conflict cu ale sale. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv.~proteja i un prieten. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. loialitate. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor.

came.1 calorii. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%.184 KJ. DROESE. fructele. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. leguminoase. 100 g came sau produse din came.I 800 1 700 . cartofi si zarzavaturi). pestele. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar. peste. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. consum5 mai mult5 energie. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5.2 000 2 100-2300 2 000 . odat5 cu inaintarea in v2rst5. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. preqcolarului. alte produse din cereale. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.Scolarul mic.12 fete 13 .I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W.9 I O 12 b3ieli l O . ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. Nevoile nutritionale ale copilului mic. se consolideaz5 si . carnea. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Nevoile de lichide sunt mari. HELGA STOLLEY) il 1. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine.5. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. Substantele plastice. ou5). raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. :I 11 4 . qcolarului si adolescentului. se constat5 variafii de la o zi la alta. Un gram de proteine furnizeaz5 4. Restul este confinut in alimente. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare".15 ani.2 300 2 400 .9 660 10 080 . in ciuda unui apetit siniitos.2 800 2 200 . Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5).1 400 1 500 .2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. Cu ciit copilul este mai mic. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine.11 760 9 240 .12% din aportul energetic. Copilul mic are nevoie de ap5. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. nliinc5cios.3 1 6 7. Copilul nu trebuie educat s5 devin. Apa este un aliment indispensabil. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". intre 15 si 18 ani.7 560 7 140. " .13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . Pe de alt5 parte. prin 250 ml lapte. ce are de indeplinit numeroase functii in organism.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. Cartofii. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. ougle. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea.10080 8 400 . I Vfirsta fn ani 1. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. brhzeturi. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi.8400 8 820. briinza. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei.

leguminoasele ~ifructele. Ele sunt uSor de digerat. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. Tabelul arat5 c5. 1980) Lapte (3. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie.C. margarin5. DORTMUND. De aceea. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. produsele de cereale (fulgi. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. practic. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. margarina. E ~i K. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H.piiinea neagrii. ulei. toate alimentele contin gr5simi.TABELUL 6 5 . fn majoritatea lor. intralimentatie echilibrati a copilului. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. cartofii. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. CO VALOAREA ENERGETIC.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A.l kcalorii. D.5% grlisimi) Lapte normalizat.. degresat (1. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. sl5nin& untur2 r ' seu.8%) Lapte acru bztut. ce duce la depozitarealor. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 .) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. vitaminele din .3 kcalorii. fn alimentatia copilului. confer5 mhciirii o satietate mai mare. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. Copiii. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. Alte e s i m i ca untura. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. uleiurile vegetale qi sl5nina. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. de aceea. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. & alimentatia noastrg obi~nuitil. seul vor constitui o parte mic5. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. "&n5 instant"). Nu este de dorit o cantitate mai mare.

Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. cgpsunile. varza. telemea ~i mai pufin prin came si piine. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. marmeladele.complexul B. varz5. vitarnina C. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. pepeni. margarina si gabenusul de ou. b) Calciul. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. gutui. cascavalul. rinichii. varza de Bruxelles. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. proteine). Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. ridichi. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. slhina cu came. bomboanele. fulgii de ovgz. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. coac5ze. ficatul. banane. fasolea verde. carnea. ceap5 si usturoi verde. vinete etc. a) Natriul (sodiu). Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. nuga.. castraveti: toumnu: mere. telemeaua. piersici. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. iaurt) pe zi. sfecl5. lgmii. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. bomboanele. calciu. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. portocale. ardei gras. fosfor. conopid5. spanac. C) Fosforul. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. varz5. b) Vitumina B. spanacul. deoarece mentinerea vita- . De obicei. gogosari. Alimentatia complex5. praz. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. Vitaminele. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. inghetata. rinichiul). sunca. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. cirese ~i banane. andivele. c) Viturnirza B7 (riboflavina). F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. cartofi. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. ardeiul. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. prune. felin5. alvit5 etc. morcovi.Necesarul este acoperit prin lapte. mere. mezelurile. struguri. cgp~uni. f5r5 recomandarea medicului. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A.caisele. cartofi. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. visine. zmeur5. (tiamina). leguminoasele. fasole psstiii. prgjiturile. degresat. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. tomate. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. pe~tele. decit cea cu gr5simi multe. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile.). Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. Piinea alb5. Astfel: prim6vum: salat5. brinz5 de vaci. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. A direct utilizabil5 (retinol). f5ina intermediar5. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. produsele de cereale (Eina integralii. sp5larea riguroas5 a dinfilor. g5lbenusul de ou. mierea. ceap5. p%trunjelul. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. ardeiul. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. preparatele din carne. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. spanacul ~i piersicile. 112 litru de lapte (integral. in afar5 de vitamina D. morcovi. afine. mandarinele ~i piersicile. salata verde. pere. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. mgrar. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. toate dulciurile lipicioase (caramele. pere. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine.). varza crud5. ridichi. iumu: cartofi. untul. vuru: morcovi. lobod5. urzici. produsele de carne sau conservele de peste. aluaturile. zarzavaturi. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. cimbru etc. cartofi. zah5ru1. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele.: carnea de porc. citricele. maz5re verde. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. caise.

sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. Hiperhidroza.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. profesorii qi copiii. lofiuni alcoolice.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. sp2latul mlinilor qi dintilor. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). Ofilirea. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. cuptor. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. fnc2 din perioada de preqcolar. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . pantofi din impletituri etc. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. indiferent de reclame. Atilt bgietii. fiiqca. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. untul qi margarina. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. picioarelor qi a axilelor. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz.). Ochii. Piirul. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. ciorapii qi tricourile de nylon. conformatie etc. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. folosirea latrinei. alvig etc. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Autoingrijirea qi igiena. care confin vitarnina F. incitlgminte de cauciuc. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. ficatul. heringii. preg2tirea ghiozdanului. microunde) qi de refrigerare (fiigider. La cei care prezint5 vicii de implantare. imbrgcat. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . Zonele respective se pudreaz2 cu talc. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5.). incgltat. g2lbenuqu1. bust. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Vara. modificind din &d in c b d produsele comerciale. axile. drept la picioare). preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. Este foarte nepl2cud. congelator). git. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. e) VitaminuD (calciferolul). Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. care va fi orientat5 in directia dorit2. incazirea mhc&ii). miini qi picioare) zilnic. Deveniti qcolari.

Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. iar spatele trebuie s5 fie drept. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. priinii in clasa lor. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. mai bine. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. Nici cei tari la teme. i din proprie initiativ5. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. se va consulta un endocrinolog. Sanii ('Pieptul") fetitelor. Nu se folosesc perne mari ~imoi.+olarul mic. anemii. Sunt manifestiiri anormale. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. stimuleazii circulafia sdngelui. Examene medicale. opinie total gre~it5. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. T'levizorul oboseqte ochii. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. Din contrii. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. palizi si pliipanzi. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. Dac5. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. acnee. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase.). fortificii {esuturile si . Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Pozitiile incorecte. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. Aer. in momentul in care se instaleazii menstruafia. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . 1 I II b i i II I 1l . Nu rareori. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. regimuri dietetice foarte severe. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). De aceea. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. la 40 cm depktare de carte.I 'I I 1 6. obezitate. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. tulbursri de comportdment etc. imbibat cu ap5 rece sau.5. Dimpotrivii. dureri) ~ i / s a u roqeat5. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. La nevoie. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor.

Desigur respirapa este un act automat. de soare.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. talie rnai subpre.o plimbare rnai lung5. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. sii sarii. mi~ciiri gratioase. iar fa@ este rumen5.Repausul. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. sii alerge. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. Pentru ca pielea s5 respire. a) Un copil sportiv este mai siniihs. chiar in lunile de iarnii. Copilul care respir5 bine este calm. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . deviatie de sept nazal. Un copil sportiv creqte rnai bine . ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. se eviti o mare parte din guturaiuri. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului.el are pofti de miincare. uscat sau urnidificat. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. s5 se cafere. exercitiile fizice. circulapei siingelui qi digestiei. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. medicul qcolar. El are. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. Aerul. . piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . soarele qi razele ultraviolete au un rol important. toracele s t r h t .Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. de miqcare. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent.Nevoia de migcare. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. atAt vara. d t mai mult i aer liber. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. articulatii suple. eforturile. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. gura deschis5. are pieptul qi umerii largi. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. miqcarea. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. . dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. competitiv). Sportul.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". echilibrat. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. care las5 sii circule aerul. Vara. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. Cocoloqind copilul prea mult. asimileaz5 rnai bine alimentele. alergii. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. abdomen plat. c l t qi iarna. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. Drumetia prin pgdure. Cum Pqi ternin5 temele. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. Sportul. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. Clnd este inspirat prin nas este asanat. . alimentafia. . Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. apa. angine. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. un copil nu trebuie infofolit. spate drept. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul.Biiile de aer. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. amigdale infectate. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. In vacang. ca qi baia de soare sau baia in ap5. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. nu-i facem un serviciu . rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. Pentru prevenire se recomana: .Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte."Sa' ia aer"! In fiecare zi. medicul sportiv qi profesorul . fata p a l i a qi este nervos. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. de asemenea.

