P. 1
mama si copilul

mama si copilul

|Views: 230|Likes:
Publicado porNarcisa Mitrache
mama si copilul
mama si copilul

More info:

Published by: Narcisa Mitrache on Jan 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2014

pdf

text

original

i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. Pentru gitit. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. in primul rind. cartofii prijifi . crapul. nucile vi drojdia. laptele acru (zerul. smiintka. vitaminele. substanfele minerale ~i fibre vegetale. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. slinina. Grisimile de vaci. unele sorturi de ca~caval). orezul necorticat). grisimile. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. brsnzi de burduf etc. practic egale ca valoare. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. cartofii prijiti. ingheiata. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. unii pesti (heringii. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. si carnea fripti in unturi. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). sunca. frigca.saliul. oua'). unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). salamurile slabe. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. iaurtul din lapte degresat. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). giini). evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. maioneza. de importanfi vitals pentru organism. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. costifi afumat5. peFte. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. lapte ~i derivate. . de soia si de dovleac. in grill. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. Desi cu valoare biologici mai mici. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. fiparul). toc2turile cu grisimi. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. uleiul. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii.). Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). kefirul). hidrocarbonatele. De asemenea. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. cartofii. in general. brinza de vaci degresati. s i se controleze continutul in substante nutritive. curcan. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. ciocolata. smintina. pui. somnul. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. de germeni de cereale. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). oaie. cremele pentru torturi $i pr5jituri. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. unt. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. Practic. Se preferi carnea slabii (vaci. in ulei. minzat. piinea integrali. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. brinz2). Se eviti. mazirea. Proteinele. in oala de presiune. vifel. salamul. unturi. porc). lintea). Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. urmat de uleiul de porumb. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. furnizoare de energie. pistrivul). respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. Se va prefera carnea slab5 (giini. porumbul. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. soia. nucile. cerealele (ovizul. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. GrZisimile sunt. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi.

brBnza de vaci degresatii. viirsiituri. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). fmcte ~i sucuri proaspete. came sau pepe. Varza. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. miirirea ficatului. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor.. grupul B) se eliminii prin urinii. viirsiituri. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. descuamiiri. pBinea Graham. C ~i K). Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. usturoiul. oxigen (vitamina A. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. durata depozitei ~i modul de pregiitire. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. crude. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. garnituri etc. complexul B. ca~cavalul. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. fmcte ~i zarzavaturi. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. B12~i vitamina C) ~i liposolubile .se dizolvii in griisimi (A. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. niacina. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. spanacul. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". laptele. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. nucile. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine.Hidrocarbonatele (glucidele). brcinzci. guliile. . Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu.). in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central.). Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. pastele Binoase. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. acidul folic. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. amidonul din tot felul de plante ~i animale. Este bine sii se foloseascii congelatoml. vitaminele C. briinza Camembert. B2. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. iaurtul. pciine integral6 zarzavaturi. B.. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. De asemenea. D.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. fructe. Orezul. Substan. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. Alte vitamine. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. E ~i K). in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. ardei gras etc. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. fosfor qi fier sunt mai mari. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. simple sau in amestecuri (salate. biotina. panea albii nu confin substanfe de balast. Mtaminele sunt substan* care. un ou. acidul pantotenat. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale)..

Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. qunca. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. fulgi de porumb etc. Dacii fumatul nu se poate opri complet. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. varza acrii. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. miirirea volumului de sgnge. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. maioneza. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. whiski-ul etc. cel mai util pentru E t este laptele (0. peqtele qi giilbenuqul de ou. peqtele &at. priijiturile cu sare (saleurile etc. mend etc. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. griq. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod.. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. De asemenea. ca: salamul. Dintre lichide. telemeaua. se va administra calciu sub forma de medicamente. excesul de macaroane sau orez. gemurile. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. carnea grasii. dureri. de regulii. mai ales in ultimele luni de sarcinii. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. calciu. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). in interesul copilului. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. in ambele situafii se continua tratamentul. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. tei. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. anason. brsnza topitii. Dintre ba'uturile alcoolice. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. mierea. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. Ceaiul negru ("chinezesc". vodca. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare.5 litri. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate.5 llzi). Alimentafia obiqnuitii acoperii. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. Din piicate.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. fier qi vitamina B. Problem alimentafiei cu vegetale. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. fn general. la recomandarea medicului. in miezul verii. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. coniacul. ci trebuie administrat un produs medicamentos. alunele siirate. De aceea. balon&i. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. insii. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu.Csnd gravida nu poate consuma. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez.). . Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. dulceafa.. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente.). Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). iaurt). este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. muqefel. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. din diverse motive. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. se reduce consumul de lichide. muriiturile. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. nevoile.

~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . cariile dentare. Nu se va consuma peste skat. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). vks5turi. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. piine neagr5. vitamine ~i fier. se instaleaz5 un apetit crescut. floricelele. inghefata. Cazurile rnai grave. se poate face cu doze rnici de atropin5. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. decalcifierile.ta. fructe (prune. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. Medicii indic5. i n rezumat. . Combaterea constipafiei. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. La unele gravide. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp.vegetale. "primul servit". pe nemhcate. de obicei. . p u t h d provoca la femeile predispuse. gravida va primi. care necesit5 un tratament de specialitate. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". struguri. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. de fapt. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. smochine).inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. sedative. . dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. produse de patiserie. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. sunt. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. de obicei. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. n deoarece acesta din urm5 este. oboseala. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. . ap5rute in timpul sarcinii. se interneaz5 in spital. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. . i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. Uneori. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . pepeni. se va incerca urm5torul regim: . *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). iaurt. va apela la medicul obstetrician. care va indica un laxativ uSor. obezitatea. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. portocale. odati5 cu evolufia sarcinii. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. . De asemenea. Este recomandabil ca gravida s 5 . Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. Anemia. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. Se vor evita excesul de dulciuri. cu un confinut bogat in proteine animale. ciocolata ~i bomboanele. in timpul sarcinii. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. lipsa apetitului. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului.diminea.preparate din cereale integrale. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. . femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. oleu de parafin5 sau lactoz5. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. un avoa sau o naStere prematur5. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine.pr5Jiturile. iar sarea se va reduce in general. . arome culinare. alcaline.came sau peSte. zarzavaturi crude ~i piine integrals). i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). la multe femei apare o tending la constipafie. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat.fructe.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). ci ~i asupra uterului. pentru stimularea peristaltismului intestinal. lapte bstut. pere.

Duqurile vor fi frecvente. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. de obicei. Urina. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). organele sexuale sunt rnai vascularizate. vezicule. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. Pielea gravidei fiind mai sensibili. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. . Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. de profilul sufletesc al mamei in devenire. tjntind seama de modificWe organismului. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. Igiena corporals riguroasi. de mediul cultural-educativ in care triieqte. Prin abundenfa lor. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. Dupi baie. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). in general. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. pentru c i pot declanqa contracw uterine.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). Infecfiile pielii. indeosebi in ultima parte a sarcinii. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. Comportarnentul sexual este diferit. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. deoarece duc. La primipare. dupi luna a IV-a de sarcini.Mama @ copflu1 Constipatia. de asemenea. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. rnai ales la inceputul gestatjei. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale.3. in vederea crutiXrii rinichilor. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. sub s h i etc. 1. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I .iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. care. Igiena organelor genitale externe. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. Examenul urinei se face la indicatia medicului. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. g2t. spre zonele anale. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. de climatul efectiv din familie. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. aplicati pe fata intern2 a coapselor. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. La multe femei. dorinfa sexuali creqte. De altfel. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. in jurul organelor genitale. dureri. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. putihd declanqa contractii uterine. dificultate la urinat). De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. folosind un lighean sau o cidi@. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. insi. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. nu are nici o se&cafie patologici. mama este datoare: . fierte.

Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. . Daci apar fisuri.) se eviti orice contact sexual. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. 1. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. Se impune o igieni riguroasi a gurii. au greturi. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. care trebuie protejat. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. deformki ale corpului. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor.). folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. contractii uterine. in timpul sarcinii. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. fngrijirea dinfilor. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea".manifestare afectuoasi. Mameloanele mici. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline.Masajul sdnilor. Ele se pot reduce la minimum. se pot declan~a contractii uterine etc. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. Vergeturile de pe abdomen. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Reactiile sexuale sunt diverse. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor.) unele gravide devin neatractive. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. dureri de mijloc etc.1). uneori se constati singeriri ale gingiilor. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. Gravida trebuie s i . daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. 1. dintii sunt predispu~ila carii. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. 1. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. fafa pitati etc. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. ne~tiind cum s i se comporte. Fig. La unele perechi. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival".

yoga. f i r i leg8turi telefonice. care nu are efecte nocive asupra fitului. in primul rbnd. zguduirea corpului: skiturile. Nu se vor purta cordoane. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). mersul pe bicicleti. Se va acorda importan@ igienei locale. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. cilkia. dansurile clasice. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. fn bagaj. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. cafeaua. cideri. in locuri izolate. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. rnai ales cele cu miyciri ritmice. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. schimburile metabolice. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. de asemenea. Se recomandi: plimbMe in aer liber. acriturile. salati de cruditifi (ardei gras. schiul nautic. pe cbt posibil. de comoditatea imbricirnintei. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. girnnastica vi inotul. . a c5ei greutate cade numai pe umeri. dar in nici un caz cele de perfoman@. patinajul. Mijloace de transport. sfecli. Se va evita imbricirnintea strbnsi. rbgbieli) qi de gust acru in guri. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. urzici sau spanac. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. siriturile la trambulini. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii.4. morcovi. de preferat la clasa I.I fmbra'ca'mintea. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri.1. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. In primele 3-4 luni. Din luna a VIII-a de sarcini. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). pireuri sau fierturi de ytevie. popice. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. Nu este bine ca gravida s i conduci. mama va lua. tenis. felin5 etc. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. alpinismul. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. Se prefer5 rochia sac. din bumbac. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. in fiecare caz. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. schi fond. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. chiar in cazul cilitoriilor lungi. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. cu drumuri neasfaltate. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. daci nu este prea obositoare. fn general. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. carnetul de urmikire a1 gravidei. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. 1. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. alimentele piperate. iahting. care nu sunt inofensive pentru fit. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti.). de obicei. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. 0 mare parte din sporturi. printre altele. De obicei. In alegerea garderobei se va tine seama.

gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . fn prima eventualitate nu se face nimic. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi.vksaturi persistente. de cdteva B on pe zi. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. de obicei. tulburilri de vedere.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. Astfel. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . dimineafa inainte de scularea din pat. .pierderi de lichide din vagin. mdinilor sad$ picioarelor. din cauza unui aport insuficient de calciu. .sdngeriri vaginale. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava.tulburarea vederii. Dupa navtere. Scurgerile vaginale (leucoreea). se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. 1. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. . Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. . Fig. Astfel de umflaturi apar. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. edeme. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. ci pot cuprinde mdinile. . duchd la apar3ia de malformatii. se apeleaza de urgentfi la medic: . 2 .2). Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. Gestoze. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. fn aceste cazuri. Efectul factorilor de mediu. spatele vi peretele abdominal. se pare. se impune un tratament energic. cu perna mica. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. datorita crevterii in volum a abdomenului. 1. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. . Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat.febrii. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). ca un cerc strdns pe cap). varicele regreseaza sau dispar in ktregime. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. Medicamentele ~i sarcina. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. EdemaGerea (umj7area)picioarelol.umflarea fetei. fafa.

pot fi periculoase pentru . Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. se tip2 sau gravida este emotionati. exisd.1. De exemplu. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. Exist%. h c2siitoria precoce. odatii cu venirea copilului. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale.5.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. Faptul c2 femeia lucreaz2. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. pentru diverse ratiuni. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. de limitarea propriei libert2ti. iar pe de a l d parte. teama de dureri. oric4t de echilibrati ar fi. de plusul de muncii. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. etape in timpul c3rora femeia. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. morale qi chiar sociale. teama de implicaple de ordin material. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. 1.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. morale. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. care duc la o anumid stare de neliniqte. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. de maternitate).totuqi. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. 1. De fapt. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. orice gravidii. psihice. Apare adesea deziluzia. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. De cele mai multe ori. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. Mai tiiniu. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. Cirteva indicatii generale . se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. din motive de ordin personal sau moral. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. Asupra tuturor acestor pericole. de incomoditiitile legate de venirea copilului. determinii de multe ori conflicte biologice. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. pe de o parte. datoriti unei c2snicii nereuqite. profesionale) ale familiei. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului.6.1. Unele regret2 c2. Fkii copii. pe care le vor vizita mai des. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. trebuie sii insiste familia. din instinctul de conservare a speciei omeneqti.

6). alergarea.7. ficut sul. 1. odat5 cu inspiratia. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e .4. 1. 3 a).Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. . . degetele u$or flectate. e .Va sta cbt mai mult in aer liber.Va consulta periodic medicul obstetrician. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. de-a lungul corpului. expir5 pe gur5). Nu va sta in picioare timp indelungat. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare.Gravida se culc5 pe spate.fgt. 1.Pozifia culcat pe spate. unele virusuri gripale. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. eventual ochelari. in raport cu viitoarea navtere.Atitudinea cea mai potrivit5. 6 . 3 .Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. I .). va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. urcarea rapidg a sc2rilor. Ti in acest caz. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. 1.1. Fig. gavida respirl linivtit. localuri etc. 3. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). . . . 1. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. herpesul etc. Mernbrele inferioare flectate.Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole.I. a).). practicarea sporturilor violente).1.I.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. . fir2 a se expune mult la soare. b.).). . 4 . Urnerii r5rn2n lipifi de sol. profund. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. Urnerii se sprijinl pe sol. . . brafele lbate lejer. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . pantofi (vezi fig.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. Fig. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. .durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi).exercifiile se vor executa pe un plan dur. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg.Va intra in concediu legal de natalitate. 3. . 1. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. .Gimnastica gavidei. . .in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. . Fig. . urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. complet relaxat5 (fig.3 . Erg indicatie medicalg.Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5.

Membrele inferioare flectate. 1. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. pe cat a fost de aqteptatii. 1. brafele htinse. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. ulterior. 1. 1. Membrul inferior drept se ridicg intins.dacii cei doi genitori. inainte de a cobon^ piciorul. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. 1. respectiv tatiil ~i mama. apoi in regiunea l o m b d (fig. tiilpile aplicate pe sol. Apoi. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. cu palmele sprijinite pe sol. in poziGe vertical&. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. fi repaus. se execut5 miycki de rotafie din glezng. concep@a. Dupii 9 luni de sarcinii.5. PoziQe culcat pe spate. a urmeazii na~terea.1. a).5. care.PoziGa culcat pe spate.5.2.apoi se coboara incet la sol.---. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. Fig. capul. hgrijiri in maternitate 1.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. Apoi capul se apleaca.Pozifie in genunchi. Se repet5 de mai multe ori.--- Mama s copT1utf Fig. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus.2. 6 . Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). Se repet5 de mai multe ori (fig. b).

. iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. ..:. a angajat.. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei. ....: r : i .. _ _ .. . c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit.... de Tudor Vianu. Pe Ihgii frici.. .3. r r.: .. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. .. ... . . . de Johann Wolfgang Goethe. . Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii.-. primarul Johann Wolfgang Textor.:. La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei. nu exist% motive de ingrijorare. se intLmplii..:. este bine ca tatil. .. Bunicile qi striibunicile noastre. . Imediat dupg naqtere. in preajma naqterii.. .. . chiar dacii apar situafii nepreviizute. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. aqadar. sii fie un participant activ la preparative.C<.). . . . deoarece bunicul dinspre mamii. . . moaqe mediocre. ... ci qi pentru actul nqterii. Ca un caz demonstrativ.: . femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii. in plus. .. mai nepregititi deciit generafiile din trecut.$. la riindul ei..:. Chiar in condifii total fiziologice. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. .. mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. .. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics.? . Femeia "modernF. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei.:">.. Naturalefea. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem. din punct de vedere psihic qi al inifierii.. .'.. .%% 2:. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere...:. . La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. * . lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc. . ". a folosit concetifenilor mei. acesta le rezolvii rapid qi eficient. hnprejurarea aceasta. sii-i insufle speranfii qi optimism. . ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul.. psihicii qi motorie. % .: 3 . au niiscut copii =ii incidente gi accidente... Soful va trebui. . Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. .. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. .:.. :::'.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. : <.. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. . in mgsura posibilitiifilor. la intrarea in maternitate... pag. 1967. . de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. < < .... ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r"..-. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. <:-cp. drept urmare a acestei intilmpliki... >. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere.:. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului.. -.:. : 2 + .. 7-8.?>e. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t .:. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil.. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. .. . .:<. . care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin. Or. rude. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment..5:e. .+. < > . 3 : p . unitatea dintre ea ~i Et. . ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios.. .. Trad. s-o liniqteascii.:. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. ? 3-: + : i.-.v.-.. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. ..+ . . femeile din moqistrhoqi. Editura pentru literatud. :. in cursul "durerilor de facere" (travaliu)..:. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina.!Z. _ _.:. > p . mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin.%$. i ? .i.. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii.. m i r e permmenti.. .c&:.. El are un rol de susfinere fa15 de mamii.

cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. tatil este prezent numai fizic. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. cel pu@n. Fratii vi surorile nouniscutului. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. Prin copii incepem vi noi s i triim o . Adesea. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. Clteodati. prezenfa unui tati este inconstand. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. in maximum 3 zile. du-vi giseqte rostul vi. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. rnai ales c h d aceasta lucreazi. Rolul tamui este de colaborare. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. atlt de angajati in societatea moderni. insi. in cazul unei "cisitorii nelegitime". Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. Din picate. uneori ridicol. Chiar daci este singuri in cameri. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. s i crevtem cu copiii novtri. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. de cheltuieli. Un tati in devenire se simte stlngaci. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. odati cu venirea primului copil in familie. se va rearanja vi completa mobilierul. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. ceea ce va duce la oboseala liuzei. daci sunt nrici. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. ceea ce este rnai trist.cji pe intervale scurte. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. izolarea este mai pu@ncompleti. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. cu un mare adaos de griji. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. in astfel de cazuri. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. obligatiile casnice gi clteodati criticile. pistrlnd o atitudine distanti. un indiferentism pentru viitoarea navtere. femeia. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. de preocupiri. din ce in ce rnai mult. Ei nu vor sta mult tirnp. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite.Mama copilul noui copiliirie. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. in zilele de viziti mamele au putini febrri. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. in mod traditional. Adesea. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. adesea. in loc de a fi stimulant. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . s i redevenim tineri.cu avizul tatilui. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. o scrisoare va face tot aGta plicere. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. am s i prepar eu masa". rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp.

s3n3to~i la termen. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. fie la Primkie. delicat5. iar cele slabe au copiii rnai mici.arlechin P e t e ~ i ipersistente. Mi~cZri "Pozifie fetall". dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" .$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. 28). acoperg pe cele rnici. ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm."recunoa~te". incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele.pag. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. are o influent%enorm3 asupra organismului. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. iar b3ietii 5 1 cm). testeaz3 unele reflexe (supt). rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab .tate in 3-4 zile. Recun noavterea se poate face fie la maternitate. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . netedl. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). se desf3~oar3. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate.pe a1 mamei. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. o piele rozi.iar i caz contrar .2. care in uter nu au avut nici o functie. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. Cei rnai mulp nou-nsscufi. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush.2. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). TABELUL 1. ascult3 inima ~i p l h h i i . La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. verificii organele genitale. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). finl.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Nou-n3scutul ~ i p viguros. La examenul clinic rapid din sala de nagere.

cade h 7. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. tahipnee. uscat. normal p h a t Anus imperforat .coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. dup% 24 ore galben-brun. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. lucios. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.1.Lipsa cartilajului ca gin. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.

nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Lungirne inegdii 4. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . Babinski. Piele zba^~&a'.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. Prematurii se impart in diferite grupe: . La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. mai &ziu se coboar5 la 32OC). p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. g2t tonic. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. unde p a t e fi supravegheat. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. De aceea. fa@ de 118 cht este la adult). vasele de shnge se v5d prin piele. este de regulii un prematur. . Lu feti~e.micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. cu proporfii mici. a. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. ca urmare a neform"& cartilajelor. dezvoltat sau este foarte subfire. Limitarea abducfiei 2. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. &ire. digestia. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. pB$it (mers automat). "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii.RZLspunsuri variabile pucare. . aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). Pavilioanele urechilor sunt moi. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'.Tremor ocazional tuate. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. Moro. in proportie de 40-50 procente. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente).Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. Functiile*sale vitale ca: respiraNa. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. ci in abdomen sau pe canaJ. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. pupilar.

Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii.- - - - -- fi mai bine observat. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. deoarece se pot produce infectii grave. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului. . continutul in oxigen al shgelui. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. mi$c&ilerespiratorii.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii.. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . cu sisteme automate de alarmii. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. nu au putere sii bea. Grossmann.dupii P. 7. 1. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. inflamatia intestinelor (diareea). La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. Mama s coPltui-i . Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac..intubatie endotrahealii . infectiile rinichilor (pielonefrita). Pe de alt3 parte. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. la diferite v k t e (picioare in " 0 . nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). (fibroplazie retroletalii).

Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. 1 .bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. contra cronometru. s5-1 mdngdie. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. o hipertensiune arterial& infecfiile. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. infecfia @sau colapsul). rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. ci numai rnai muld dragoste. hematomul retroplacentar. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. La reanimarea nou-nliscutului.2. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". aplicarea de forceps etc. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. circular5 de cordon. cu anoxia (lipsa de oxigen). nu se poate descoperi nici o cauz5. poate fi lisat acas5. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). rnai mult sau rnai pufin. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. r5cirea corpului. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. mama va participa la ingrijirile ce se impun. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. acidoza. s5-i vorbeasci. 1.3. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g.2.sarcinile premature ~i postmature.). respecdnd strict prevederile igienice. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. asa c5 .ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. iar materialul de reanimare este preg5tit). Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies".dificult5ti obstetricale: placenta praevia. dacii acesta are putere s5 sug5.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. Dis maturul (Small-for-datebabies. . natural. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . medicii se vor lupta cu timpul. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. Pe ldng5 acestea. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. este s5niitos ~i suge bine. .2. s5-1 alimenteze. Adesea. Ei nu necesid ingrijiri intensive. Factorii de risc. il va pune la sdn.). expulsia prelungitg. Mama nu numai c5 are voie. . Dac5 ~ i .3.sarcinile gemelare. travaliul prelungit ~i dificil. tabagismul. intkzierea primei respirafii. alcoolismul. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g."Mangelgeburt"). ci s5-1ingrijeasc5.). . circulara sau proccidenta de cordon.unele boli ale mamei (diabet etc. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere.

el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. incacit. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). aplicarea de forceps. de culoare inchid. Dupi nqtere. diabetul etc. Nou-niscutul. furniziind oxigenul indispensabil vietii. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. Ciiteodatti p h l este destul de lung. Primele tipete impresioneaz3. c) Nasul este mic. ulterior se destinde). La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. imaturitate a centrilor respiratori. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . turtit. b) Ochii. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. descuamati. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. narcotice) administrate in timpul nagterii. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. malformatiile pulmonare. in mare misuri. pieptul bombat. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. amintind de pozitia din uterul mamei. extractia prin vacuum. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. de toate traumele mecanice. funcfiile diferitelor organe. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. P W acum el era protejat. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. Odati debarasati de stratul de grisime. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. depiqirea termenului de gestafie. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. . Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. starea de shitate din tot restul vietii. angajare anormali qi expulsie dificili. gelatinos) surprinde. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. Se remarci adesea.). Daci prima respirafie nu se declanqeazii. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. ca m%nilede "sp~itoreasi". spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. pe aceeaqi cale. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. Alteori capul este complet chel. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. lucios. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. piini la deplina lor Pnflorire. incretid. 29). se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. piele). totuqi. ficat. traumatisme. d) Gdtul este scurt. pozifie vicioasi a fitului in uter. in general. rinichi) ale acesteia. impestript de puncte albegilbui . prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. unele infecfii. Vederea cordonului ombilical (lung. stufos. trezit din somn. a) Pa'rul este. Cu toate acestea. unele medicamente (anestezice. ele declanqeaz3 prima respiratie. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. chiar de la incept.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. circulari s t r h s i de cordon. gros. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. Expresia fefei poate s i se schirnbe. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere.

de aceea. extremitiili albastre Nmegulate. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. Scoml normal este egal cu 10. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. in timpurile acelea. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. Boala era produsii de gonococ. sterilii. Dupii naqtere.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). membrele se flecteaz5 complet. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. care a imaginat acest test in 1953. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. mi$c5ri active Tipat. imediat se dii drumul unui cronometru. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. De exemplu. in SUA. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. tonusul muscular. microb descoperit de Neisser in 1883. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. . Totuqi. Cu d t scorul este mai rnic. fngrijirile cordonului ombilical. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. fie pens8 din material plastic. 5 qi 10 minute. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate.2). aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. gata de folosit qi cu folosinF unid. La nou-niiscutul normal. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. sub 100 pe rninut Tonus moderat. care sunt tot aqa de eficace. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. dar este . f~z~rijirea ochilor. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. slabe Rare. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant.

a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%.2. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a .4. peste 3 siiptiimiini. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". Dacii bontui este zemuind. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. in a 2-a . Icterulfiziologic. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. Aqa cum s-a viizut rnai sus. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. Ultima solutie. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus.icterul nuclear). qi torace. Culoarea roqie. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. se vor aspira din nou. sciiderea este rnai mare). mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. este intens qi rapid progresiv. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. aliituri de impactul psihologic. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. dacii icterul persist. rnai logic. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. sticle cu apii caldii). respectarea repausului nou-niiscutului). deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. temperatura mediului inconjuriitor. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament.. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt.incolor. va fi chemat medicul. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. fngrijirile pielii. b) greutatea initial. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. deosebid la nou-niiscut. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. Icterul este rnai intens pe fat. C h d colorafia galbenii este pronunfad. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. 1. Dupii termometrizare. Se vor verifica din nou sexul. de reanimare incdzid electric. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. o igienii riguroasii. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). C2nd icterul apare din prima zi. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. fiind socotid de neinliiturat. De asemenea. incii insuficient maturat. . se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. identitatea qi greutatea. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav.

regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. sticle cu apii caldl. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. Uneori. 1. 1. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. ca pete rogii (macule). asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. Cea mai frecventii este criza genital%. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. sugarii devin palizi.). Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. c) Ma'rirea testiculelor. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). Este constituit din eruptii variate. 3) buzele sunt uscate. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. in clteva ore sau clteva zile.Criza hormonalZi mamelonar2. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. roqii. La 3-4 zile dupii naqtere. la unii dintre nou-niiscuti. Apare indeosebi in sezonul cald. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos.8). atinghd uneori 3-4 cm in diametru. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). la apiisare. in condifii de sterilitate. pe palme qi plante (tillpi). b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. descuamafie lateral%). la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. mai ales pe trunchi. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. 6) in cazurile grave. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. 8 . Fig. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). Eritemul alergic apare in primele zile de via@. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). glandele mamare se htikesc. se aplicii pulberi inerte (talc). Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". cu ochii incerc&afi. sub formii de scuame mici. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. ele dispiirlnd spontan. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig.Criza genitals'. a) Glandele mamare. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii.

Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . iar la cei hrinifi artificial. digestive. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. sudafie. sughifuri. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. o comuniune puternici intre mami si copil. aportul insuficient de lichide). In alimentafia naturals mama nu poate gresi. iar mirosul lor rimiine acid. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. La copiii provenifi din familii cu alergii. coli. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. dar si cea rnai comodi. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). b) Scaunele de tranzitie. tractul gastrointestinal se umple cu aer. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. uneori verzi si explozive. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. neliniste. intre a 3-a . rezultate din digestia primelor mese. urini. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). se lipesc de scutece. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. La mamele care alipteazi. un aliment unic. Sunt dense. modificiri ale stgrii generale. a) Colonizarea itztestinului. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. tulburiiri de sornn. in decurs de ciiteva ore. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. La sugarii alimentafi natural. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. grunjoase. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. febri. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. laptele de mami conpne substanfe de apkare.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. apar asa-zisele scaune de tranzifie. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. care se pot dezvolta. uneori cu mucus. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. Daci nu se insofesc de deshidratare. Laptele matern constituie . cutanate). metabolismului si rinichilor. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. dup5 eliminarea meconiului. traumatisme obstetricale). colici.a 5-a zi de viafi. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. Pe liingi potolirea foamei. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. de culoare verzuie. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. Contactul pielii qi legitura striinsi. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. in flora intestinali domini bacilul bifidus. lapte praf.Dupi naytere. biberoane si tetine sterile. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. vksiituri.

1. Fig. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. 1. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. 12 .{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. i n timpul sarcinii. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. 1. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. griisos si de legiiturii (conjunctiv). griisoase vi conjunctive. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. F o m r e a laptelui. aceste modificki sunt Encheiate.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. care servevte ca rezervor pentru laptele format. Fig. 11 . forma si duritatea mamelelor. 10 . Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. . venele devin mai evidente.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. 1. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. sub influenta hormonilor placentari. ciildurii vi sigurantii.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. Fig. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. 9 .

Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. intre timp. griisimi. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). de asemenea. 13 . care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. gkdurile la copil.Colostrul. fn primele zile glandele mamelonare secret. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. transparent. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. dar acesta nu ajunge la sugar. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . dar cu continut sciizut in griisimi. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. ceea . El este alb. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. dimpotrivii. sodiu. privirea qi tipetele acestuia. agr tatia. 1. clor). Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. M a m a m l ppp 1 att. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. de dorit in decursul primelor 6 ore. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. potasiu. fluid. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. cu o tentii galbenii-cremoas5. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. . Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. cu tentii giilbuie.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. care nu impiedicii pliicerea de a suge. hidrafi de carbon. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. un lichid vdscos. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. Oxytocina actioneazii. Pe calea sbgelui. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. asupra utemlui. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. netinistea. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). se adunase lapte liber. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. La alte mame. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis.5). care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. fn primele zile. Dar.

in astfel de situafii se va refolosi sutienul. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. La unele mame din mameloane se scurge laptele. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. care survin destul de des.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. Pentru a proteja mameloanele. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. dac5 este posibil. capul rnai sus. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti).fngrijirea scinilor. ducind u$or la infectie. sugarul va f i aliptat rnai des. c&t pi acasd. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. Cind mama alipteazi culcati in pat. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. va ciuta s i se aqeze pe o parte. . Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. s i se usuce la aer ("bii de aer"). in primele zile dupi naqtere. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). eucerinii fjrG apii). s h i i revin la mirimea normali. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. in pdmele 2 s@t&i. lanolin2 pur5. apar dureri vii. iar cu degetul mare comprimi sinul. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Dupi internarea in maternitate. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. dar numai cu a @ 'ttmpede. in timp ce impinge mamelonul ~i . cu fereastra deschisi. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. Tehnica alciptcirii. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. ci s i apeleze la medic. vindecarea. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. pe sBni apar noduli. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. - AtZit &n matemitate. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. Unele mame. pot avea dureri. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. De obicei. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. mama prinde sinul ~ i . Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. Se poate aplica seara. unele mame. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. in cele mai multe cazuri. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. ci se lasi sinii descoperifi. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. Cu mina liberi. d e ~ i La alipteazi. devin mai moi ~i se mic~oreazi. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. Durenle. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. cu sensibilitate rnai mare. de obicei. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar.

fie. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat.pozi@aIiiuzei. fund de ajuns.15. Fig. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. sugarul htrerupe suptul. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt.Aliiptarea nou-ngscutului . pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. I Fig.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. Dintre toate aceste mici tehnici. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. s i se faci miqcarea de "du-te . fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. Durrsta suptului. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . fosele nazale sunt libere. In mod normal. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. Lahceput suptul este adesea dureros. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . De multe ori. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. 1. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. La al doilea s h . Unii nou-niscufi. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. 14 . areola in gura s u g y l u i .Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. Dacii nu primeqte aer. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. q I k I . In continuare. La aceqtia. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). La cei care obosesc. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . Daci este prea mult lapte. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. C h d s h i i contin lapte din abundenp. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . obosesc sau sug prost. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . h sfkqit. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi).vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). sugarul prefer5 unul dintre s&i.vino" a mamelonului. 1. deoarece prin excita$a suptului. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. deoarece laptele cald.

criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. fie c i doarme. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Unele mame. I Al6ptarea gemenilor. Uneori. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. inseamni cii laptele ii este de ajuns. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. pentru a nu rini mameloanele. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. obositor pentru mami. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. La inceput. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. zi qi noapte. intr-adeviir. sugarul nu va suge mai mult lapte. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. Dacii suge destul. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. Daci este tinut mult l a s h . Repetareaprobei suptului. Se folosesc rnai multe formule de calcul. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. in astfel de situafii se va face "proba suptului". de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. liniqtit qi doarme bine. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. Daci sugarul creqte bine. un scutec sau o babefici. in caz cii sughite sau are colici. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. Alteori. Apoi in primele siptim2ni. iar rnai &ziu 117. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. respectiv qi noaptea. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. stresate. Apoi ii ridicii mai . De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. DacB are probleme cu mameloane sensibile. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. Dupi cea mai simpli. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. va fi finut in brafe. De exemplu. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. in primele 2-3 zile. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. nu se face pauza de noapte. sugarul este mulfumit. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. Daci urineazi des. Fie c i stoarce mamelonul. Repetiim. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. Personal. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. nu se aqteapti "ora mesei". Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. el fine str8ns mamelonul. cu at8t se miresc intervalele intre mese. sunt emofionate. C8nd este situl. Pentru aceasta. Uneori. Intervalele intre mese. Este. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. la intervale de 5 ore. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. Cantitatea de lapte. Nu se trezeqte din somn. cu pauze de 3-4 ore. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. el suge de circa 5 ori in 24 ore. Mama. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Mama il va indepirta cu blhdefe. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. divizati la numirul de mese. in general. intr-o pozifie qez2ndi comodii. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent.

liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. 94-122. de obicei.n este posibilB dacii. Dupii o anestezie generalii. Pe de alti parte. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. Vezi 2. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. va Pncerca sii-1 algpteze. care se ocupii de obicei numai de sugar. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). bineinteles. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2.pag. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. lapte adaptat) cu biberonul. Dupii nqtere liiuza r k b e . Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. fnainte de externare. spaime generate de starea copilului. Mama nu trebuie d descurajeze. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B.i. Dupii aceea. ele riim2. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u.leg* de expulsia placentei. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). In maternitate. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. lipsa de confort qi igienii). l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. Si dupg cezarianii. fn majoritatea canuilor. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. h timpul internkii P n maternitate. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. Dupii 3-4 zile. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Cu fiecare m2. alimentarea la s2. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. la domiciliu. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. aceasta fiind mai comod. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii.Mama 9 cbpitul sus.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. Este de . De asemenea. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. Dacii mama nu are lapte suficient. Se produce sub influenta unor factori endocrini. ca qi sarcina. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). dar ceriind mai mult timp. Prin for@lucrurilor. Desigur. starea corpului mamei este bung. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. Ala'ptarea dupa' cezariana'.5. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. Prin aceasta. kimaternitate 4-7 zile.

a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. caracterizad prin griji insuficient motivate. La unele femei persistli incli multli vreme. Diureza este crescutli. eventual. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. Uupu'cezuriuna'. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. Dacli este constipatii. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. mama va simti contractii. atunci clind mama urineazli. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. Odatli cu revenirea tonusului muscular. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. in a 4-a. functiile vezicii se normalizeazli. iar din a 2-a . inainte de a se ajunge la sondaj. a 5-a zi. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Firele se "scot'. legate de copil sau de restul familiei. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. in rest. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. Uupa' episiotomie. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Apar contractii dureroase.Ca orice interventie chirurgicalli. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. Capacitatea vezicii este crescutli. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. sub form5 de cheaguri de slinge. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. nu numai bucuria cli are un copil. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. In primele 8-10 zile dupli nastere. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Dispar cam dupli 48 ore. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. in asociere cu scliderea tonusului muscular. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. Dacli s-a flicut o episiotomie. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. el trebuie sli fie fad. devin seroase. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. .

dacB ajung pe mameloane. fngrijiri. numitii "mica menstruatie". pigmentat2 viu. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. proteine (lapte. 1 . 1.5-37°C). ouB) ~i vegetale. ea poate primi lichide dup5 4 ore. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. 1. 1. 33). Chiar la lBuza sBnBtoas8. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. Pielea. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. 16 .% 1 lapte pe zi. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. grupate in n u m b e variabil.12). Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. precum ~i de modul de fixare pe torace. f3r5 crevterea temperaturii. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. care vor persista in tot e cursul viefii. Funcfia ovariana'. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). sunt n i ~ t mici ridicgturi. in mod normal. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). i Alimentafia. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. Alimentatia va confine lichide din abundenF. mamelon. Temperaturacorpului. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. 2. grBsos ~i de leggturB. Transforma'ri hormonale. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. Imediat dupB naStere. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. Pentru evitarea m u r d e saltelei. Facem aceastB precizare pentru . care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor.16). Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. Fomzarea laptelui este un proces complicat. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. in faza de furie a laptelui. pigmentat. de la roz ping la brun inchis (fig. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. derivate ale laptelui. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. Cu toate acestea. se acoper5 plusul de calorii. necesare in l5uzie. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi.Conformafia s2nului. areola mamar2. glanda sebacee. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. Dup5 naStere. citeva zile. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. care. De aceea. Fig. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. Prin consumarea de ?4 . 3. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. came.

sub saltea. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. I7 .Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. curat qi confortabil. femeia nu are scaun. a) pozitie corespunz5toare. un laxativ. timpul primelor 2-3 zile. Dupii revenirea acasii. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. de obicei. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. P spital qi mai ales n acasii. Se ajunge uneori la retentie urinarii. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. sutiene. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. 1. dacii se mentine tendinta la constipatie. miere de albine. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. Silnii. in a 3-a dimineafii. in general. fie printr-o eqarfi. se face o clisrnii. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. Dupii revenirea la dorniciliu. n (cezarianii. compot de prune. care a fost fiarti P prealabil. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. medicul va da alte prescriptii. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti.4"C va fi anuntatii medicului familiei. fructe. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. Intestinul are tendinta de ineqie. i n acelasi timp. de aceea obstetricianul recomandi. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. in continuare.Pozitia in pat a Iiuzei. Murdiria qi microbii de pe comprese. chiar dacii are suturi a perineului. se pune o piiturii ficutii sul. La picioarele patului.17). 41 . La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. fn . Bandajele vor f i bine spilate. in ziua a 2-a d u p i naqtere. Orice ascensiune peste 37. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). Gimnastica are efecte favorabile. Aceasta nu este insii suficientj. I. suturi). Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. closet civilizat. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. fn unele cazuri particulare. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. fie printr-un bandaj. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. piline neagrii sau Graham. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei.

calciu. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. dar e bine ca. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. chiar in caz de scurgeri. fiirl exces de grkimi. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. Sii-vi programeze mici plimbiiri. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. fier vi vitamine. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. cu proteine. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. acumulate in timpul internikii in maternitate. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. a) Igiena corporala'. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. d) Dupii revenirea acasii. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. dupg 2-3 sgptiimhi. infepiituri etc. baia general5 se face . in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. murdikia de sub unghiile lungi. Pro$laxia infecfiilor. gros. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. care va face recomandiirile necesare. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). fnainte de fiecare supt. fisuri. L h z a este rnai receptivii la infecfii. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . ce cade pe umeri. fuainoase vi dulciuri. pe lhgii repausul de noapte d . c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. b) Greutatea. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Odatii cu navterea. furuncule. nu aibii incii stabilitatea necesar5. dar cu proteine (lapte. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. mama iqi va spas cu grijii miiinile. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. greutatea scade cu circa 6 kg. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. .cji rnai tilrziu.2. came) vi multe vegetale. P W l lung. p h z a triunghiularii. h) Dupii 2 Zuni poate avea. Unghiile vor fi Gate scurt. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie.3. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. mai ales dupl episiotomie. c) Nu va face irigafii vaginale. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. Compresele sterile se schimbii zilnic. cada necorespunziitoare. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. prosoapele comune.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. ceea ce permite baia. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. pudre sau lotiuni recomandate de medic. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. din punct de vedere organic.). riini. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. Nu se vor aplica declt pomezi. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!).

menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. Oboseala.3. Persistenta relax5rii musculare.3.Girnnastica 15uzei. I . av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. toate cute!e pieliij. Asa cum s-a amintit mai sus. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii.18). Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. 18 -. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. Fig.4. 1. abdomenul. siinii. abdominal5 si perineal5. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind.3. 1. sub5oar3. . Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. 1 .

de asemenea. deci. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. Mijloace anticoncepfionale recorndate. sii o prescrie. in schimb. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse.sterilet. . de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. medicul va putea.metoda urmikirii temperaturii. .Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. . Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. pentru femeie se pot folosi: . Dacii mama aliipteazii. sii se ia miisuri anticonceptionale.spermicidele sub formii de creme.

constituie soluriile cele rnai bune. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii).). Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . bibelouri.1). din resiituri neinflamabile. draperii). un scaun inalt pentru . Se pot forma deprinderile de ordine. Perdelele. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. ici 2. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. uvor de aerisit. In acela~i timp. Mocheta este pliicutii. insoritii. alimentarea sugarului mare (fig. sau accidentele pot fi evitate. lavabile) pentru cii. infecrii ale pielii prin contact direct etc. care predispune la alergie. Amenajarea interioarii. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor.1. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate.1. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. apropiere prea mare de copil. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. evitarea accidentelor etc. 2. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). dupii vh-sta de un an. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. de preferat spre griidinii. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit.1. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. aspiratorul trebuie folosit zilnic.1. este absolut necesarii o aerisire susrinutii.parchetul. toate ingrijirile se fac in condirii .2.). Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. masa de iflavat. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus.1. Se evit5 sursele de praf (covoare. Perew. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. far: de cele r o ~ isau verzi. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. dar se poate imbiba cu praf. copilul le mikgiile~te. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. de preferat cele opace. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. lucioase. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. Pardoseala. se va alege camera cea rnai luminoasii. in timpul ~colarizkii. tuse. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. de comoditate. ~i in stilul siiu personal. schdurile. La ferestre. care sunt excitante. nu spre strad5. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. Instalarea copilului i familie n 2. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. Culorile pastel sunt mai odihnitoare.1. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici.

& orice anotimp. . pentru ca in camerg s%fie rgcoare. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. iar in perioadele de veghe 22-24°C). Aerul poluat. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. scoaterea la aer ~i ciilirea.2.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. aerul umed. de dorit in timpul zilei.1 - Camera copilului. Multi parinti. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. isi inchipuie c%. unde sii r%m2n% intregi. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. este mai bine pentru copil. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. in general. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). insomnia. Iarna. In timpul iernii. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. in lips%de radiatoare electrice. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. Un termometru de camerg este indispensabil. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. prin intermediul unei camere vecine. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. Agitatia. inchise emetic qi pusein p%tut.dac% prost utilizatg. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. care s%atenueze ~ocurile. Aerisirea.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive.

5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc.2 . sobele de cirimidi). fir5 pericolul de a cidea.). va fi acoperit.) care. nu prezinti nici un avantaj practic. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. bine fixat. caloriferele cu dispozitiv de reglare. volinaqe etc. in schimb. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. uqor de spilat (din lernn. cu un coviltir de tifon. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari.cu foi de ~tiulefi porumb). uqor deplasabil (fig. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor.2. intrucilt favorizeazi acumularea prafului. s i poati cobori singur din pat. special confectionat pentru copii. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane.3 . a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. iar la tar5 . 2. farfurii intinse) pline cu api. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. Materialul din care este Fig. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. in ultimul timp au apimt leagine. b) Patul. care se prinde de l .2). la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). 2.C o ~ ude nuiele. 47 . cu un echilibru perfect. Paturile cu rotile sunt practice. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli.cu iarbg de mare. . prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. pe I h g i prep1 ridicat. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. din metal sau din material plastic). sobe speciale). c2nd copilul creqte. este ieftin. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. p u t h d fi deplasate uSor. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. Mobilierul. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului.la o r q e . cu deoarece impiedici ventilafia. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7.Patul pentru copii: a) Pat cu bare.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

cfintar. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. Buc2t2ria. de respectarea programului de somn. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. in ultimul tirnp. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. imbr. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. Astfel. uvor de spaat. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere".in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". de aceeavi persoan2. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. Fig. de linivte absolutA. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. p2turi. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. cMi@. ceas de perete. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. . luminos vi linivtit. iflqatului vi alimentaGei. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. cu o voce cald5. va fi ingrijit cu calm vi. rareori pe spate cu fa@ in sus. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. tl are r. b) Patul copilului (vezi pag. mixer. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare.10 . 2. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. sri pedaleze. mavin2 de spaat. pe c5t posibil. "convorbirile" se materializeaz. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. pres2 de fructe. c b c i o r . D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul.fiv2rile. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama.

Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. de anotimp. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. Este un adev5rat interogatoriu. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. b. exacri in r5spunsuri. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. persoane etc. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. lavabil. scobit5 la mijloc. Inainte de a se culca sugarul. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. cu gesturi sigure. Ca orice &n@.Primul examen medical La venirea din maternitate. a v h d in vedere pericolul de strangulare.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. In plus. Nou-niiscutul normal 2. Aer ~i luminti. Pe paturile scunde ale adulpor. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. ceag dens& pplaie. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. inzestrarea sugarului. cu prilejul primei vizite medicale. sugarul va fi scos la aer. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. deplasabil3.2. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. din care s5 nu scape nimic. metodic. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. Medicul sau asistenta de ocrotire. c yi d. Aya cum s-a mai spus. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul.1.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. 2. cu manevre simple yi corecte. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. un scrin sau o mas3 de inEyat. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. se inchid ferestrele. . vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. cu calm deplin. yi de aceea se poate folosi. matlasat5 cu un material sintetic. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. impreun5 cu familia. fie prin intermediul unei camere vecine). Const3 dintr-o pies5 lung$. Totul se desEyoar5 grab5. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. un sac de dormit. fn timpul cdt a discutat cu mama. pe o mas$ un birou. organizarea ingrijirilor (dotare. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. indoitii.10 a. cu marginile ridicate. ca o covat5. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. Acesta va fi incheiat cu nasturi. mai ales in cursul noptii.3. cdt yi in timpul noptii. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. de 70-80 cm. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da.3. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. h funcfie de starea de sGn5tate. orar. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. topografia locuintei. In timpul iernii. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete.

b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic.3. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. A?a cum s-a ar5tat anterior. Din motive didactice. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. Fig. medicul. pag 23. zilnica' este neregulata'. dac5 este agitat. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g.1.Dezvoltarea fizicti1 2. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare.3. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. a c d e m de progres. Este nevoie ca. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. manifest2ri anormale). fap. Aceasta inseamn5 c5. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. cu circa 5. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. sunt necesare cintikiri mai frecvente. in mod obi~nuit.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. prima lung in creqterea este de 500-550 g. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. aprbfundate. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile.10% din greutatea inifial5. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. in familie. Acum. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. subponderal sau bolnav. condifiilor maieriale ale locuinfei.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit.3. I 1 . pozifia in care st2 in pat. .Csntar pentru sugari. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. h t r e timp. privind atribuwe lor de pkinfi. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . gradului de instrucfie. 2.2. in primele zile dup5 naqtere. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. 2.

3.3.% - - 2. Este ceea ce medicii numesc "turgor". iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. cu extreme intre 46 qi 54 cm. 2. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. Pielea Fig. la sugarii cu diaree gravii. a) La nou-nriscutii prematuri.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. I Fig. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect.6. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). elastic.5. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian). 2. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. 2.12 . in institutii se m5soar5 cu pediometrul. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. Pielea este catifelat5 $i elastics.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl).4.3. ce revine repede la starea inifialg. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . in medie este de 34 cm. cu extreme intre 32 qi 36 cm. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.13 . C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele.

necrozi de presiune) pe cap. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. pudraj cu talc simplu. f) Pefrunte. rnai rnici (uneori ca tiirhple). fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. rnici abcese sau chiar furuncule. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. de chiloti de cauciuc sau din plastic. Uneori. turgorul este de asemenea diminuat. Medicul pediatru va indica. fie prin folosirea de lenjerie murdari. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. manevre obstetricale speciale. poate sugera in mod g r e ~ i t . cel mult. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. dar acestea trec in chteva zile. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. un turgor bun. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). semilichide. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. naevusflammens. . se descuameazi in lamele rnai mari sau . pag. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. iar pielea poate fi zbhrciti. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). dupi revenirea din maternitate. vinefeali. dispare cu totul. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). Poarti numele de hemangioame. Este g bine s i nu fie tratati. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. rnai ales de pe abdomen. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. accentuati dupi fipete. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. rnai ales pe la cutele pielii. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. 31). la apisare rimtine urma degetului. chnd se congestioneazi. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. mergtind p h i la aparitia de edeme. la cei care au suferit in perioada intrauterini. dispare in chteva luni. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. se intiilnesc relativ frecvent. fag. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios.Scaune acide . d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi.Folosirea. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. una sau multiple. poate. mai rar pe nas. fesutul de sub piele este moale. dar r i m h toati viata. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. pleoape superioare. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. sub e de diferite dimensiuni. pielea este moale. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. in timpul somnului. la prematur. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. riu suportatii. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. in general. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. Chnd revine de la maternitate. . se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. ceafri.vi dese. increfiti. fie in urma contagiunii de la al@copii. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. in special in jurul gurii. Confinutul excesiv in api. vom face ~i aici mici sublinieri. De regulri dispar in primul an de viata'.

.

De asemenea. Se vor urmiiri in dinarnic2. dimensiunile craniului. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. fontanela posterioarl. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. Aceste inciileciiri sunt frecvente. meningitii etc. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. in cursul nasterii. ~ o caloric. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. foarte simetric. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te.16). Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere.). Aceste spafii sunt numite fontanele. o consisten@ rnai elastic%. cii intre ele nu lasii nici un spatiu.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. Oasele. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. ambele nu sunt inchise la naStere. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. Pornind de la fontanela anterioarii. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. 2. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). se simt care la palpare.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. ea se socoteSte tot normalii. ci sunt despqite prin niste ~anturi. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. Oasele craniului sunt destul de maleabile. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. Fig. numitii popular moalele capului. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. Se inchide foarte repede. simetrice sau nu. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. Este rnai micii. fontanela lateral% 3. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . fontanela anterioarg. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. consideratii ca normalii. va'rsa'turi. fn mod normal. fontanela mica' sau triunghiulara'. in special la prematuri ~i la hidrocefali. ci ~i de suturile craniene. iar spre frunte sutura metopicii. De obicei.16 . cu diametre variate de l .2. 2. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. care in majoritatea lor sunt banale. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. Modelarea craniului. Clnd nou-niiscutul fipii. se n a ~ t e cu un cap rotund. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare.Craniul nou-nLcutului: I . De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii.

fn cBteva zile. rnai rar la occipital. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. Rareori.8. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. La lurninii vie. fontanele mari. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). pleoapele se inchid. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. Uneori se giisesc. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Zona fluctuend este foarte bine limitat%. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii.1. Este o anomalie grav5. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii.).Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. duciind la constituirea unui cefalhernatom. . h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic).3. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului.Fata. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. de regul5. deoarece. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii.3. circumferinfa craniului mult crescutii. Rareori. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. Este o malformafie grav5. Ochii Fafa este rotundii. In mod obi~nuit. Umfliitura este fluctuentii. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. de rnai multe s5pt5miini (6-12). Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet.cu o margine bine conturatii la periferia sa. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii.realii. la nivelul oaselor patietale. Umfliitura este situatii. In general nu necesitii tratarnent. contrar bosei sanguine. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. prin definifie. pe de o parte. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. douii yi chiar trei cefalhematoame. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. 2. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Din con&%. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. iar pe de altii parte. Astfel. 2. cursrtl prezenta$iei in pelviene. care reprezintii zona de dezlipire a periostului.7. Evolufia este prelungitii. care o fnsofeyte frecvent. concomitent.

Se impune depistarea surdita'tii. testul se repeti timp de rnai multe zile. simetria. o jum5tate de frunte nu se increteqte. Este inutil s5 fie scoqi. Dac5 existi. Hannibal. aer rece). Ba'rbia este inapoi (retrognatism). Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). 2. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. cartilajele pavilioanelor. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. scurgerea unor secretii purulente. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. 2. in caz de antecedente farniliale de surditate. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. in caz de indoial5. Ludovic al XIV-lea. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. de boli ale embrionului qi fitului. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. de culoare gabuie. implantafia. de icter intens.3. Sunt normale.). pentru a se incepe o educa6e specializat5.3. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . hipotiroidismul. Richelieu. glaucom congenital etc. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Medicul va instrui pe mam5 . Napoleon. roqii. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . in jur de 2-4 luni. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. Gatul pare scurt. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. ca: trisomia 21 (mongolismul). sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. Fata este asimetric5. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral).10. gura este "strhbii". Urechile Se controleaz5 m5rimea. forma. pliurile. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. Mazarin.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. Gura Dinfii. Iulius Cezar.9. Aceste pete de s h g e . Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. Variaz5 mult de la un copil la altul. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Personal.

2.1 4. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. miisuratii la nivelul ombilicului. in general dispare in c4teva luni. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. in general congenital. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. care constituie mu~chii abdominali. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile.3. La nou-nGscut. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. De cele mai multe ori. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu.3. Pielea r k 2 n e . Puncga este interzisii. Herniile inghinale. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. acest interstifiu este. laterale sau mediane. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. Nu necesitii vreun tratament. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte.) sub piele printre fasciculele musculare. Preputul aderii la gland.a 10-a (vezi capitolul I). Nu se storc. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). 2. La copil. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa.13. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. Este relativ frecventii. 2.3. starea preputului (pielea care acoperii glandul). dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. Aqa cum s-a ariitat la pag. 1. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani.) sunt inutile. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. 3 1. Dispare spontan in c2teva siptikiki. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Circumferinp. Abdomenul Abdomenul este suplu. rar persist2 piing la 4-5 ani. CiiteodatA. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. Ombiicul. aceasta se poate practica. mai ales dac5 mama a absorbit iod. fig. Toracele Clasic.1 2. din team5 sau din motive estetice). vreo manevrii. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. anomalia regreseazii spontan. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a .8. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.

destul de des. urletele sugarului. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. Degetele par scurte. cu experien@. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. La naStere. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. * 2. in condifii civilizate. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. Prin mivcare. agitafie sau jet urinar de discontinuu. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. fiind vorba de un fenomen normal.fimoul. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. intre 1 vi 4 ani. dac5 nu sunt t5iate. Organele genitale la feti~e. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. nou-n5scutul se poate zg2ria. infecfii. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. La evrei vi arabi. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. gr5sute vi cu pumnii inchivi. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. Cu aceste unghii. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. lucioase. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. La membrele inferioare. pllnsetele mamei vi. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. In continuare.15. cu unghii moi. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. cicatrice vicioase). Mlinile sunt durdulii. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate.Anomalia este mai frecventi la fetite. cu prepupl retras. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. Din contr5. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. Dup5 aceea.1. dep5vind vlrfurile degetelor. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. uneori. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. Dup5 al treilea an de via@. &5 efort si fii1-5dureri. lungi. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. fn Statele Unite vi Germania. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. medicul examineaz5 membrele. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. picioarele ajung pe axul gambei.3.

vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. in lipsa acestora. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. de-a lungul cel corpului. 2.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. iar degetul mare este acoperit de celelalte. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. in rotirea spre spate.17).pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. exercirii de recuperare. . radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: .in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. Mai tiirziu. .. . Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. Am insistat asupra acestei anomalii. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. intins qi rotat spre interior. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . sindactilie (lipirea degetelor).numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. grosime.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. Aceastg deformare se datoreqte. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). fn 90% din cazuri. iar rezultatele r h h nesigure. Fig. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni.17 . ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. mai intgi ziua c8t qi noaptea. timp de rnai multe luni. Se vor incepe. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. 2. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore").at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. tratamentul devine mult mai delicat. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. Semnele clinice pot lipsi la naqtere. qoldul fiind in extensie continug. uneori. Uneon. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. apoi numai noaptea. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. ortopedic qi adesea chirurgical. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. m$na este in pronatie.Ortolani). . aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. pe lhgii strgmbarea piciorului. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). o corecrie chirurgicalii. c8t mai curhd.

dominatii de int2rziere mintalii gravii. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. 29). hipotrofc (prea mic). b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor.1 7. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. de obicei. grabii. Dupii v b t a gestafiei. Durata total5 a Sistemul nervos. se schimbii. constatbile nu au nici o valoare.).). o vigilenfii cu crescutii. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. b) mixedemul congenital. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. Din contra. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. nu fipii imediat dupii naStere etc. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. asemenea. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. din contra. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. Dacii pl2nge sau este somnolent. asistenta de ocrotire ~i piirinfi.3. indiferent de greutate.Mama s copilul i 2. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. . care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. depistat prin teste de laborator specifice. in caz de suferinfii veche. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. avorturi spontane. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi.16. icter prelungit etc. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. La acesti copii. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. Copiii se nasc normali. t o t u ~ i . ei vor fi urmiirifi. Trebuie ~tiut. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere).dupa' termen (postmatur). lor 2. surprind toate manifestirile acestuia. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. rude cu boli mo~tenite etc. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. hipertrofc (prea mare). Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli.3. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). iminte de termen (prematur). cu bl2ndefe. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. care. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@.

la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. singure. Somnul.Cei care dommult. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. cu toate c5 somnul este mai u p . b) ammalii ale travaliulni. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. rigiditatea orarului rneselor. c ) starea noua nciscutului la nqtere. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. eventual. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate.a 10-a zi. Tulburikile de sornn. . manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. subalimenta$ia. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). respiratorie (infectie.buze. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. intens qi prelungit. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. fn mediul rural. C5tre a 7-a . via@complicatii de familie. de asemenea. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. lipsa de confort (frig. s&d peste una din mese. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. in funcfie de acest ritm. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. anumite m5suri. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. RespectAnd aceste perioade. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. setea. Tulbura'rile de somn. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. cald. sau generalizad qi permanentg. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. Dac5 sunt treciitoare. malformatii). El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). dizarmonii in relatiile de familie. neasociate cu alte manifestgri nervoase. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. fn primele zile.apare intoxicafiaprin nitri$i. excesul de impresii (vizite. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. Icterul. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. oreintregi. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. Un icter apkut precoce. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. pentru a prevedea. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. Mama va nota perioadele de veghe. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. C h d este accentuat&localizatii la fa@. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul.Ele trebuie sernnalate medicului. care se aIungesc pufin d t e putin. la nivejtul extremid{ilor. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. Orarul meselol. baia.

Mama @ copilul prea strBns infiqat. pozifie incomodi in pat etc. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. in timp ce vioiciunea se stinge. Ccr'scatul. succesive. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor.). durati. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. cBteva % zile. in modul cum se manifesti. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. zgomote in cameri. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. chiar daci se rep&. cute sau noduri de la scutece. duc la distensia plimrinului cu aer. solutie de glucoz& calciu. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. defecte *m5scute. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. un nou-n5scut la termen. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). ceea ce alarrneazli pe multe mame. paralizii. Dupi aceea. pozitie incomodi. Daci va fi purtat in continuare in brale. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. El poate f i numai de origine digestivi. durabil. Mama este datoare s i observe. aer viciat. este neschimbaf etc. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. Se recornand5 mese rnai dese. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). intre reaciiile suspecte. asociat cu absenfa vioiciunii. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. Din contr5. emisiune de win5 sau scaun. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. nu prezintii febe. Crind tipi tare qi prelungit. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. cBnd este infometat). durere din cauza opirelii. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni.).). pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. CBnd apare. Se supravegheaz.). luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. astfel. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. ud. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. reprezinti un fenomen normal. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt.). bine suportat. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. diaree sau alte tulbur3ri. el va deveni r5sfifat qi va invita. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. . nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Ca manifestiiri izolate. ciscatul trebuie urm%it aparte. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. CBnd este provocat (de o inlepitur5. ins5. evidentiind eventualele asimetrii. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. dar pot surveni qi in repaus). de tonalitate mijlocie. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". currind. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. TipQ'tul. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . f i alte tulbur2ri neurologice.

cgscatd este prelungit qi frecvent. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. riispunziltor de reflexul de sugh~t. Imediat dup6 netere. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. deschide gura. La nou-ngscufii la termen. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). capul trebuie susginut bine. pe care la inceput o evitii. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). reacfioneazg la vocea mamei. cgscatul se inwneqte rar. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. el intoarce deja capul spre lumin5.). Urm5rind nounilscutul. oricare din aceste segmente. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). Dupg ciiteva zile. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe.18). prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. 2. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. schiteaz3suptul. adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. Degetele miiinilor sunt partial striinse. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. in poziiie de pronage (cu palmain jos. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter.dar. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . Stra'nutul. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. Capul este de obicei intors intr-o parte. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. uqor deschisg). multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. se intinde pugin. F~ecventse observli o reacfie "in . picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). increteqte fruntea. coboriit . rezemat de planul patului cu obrazul drept. Pentru combaterea sughqului. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. de exemplu ceai de anason. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. Brafele sunt ayezate liing%corp. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. la marii prematuri. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. emite mici zgomote sau bombiineli. miqc5rile de supt). Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg.In afar3 de orice imbolngvire. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. La acest grup de copii. in paginile care urmeazg. Sughipl. normali.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. in eontinuare. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. degetul mare fiind adus spre palm%. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. Atitudinea de flexie a mernbrelor.

a intoarce). Reflexele prezente la naqtere. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. fiind necesare supraviepirii. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp.a 3-a siipt&nhi=i. Fig. reaclii automate la modificikile de mediu.a riisfrhge. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. din poziiia sunt culcat pe spate. 2. masF. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. 2. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector.18 . Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare.Fig. brafele se men+ in flexie (indoite).Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. 2. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3.19). Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting.19 . Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. membrele sunt flectate. fie c3 este vorba de cele superioare. la un stimul oarecare. d) Simetria. iar capul a t h 2 pe spate (fig.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. Genunchii sunt indoi@ coapse. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. datoritii reflexelor primitive de "redresare". nediferenliat3. clt mai ales de cele inferioare. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. motor sau secretor. degetele sunt partial strbse. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. 2. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. Din a 2-a . este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. Fig. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului.20 . aterizeazii pe cele ea patru picioare. .20). El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. 2. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. capul este sprijinit pe o parte. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire.

Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. se flecteazl. Reflexul de agcifare. Mersul automat. 2. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent.23). el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. al ciirei . 22). nou-ngscutul suge $i inghite corect. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. depmeazl bralele de torace. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. c h d acesta este d e s a ~ a t . sub bra@. simetric. iar celiilalt se intinde. 2. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. iar vrimul se intinde. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. 2. el are un reflex de urcare. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. la colprile buzelor (drept $i stdng). Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. cu mncKul q o r aplecat inainte. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. Fig. extensie $i rota$e ale gdtului. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. deschide degetele. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. le intinde. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. 2. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). R&punsul la durerea vie.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. 21). nou-nlscutul tresare. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei.21 . apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. uneori lipl.Reacfia (reflexul) Moro. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. complet. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. membrul respectiv se f l e c t e d . S-au descris zeci de reflexe. de apucare a degetelor.22 . Fig. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. vertical. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. 2.

urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). la auzirea unei voci cunoscute. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. in 3-5 secunde. Organele de simt Ochii. Limbajul.1-5 mimicg). incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. dup5 unii autori "piele pe piele". pleoapele sunt lipite qi tumefiate. car: trebuie tratat5 cu grij5. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. ' Clnd plhge. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. pentru a se stinge progresiv. Se sperie uqor la zgomote. Tip5 inaintea meselor. Daca' nou-na'scutulplinge.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). m&g%ere. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. in timpul suptului. este vorba de un caz patologic. rnn de Contactul social. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. Dac5 din ochi se scurge puroi. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". Dup5 7-10 zile de via@. "vorbindu-i" cu voce calda". prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme.2-T . Nervozismul pa'rinfilol. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. iar conjunctivele sunt inflamate. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. . din c h d in c h d apare un "&bet". Comportamentul emofional.Mcrsul automat. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. produc uneori umflarea pleoapelor. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. Aceast5 inflamaiie. C h d este liniqtit. Nou-niscutul pare atent. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . mai ales noaptea. laringiene sau guturale. cu ochii deschiqi. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. 2. De abia dup5 clteva zile. ca ~i #p5tul. fi. Toate ingrijirile se fac cu calm. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. odat2 cu iip5tul. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. inchide qi deschide ritmic gura.