Unelc spo~zuri. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. inotul Iirgeste ilmerii. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. Saritura dezvoltri detenta.i aceastfi viirstii. prea ntusculoase. fica~i~lui. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari.ieti. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior.eea. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. concentrarca 7i detenta. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. Printre pjlinti exist. rubus:e. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. D o capacitate respiratorie exceptional5. plri1n2nilor. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. se interzic exercitiile de fortl. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. nu estc recornandat. Sunt putine riscuri. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. Sportul este eel mai bun mi. m u ~ c h ikini si lungi. atletismul convine perfect fetelor. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. Din contrci. cstc suficicnt. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). Este cxerci[iul de prepari~reideal. fllilinte cie practicarea unui sport. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor.riciini. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul.i in g~. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. in loc de a favoriza cregterea. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. De ac.~olarul mic. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. contnbuie la formarea dt. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. ele dezvoltii intens musculatura. H i redreseazii spatele . Practicatc prea regular. deoarece apa este supravegheat. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete.ciaii. in schimb aruncarea discului le convine perfect. fiind necesarc gesturi prea virile.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc.i o bun2 rtespiratie. Echilibreaza sistemul nervos. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. Numai in cazurile cu totul exceptionale. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci.. Muschii supradezvoltafi. Atietismul. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. La h5. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. Jar hine ales. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor.. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. Prac~icat . Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. e ) in general. De~voltlisupletca si rezistcnla. oric2t ar fi de binef5cZtor. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. stilul craul (cr-oriel) .indc2t mai inult sub apii. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. circula[ie. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. capul I-5m8n.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor.i a tuturor sporturilor.d ~i veriticatii. Un sport. Ulr singur sport. Nu se face un singur sport. * Bicicleta. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. trebuie consultat medicul.

canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. nervoase.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. In jocul de fotbal se alearg6. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. h c e p h d de la vksta de 14 ani. in opozitie cu cursa atletic6. spate. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. abdomen. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. 31general. coapse subpi. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). a Judo.Ca pentru orice sport. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. Amelioreaz6 detenta. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. Este un sport care se incepe foarte devreme. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. in general. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. se cere prudenp. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. cu control medical sustinut. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. toracele nu se dezvoltil. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Dansul clasic d6 incredere in sine. Canotajul fortifid musculatura membrelor. ei numesc asta "fotbal". dar sprinturile cu opriri bru~te. m16diaz6 articulaiiile. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. sigurantii. alegerea se va face de c6tre specialiqti. baschet). gambe). Sunt sporturi de elongafie. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. timide. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. umeri armonio~i. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. cu discern6m2nt. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. siguranp gesturilor. glezne ~igambe fine. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. rnai ales. grafie yi eleganp. genunchi ~i glezne). Ultimul trebuie practicat cu moderafie. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. De la jocurile olimpice. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. s d p h i r e de sine. La ambele sexe. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). ~ipentru girnnastic6 in special. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare.ca joc este perfect. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. a Jocurile cu balonul (volei. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. elegan@. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. a Dansul. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. handbal. De asemenea. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus.

Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. rezultate spectaculare. mai uvor de reperat la sexul masculin. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. 6. h general. Nu se va ciiuta sii se obfinii. apare ca naturalii. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. rar8. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. fn concluzie. fiirii alte tulburiiri. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. la fetife. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. nu trebuie culpabilizat5. pe timp scurt. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. sau prin riidiicini grecevti. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. practicarea repetatii de nenumiirate ori. Comportamentul sexual a1 copilului. masturbarea ocazionalii. prin strgngerea $i frecarea coapselor. indiferent de viirstii. d2ndu-le suplefe. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent.wolarul mic. ameninfiiri. Indiferent de modalitate. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. reflectii fie un substrat psihopatic. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. lingvistice $i sociale. Voluntarii $i deliberatii. cu orice pref $i foarte repede. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina).6. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. Pe de altii parte. in sensul precis a1 cuviintului. fie unul nevrotic. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. personaj biblic). selecfionafide antrenori. prin contracfii musculare. in venirea pe lume a unui nou individ. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. ajungiind adesea la orgasm. . Practicarea ocazionalii. masturbarea este frecventii. ori va 'Tnnebuni". Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. in cadrul masturbatiei. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. grafie. fiirii reflecfii. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani.

caracter. o soril rnai mare etc. s h i . condijii de mediu. Am dat o extindere rnai mare acestei probleme delicate pentru cil am fost confruntati adesea cu astfel de consultatii. lipsa de poft5 de mgncare. De aceea trebuie sil qi le satisfacil prin modalitiiti sociale acceptabile. Unii iqi uqureazii tensiunea sexual2 prin masturbare. iqi confrunt5 imaginea corporal2 cu a prietenilor (siini. pentru a beneficia din plin de actiunea factorilor naturali. Aceste atitudini qi impulsuri care incalcil "bunele maniere" sunt naturale. pilula de ciitre fete). precum qi in unele filme se arat5 familii sumar imbrilcate lu2nd masa intr-un cadru pitoresc. piir pubian). greutate. pentru ca in preajma pubertiljii sii interzicii acestora sil rnai intre in baie. dimensiunile penisului la bilieti. conformist sau independent. sii aparZ. PZirinfii au datoria de a fi discrefi qi intelegiltori cu aceste tr3h-i adesea trecgtoare. La acelaqi individ. cer sil facii baie in prezenta qi cu ajutorul mamei. cu pliicere precoce pentru "jocurile dragostei" sau indiferent f a g de acestea. chiar fa@ de fiintele cele rnai apropiate. din observatiile noastre.