.

bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. infiqat qi desf@at. Sugarul simte blhdetea. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. Este cunoscut faptul c i . un "miros de familie". dar tenace. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. survenite rnai tibziu. Adesea. pe suprafafa sa. s8-i vorbeascg tot timpul. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". cu fata intepenitit. sugarul refuzg sa suga. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. La Leaghul de copii qi in creqe. nu mai fixeazg fafa mamei. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. acru. schimbat. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. amplific5 ritspunsurile interactive. este imbrgcat. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. inainte de a-1 fi atins. Cu ochii legafi. leganat qi mhg%at. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. Daci o mami continua s i vorbeascg. in general. h c a din anul1877. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. baie etc. La ribdul siu. ardei. se opreqte. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. nasul. nu se mai miqci. Contactul strsns. care ingrijeqte copilul. Timp de c2teva secunde. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. sit-i csnte dacg are voce. gura. se reculca etc."piele la piele". a deosebi "departe". cu atAt fitul inghite din el mai mult. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. .) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia .Mama gi copilul Pe l2nga voce. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. usturoi etc. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. spilat. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor.se alini. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. qters. De altfel. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. ochii.). desEqat. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. devine amorf. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. hgrijirile corpului (tinut in brate. o parte importanta o are expresia fetei. i se curata urechile. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. prezenthd rareori. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. Mirosul este prezent la nqtere. Este bine ca mama. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . copilul este dezorientat.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. Dac3 mama este diabetics. sitrat). o fixeazi qi o urmireqte. ceapit. mic. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. Richard Porter (Tennesse . in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. i se dB s2 m%n2nce. Pete alb-giilbui (milium albicans).

Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. uSor deplasabili. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. corporale corecte. schimbat la alimentafie. rezistena ~ise poate cur8@uSor. inert "infepenit" (corpul intins. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. cidife in hamac de susfinere etc. 2. fie absente. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . c i l d u r i qi frig. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. dificultifi la supt. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central.4.1. fie asimetrice. pe care o prime~te prin luat in brafe.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. alimente regurgitate. blhdefe. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. RefZexe ~i reacfii. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). mhgiiieri ~i ribdare. sunt simfite rnai ales prin piele. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). sugarul nu poate deplasa deloc capul. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . regurgitiki. episoade de agitatie sau de p l h s etc. cgdur8. luat in brafe. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. mediu inconjuritor poluat.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. de plicere sau de neplkere. Limbajul ~i contactul social. ba'iJa. contact social ~i afectiv permanente. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). La noi se gkesc cidife din material plastic. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. creme etc. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. cu o capacitate de 32 litri. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. tulbur5ri de somn. fn aceasti pozifie. Luatul ~i finutul in brafe. sugarul are nevoie de dragoste. iar imbriicirnintea (scutece etc. Unii fipi continuu. De aceea. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. Spre sf2qitul primei luni de via@. durere ~i lini~tire. Motn'citateafina' +siadaptarea. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd.

j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). . pe patul sugarului sau sau. "body". Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . insotite de o reclam5 excesiv5. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. Dac5 se foloseqte un din burete. tampoanele se ard ulterior.4. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. acesta trebuie spaat. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. roqeap. g) Lenjeria pentru sugar (scutece. fie o c k p 5 din pi3. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare.2. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. unele dintre acestea. e) Fie o mhuq5 pluyatil. cu murdikie saulqi rnicrobi. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. a1 adultilor. agitatie). plasat3 la indemiink . Fig. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. 2. "Pampers". pot produce efecte nedorite (iritatii. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. fabricate de firme improvizate.24 . m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. Mijloace tie tngrijire. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. 2. Mai mult.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata.Obiecte pentm ingrijire. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. jacheticq b o t o ~ iscufip). b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic.

3. Constituie un obiect de lux. 2.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. Cremele. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. ale zonei din jurul anusului. 79 . Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. frig. Pentru pielea cu rini. Baby Soap. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. coapse). Uleiul inmoaie crustele. misuri. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. bine purificat. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. subsoari. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. oxid de zinc. atunci va fi numai spilat p q i a l . previne paqial formarea de cruste). SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Baia devine mai plicuti. recomandati tot pentru curiiire. criprituri). vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. la cutele pielii (gdt.). materiilor fecale. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. crizi de apnee etc. uscare etc. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. Nu usuci la . Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. Este absolut necesar pentru baie. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. generalizati. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. pur ~i bine rafinat. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. Se folose~te. Baby savon). Se va evita excesul de pudri. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. dar acesta s-ar putea. ceea ce le contraindici la sugari. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. unele lotiuni. Este un sipun bogat in grisimi. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. Se folose~te indicaiia medicului. la spuma nu iriti conjunctivele.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat.). Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. pielea. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. Se poate aplica ~i pe restul corpului. in locul . Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. Are o reaciie acidi. la subsori ~ila cutele pielii. la cutele pielii. Nu este recomandati sipunirea excesivi.4. vaselini ~ilanolini. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. cu pete. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. totu~i. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. pudra de talc. cripituri. deschide la un moment dat. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. in prezent nu se mai folosesc.

degetele intinse pentru a curiifi palmele. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. uneori plhg. siipun sau lotiune. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. iritii pielea. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. iar scutecele intr-o gileatii. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului.537"). hliiturati scutecul ~i Fig. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. resturile de lapte . un prosop. Fig.26 . Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. Sugarul este intins cu fa@ in sus. scutece curate. membrele inferioare.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. vat2. bratele ~i miiinile. continuati cu giitul. 2. picioarele p spatele. dacii se usucii. Fig. Se schimbii vata la fiecare ochi. sugarul fiind i culcat pe o parte. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat.Se incepe spllatul ochilor. 2. Miiinile trebuie desacute. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36.25 . ace de sigurang. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Se incepe cu ochii sugarului. strlng pumnii. Unor sugari nu le plac aceste manevre. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. 2.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. pieptul.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. care. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. ce se folose~te pentru fa$%. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. o gilleatii pentru scutecele folosite. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. Urmeazii fa~a.27 .

body sau chiiqutele. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Daci inciperea este insuficient incilziti. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. la sugarul mai mare ~i la copil.4. ghtul. Baia general. la introducerea in apa de 37.30-20). biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit.4. obi~nuirea copilului cu un anumit program. Sugarul fipi. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . de educatie ~ide civilizafie. va fi inf3~at. dar nu cu mhna. Franfa). la sugarul rnai mare. Uqile $i ferestrele se inchid. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. chilotii absorbanti (Pampers). Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). pentru a se evita curenfii de aer. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali).5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. inclusiv vara. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. Atenfie la sugarii mai mari. Pentru nou-niscut. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. temperatura convenabili este in jur de 24°C.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. ulterior. scoaterea la plimbare. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. mhncicioqi. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani".~ spele i zilnic fa@. mhinile ~i picioarele. iar copilul rnai mare va fi deprins s i .a "Pampers"-ului. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. Orarul biiii. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie.5-37°C. pieptul (phn3 la "brhu"). Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. dupi aceea. Nu este recomandabili o or. qosetele. boneta. sub capul qi trunchiul sugarului. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. Pregiitiri Temperatura camerei. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. 2. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. iar rnai tkziu cu simful ordinii. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . Cada se umple numai pan5 la jumiitate. anurnite boli etc. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. La sugarii hriiniti artificial. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. Nu suntem de acord cu asemenea opinie.) se poate face numai baie paqiali. cilitorii. La astfel de sugari ~i de copii rnici. de d i r e . Este recomandat un termometru de cameri. ceva mai sus. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . Scutecele. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. cu capacele deschise. .

Unii medici propun mamei tinere. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. astfel de spilituri. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. pentru c i poate viirsa. 84). Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. efectuate de miiini neexperimentate. dezbricafi-1. Nasul nu necesiti o curifire speciali. D a c i este murdirit cu materii fecale. nasul. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. . De amintit c i atunci ciind este dezbricat. fie a1 gambelor. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. Urechile. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . Sugarul este apoi introdus in baie.nu imediat dupi masi. ci fie cu mana neinveliti. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel.Mama si copitul ajutati de tati.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. Cutele trebuie s i fie bine uscate. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig.in timpul verii.26). gura. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. dintr-un vas pregitit in acest scop. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. =i experienti. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. respectiv ochii. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. baia se poate face la pranz. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. P h l se spali la u n n i (pag. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. sipunirea se poate face direct in api. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. inmuiati in api cildufi. . m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. fie cu o minuqi. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Luafi sugarul din pat. risci s i provoace eroziuni bucale. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). . sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. Gura. 2. puncte de plecare pentru infecfii. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. scobitori. in zilele foarte cilduroase. iar degetul mare inconjoari u m h l ) .s i nu fie nici prea flimiind. stoarsi qi rkuciti (rulad). pe masa de infiqat. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. 27). aviind qi rol de ricorire. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. urechile. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. 2. Se incepe cu ochii. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. Nu se foloseqte sipunul. fie cu o bucati de . mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri.

2. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. 2. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. Fig. Prindefi copilul de subsuori. Fig. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci.). pentru cii nu avefi decdt douii mani. dar cei mai mul6.Sugarul se introduce in baie. Copilul p a t e fi iinut qi invers.Spllarea fetei anterioare a corpului. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. pielea copilului. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice).$i phi necesits o ingrijire special%. cu acelaqi mod de apucare. se zbate etc. Unii copii sunt temiitori. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. fntoarcefi sugarul pe burtii. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. Cdnd se simte in aceastii pozifie. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii. 2. Fig. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. sugarul incepe sii dea din picioare. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii.31 . vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. Eventual. circulare. de la cap p h i i la picioare. copilul va fi "qters" . m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. fie pe o parte. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. il fine@pe spate. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru.28 .29 . Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. capiitii curaj. Fig. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. Ajuns pe masa de inrqat.phzii. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. 2.30 . dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. organele genitale r b b d n d la urmii. Cu m i q c c fine.

Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. sugarul se poate zghia. Daca unghiile sunt prea mari. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. ci Fig.prin tamponare (uscat) cu atentie. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. Fig.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. cutele gltului.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. se contract& La aceqtia.32 . se zbat. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. se svhtZi prin tamponament. cu o compres8 umed5. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. Mai &iu. bldndete. fmbra'catul. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . 2. sugarul tot trebuie scadat.2. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). dup8 vksta de 6 luni. indeosebi pe fa@. sistematizare. Nu se "~terge". Chiar dac8 plkge. temperatura necorespunz3itoare a apei. . Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. aceste pliuri sunt greu de qters.sub genunchi -. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. in grab8. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. c k d p a t e sta pe qezut. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. Unghiile. spatiul popliteu . se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. durata imbzerii se va scurta.Pampers). Daca' totul decurge perfect. urechilor. El p a t e sP se ba8ceasc8.33 . Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. subsuori.ochilor. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. in timpul transferului. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. zemui?de ale cutelor pielii). 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. calm.

s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. mama freac2 ~i kit5 pielea.34 . de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). 2. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. La sugarii nervoqi. care se zgbie pe fag. bineinleles. fn funciie de bugetul. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. De fapt. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde.4. fn plus. Organele genitale La fetile. ci mai tiirziu. La bgieli. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. sp2lat. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. De asernenea. fiind mai mult chiar deciit util.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. nici Z ace de sigurang. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. Chiar dacg sunt mai scumpe. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. Scutecele se folosesc zi qi noapte. . marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. uscat. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. Spre 2% mi. crema trebuie din nou i n d e p h t i . ochii sau nasul sugarului. c h d este obosit qi destins. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. umezeala rgmiine pe piele.Cu toate acestea. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. 2. tradiiia $i de modul de infuaqat. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. cglcat. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. nefiind nevoie de inmuiat. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte.5. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. dupg mas5 sau chiar in somn.

succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . Chilot dublat. la invelirea sau acoperirea sugarului. de forme diferite. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. Pampers. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. a risfifa. in acela~i timp. 7. de asemenea. scutecul de protecfie se arunci. 2. 3. infiinpti in 1837 in Cincinnati. Chilot impermeabil. impotriva scurgenlor. din fesituri din bumbac sau din finet. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. Sunt uqoare. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. sipunire sau inmuiere in detergenfi. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor.35 . 4. 2. Ace de sigurang. spilare in mai multe ape. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. Chilofii impermeabili (6 perechi). Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. clitit. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. cilcat.Mama si copilul absolut necesarii. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. Scutec din finet (museling). Scutecele p6trate din fesut-buret (8. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Acest scutec a primit numele de Fig. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. Cele mai bune sunt din voal. Scutec triunghiular. Ele impiedici. 6. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. uscare. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi).Necesar minim de scutece: 1. a mdngdia. momentul schimbiirii.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. Scutece pstrate din tesut-buret. 5. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble.

avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. Fig. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. impermeabil. 2. Datoritii mi~ciirii. cu o putere mare de absorblie. mai uqoare si mai eficiente. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5.a .i retentie format din dous straturi.. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. 6 . piistriind urina P n interiorul scutecului (fig.36). c . 2. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. De asemenea.pliurile din jurul picioluelor. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. rezistent la ap5. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec.straturi interioare. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special. 2. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. care las5 a e n ~ sB l circule.. De asemenea. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. Pampers.i csldurii corpului.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii.37). Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. de asemenea.banda adezivj de kchidere. .banda moale pentru talie: b . Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j.. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform.36 . Scutecele Extra Dry sunt. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Stratul superior are suprafafa extrem de finii. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry.care ]as5 pielea s5 respire.

6.pentru greutate de 12-25 kg. ci o piil&u@ de soare. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen).4. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii.pentru greutate 9-20 kg.36 vi 2. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. Ciimii~ufele mQneci scurte. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii.a . d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. in casii nu este necesarii boneta. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. Sunt foarte practici. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite.37. A 2. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. d . Se preferii cele din bumbac.pentru greutate de 4-9 kg. Junior . Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2.strat de retentie. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini .strat de absorbtie.sistem dublu. Sunt necesare vase buciiti. Sunt necesare 4-6 buciiti. i n timpul verii. c . b . Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. Midi . Ace de siguranp. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. e . Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii.37 . La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. finet. Maxi Plus .Fig.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. 2. au forme diferite. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. pentru a-1 apka de aerul rece. Boto~ei. .stratul superior. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri.pentru greutate de 7-18 kg.strat exterior. iar pieptkavele in spate. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). plnzii albii din bumbac). Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. frotir. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. . timpul iernii.pentru greutate de 3-6 kg. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. Maxi .

210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . nr 7. agent. Sector 2.L. importator unic Vintila. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ .R. Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU.

.

care va pliinge ~i va fi nefericit. departe de pielea bebelu~ului. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. -1 .e mni . [ . scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd.. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. d) Mai mult. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. * /'- ( 2.tA . Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala.. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. pielea pe bebelugului.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii .scutd. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . . Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale.rllLi es. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului.LPampas pielea copi. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. De asemenea. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. c. piistrind-o uimitor de uscatii. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. 3. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd.fncd din prima z i dupd nastere. le ua primi prin piele. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.

.' .Y.

). metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. o past$ bine formate. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . spre deoseboire de trecut. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi.in verde inchis. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. Similac (SUA) etc. Uneori sugarul inftiyat plPnge. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. la fiecare schimbare. iar pielea nu este iritat3. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. schimbarea scutecelor se face dupti masti. De aceea. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. Morinaga (Japonia). nu se schimbti scutecele. cu scutece curate ~iuscate. La schimbarea scutecelor. crtiptituri etc. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . Dacti fundul este deja rap. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. Dacti este ud sau murdar. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). scaunele sunt rnai inchise la culoare.in cilrbiziu. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati.). In caz cti este "curat". inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. dupti baie ~icPnd este pus in pat. care duc la rtini ale pielii.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. spanac . Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. regulate.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). in general. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. banane . nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. urina p a t e sti irite pielea. la intervale de 3-4 ore. compactii. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). In mod o b i ~ n u i t . Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. 3 ltisa$ cgteva minute gol. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@.2. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. in orice caz. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei.mai inchis etc. cu schimbarea se poate face mai rar. nu dupti fiecare miciiune. fnfa'qatul corect. Erti reziduuri. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales).4. la aer. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. in prezent se folosesc. Pe de altti parte.7. pentru ca umezeala s3 se usuce. aplicari in strat subrire o cremti calmants. La sugarii care regurgiteazti. cu miros acri~or. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. ins& va fi schimbat des.

Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@.38 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. Fig. . 2 . 7 .zolva situafiile ce apar (roveag. 3 .Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. 9 .Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga. 4 . 6 .Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc.Redublati acest plan.fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime".).Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . nevoia de mi~care etc. I . Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . Se fixeazg cu ace de siguran@.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei. cr5p5turi.fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri. 5 .Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga. 10 . 2. 8 .

infigatul sugarului mare.h m a t u l cu scutece fesute.2.39 . Fig.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.40 . Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. Fig.38) piin5 la centura sugarului. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 . clte o funds. 2. incheiatii cu capse). 3 . sub spate. R . cu o funds. legate cu deasupra buric!lui.40 Fig. cu mai mult folos. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele.Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat. In loc de folie se poate folosi. Colprile foliei se fixeaz5 lateral.n.).Fig. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).) la mijloc. 2.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. A .La n.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.inaSatul nou-n5scutului (n. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. Folia se ti-age mai sus plnj. C . 2. 4 .Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5.n. . A. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. 2.41 . Dacj. R. I .

Jacheta.nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l . .pieptiira~ele.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.4. Ciimii~utele. 2 deget. 4 . nylon etc. .ChiI~ute. anirnala' (lhii). fibre artificiale). arti$ciala' (fibre de lemn .se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile. sintetice (tergal.ChiloH sau pantalona~i frotir. Textilele sintetice sunt practice. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac.Mama $i c@ul 2. . Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: .nl.Mlnuqi din 10 . I .imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. 3 .Clciuli@ (bonetl) de bumbac. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. crylor.CiImql de noapte cu cordelwe. 8 .Salopeta-pantalon. 2.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor. .care pot strangula copilul. 6 . Trebuie sii fie practicii. Fig.pe timp cald. 1 . in).Obiecte pentru bnbrlcat. 1 92 . Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. 5 . miitase artificial%.42 .9 . Din piicate. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers). apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor.celulozii.8.bonetele. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.). 7 .Sac de dormit. .Costumq. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii.Botovei de 12n.

in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. 2. de miirimea saltelei.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. care ar irita pielea. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi.4. se intoarce. 0 pliipumioarii . Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4.4. bumbac tricotat. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat.. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. . cu imprimeuri viu colorate si. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. la care se mi~cii mai mult. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. . din material moale ~i usor. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic.10. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. 2. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. i ~ i schimbii pozifia.9. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. Sunt practice cear~afurile-plic. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. de culoare albii. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. dacii este posibil. molton sau prosop-frotir. piir de animale. Doi saci de dormit pentru noapte. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. deoarece aceste substante. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. dar nici prea mari. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii.se alege cu multii grijii. frotir sau jerseu. Sunt necesare douii piituri.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). tot lavabil. care se aruncii. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Repetim. sau este plimbat in anotimpul friguros. anotimp rece).Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. fire de cocos. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire.

Uscarea in aer liber inmoaie rufele. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Celelalte rufe (ciimgqute. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. se va recurge la g5leti obiqnuite. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. Apoi se intind la aer. salopete etc. inclusiv ambalajul de plastic. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. piodermite. cearqafuri. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. pot provoca inroqirea pielii. Uscarea lenjeriei. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. pieptsraqe. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Presatul. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. fntrefinerea chilotilor impermeabili. Sacul se leag5 bine. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Obiectele de l h i se spal5 separat. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. Cilcatul.indiferent ce spun fabricantii. la domiciliu. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. cel putin qase scutece. deoarece s-ar decolora. hepatit5 epidemic5 etc. bonete. i n colectivitiifi. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. Dac5 se folosesc bactericide. De aceea. in timp ce radiatorul le ingspreqte. pe s h e montate special pentru acest scop. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. in primele . pe Iiing5 ap5.5. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. greu de transportat. cu ap5 cddut5 qi sapun. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele.) se spa15 normal.). La dou5 zile muqamaua se schimb5. Se aleg ligheane sau galeti solide. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. de preferin@ la aer qi soare. Planijicare. De asemenea. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. Se m n c 5 schimbul complet. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. Mugamalele. dar niciodati in camera copilului.

.

. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. nu calculeaz5 dilufii. ales. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. Ala'ptarea constituie. secretia de lapte scade).). de-a lungul multor luni. . Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. de dureri. nu are grij5 s 5 . pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. este necesar5 o intreag5 tiin in@". optim pentru produsul de concepfie. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. Pe plan psihoemofional. mare sacrificiu din un partea mamei. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. turtit. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene.). evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. La ie~irea maternitate.Jeliffe. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. fntri adevilr. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. . orarii fixe).duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. vor pretinde. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. . Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . specialist american in alimentafia copilului. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. Limitarea eforturilor fizice."Laptele meu nu convine copilului!". i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. pe l h g 5 indemdnare. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. mure economie de timp. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . parte din lapte ra'mcine neevacuat. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . o de energie p de bani. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. alimentaiia corect5 ~ i mai .Sfaturi stupide. concentrafii ~i adaosuri. h noianul de griji. cr5p5turi sau abcese ale shilor. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni."Laptele meu este prea tare". pgstrarea repausului la pat. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne.Dificult5ti din partea copilului. griji p cheltuieli. s5-i organizeze programul. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. in . J. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri.). cdt . in astfel de situafii. ea nu sterilizeaz5 biberoane. Din punct de vedere practic.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. fire~te.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. a~adar. tennin5 al5ptarea. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. . a1 unui sugar furios. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". probleme de estetic5 a sdnilor.B. gre~eli tehnica al5pdrii etc. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. retractat etc.ti in cursul intemkii in maternitate. de incertitudini.

"tehnica" corecti a aliptikii. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. dupi un orar elastic. se vor goli s h i i prin muls corect. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24".sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad".sa' nu inghita' aer. daci secrefia de lapte nu este suficienti.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. fiecare in felul lui.~upt. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. fn continuare. 2. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. rni~cirile normale de supt. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. dupii c2teva zile de viati. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. . Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. gurii si nasului. valabile de altminteri at2t la maternitate. Orice nou-niscut normal executi. sugarul vafi pus la ambii scini. .instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. va suge cu intreruperi. sii nu i se faci observafii. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). sistemul se numeSte "rooming-in ". Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . .sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . liuza trebuie s i fie calmi. pentru a evita aparitia "febrei de sete". e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n.armonia viefii de familie. in primele zile qi chiar rnai tikziu. . Sugarul va fi pus des la sin. el va deveni nervos. Dupi opinia noastri. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. daci temperatura sugarului este sub 37. intre mese.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . nu este necesar adaosul de lichide. Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. Dacil sugarul este liniqtit. toxici pentru sugar. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. pentru a fi complet golit. la nevoie. . inmuiate in a p i cildufi. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte.infeleghd prin aceasta: .1. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. .starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). inclusiv noaptea.sa' prinda' mamelonul ~i areola. mama se vii spila cu griji pe m2ini.6"C (rectal). nu va prinde bine mamelonul. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. se spali mameloanele.s6fie culcat imediat dupa' aceea. zile in qir qi la toate supturile. in prealabil tiiate scurt. o necijesc qi il tulburi pe sugar. .sa' nu adoarma' la scin. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. Uqor de spus. c) fn timpul c2t alipteazi. areola qi pielea din jur. - .con~tiinciozitatea. punerea regulata' a sugarului la sdn. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. cei rnai importanfi sunt: . iar pe de alti parte. Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. in perioadele c h d este treaz. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi.alimentafia la cerere. recomandati at2ta vreme.5. cu greutatc normali. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". va inghifi mult aer. dorinta si voinfa de a ala'pta. Acasi va alipta singuri in cameri. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. Solufia de acid boric. . imediat dupi fiecare supt. b) Un nou-niscut la termen. . Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare.1. care o sustrag. . creSterea si menfinerea secrefiei lactate.

cu capul in unghiul format de brat si antebrat. 2. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. sprijinind picioarele pe un scaunel. in primele n zile. cPt qi penhv sugar. liiuza va aliipta sGnd i pat.44 . Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. cu sp2tar (nu pe marginea patului). aliiptarea se face in pozifie qeziind. Fig. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. la domiciliu. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. pe un scaun comod. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii. 2. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). Mama va sta culcat5 pe o parte. 2. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. Fig. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. c h d mama s-a restabilit.44). 2. .43 . Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. Mai tkziu.2.Algptarea in pozitie culcatti. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). Cu cealald mPnii mama va fine shul. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. 2.45). in acelaqi timp.43).Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. sprijinind picioarele pe un sciiunel. care determid durere localii. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg.45 . W Fig.

.

disciplinati. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. 15. 23. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). conducfindu-sedupB lunga sa experieng. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. In deceniul al 5-lea al acestui secol. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. caracteristicile propriull. fn general. dr. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. de aproximativ 10 ori pe zi. la formarea de copii rlsfitafl. in timpul zilei. din 1942. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. Rolul sugarului este pur pasiv. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. orarul strict de aliptare.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. Dupi noi. Cu timpul. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. ci este alimentat. incacau acest program &inici o autorizare. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. el este ajutat pe aceasti linie. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. chiar dacl pllnge tot timpul. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. 13. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. fn cursul ultirnilor 50 de ani.ascultihd de i sfaturile medicale . fn Statele Unite. La doui sZiptknhi.se chinuia. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. incllzire etc. fnsii. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. sugari care adorm in timpul suptului. 12. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. s-a respectat. Cum se stabile~te orar de alimentafie. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. A. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. El nu mibiincl. ea t n s i ~proaspiti maml. ci este culcat".~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. cu 7 mese fn 24 de ore (6. fn mod sigur. 9. cu o pauzi de noapte mai prelungia. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua.La noi.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@.16. el nu d o m e . Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . la intervale neregulate. 20. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. care .30. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. sugarul s i nu fie luat in seaml. D. fo@du-se s i . Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). gisind motiviki psihologicel. La sosirea un din maternitate. De atunci. contrar opiniei generale. 21. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. 9. Simsarian. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi.). 18. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore.30. Cei rnai mici. ci diminearn. Rusescu. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate.ticopil. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. noastrG.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea.

la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. sup5rZri) a mamei. Un alt semn. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. in perioada de nou-niiscut. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. inainte de a ajunge la conclu.18-22. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. . Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). dar cu mici variafii. 0 impQire ordonat%.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. colicile. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. num5rul scaunelor. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. ori la 2 sau 3 noaptea). Ratia alimentara iil prima luna . Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. . a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. si mai sigul. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. caut5 sbnul. iar la alfii dup5 3-4 luni. Agitafia. isi suge degetele.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. dac5 intervalul este de 3 ore. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. Invers. timp de rnai multe zile. 2. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. cat si programul ei zilnic de activitate. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului.5. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. intre aceste dou5 mese. agitatie. ceea ce duce. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. Dup5 circa 3 luni. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce.1. la i n f k a r e a precoce. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme.3.). -. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). este fliimand ~i nu creyte in greutate. de la inceput. . Ritmul de 4 ore. la care el reacfioneazg automat prin plans.10-14. c) factori ' Cift. in plus. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5.

la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. dupii fiecare supt. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. . uneori. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. cat vi psihic.10 zile. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. h i astfel de situarii. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii.1. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". pentru a dorrni in timpul noptii. de rnai multe ori pe zi. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i.. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa).in caz de mameloane mici. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml.5. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. d5 de asemenea. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. la ambii s&i. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. la unele prsnzuri. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. pe cit posibil. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . se p a t e ajunge la evec total.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. P > t e 2. $ . aliiptarea se izbevte. Cum se administreaza' completarea. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. Sugarul caud sii apuce mamelonul. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. din piicate. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. consistenta vi forma. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. aduce citeodatA o oarecare uprare. de o serie de dificultiiti din partea mamei. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. rezultate bune. . De multe ori. Este de dorit ca. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I .4. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. Instalarea secretiei lactate. h prima zi. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. De cele mai multe ori. inainte de a-1 pune din nou la s h . inainte de a avea timp sii se enerveze. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV).

insornnie qi neliniqte. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. de trei ori pe zi. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. acest procedeu alini instantaneu durerea. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. apare febri. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. 0 tehnicii bun5 le poate evita. hidrocortizon silsau antibiotice. se umfl5. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. o pozifie incorecti a sugarului. iar In general . Daci sugarul continui s i sugi. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. mai ales in primele zile. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. dar nu sunt intotdeauna eficace. Mameloanele ombilicate. S h u l se umple repede.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. inainte de fiecare supt. Pielea este r o ~ i ecald5. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. Nodulii. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. devine dureros. daci se continui aliptarea. dar in general este adesea preferati de mame. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase.2. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. Mai mult. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. Cra'pa'turile sunt frecvente. durerea va fi atfit de vie. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. frecarea de citre imbr5cMnte. infofolirea. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. Supturile. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. sipunul. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Este vorba de mameloane turtite sau scobite. eventual. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. survenind in 20% din cazuri.

lapte de vacii. Durerea $sau umflarea scinului. personal. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). care devine umflat. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). timp de 10-15 minute. a alcoolului pur. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. care se schimii des. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. 2. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. in rezumat. poate apuca areola intre buze. turtit sau scobit). Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). semilichide. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. ci cuprinde intregul sln. culoarea (verzi. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat.5. se recomanda' de asemenea. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. qi adesea se ajunge la in@rcare. galben-aurii. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. Alteori insii. in loc de stoarcerea shilor. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. nu o recomandiim. consistenpi mode. False dificulta'fi. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. ei sunt foarte somno- . Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. ungerea cu lanolirxi. b) Alteori. in astfel de situafii este rnai bine ca. de obicei. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. durere localii. consumare psihicii etc. tare. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8).) qi. treaz qi sbiitos. dupii suptul copilului. Astfel de tulburiki (umfIarea. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic.5. pus la s l n . dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. ceai. intiirirea sfinului. "tari"). c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. Se va purta lenjerie uqoarl. Slnii se vor spila cu apii rece. apii de orez halimentafie. evitarea sa'punurilor tan.1. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. tulbura'ri digestive importante. alburii) qi consistenpi (grunjoase. durerea. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni.

in caz de secrefii. sunt rare. la scurt timp dupii supt. chiar cu pipeta. mult $i inghit mult aer (aerofagie). iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. .. a mdinilor $i a picioarelor). La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. care se deschid direct in afar5. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. Refuzul de a suge. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. decdt pentru un motiv major.De aceea. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. mulgdndu-se apoi laptele r5mas.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. chiar dac5 au o greutate normal5. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. Cu timpul. neregulate. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. noun5scutul va fi pus la repaus total.). Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. ur Biberonul este du. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. De obicei. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. Alteori. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . Sugarul. cu lingurip ~i apoi cu biberonul.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. proba suptului. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. Ca atare. apoi se opresc ~i adorm. bruscarea acestuia in timpul suptului. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. cdnd este pus la sdn. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv.lenti. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. cdnd la biberon. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. starea de tensiune nervoas5 in familie. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine.. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. administrarea in exces de ceai intre mese. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei.

vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie.rnai W u . Boala hemolitica a nou-na'scutului. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. cu sonda. c2teodat2 explozive. devenind sclava acestui mic tiran).in cantitate mic2 . sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. ivi sucesc capul in toate p w e . encefalopatiile. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. Acestea nu vor fi ore de supt. rnai vioi. plhge. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. psihozele grave etc. dac5 adoarme. Pus in pat. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. iritatk predispus2 la infectii.). insuficienp cardiac$ ciroza. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. n Milupa HN 25 etc.ci folosi scinul. 2. Secundar. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . Sdi 1 - Falsa diaree. anemiile grave. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). se trezevte. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. Din pgcate. Ava cum am amintit. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. se enerveazs vi reincep s5 urle. scaune dese.Mama # @lul uite cd. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. deoarece anticorpii care se gisesc .5. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. cu timpul. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). c h d prin dietele de tranzitie (ceai. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. cancerele. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. ei fip&se zbat.meningitir etc. Alfii. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce.. rnai infometali. cu lingurip sau .). moi sau lichide. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. ap5 de orez. Nu se intrerupe algptarea.1. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). infestarea cu SIDA. el sirnte imediat. incearc5 din nou ssnul.cu biberonul. intoxicatie. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. E astfel de situatii. insuficienple renale.6. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. verzi. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii.

cafeaua yi ceaiul agitii. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. colici. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. diaree etc. necesare combaterii setei. de obiceiuri. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. sliinina. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. brgnzeturi. De asemenea. leguminoasele (fasolea.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. prazul. acesta plfinge cu disperare . cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. vinul in cantitate mare.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. fiinoasele. 2. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. un num5. uleiul.). usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. laptele curge din mameloane intre supturi. de fantezii destul de derutante. ouii. de niiscociri. usturoi.2. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. sub formii de lapte sau derivate.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. . Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. mama va consuma lichide (lapte. apii etc. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. yunca.5litri/zi. dulciurile.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. sarea. scaune mai numeroase. in schimb. dintre care citiim: ciocolata (agitii. fructe. un aport de lichide de cel pufin I. piitrunjelul . lnterzicerea vegetalelor (fructe. cartofii priijifi. L a unele mame. came sau peyte. margarina). La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). un aport lactat de 750 ml pe zi. in propoqii diferite. sunt viitbiitoare pentru sugar. dulciuri. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): .5. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida.) dupii astfel de alimente. Grijile . lapte sau iaurt. . ceai. In unele c w i sunt diverse interdicfii. i Pe de altii parte. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . alcoolul ii face somnolenki. biiuturile alcoolice.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. unt sau margarinii. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. de cel pufin 1. ouii. ciocolata. compot.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. lintea. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. dupii cbteva siiptiimaAni.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. ci . Al6ptarea decurge nonnal. De asemenea. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. varza. in unele cazuri. . dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice.in timpul aliiptirii.5 litri. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). peyte. unele condimente sau salate). zarzavaturi) constituie o greyealii. maz5. scaune rnai moi?).rea uscatii). fiiinoase.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. d e ~mama are lapte suficient.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn.

Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. daci mama are obi~nuinp. . va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. Daci alimentatia este echilibrati.pentru a evita ciderile prin alunecare. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. Munca fizici excesivi. . lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc.Mama si copilul sexuale sunt. oul moale. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. va . daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. viafa complicad de familie (vizite etc. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. rochiile. in afari de vitamina D. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. . bineinfeles. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. determin2nd scaune moi la sugar. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. Ce medicamente se elimim" prin lapte.i.imbsierea se va face cu dus. cutele de la g2t (in general. Vafi evitata' oboseala. in acest caz. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. care trebuie luati de mami. strinuti sau regurgiteazi. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. tratarea cariilor.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. Igiena corporala'.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. fmbrdca'minten mamei. chiarin cantitate mici.). axile. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. prunele. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). Girnnastica are un efect favorabil. vegetalele in general. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. Nu sunt recomandate fustele. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. p2inea neagri. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. Daca' este ra'cita'. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. Siinul (manzelonul. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. la ael. Mama va face d u ~ zilnic. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. zonele ce transpiri mult). cordoanelc. daci este posibil. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . Vitamine. . cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. dar cu misuri anticoncepfionale. Lenjeria va f i curati. nu in cads. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. mama se va spci'la bine pe miiini. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . trec in lapte. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. . Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. frotir etc. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). este somnolent. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. regiunile inghinale. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. salatele de crudititi.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . schimbati zilnic.dupi baie se folose~te lenjerie curad. ava cum s-a recomandat mai cus. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. ingrijirea copiilor mai mari. lipsa de odihni de noapte. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. face un masaj. manza va sta cu siinul descoperit. perele. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. Purgativele. sutienele str2nse. drajeuri sau picituri.

Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. cel putin. Asemenea treburi se amBni sau. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. traditie etc. unguente etc.3. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. chiar intr-un lapte foarte proaspiit.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. Pentru u7urarea muncii. cu simtul rgspunderii. prepararea gi administrarea laptelui. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. Pe de alt5 parte. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. indeoyebi. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. secretia lactat5 poate s5 scadi. obligatii sociale). laptele contine un mare num5r de microbi. Y evit5 e durerile de ale". igien5. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. Este necesari rnai mult5 odihn5. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. de germenii fennentatiei lactice care. pusi intr-o pBlnie steril5.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. ereditate.ni@la sin. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. Este vorba. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. Totu~i. Uneori. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. . Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. educatie. spoitul peretilor. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri.). in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. ambalare etc. mediu rural sau urban. A 2.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman.5.frigidel. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Mama va fi rnai pufin solicitat5. consemare. cel pufin aparent. c5m5qute. in familiile nefavorizate (economic.5. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". De asemenea. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. curiitenia generals. hormoni) continute in laptele uman. Szlgantl poate . Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". ridicarea de greutiifi etc. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. se fac intr-un ritm lent. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. tot la fel ca sugarii hri. civilizatie. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. educativ etc. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar.

avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. aceia care provoac5 bolile. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. de carton sau de sticl5. In timp ce fierbe. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. se imbrad un halat curat. dupi care se qterg cu un prosop curat. in lips$ o pivnig rece este suficient8. Laptele trebuie fiert 10 minute. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. Lmediat dup5 ce este muls. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. deoarece compoziiia sa este rnai constand.1. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi.). De asemenea. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. in dulapuri. 2. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. el nu rnai poate fi dat sugarului. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. . fie c5 este prosp5t. De aceea.3. inainte de muls. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). ferite de praf. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte.1sita' deasa'. . in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. preg5tirea dilufiei laptelui etc. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. bacili coli ~i bacilii dizenterici). curate. . Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. unde se vinde lapte pasteurizat.Tetine. . Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate.3. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. 1 pentru ceai. fireqte. .5.2. pe suporturi speciale.. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . Se procur5 rnai multe.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. ambalat in recipiente de plastic. 2.Biberoane. cu capac.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. 1 pentru sucul de fructe. Se r5ceqte apoi brusc. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). dup5 depi~irea acestui termen. Este nevoie de 10-12 tetine. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne.5.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). Vezi pagina urm5toare. cu capacitatea de 3-4 1. . . este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. . inainte de folosire se opiiresc.

I cutie cu bucci{i de tifon sterile.2. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat.I mamasurii 5 g. . Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. dar sunt rnai scumpe. Fig.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. .47 . Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. .1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec.I rciziitoare de sticlci. 2. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). cind va avea timp. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. Dupii fiecare masii. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece. cu ajutorul unei perii speciale. lingorip. Fig. . cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. fabricat din sticlii transparentii. cutit. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. cutie din plastic cu capac. untului sau uleiului. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. .46 .!). capace pentru biberoane. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. pentru a fi cliitit ulterior. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. . unde pot riimhne grunji de lapte. care rezistii la fierbere. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii.I fiigider (de mare important.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. . din materiale speciale.. tetine.I tel pentru amestecul pireului. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. cu capacitate de 250 ml. . perie pentru sticlii.2 cutii din plastic cu capac. pglnie. de .. .I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). Mai tkziu. recipient gradat. .I mixer. .

48 . Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d . iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. Tetinele. Se cliteqte bine. Daci orificiul este prea larg. Se folosesc modele care se pot intoarce.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. Daci se procuri tetine =i giuri. respectiv. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. De altminteri. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. &iputere. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Daci orificiul rezultat este prea I larg. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. Pentru creqterea durabilitiliii. in familie sterilizarea se face prin fierbere. se scuturi pentru a se scurge toati apa. iar sugarul. de preferat sau "ncruce"). Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. tetinele devin moi. i ' Sub numele generic de silicon. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. nu se arunci tetina respectivi. se z v h t i . cu timpul. Sugarii prea mici. 2. I - Fig. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. lipicioase. Dupi folosire. din material plastic sau silicon. laptele se scurge cu vitezi. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. fierbere sau chiar de la perforare). I 112 . din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. care se fixeazi pe un dop de plutil. pentru ca s i le dispari mirosul. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros.Spillarea biberonului. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice.). lapte cu adaosuri etc. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri.daci este posibil .caldi.

314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. Prin adaosul de ap5 (112. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate.neputiind inghiti repede. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. intr-un loc anume destinat. Tetinele cu trei giiuri. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . nu se va amesteca cu vesela restului familiei. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. ciint5rirea alimentelor. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. dup5 utilizare. 2. numai ca o solufie de compromis. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. Zahararea. cu riscul unor tulburilri grave. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez.. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. zeamil etc. ci rnai mult ca adaos la . cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". Nemodificat. metabolism. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee).15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . 213. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. II si 111). urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5.3.3. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). la nevoie. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man.5. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. se va folosi un biberon.5 on). Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi".10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). grgsimi).z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. De asemenea.10 g pesmefi pisati 10 g griv . htr-adev%. uneori. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. precum si in proporfia dintre diferite minerale. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. dou5. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. la nevoie. la indemhi. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. se va adopta.

Acidifierea (acid lactic.). Prin diferitele procedee industriale. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. pe hfelesul ei. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. acid citric etc. la nouniiscut ~i sugar. fiind lipsite de gluten. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . iar porumbul este uvor laxativ. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii.vi prefei-infele sugarului. trebuie sii se fin5 seama de: . Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. Intr-adeviir. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. Dimpotrivg. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. S-a ajuns astfel la producerea . griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). Beba 1. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. . laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. Adaptarea individuali. fie din comeq. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). traditii ~i observafii empirice. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. Milumil 1.produsele industriale. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. mediu rural sau urban etc. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. Similac. Orezul este constipant. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. frigider. Aponti etc. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. porumb. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. .posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Degresarea s-a folosit. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. fn lipsa acesteia. Nutrilon. sezon. Dialog intre m~icadrele medicale. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". obiceiuri culinare). Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. cum trebuie sii p r d z e . precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului.apetitul . S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. curiifenia in casii. In prezent. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. Pentru a fi folosit &ii riscuri. de v h t i ~igreutate. acidifiate.). Nan. . de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i .

Beba (Nestle). Xiorinaga (Japoniai. Morinapa.1.Formula. B e h e l .2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie.3. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114.3.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. Rernedia. Milumil 1 (Milupa).1. pag 127. (Milupa).ca si laptele uman . se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc.2. 111 Lafel si IV B. dextrinmaltozii.2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA. . z a h k fierte impreunii. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2. fn tabelele 2. 1991j. c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/.1 $i 2.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). NOTA. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) .denumire SUA: Similac. Humana baby pt2 (Humana).2. Nutlicare Special. ' Vezi ~i tabelele 3.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. Humana baby fit (Humana). Humana 2. Beba (Nestle). Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa).unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.Directives of 14 May. Aptamil 2. Tabelele 2. . Nan. si 2."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) .apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 . pag. TABELUL 2. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). 125. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I.formula " (formule sau produse par.reducerea siin~rilor minerale: . Folgen-Wlch. Nan. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri.12 luni (European Communities Conunission . Bcbelac (Numicia) Lunile 11. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. NIJTRICARE pecial (Israel). FOLLOW-IJP . Humana 1."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice).) care confin .pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". 126 +i 3."partially adapted . Liipttlri de continuare (Follow-up . Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: .tiul nduptute) .reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). pag.4% cereale instant.).fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula).112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. .

6 g gr&imi. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. ISOmil .9 proteine. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. 3.). daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Humana baby fit. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca.43. Nutrilon plus. Pre-Beba.Israel. 3. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. 2. Se folosesc in caz de diaree.). Humana 2. kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur).3-0. fn acest grup sunt cuprinse. Nutrilon.2-8. Cu aproximafie. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. fn realitate. Aptamil2. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). Nutrilon premium. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule).6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). Humana 1. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. eutrofic. Beba 0.All 10. Elvetia. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. printre altele. (Nestle). Respectgnd normele americane.8 grisimi. Elvepa. fn Europa (Germania. 1 5002 000 g: 8 mese. Nutricare (Israel). 0. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. Nutricare-soja . pe durate scurte. Nan. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. Humana 1. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. a tknidui).3-3.12 mese. Beba 1. Pepti-Junior). Morinaga (Japonia). Pe misuri ce tolereazi bine laptele...Dintre produsele de lapte praf. Dintre aceste produse.7-1. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice.Silnilac. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". Sunt formule hidrolizate. Beba etc. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. Franfa. Pre-Humana etc.). Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Humana baby fit.SUA). Huma OF. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice.Olanda). se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. Humana baby fit etc. Nutrilon Premium. 4. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. 8 g hidrafi de carbon. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. Formule terapeutice. 1 000-1 500 g: 10-12 mese. 3. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). fn general. Alfare). concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. in general. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese.). se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . 8. .

ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. nediluat (34-36%0grisimi). in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. C. Adaosul de zahiir. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. porfionat in biberoane. Shaw. J.C. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit.L. "regurgitafii". Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. adaosul de zahiir. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. . fnainte de a incepe. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). ecremat). Unele mame au tendinla de a forfa doza. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: .B. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. procurat direct de la produciitor. La nou-niiscutul la termen. la care se adaugii 5 g zahiir.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). un medic englez. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. Prin degresare se scad prea mult griisimile. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Nu este perrnis sii se indese miisura.1-3 g ulei de floarea-soarelui.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. se preparii uqor. . de corectitudine in prepararea dilufiilor. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. in schimb. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. viirsiituri. Cu 130 g (2. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. apoi le qterge cu un prosop curat. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. 2. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). in 1973. colici). Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit.

fn momentul alirnentatiei. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. h timpul fntregii durate a suptului. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50".hcglzirea biberonului. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. 2. produsul la 5 g. materiile fecale. h&ia fiind un bun izolant termic.aer. h mod obi~nuit. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. La nevoie. De fapt.51).fncillzirea biberoanelor.51 .49 .Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. p l ~ s u l . modul de a bea.Testarea temperaturii laptelui. pentru omogenizarea confinutului. cici miirimile sunt foarte variate. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. mama s&se instaleze comod. Dup3 ce se agit3 bine. regurgita@le. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. fncdzirea biberonului. 2.2. luarea fn greutate.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. biberonul se poate incilzi. fX . biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. 2. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. Prezenp bulelor care i 13 Fig. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. Fig. lini~tit. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. LJ - Fig.50 . In aceea~i ordine de idei.

Fig.se poate ajunge la inapetents rebela. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". Dupa ce elimina "aerul". Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. Cantitatea (rafia)de lapte.prima v2rstii. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza.52 . dupa francezi . sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute.1) x 70 g. ~i mai bine. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. ceea ce este frustrant. data nu datoria.Ewerbeck ~i E. D a c i el nu d o r e ~ t e . Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. Inainte de a-1introduce din nou in gura.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. Rafia teoretica'.este adevarat. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. rnai pufini . ca ~iin alimentafia naturals. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. se verifica permeabilitatea tetinei. fiecare sugar are ritmul sau. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. 2. A5a cum am arnintit mai sus. Lgpturile pentru sugari (dupa germani .urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. dar mai ales. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media.adaptate. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. divizat la numarul de mese pe 24 ore. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. rafiile consumate sunt variabile. de a . Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. fiecare sugar av2nd dreptul. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Unii sugari . sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. normalizeaza peristaltismul. dup5 americani . calmeaza colicile. Dupa supt. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. . Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. pentru acoperirea nevoilor medii. In general.formula). lichidul se va scurge in afara. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji.Schmidt). Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele.

. de prieteni.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. .nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. . De altfel. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e .nu se face pauza' intre mese. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii.). b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. nici o frustrare. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. alte obligagi gospoda're~ti . Din contr6. . de ceea ce are pofti s6 fac6. . ci de nevoile copilului. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere.nu se trezeqe sugarul din somn. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. .Rossant). b trecut. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. . moroc6nos qi va suge prost. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. aceasta se vaface treptat. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. timpul noptii. ea face o alegere bun6 (L. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. . . alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. cu timpul. . diaree. de gospodiirie.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. nimeni nu o impiedic6. cu variafii de orar de un sfert de or6. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. va'rsa'turi etc. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara.pulbere granulat.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. La noi in 1x6.nu se a~teapta' ora mesei. eventual un biberon in . in general. De multe ori.pmdusele de lapte . bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. . cu cantita'fi mici. el este nervos.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. de sot. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete.). intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului).nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. Daca' este nevoie de schimbare. in general. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei.

Dacii intr-o zi. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . g5lbenu~ ou. ci numai doza pe o zi. . Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. contrar prescrip$iilor medicale. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. produse de lapte-pulbere "clasic" etc. sindroame de malabsorbtie etc. Vitaminele.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. iar munca mamelor mult u~urati. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. Spre deosebire de trecut. mama nu a dat vitamina D. dacii se respecti regulile de igienii. Produsele europene. in familiile rnai putin evoluate (educatie. dacii produsul lactat este bine ales. nu se Pnthplii nimic riiu. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . 2 . beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit. de fier si fluor. Iiipturi adaptate. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale.). care trebuie administrate separat. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui.). La nou-nbcut.1 000 u. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. . Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. civilizatie). in marea lor majoritate. de continuare). spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. mortalitatea nu rnai este ridicat5.i. unt. reprezinti un risc. 6 . La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. Dozele sunt fixate de medic. 4 . sugarii se imbolniivesc rnai des.). flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. . 9 ~i 12 luni.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. nu au suplimente suficiente de vitamina D. nu va dubla doza. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. care are c unele avantaje: .vitamina D2: 2 piciituri pe zi. Sterogyl . Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). din diferite motive. Produsele industriale de lapte ("formulele".) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. parfial adaptate. de bung calitate ~iriguros preparat. de organismul sugarului. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie).se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise.

751mg.i. constipatie sau diaree). pierderi mari de lichide (viirsituri. sau de ~i 1000 u. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. diaree). in general. 4-6 mi: 0. in contrast cu 213 la adult. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C.i. in zilele prea calde de varii. oboseali. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. inima. Fluorul. buzele sunt uscate. . deshidratare. vasele sanguine. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. pe zi.i.viirsituri.251 mg.50 mg. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. prin alimentatia naturali ~i artificiali. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. Sumin excepfional de rar.. Ultimul preparat este o polivitamini. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. 2-4 ani: 0. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. Disfunctiile digestive. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. peste 6 ani: 1 mg).).i. deoarece apa corporali reprezinti 314. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. VI-Daylin (SUA): 400 u.DE . Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. Daci i se d i lapte in loc de api. indispozitie. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. sugarul este insetat (urineazi rar. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. ci rnai tiiniu. sciderea greutiitii.i. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. polidipsie (sete).i. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni).3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. p l h l n i . cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). limba este lipicioasi. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. daci se face cu preparate adaptate. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. Vitamina C. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. Poliurie (urineazi des). Apa. VI .

cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . iar dupi-amiaza . La riindul ei. care are nevoie de uniformitate. Orarul meselor. treptat. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. Organizarea zilei. La 6-8 s i p d m h i . Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. cu care se "incadred in viap de familie.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. Baia se va face mai devreme. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. de asemenea. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi.spre sear. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. cu imaginea figurii. El a "propus" un orar. Daci sugarul este aliptat. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. ingrijit numai de ea.in jurul orei 15. inainte de penultima masi. miinca bine.1. fat:I ~i va rniyitile mamei. mama . Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. ciit qi de programul intregii familii. de preferat de citre mami. %i mai cere o masi. in nici un caz dupi orele 22. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. in jurul orei 20. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. este prima manifestare umani. iar cu timpul. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. La 4-6 sip&2ni. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. de incredere. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. De multe ori este vina mamei.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. de a-l fine in brate. de a-l schimba. 0 parte dintre ei renunti I I . Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. Sugarul va fi lini~tit. cu mhggerile ei. prima mas5 este primiti la ora 7. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. iar mama s i se ocupe de sugar. iar dup3 amiaza . dimpotrivi. personalitatea incepe s5 se dezvolte. cantit3fi rnai mari de lapte. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea..va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. Sugarul infkcat necesid. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. cu tonalitatea vocii. cu mirosul corpului. a) Alimenta@ain timpul nopfii. independenti de nevoile lui fiziologice. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. Numai mama (sau. la nevoie. i I . Daci. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. urmiire~te rcea.3. iqi va va fixa un anumit program. somrnu1 devine mai organizat.

Humana 1. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. Srinii se golesc la fiecare supt. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. fie o mas5 de lapte de mami. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. va consulta medicul. F i r i a-l foqa.) si-l faceii s i sugi continuu. Sugarul adoarme la srin. Beba etc. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. cu burta lipiti de corpul mamei. D. in locul suptului respectiv. iindnd sugarul in braie. C. fie cu pompa. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. Din experienia c i la . Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. va fi repus mereu la sdn.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. Dac5 un sugar este insi infometat. in cazul in care. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. dimpotrivi. Sugarul a prins gustul sdnului. contrar aqteptiirilor. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. aqa incdt el nu se rnai inprci. "ciupituri" fine de obraz etc. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. repetat qi prelungit. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. care va stabili daci este utili o completare. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. fie ceai. cu plicere. Nan. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV.). Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. De H obicei. B. fir2 a mai adormi. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. E Varia$a apetitului. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. G. in felul acesta. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. Al5ptarea. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. are putere s i sug5. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). mama il va retrage de la sdn. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie.vino" ale mamelonului. pe Idngi aceste manifest5ri. E. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. CBnd. La rdndul ei. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. La masa urmitoare. Similac. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. in cazul in care nu are lapte suficient. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. cdnd. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. s h u l nu este golit la un supt. dupi ce a primit raiia prescris5. din rniezul zilei. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. "piele la piele". Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. qi rnai &ziu orele de masi.

.

b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. c) pentru . Rafia medie zilnica'.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. daci se dau 6 mese. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. orez. h c t e . cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. respectiv 650-800 ml. "Nutricia ") Cereale cu lapte .g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. grciu si mere (Bebelac. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. orez. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". prgjitur5 de cas5. TABELUL 3 . suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt.2.. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. banane. bis in tabelul 3. orez. f%5 zahL) Cereale cu lapte.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . orez $i zmeura* (Bebelac. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. grsu. Cifrele sunt pur orientative. morcovi zah5r Cereale cu lapte. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. orez. deci 130-160 d masi. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. grciu ~i fructe (Bebelac.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa .prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. compot. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. 8 luni sugari cu scaune normale A. Nutricia) Cereale cu lapte . In sipdmlna a 5-a a 8-a. orez ~i caise (Bebelac.7 cereale 16 luni Milupa .

o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.30 11 22 0.7 7.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.o 360 380 50 65 0.35 2.30 2.230 0.3 81. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.5 160 310 100 200 3. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT.5 58 18 65 0.63 2.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.100s 37Z1550 0. B. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.70 1.6 0.l 1.30 8.5 0.o 4.6 67.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.78 15.6 28.95 53 23.035 1. Nu este nevoie de adaos de cereale.92 48 7.o 0. porumb) NestlC. fn cazuri rare.30 2.o 10 550 340 290 4. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.4 8.2 0. cu plus de greutate. Lichidul de dilufie. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).95 8. Se pot folosi cereale "instant".24 47 9.80 1.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.38 1.l 1.O 160 360 97 380 1.lO 69 28.75 1. Remedia etc.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).9 2.7 37 15 12 3.4 0.15 0.5 33. fiert imediat $ipbtrat in frigider).s 1.4 32 22 10 680 300 250 4. In mdiul rural. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.O 19 PoMe 2001820 6.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C).50 98 0.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .2 0.3 84.6 18 0.38 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.15 0. Nu se indulcesc.32 0. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.O 360 380 5.7 1. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .75 13 25 33 7. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.O 65 0. Adaosul de zahk. recoltat in vase curate.s 83. la sugarii cu tendin@ la diaree.O 19 2.7 6.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.95 0. &i gluten (orez.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).

sau 1 000 u. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. inclusiv vara. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu.i.i. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi .i. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. 800-1200 u. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. tip5 intre mese. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. in Germania. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare.800 u. Humana 1.).i. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat.zilnic. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei.1 000u. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. Aptamil. "pe burti". Preparatele americane (Similac sau similare . Mama va pune o c@5 pe umeri. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. h plus. de preferat pe partea dreapt5. Biberonul se tine kclinat. Ei se opresc atunci din supt. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5.). in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a.). regurgiteaz5 sau vars5.i.1 200 u. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. dar. este agitat dup5 mas%). in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie.Nutricare special. intr-o asemenea eventualitate. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. Se vor administra 200 000 u. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. mama il va culca cu fafa in jos.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . pe ! . nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia).i. Nan etc. De altfel. are colici. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. pentru a evita supradozarea.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). sau tablete de 500 u. in multe oraqe. nu doanne liniqtit. Pozifia biberonului in timpul mesei. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. in general. pentru c2teva minute. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. C. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie.i. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe.i. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. 5001 000 u.i.i. in Franfa). Beba. Vitaminele VitaminaD. Nutrilon. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". Sterogyl (3 pic5turi pe zi . in @rile anglo-saxone. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u.Mama gi copftuI sugarului. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. pe zi. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi .

Bratele sunt htinse. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). D a d aceastii curbi este ascendend. cu membrele superioare ~ i rnai ales. Motricitatea generalz. Foarte incet. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. sprijinul se face pe antebrate. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. avezat pe b u d . Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi.in luna a 2-a. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. . sunt adesea desfiicute. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). cu cele inferioare in flexie. Fig. cu mi~ciiri amplitudine mare. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere.2). in tot cursul lunii a doua. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te.Culcat pe spate. 3. nu insi in mod i stabil. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . 3. ciind cu altul. sugarul nu rnai s d indoit. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. Ochii. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. 3. el strhge ~imai tare pumnul. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". Fig. 1). Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. a) Culcatpe spate. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. Pedaleazi ciind cu un picior.1 . sacadat ("ca un cosmonaut"). ci sti pe cu toracele intins. Cu fiecare . Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. alfii rnai tkziu. iar cele de partea cealalti flectate. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". unii demareazi rnai i devreme. e) Pozi!ia in pat. cu capul ridicat nu prea sus. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. P h i la inceputul celei de a doua luni. se sprijin5 stabil pe antebrafe. rareori concomitent cu amiindoui. degetele . sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. b) A~ezat b u d . in miina sugarului. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. incepe si3 pedaleze. cu brafele dezdoite.2 . 3. inseamni c i totul merge bine.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul.

se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. rnai penibil poate. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. Acest progres este important. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. ceai "rusesc". 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. ee). sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. G2nguritul. dac5 este posibil "piele pe piele". o.) sau consumul unor medicamente (cofein5. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. bhturi alcoolice. Pentru calmarea colicilor recomandh. varzii. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. invat5 &-gi inteleagl sugarul. & emisie de gaze. in primul rind. . Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. Limbajul. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. este ud. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs.). apoi reincepe mai intens. A. u. Tipetele. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. e. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. Dacl scaunele sunt normale. ehe). a fost obignuit s6 fie @nutin brate. Survine. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. Ingestia anumitor alimente (cafea. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit.P u p cite putin ins5. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). unghiul superior s t h g din zona splinei . ghgureqte. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. purgative etc. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. in general. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. nu sunt motive de nelinigte. in ordinea eficientei. sl-gi cunoasc5 mama. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. B . suride. he. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. a) Tipa'tul de foame este imperativ. miofilin. el este destins. spasmele intestinale cedeazl. de agitape. d u c h d la intoxicatie!). se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. diareea. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. fasole uscati etc. El se linigtegte putin.

mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. ii mlnglie fruntea. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. auditive. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. Afectivitatea. inghitite in timpul suptului. priveqte numai la mama sa. se va calma imediat. La jumltatea lunii a doua. antrenhd f r h h t i i r i . dimpotrivl. Mama nu trebuie sii se sperie. Excitatiile luminoase. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. mult mai mult deciit la copilul mai mare. "o soarbe din ochi". gura. schimbat. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. in cea de a doua lunl.Sugarul are numai senzafii simple. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. Gazele din stomac. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. Dacl fipiitul este acut qi persistent. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. mirosul corpului ei. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. mhgiiierea fruntii. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. dacl este pus in c h c i o r . survin seara. b) nemul#umirea. de inconfort sunt numeroase. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. indispoziGile. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. este sediul unui reflex dirijat. . Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. este intim legat de ea. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. La inceput sunt numai schite de z h b e t . ciind m h h c l ) . baie. Astfel. Zrimbetul. bine organizat. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. El este total satisacut sau total nemulpmit. qtiind sl-1 priveascl. sii-1 asculte. se va chema medicul. fix qi cu intensitate. imbrlfiqarea. neliniqti. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. Din contr3. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. vizite ale prietenilor familiei). de fipete ce impiedicl continuarea suptului. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. sugarul se liniqteqte. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. st2 fn stare de veghe etc. Eventual. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. de obicei. senzafiile cutanate. La inceput orice mama are e z i t c . r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. chiar de la navtere. adoarme. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . cu tot corpul). materiile fecale qi urina macereazl. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). Perceptia. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. Dimpotrivl. qi-i va fixa programul zilnic (mese.miingiiieri excesive. Cauzele de nemulpmire. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). fericit. ciind este treaz. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. suferintele. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. S t 2 pielea.

dupi opinia noastri. ca rkpuns la vocea sa. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. sugarul este rnai activ. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. & perioadele de veghe. b) Cel rnai comod icaqat este. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. in ritmul siu propriu. pentru alimentare. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. rnai numeroase ~irnai moi. Din luna a doua. Se folosesc o singur2 daa. ci numai inainte de masi. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. decalat. in timpul nopfii. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. La sugarul alimentat artificial. . in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. DebrC. bineinfeles. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. C h d sugarul este prea gros imbricat. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. plimbare qi. toate. se va da sugarului s i bea rnai mult. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. De altfel. Este rnai adhc.unor senzalii plicute. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc.18°C). Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. Unii sugari incep s i dea din picioare. nu dorm. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). somnul ~i veghea se modifici. Temperatura camerei. se recomandi 18-20"C. in jur de 10 in 24 de ore. Se va nota aceasta'data'. Dar in mod limpede. in cursul celei de a doua luni de via@. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . in cwile striine. privirea rnai vie. Alice Doumiec-Girard). Supraveghere qi ingrijiri Somnul. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). in decurs de 2-3 siptimihi. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). Se preferi doui scutece din tifon. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. Normal. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). fmbra'cdmintea. una dupi-amiazi qi una seara. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. Scaunele. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. Chiar de la inceputul lunii a doua. Starea de veghe devine rnai neti. impiediclnd respiralia pielii. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. cu pielea foarte fini). dar qi rnai variabil. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. a) Pantalona~ii. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante.). Educafia somnului. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. iar noaptea qi rnai putin (16. in general. dar rnai voluminoase.

Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. c2t si la zonele din jurul lor. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. Chllo$i absorbanti. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. denumifi "Pampers". e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. Dimpotrivii. se folose~te imbriicihinte din bumbac. infii~urate vatii.). Suptul degetului. Dacii nu este prea accentuati. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. Cu vArsta. in zilele calde. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. put2nd deveni o problemii. se va face totu~i "baie par$alii". ro~eatii chiar la infecfii secundare. atilt la pavilioanele urechii. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. La spiilarea (curiitirea)urechilor. putiind duce la sufocarea sugarului. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. griidinii). insorite. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". fie pozifia patului. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. de exemplu). La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). regiunea occipitalii se turteSte putin. . Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. Baia se face zilnic.a N-a. Numai dupii tuna a IU-a . c2nd pe alta. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. suptul degetului este rnai frecvent. Vara. e~ueazii de regulii.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. Ombilicul poate f i proeminent. un obiect striilucitor etc. peretele abdominal este proeminent. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . de preferat tip (vezi capitolul anterior).dimpotrivii . Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. deformarea este tranzitorie. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. i insearnnii cii este fliimhd.

in absenla mamei. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. ingrijirile. mijloacele de transport in comun. sugarul va fi imbriicat mai ugor. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. Jocul. neliniqte. cu condi$a ca.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . fixeazg alimenta$a. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. Se poate apela eventual la o vecin5.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). ferit de v h t . Nu se qterge gura sugarului. tulburiri de somn. care are de asemenea un sugar. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Dacii este posibil. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. iar dac2 obiectul este miqcat. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. . fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. in fiecare lung. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. c2ldura qi afecliunea mamei. Vizita medicala'. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. medicului qi asistentei de ocrotire. cregterea sugarului. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. D a d lucreaz2 in schimburi. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. de zgomotul unei juciirii. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. . .s2 fie o persoanii de incredere. cu dificultiili in respiralia nazalii. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. examen . in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. depisteaz2 la timp unele boli. . Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. D a d vremea este favorabilii. zgomotoase. Scoaterea afara' la aer ~i soare. In timpul acestui joc. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi.s2 fie cinstitii.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el.D a d sugarul are guturai. praful. . aerul poluat de maqini.

La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. Pedaleaz5 mult.2. totul indulcit cu 5% zahik. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. griy etc. Unii iyi descoper5miinile. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. sugarii . fn cazul alirnentafiei naturale. 125). mk-ind intervalele dintre mese la 3% .numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. Urmgreyte fetele. vocile yi miyc&ile umane.). indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Beba. buzele roze. 3. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. Nan etc. .) sau pat$aladaptate (Milupa 1.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. care duce la . pag. Aptamil 1. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate.1. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Orarul ~inumaWrul meselor. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. Nutricare special etc. va bea lichide suficiente. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). Humana 1.4 ore. Ratia alimentara' este rnai mare. mix& artificial5). Morinaga. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. Medicul va adapta raple. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. numele. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. . Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. nu se va enema. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. totuyi. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. Remedia. Nutrilon premium.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. (Vezi tabelu12. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). privirea vie.

in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. pe Linia median. La o parte din mamele care alipteazi. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. spre sfkqitul lunii a 3-a. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. in timpul menstruafiei mamei. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. in afar5 de ficatul de morun. consisten@. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . rniros). digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. in caz contrar vor apkea semne de rahitism.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. Mciinile pot fi aduse. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. inghitire. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal").in perioadele de crevtere maximi. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. d u p i recomandirile medicului. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese.. (Vezi pag. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). La multe altele insi. unii sugari sunt rnai agitafi. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". Treptat. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. in cursul lunii a treia. inseamni c i sugarul a crexut normal. sub forma indicatti de medic. de aceea. a 111-a sau a W-a. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. medicul va decide momentul in+rc&ii. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. nu acoperi nevoile copilului. Lungimea. respectiv 750-900 g pe luni. pentru a f i privite. unt etc. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. 128). Daci s-a niscut cu 50-52 cm. care se instaleazi din luna a W-a de via@. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. la masa l. Vitamine. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. cu degetele numai uqor indoite. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. 144. foliculii ovarieni nu se matureazi. Capul poate fi +nut pe linia median. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. lapte. precum qi vitamine din grupul B. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. atunci c h d atmosfera este plini de praf. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. 148). de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. fum sau ceatL De aceea. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. degetele se deschid qi se intind. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A.

Nu poate s2-i dea drumul voluntar. surPzstor dacii este n fericit. mAngPiere. Face progrese in folosirea ochilor. Sugarul se opreqte din miqcare qi. Limbajul ~i contactul social. indoite qi uqor f n d e p h t e . d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. sugarul ridicl $i fine capul. fn timpul tracfiunii. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. . 3. se liniqteqte prin luarea in brate. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. din contra este agitat. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. P l h s u l are nuante variate. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. fP$iiit de hwie. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). b) Contactul social. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. 3. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. sugarul tips "nemulpmit". Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. muzic3 etc. 3. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Fig. voce inceaG. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Motricitatea fina" ~i apucarea. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. se intoarce spre sursa de zgomote. plPngiiref. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. fefele qi miqc&ile umane. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". calm. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". a) Limbajul. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget.Sugar i'n tuna a 3-a. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. s sau th englezesc.3). Dac3 plhge. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). 3.4 .4).Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. sprijinit pe antebrafe situate in fa@.). La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. Dac3 zgomotul este puternic. c h d pe alta.in tracfiunea din culcat pe spate.3 . Apucarea. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. Urmikeqte vocile. uneori. Fig. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Trunchiul este in extensie. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. dac5 are o indispozitie oarecare. v.

care-1 inclntii. il face sii zlmbeascii. Din fericire. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. acest lucru nu este indicat. Somn-veghe. nu se consider5 constipafie. sugarul se obi~nuie~te. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. acest lucru este rnai uSor de realizat. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. uneori sunt rnai grunjoase. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Dacii se abuzeazii de supozitoare. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii.Mama si copilul Afectivitatea. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. numai dupii vArsta de 2-3 ani. intllnitii indeosebi la biiiefi. Dacii devin agitafi. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. ainviifat cum sii-1 linisteascii. Iarna. in camera in care d o m e sugarul. dupii luna a 3-a. Vara. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. la stimulkile mamei. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). aspectul si consistenfa lor diferii. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Se trateazii chirurgical. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. lipsitii de curent si lini~titii. in tot lungul viefii. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. micfiunile iar sunt rnai rare. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. cu condifia sii nu se formeze curent. in camera' separata'. Se menfine. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. care-1 pot face sii surldii. dar merit5 * incercarea. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. acesta va fi schimbat cu un pat. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. in lunile calde. b) Fereastra. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. in funcfie de alimentafie. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. la vorbele. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi.).se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. sii radieze de bucurie. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. Dacii nu pllnge.~iin aceste dar cazuri . Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. a) Patul. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. . in general. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. in plus. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit.

la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. Strabismul. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. tuse convulsivii. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate.Pozifia ii~sornn a sugarului. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. streptococice qi diverse "riiceli". in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. in ciiteva luni sau piing la un an. difterie. infecfii stafilococice. in campanii dinainte planificate. e) Pozitie in somn. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar.5 . are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. gimnastica medical5 este eficiend. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. Pa'rul. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. & formele obi~nuite. moqtenid de la m a d ) . febrii bruscii). d a d vine in contact cu un bolnav. Boli infecfioase. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). care constau din trei administriki la interval de o lung. paralizie infantilii. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint).d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. tuberculozii. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. Independent de v2rsd. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . in funcfie de siiniitatea sugarului. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). care se rnai numevte $i pertussis (Per). Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). D a d se pierde o anumid vaccinare. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. adesea cu o culoare rnai inchisii. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. pentru administrarea vaccinului. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. Vaccina'ri'. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. fnainte de a se administra calmantele. sugarul este periclitat. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. ca urmare. 3. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. cAnd la cealaltii a patului. Se rezolvii treptat rnai k i u . de obicei. Mama va schimba des pozifia sugarului. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. deoarece vaccinul se face in zile precise. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. 130. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. .

fie in timpul meselor.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!).La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . Doumic-Girard. finerea rnai mult la sln.) au efect trec2tor. luatul in brate. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . Dup2 P. iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . Interesul pentru joc s-a trezit.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). David Levy.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. . relag necorespunziitoare in viap de farnilie. c2nd sugarul suge mai viguros.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! .Nu @efi sugarull2ngii dv. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. .Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . fn pat. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. chiar dacii ii cad din mlnii. . . Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . Dupii Benjamin Spock. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. bleu) qi care fac zgomot. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. miinuqa.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. "din lips2 de ocupafie". &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. Adesea. Dacii are loc vreun accident. fie prin "completare" cu suptul degetului. insii.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. Un alt american.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . Prevenirea accidentelor. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. Ceea ce este sigur. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . Juca'riile. Alfi autori (Hofmeier. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. Mozziconacci qi A. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. galben. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . Suptul degetuhi. in sfhqit. A suge este cel rnai bun calmant. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! .Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Nevoia de supt .Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte.

Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. nervozitate. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. daca' este practicat numai inainte de a adormi. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. aplicarea de manSete din carton. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. cearta etc. riscul de a o inghiG. Este o tetini fXri orificiu. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. intervalele prea maxi intre mese. in ultimii ani.degetuIui este fa'ra' importanfi. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. Adesea. intr-o ciniii curati. Unii rimiin cu obiceiul de a . Nu se va perfora suzeta. Sugarul poate suge viguros tetina. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati.). diniii pot capita pozitii vicioase. eczeme. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. . Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. totuqi. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. Unii ~ i . . ingroqiri sau excrescenie ale pielii. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. dispir2nd complet. ea diminueazi progresiv. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. eventual. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". Dupi aceasti viirsti. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri.este maximi in primele 6 luni. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. cei inferiori se deplaseazi spre spate. cu aspect verucos. trebuie fixti. din plictiseali. individual. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. acestea ar 6 urmitoarele: . pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. .0 solutie de compromis. Nu se inmoaie in rniere sau sirop.Dupi viirsta de un an suptul . A .Existi un factor de teren. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. imobilizarea coatelor. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. MulG medici. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. Dup5 ce cade Sos. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. iar dintre aceqtia. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. ataqaa la un disc sau inel de plastic. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. Daci o face regulat.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). fn plus.Rigiditatea orarelor. incbt iqi provoaci virsituri. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. cei superiori se deplaseazi in f a f i . De asemenea. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. . c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. Dimpotrivi. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. conformatiei maxilarelor. diferite "incurcituri". acoperiti.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate.

sunt greqite. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. intre 6 qi 8 luni. se poate face spontan.3. De aceea.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. 3. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. in cursul lunii a IV-a.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. nu-qi sug degetul. alimentatia etc. indeosebi la cei alimentati artificial. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. precum qi la cei care. cu colici. Spre v&sta de un an. La noi in p 5 o parte din medici. se pot procura in toate lunile anului. Acfionhd prea iute sau cu asprime. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea.Pentru a evita astfel de situapi. (Vezi pag. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. nu au crize de agitatie. cfnd el pare rnai satisfkut. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. Trecerea la 5 mese.4 ore. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. nu au colici. maturatia neuropsihic5.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. dup5 fiecare mas%. refuz5 adesea suzeta. fructe de p2dure etc. majoritatea copiilor renun@ la suzea. cearta. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. [lent sau rapid). omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). evitfndu-se mijloacele brutale. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. batjocura. mama nu va face nimic. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). h astfel de situatii. agitati. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. pentru a-1 calma pe "micul tiran". ins5. La al+i. ironia. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. Se va proceda gradat. h funcfie de sezon qilsau regiune. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . in caz contrar. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. 144. Unii. rnai ales fetitele. piersici. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. At5ta timp cft sugarul este m u l w t .1). Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme.

Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. lips5 de pofti de mbncare. Pre-Humana). la nevoie. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. i . comprese reci. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a .dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. riicit brusc ~i piistrat la frigider. se va folosi lapte degresat (I$%). Nutricare special etc. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. Dac5. Beba. supturi cu intreruperi). inapetenfii). Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. Fiecare biberon se va pregiiti. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. nelini~te. In prima zi se introduc la una din mese.rani este integral (35% gr5simi). folosirii adaosurilor. indembnare etc. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. vksiituri. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. laptele nu mai trebuie diluat. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu.) sau de durat5 (Milupa 1. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . sugarul va fi complet izolat de mam5. printre altele. Milumil 1 etc. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. va reduce consumul de lichide. mensurile vor fi rase cu cutitul. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. Mama se resimte rnai pufin. inainte de supt. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. fkii incidente majore. nu se taseaz5. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. in biberon apar bii~icide spumii. calm. Laptele procurat direct de la @.ia art$ciala'. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. pbnii se inlocuie~te respectiv5. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. Humana baby fit. Re-Beba. Nu se crevte concentrafia. Remedia. refuzbnd biberonul. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. Este mult mai pufin costisitoare. Aptamill.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. Morinaga. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. .medicul poate indica un tratament hormonal. 30 ml din unul din preparatele de mai sus.mama va pune comprese reci pe s h i . Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. Obi~nuirea sugarului cu biberonul.). Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. deoarece mama are din ce in . de fiecare dat5 inainte de folosire. prelungirea duratei alimentafiei naturale.se va intrerupe punerea la sbn. Se constat5 cii in a 2-a . Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. pe cbt posibil. Nan.). Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). dac5 este posibil. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. ce rnai pufin lapte. agitafie. A1imenta. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. in aceasd lung sugarul suge cu putere. . temperatura laptelui constanti la toate mesele. uneori cu liicomie. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. in mod intermitent.Nutrilon premium. trebuie fiert imediat. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. cu o "formul5" de lapte (Similac.

cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). piin3 mama capat5 ulei indemiinare. cocoloa~e. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. in lips%.cu o lingurs. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. in prezent. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. o parte ap8. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice.orez. Cu v&sta. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. n Aqadar. frigider.). printre altele. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. porumb qilsau tapioca. zarzamturi. Cum se prega'te~te.5 g% ulei (floarea-soarelui. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. zahiml qi Bina se fierb impreunri. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. porumb) qi 1. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i.). predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Uleiul se pune la sfkqit. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. Pe de altA parte. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. De asemenea. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. sucul de fructe. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. Ultimele au rolul. pentru c3 rnicrobii se inmultesc.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese.f%na de cereale (orez sau porumb). fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. care se pastreazs in frigider.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Diversiflcarea alirnentafiei. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. La inceput. porumb). pregstite din timp. focui s i fie moale. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). a altor nutrimente (fructe. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. In spe@laptele preparat. Laptele. De aceea se foloseqte cu prudent%. aragaz etc. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. came etc. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. o mensurs. Nest16 etc. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare.5%0 grgsimi). Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. Hrana sugarului. mas5. sugarul are nevoie qi de alte substante. cratip rnai mica un tel. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. & general. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). h special vitamine.

bine destins. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. La noi in m i . zmeuri. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. El se @ne singur. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . impresioneazi pe unele mame. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. banane). dar cu o curburi a spatelui. tinand capul aproape vertical. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). fie cu biberonul.de cipquni. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. este de 140-175 g. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. Se administreazi fie cu lingurifa. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. Din cele observate la noi in far5. caise. pere. Tine capul pe linia medianit. ci de uniformitate in alimentatie). citricele. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). . tomate. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. chiar de struguri sau pere. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). in mod coordonat. Sucurile de cireve. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. inainte de preparare. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. rar 3 cm. Degetele de la miiini sunt deschise. cand este purtat in brafe. in strat subfire. a) Culcat pe spate. fiind alergogen. pentru distrugerea insectelor). la cei cu tendinti la diaree: merele. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. afinele. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. piersici. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc.uvor sprijinit de un umiir . Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. merele. eriteme). colici. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. morcovii. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. Participi la manevra de ridicare. c) anotimpul. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. Autorii americani contraindid sucul de portocale. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. eritem fesier intens). de obicei din grupul parationului. care au o cantitate rnai mare de fier. tomatele. ca o c o c o a ~ i care . intr-o strecuritoare care se scufundi. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. pentru ciiteva secunde. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . struguri sunt rnai laxative. Creqterea in lungime este de 2. h) confinutul in vitamine. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. prune. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . respectiv 600-750 g pe lung.pentru o durati scurt2 de timp. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. tifonul. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. Morcovii. viqine. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete.apoi la pulpa de banane. La sugarul alimentat natural. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). coacize. scaune moi.

va inviita . il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. il repetii. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. Observii. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. 3. devine lini~tit atent. F'rive~te. Contactul social. vocea mamei. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. "a" sau care s e a m h i cu "u". acest progres apare rnai tfirziu.6 . incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. in sus ~iin jos. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. dar de cele rnai multe ori. genunchii sunt incii in flexie. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. cgdura ~i compresiunea corpului. inclinate in afarii. Fig. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. Membrele inferioare se mi@ mult. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. aceasta constituie un stimul important. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. d) Ajezatpe burta'. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. e) A~ezatpe spate. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. la sdnga. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. pedalrind. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. Limbajul. Fig. Vederea . Sugarul devine atent la zgoinote. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului.Mama $i copitul de sunete ~ i . Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. ~i mamii). Poate fi lini~tit vorbit. fixate in fa@. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. "s" ori englezescul "th". mdngfiieri. se rnai uit5 intermitent cruci~. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. cu genunchii usor indoiti. Se bucurii de propriu-i "ciripit". in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. insii. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). 3. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. muzicii). Rfide zgomotos cfind este gfidilat.A~ezat burt5. Se intoarce spre sursa de zgomote.yi mi~carea globilor oculari. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. neintentionat. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. Apucarea. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei.7 .Culcat pe spate. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. i i dii drumul indmpliitor. mfingfiieri pe frunte). "f'. Recunoa~te pe mamii. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Sugarul poate apuca un obiect. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. dupii sentimentele pe care le exprimii. care devin organ de cunoqtere. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. Modularea vocii este bine diferentiat5. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. Personalitatea sugarului se dezvoltii. h g u r e ~ t echiuie spontan. observfind-o si gfingurind de multe ori. care are o bun5 mobilitate. c g . pedaleazii alternant. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. Sugarul se joacii cu sunetele.

unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare.). nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. sugarul devine o mic8 personalitate. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. Abaterile de la mediu sunt. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. dupi siptimiini de incercare. f i r i diversificare. regula ~inu excepfia. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. in ultimul timp. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. de fapt. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. plimbare etc. Dupi cum am rnai spus. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp.4. pe de alti parte. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. daci nu li s-ar atrage atentia. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. aSa cum am mai spus. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere.8 A. $i toati viafa va fi astfel. usor de imbricat. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. Particip5 la baia zilnici. De asemenea. 3.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. inc2t le consider5 de la sine infelese. temperaturi sau prilej (stat in casi. Cu numeroase incerciki. Dupci vdrsta de 3-4 luni. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. fnfciFatulsugarului mare. . Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. cu mkirni corespunzitoare. progresele sugarului par at2t de simple. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". va incerca si-1 cunoasci. c h d sugarul incepe sii pedaleze. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. 3. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. durabile ~i adaptate la sezon. Pe de o parte. Pentru un adult. se schimba tehnica de infiqat.si-l fini in brafe. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. La scurt timp dupi naStere. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. care are loc continuu. Fig. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. deoarece corpul lui.

Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. foqtii prematuri. de brei. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. pentru inceput. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. Preferi uniformitatea! La multi sugari. in afari Be mere $i de banane. banane). Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). anason etc. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. fini. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe .) sau in formulele folosite anterior (Similac. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta.junile (urticarie). La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . pe Iiing3 lapte. determini aparitia de scaune mai moi. toate fructele. coacize.a una din mesele de lapte. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. altfel. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. pepenii qi cireqele. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. Dintre zarzavaturi. Sugarul a dobindit capacitatea I L. mentin tot 6 mese in 24 de ore. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. De asemenea. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. banane). la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc.). cu La inceput. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. piersici. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. Nutrilon plus etc. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. Se pot da Er3 nici o teami. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. banane. La sugarii debili. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. se . Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. De aceea. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. . strugurii (diaree) $i cip. in afar5 de mere care se rad. Nan etc.. zmeurk &ne. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). mere sau banane. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. c) Di~er~iJicarea alimentafiei.mere rase sau banane. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. De obicei insi. caise. Se da' inaintea mesei propriu-zise. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. Cu piudenti se pot da perele. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. Din practici.mil 2. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. nu se indulce~te sirop de zahir. a ) Numa'rul meselor. la nevoie.). dts consiste~tta ciulamalei. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. dar sunt rnai scumpe. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. fragi. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit.

Mama se poate aqtepta ca. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . apoi vi cartof). De asemenea.8 B . capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. Zarzavaturile aduc vitamine. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. la inceput. 3.fn plus. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. . ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5.zahr. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. 2 . gradului de maturalie a sugarului.3. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . amestec de cereale 1.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. Fig.) de a le inghiti $i digera.

came.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). se va constata. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. legume. fructe. piure de zarzavat. Daci se d i sugarului sansa de a . cind va f mai mare.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. deoarece confin pectine . alimentar qi acest lucru va fi respectat.care combat diareea . 1985. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. Nu intimplitor.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Trecerea se va face treptat. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. Daci apa scade prea mult. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului.: Manual of Pediatric Nutrition.8 B $i 3. se spa15 si se curifi bine.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie.8 C .Introducerea alimentelor solide la sugar. 2-3 cartofi. Deci.. Brown and Co. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. Elvetia etc. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. came ~i ou. se completeazi mereu. La . Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. Little. 3. 1 ridicini de p5trunje1. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie.Mama $I capiluf Fig. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate. 1 Dup5 Frarnkelts D. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. Joiies E. pentru a nu fierbe in sec.. Boston.

foi verzi). in traditia romiineasc5. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. 3. alterate. telin5 sau pistiirnac).3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. sau cereale fir2 gluten (orez).2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi.8 C pag. Cumpirarea alimentelor. boabe de maz&-e verde.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator.112 . Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. Se spali bine. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. Este bine s i se faci. ceapi. fn siptimsna a treia. eventual ~i cartofi .1.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. de obicei. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. Carnea se fierbe si se mixeazi. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. zb&cite. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. d u p i aceea. 150. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig.eventual 1 . dovlecei. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. pitate. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. pe ciit posibil.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . . Carnea procurat5 (proaspiti. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. .4 . in prima zi se va adiuga un sfert. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii). tomate. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. Se folosesc numai o u i proaspete. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. morcovi. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine.113 api de fierbere . albiturii. Ulterior. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. gulii.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. La inceput carnea se fierbe separat. din doui in doui zile. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul").2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten.112 morcovi trecufi prin sits. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . .112 . Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome.112 a p i de fierbere . sau ulei. care sunt toxice!). in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314).

inainte de folosire. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. se d i fluidi. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. in loc de came se poate da peqte. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. spanacul). Vegheati ca intreaga familie si-si spele. inainte de folosire. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. rnai ales masa de lucru. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. zahiir etc. Pentru ca sugarul s i primeasci supa.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. ceea ce este de preferat. la 4-5 luni. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. de asemenea. fasolea verde. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). Apoi se d i sugarului respectiv. GBleata ("pubela") se fine curatB. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. La inceput. ci numai carnea. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. La inceput. indeosebi laptele de vaci. O d a t i dezghefati trebuie folositi. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. din otel sau emailate. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. carnea $i ouile. Preparare. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. sfirsmate cu furculifa. morcovii) sau congelate (dovleceii. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile.) vor fi tot timpul acoperite. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. psine. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. spilarea msinilor este obligatorie. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. . ficatul de giinB. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. ea se poate "drege" la inceput. iar spre 89 luni ca o pasti. capacele de lemn pentm t%at (carne. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. Se prefers camea "albi" (dc giini). conopida. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. pe timp de iarni. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). la 6-7 luni se prepari ca o cremi. mazirea. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Se aleg morcovi rnai tineri. tapioca). pistrate corect (cartofii. in general. porumb.

nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk .studiafi compozilia indicatii pe etichet5. Se prefer. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. le amestecafi inainte de folosire. Masa de la priinz. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. odati cu vksta. Nutrilon plus. de ciiteva ori pe siiptkiinii. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. .) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). dupii acest interval se aruncii. sare.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. Predispune la obezitate. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. acestea. dentifiei $i cre~terii. . o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. un sfert de linguritii de ulei. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. dup5 care i se poate oferi siinul. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii).verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. . s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). Beba. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul.borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. Evitafi sucurile de fructe concentrate. repetiim. Guigoz 2. . in locul apei se poate da suc de fructe diluat.). Prcinz: 1 20. Gustare: incii un biberon d e lapte. . dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. minerale ~i vitamine. Nu este necesarii incii "supa". Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Unele confin substanfe care le ingroa~ii. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. La sfiir~it de suc fructe diluat.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. cartofi etc. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. ins. care au te efecte nefaste asupra apetitului. Nativa 2. pulp. porumb) .atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume".verificafi data expiriirii. La cei hriinifi artificial. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan.. Humana 2. amidon sau glutamat. Unii sugari accept. Trebuie ins. 153 . de legume se poate da ~i rnai rar.). biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. miere sau zaharinii. miere. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult.~: 180 ml lapte ("de durag'. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. De altfel. la una din ele se vor da fructe. Ora 10: nimic sau fructe (suc. . sau adaptat (Similac etc. rnai bine untul. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. este pudtoare de infecfii). Nan etc.

Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare.9). Motricitatea generala'. cu toate degetele. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. genunchii pot fi bine i n m i . greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. acum deschise. b b) A~ezatpe u d . Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. Spre sfilrvitul lunii a V-a. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. Bazinul este aplicat pe planul patului. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. ciind cu celQalt. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. . i n c i cu sangicie. dand impresia c i face "'puntea". in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare.10 . Lungimea. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. sugarul. in ultima luni a crescut cu 2 cm. in timp ce este ridicat. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. fi d i drumul singur. 3. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. dar il tine bine striins. 3. Se pivoteazi pe un singur brat. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. sugarul ivi tine bine capul.10). in timp ce ridici vezutul. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. culcat pe spate. ridic3 singur capul de pe planul patului. cu capul ridicat pan3 la 90". Stilnd culcat. 3. Dimpotrivi. membrele inferioare se intind. il scuturk il izbevte de gratiile patului. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. Fig. S d in pozitie simetrici. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile.9 .Dup5 4 luni.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). controleaz3 bine mi~c5rile capului. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. 3. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. Schiteazi tilrilrea. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. Fig.

Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). genunchii sunt flectafi. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol.Reactie de pozitie. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. Vorbe~te singur.11. B . sustinut de subsuoara' (axile). f) Reacfii de pozifie.11. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. "fredoneaz5". Fig. indoaie qi intinde genunchii. in orice pozifie. e) Ridicarea tn picioare. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. Dac5 nu i se dau jucgrii. 3. . satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. iar gleznele sunt mobile. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera.piiturica. fntinde m2na spre o juckie. MotricitateaJna' si apucarea. juciirii din cauciuc. 11 a qi 6). Sunetele emise sunt tot guturale. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. c3m5qufa. incepe stabilitatea trunchiului. Tinut de umeri. foarte probabil. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. intinde brafele inainte pentru a se sprijini.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. 3. Spatele nu este drept. Guru devine un organ de cunoastere. leag5 sunetele. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. Sunt indicate: inele de plastic. se opreqte qi reincepe mereu. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). 3. C2nd mama imit5 aceste sunete. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. Limbajul. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. sugarul va morfoli. de. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. Este o modalitate de ale cunoqte. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. Fig. se apleac5 in faf5. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. marginea patului etc. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. angajeaz5 . incepe s5 emit5 silabe (da. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. Sugarul giingure~te "vocalizeazii".Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. capul se pozifioneaz5 bine. A . dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii.

miiinile. La sugarii cu tendinti la constipatie. plictiseali. loc de reacfii globale (tresruiri. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Contactul social. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. tetanos. "visitor").comparat cu altii de vksta lui . fie rnai rare qi rnai consistente. Materiile fecale se mod$ca' mult. . g2tu1. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. funcfie de organismul sugarului. iar Injurul lui s i fie liniqte. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. "leneq". Repeti propriile sunete. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. carne.s i realizeze diverse performante. aqa cum am mai spus. unii gilnguresc. "activ". pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. consistenta. de vaccin antipoliomielitic (A. Introducerea de alimente noi (fructe. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. P. picioarele. acesta s i fie calm. sugarul r2de cu hohote. Normal. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. m2nie. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc.) qi antivirusul hepatitei B. Vaccina'ri. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Nu se pot trage concluzii definitive. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. "sensibil". refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. Urina capiti un miros de amoniac. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. Materiile fecale ~i urina. daci i se vorbeqte este fericit. sentimentele se nuanteazi. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. mere. De exemplu. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. se risuceqte. fata).un fel de "conversafie". in continuare. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. care . intinde bratele qi reia vocalizele. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. teami. Eritemul fesier. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. Emite sunete nuanpte. in general rnai bine tolerate (morcovi. banane). se bucuri d e ele. Auzul ~i localizarea zgomotelor. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. tipete). Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. tuse convulsivi). sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. Baia zilnica' este obligatorie. Stimularea dezvolta'rii sugarului. se intorc in toate pwile. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate).De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. zarzavaturi. constituie o greqeal5.

imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. 1. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. Ass curn :IW m:~i sp!~. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. sZ ss "converseze'-. Lu sugurii hrcnifi urti$cial. programul zilnic.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. Kestul poate fi foiosit de crvltre . Piirintii \'or alege un obiect usor. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor.firbr.8. PI aude n 1 1 suniinc!. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. duciindu-1 ia gur& 6 . sa cunoascli Pnt2i P mod concret.~ preg5ti1-i. De 1-egill. pag. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. Portionarea esrz usoarii. R. Din fig. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'. in prezent. s5 se joace cu copilul. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). Hipp . s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5.1:i . E! trebuie. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. sli Enccrce s5-1 recupercze etc. amintirea exprrienjelo. de exemplu. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte).i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. trecute sunt aparent f5r5 importantii. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g.. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. p5tn1njel. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. predispune la carii delltare.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti.sugari. nlai t2rziu. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani.2 Fag.1 "studieze".2 pa?. . unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale.i. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 .(piurcuri si sucuri). P siiptrimiinile 1lrm5toare.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). sii-si foloscascri degetele.digeratr si eficient folosite. "fizic". care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii.-. La clistant5. sri Pngrijeascii. armonia vietii de fiimiliei.50). Dac5 suganll se satur5 c11 mai . 126 xi t i ? 3.\.-~piii mari si de adallti. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. P priveqte. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. Se col~tin~l.nu nunlai mama. P pipsie. alimentatia. n Sugarul ?I apucii P palms.8. i-econ-iand5 Rrtr c. 126). Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. Nu se adauga sare sau zahar.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5. 13 aceast3 v2rst5. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. Q ' pa?.2 lingurite mici). la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. sunt datori sli Pnvete s5 studieze.r). 3. in n schinlb. Treptat. o jucrrie. s5 cunoascii.re:~lc ivezi tabcilul 3. clt. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. alimentati nunlai la siin p2ni I .. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. in rea!itate.5. cle co~ltil~uli~.plistiirnac. zarzavaturile. De aceea crwbiipcirinyi.ictrti. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. s5-1 azvirle.5. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. n sau Produscle Ecbelac.

10 lingurife de ulei. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. mere. ulei. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. Ficatul are un confinut ridicat de fier. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. spanac. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. tomate. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate.poqii mai mici. gulie. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. sau D. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. cereale). daci nu s-a realizat in luna a 5-a. Ulterior. ceapi. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. conopidi. a c k i tetini are orificii liirgite.). de consistenla ciulamalei. Prohlema anemiei feriprive. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. carne. Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. fiola respectivi se poate da pe guri. Este important insi ca foarte cur2nd. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). alimentele nu se incilzesc in borcan. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. de 200 000 u. Se poate da yi peyte "slab".soarelui. ci le impwifi in poqii mici. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. mazire verde fini. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). pentru c i alimentele fierb repede.). Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. fructe tropicale etc. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Prevenirea cariilor denture.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. La !ara'. fir2 completare cu biberonul cu lapte. i. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. anason. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. indeosebi. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). Mierea de albine. varzi de Bruxelles (verziyoari). . s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. predispune la c a i i dentare. in timp ce se incilzeyte. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. fructe yi zarzavaturi). din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". La aceasti vilrsd. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea.

.

il intoarce in i toate pwile. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. I . s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. Unii. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului").poate privi lateral. i ~ indoaie i spatele. apoi. + Fig. o scuturii cu energie. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere.fiind mai subtire . in Ulterior va mhca. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. 3. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. . in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare).1 intoarce in toate p q i l e . La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate.Susfinut de axile. 3. f&ii a obosi.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. Pozitia aceasta il bucurii. La inceputul lunii.i p o a t controls. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. 3. o tine mai mult. apucarea unui cub este precarii.sugarul il cuprinde mai bine). prinderea devine palmarii. Motricitatea Jim".13 . e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. &ii nici un sprijin. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. nu sunt umuzte de succes. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . sugarul tine m2inile in fa@. r2z2nd zgomotos. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele.ezdPld. chiar dacii este plasat intre perne. Apucii bine un inel in mhii. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. dar i ~tine bine capul. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. ridicii sus capul ~ i .13). Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. Sugarul va sta bine cdnd mu. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. qezat in acest scaun.

dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. de vocea. simfind preZenFa familiei. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. Atunci incepe sii fipe. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. miinile. sugarul se va lini~ti. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. incepind din luna a S. . tonta'familia il va clzema cu ace1a. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). pe miisurii ce se dezvolt5. olfactive (de miros). ee. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. auditive. decepfionat. sugarul capstii coiz. il chemati cu prenumele siiu. intrebati-1 unde sunt fratii. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere.asea. sever. apoi i$i reia incerciirile. agitii bratele. goo. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. la inEsat. Contuctul social. mingiiat. ge-ge). la baie. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. decepfiile. in aceastli ultimii eventualitate.14 . vii cnnoaste si recunoavte fafa. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. miinilor si picioarelor sale. Dupii succes se agitii. la micii distant5 de m2n2. cald etc. avanseazii putin pe burtii si. de mama sa. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. dee. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". scoate tipete triumfale. de ceilalti membri ai familiei. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. incearcii sii se apropie de ea. La inceput stringe bine juciiria. cutanate (de pipiiit.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. bunicii.i ceea ce nu era el. oo. isi cheamii mama "pe limba lui". Deosebe~te tonul cald. jucgrioara cade. Unele senzatii mai . moduldnd tonul vocii.iprenume. durere. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. s2nii. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@.Ekolutia Iuncliei de apucare. rece. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. ea ii va fi striiinii. 3. incearcii sii se deplaseze. De refinut cii sugarul uitii repede. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. ca si cind ar prinde-o de la distanfii.tiinfu de sine. reuvevte sii apuce obiectul dorit. tresaltii de bucurie. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. dupii mai multe incerc&i. surorile. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. "pa-pa7'. Totu~i. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. ghe-ghe. Limbajul. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. Treptat. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. "ma-ma pa-pii". el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur.). Pufin cite pufin. driigiistos de cel ferm.

Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. in i prezenta mamei. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. le regise~te. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. iarna. ajutorul p&intilor. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. mai de dimineat5 ~i spre seari. s i repetati acelea~i jocuri.~perfections functia i motorie. Prive~te orice in jur. . spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. durnneavoastri. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. s i vorbeasci nimeni cu ei. le pipiie. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. Rezulti c i dezvoltarea psihici. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. rotatia se imbuniti{e~te. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. se mi@ rnai mult. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. La aceasti vhsti. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. ca mami. . echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. Este obligatoriu ca tatid s i . atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. s i se "intretin5" cu el. Astfel in jocul cu copilul. le apuci. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Vederea. Auzul. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. Aude sunetele proprii ~i le repeti. Urmire~te orice. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. de program "de via@''. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . Sugarii lisati in pat tot timpul. si-1 scoati la aer. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. De aceea. s i i-1 dati. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. Coordonarea mhi-ochi este buni. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. Persoanele care vorbesc tare il sperie. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. Nu rnai are strabism. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii.. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. sunteti figura mereu regisiti. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. s i i-1 luati din nou. cu toate c i au o inteligenti normali. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. vocea mereu auziti. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci.' Din interiorul corpului. Controlul capului este bun. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. Prin persoanele din preajma lui. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . se dezvolti rnai greu. s i . maturarea simturilor.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. le vede. in diferite planuri. In familiile in care rnai sunt copii. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. putin cfite putin. daci-i vorbe~te. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. indeosebi a1 mamei. prin balansarea ciruciorului. le scapi. contactul social. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare.

Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. ci si vorbind pe "limba lui". in apropierea lor. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. . ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. televizo~~ deschis etc. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. va f i Ecutii rnai spre searii. pentru a se evita accidentele (fractuii. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. musafiri in propria familie. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. Dac5 timpul este favorabil. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn.sunt Ecute cu un anumit scop. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. in timpul ingrijirii sugarului in pat. Patzil. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. bineinteles nu pentru a merge. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. dar .Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. bunicii sau frafii mai mari. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. vizite in alte familii. eventual. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. strigiind si chiuind de bucurie. Somnul. cgnd este mai r5coare. 3. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5.6. S-a obisnuit sii miingnce bine. strangulare). Baia devine un prilej de bucurie. s5 se agite. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. sii bea putin ceai. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. e ) Baia general5 se va face zilnic. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. prefers r desigur societatea lor. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur.in general . dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. eventual i se va da biberonul. s5 se m i ~ t in voie. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate.). pentru a nu-1 zg%a pe sugar. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat.

Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. dar se qtie c6 orice inceput este greu. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. pag. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. rag. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. 3. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. dac6 sugarul creqte bine. Cu timpul. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. obiectele din jur. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. Milumil2. cu gust plgcut. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. pasiire. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat.. La sfiiqitul lunii a 7-a. cu miros urdtl.8. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. . 126 ~i fig. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. in general. fierte impreun5. Nutrilon plus. dextrin-malted. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. carne. deqi ar putea s6 le mestece. gr6simea de la qunc6).formule"). Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. gdsc6. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. La pireul de zarzavat. apoi vor creqte la 200-220 g. zarzavaturile se toac6 &nt.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". pentru a le suge qi a le morfoli. atunci c h d ii ies dintii. Mai W u . g2lbenuq de ou. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. fap. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. urm6torul meniu: . sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. . C pag. &6 sau cu adaosuri (glucozii. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). se vor da 2-3 supturi (dirnineap. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti.4-4% e s i m i . deoarece aceasta se diger6 rnai greu. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. p h l . Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. Dup6 piirerea noastr6. Alimente consisteate. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. La inceput iqi va murdiki p miiinile. =nuri de cereale. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. vitamine). la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. sugarid va avea. prin came qi giilbenuq de ou. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. 150).2. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. La pr&la nevoie. fn conditii normale. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. Nativa 2 etc.

.

de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. fie pe bu&i (mai ales). Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. . acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Dupii ce le apucii. ta-ta. "ca racul"). Mlinile se unesc pe linia medianii. in cadrul tentativelor de deplasare. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). glezne). volduri. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. dacii el aratii cii nu B face pliicere. Adesea. Contactul social. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. pa-pa. dar predominii incii apucarea de tip palmar. pe c h d la al* ea este izbitoare. Emite sunete nuanfate. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. repeti vi modificii sunete. indoaie vi . tdrdrea. Imitii. Se intoarce spre sursa zgomotului. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". Reacfiile sunt de pliicere. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. care i-a %cut recent o injecfie. plhge cu disperare. La aceasti vfirsti. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. uneori de chiote. Este bine sii se respecte aceste sentimente. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. "de-a buvilea". unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Din orice pozifie. Imitii zgomote din afarii. de pe burti pe spate. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. Fie cii este avezat pe spate. Privirea incepe sii fie "griiitoare". Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii.Mama # copilul d) Rota*. in "patru labe" qi "Tn picioare". Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. adicii prin bucurie sau disconfort. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Se joacii cu mginile qi picioarele. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. Se observii o bung capacitate de extensie. pe ambele. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. Limbajul. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). "mersul"de-a buqilea. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. Motricitatea find. Aude vi repetii sunetele proprii. Apucarea. Fa@ de strGni este rezervat. se insotesc de bucurie. Auzul. ma-ma. se bucurii de imaginea lui din oglindii. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. reacfionhd corespunziitor. care este o rotafie in jurul unui ax. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie.

in continuare. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. se va folosi sacul de dormit. griiunfe. baia este o pliicere pentru sugari. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. Sugarul va fi liisat. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. care sperie pe unii sugari. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare.7. La aceastii varstii.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. medicamente) . sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. biiuturi alcoolice. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. fierul de c5lcat incins. in timpul noptii. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. zilnic.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros.Calitatea recepfiilor vizuale. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. Prin progresele motorii. bile. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. Rar se uitii cruci~. cand prive~te lateral. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. cu calm. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. dacii stii nesprijinit pe Sezut. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. Din luna a VII-a. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. insecticide. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. cosmetice. Al@ise trezesc. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. fiind incii nevoie de sprijin. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. riiceli. Dupii piirerea noastrii. 3. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. fn concluzie. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. Dacii se face cu indembare. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. Pentru a nu-i fi prea cald. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". de pe o parte pe alta. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. se intoarce din ce in ce mai bine. "cad" dupii 1-2 minute. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul.

el va fi tentat s5 se ridice in picioare. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . d a d prefer%. compot de mere. conopid2. papana~i. gulii etc. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). vitamine. in principiu. se pot da fructe proaspete fierte. Nestle. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. De asemenea. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. cereale. Seara. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . p a t e opi2-i.) de la f m e ca Hipp. c o m p t de gutui. Multe mame se nelini~tesc. . scaune moi ~i urlt rnirositoare. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. Milupa etc. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. Poate fi luat in brate sau. Fructe conservate. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. Nan. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. fasole verde. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. banane. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti.gSlu~ti. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. va fi ajutat s-o f a d . pasd de mere. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. iar d a d se dau fructe. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii.budinci. ins%. Dimineata sugarul va primi un biberon.) la sugarii care au aceasd tending.Milchbrei). shivite ~ i la nevoie. Gustarea de dup2-amiaz2. h practic5. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. agitajie etc. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. D a d sugarul este avezat pe podea. de preferat cu lapte simplu sau. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). indulcite cu sirop de zahk. Nuhilon plus. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. singur din biberon. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. pasd de mgceve. fiind nedigerabile.h a t i sau cu cereale instant. familiile instikite. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. mazke verde. mama va sta 1 h g 5el. fructe tropicale etc. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. poate fi l5sat s5 bea singur. mobilierul se va reduce la minimum. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. fn lunile urmgtoare. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. . Humana 2. periqoare.Mama gi q i f u l la distant5 de ei.facultativ. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi.

devin anemici. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. Fructele. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. aSa c5 sugarii. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . trunchiul ~i membrele inferioare. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. i ~ controleaz5 bine capul. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. iar la fete 7 8008 000 g. minant in meniul zilnic a1 sugarului.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. 3. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. vitamine. cre~tere) este laptele. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. Din pozifia "pe bud?'. fete = 67 cm.17 . siruri minerale. nici un sprijin. Perimetrul cranian = 43-44 cm. Motricitatea generala'. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. metabolism. care contribuie la formarea globulelor roqii. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. excrefie. proteine).17). constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. glucide. i ~ i i intinde bine braiele. 3. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. glucide. b) Aqezat pe burta'. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. a) Culcatpe spate. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . Lungimea medie: biiefi = 69 cm. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. Nu este un motiv de alarms. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". Sugarul crevte cu 400-500 g. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. . Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. cu sau mii adaosuri). In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. care nu le primesc din diferite motive.

Motricitatea fin& Apucarea. Descoper5 sliibiciunile p. de asemenea. Nu este le arunc5. "mama". Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. a) Limbajul. cu u$oar5balansare. nerWare sau chiar de m h i e . Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. intr-un fotoliu burt5. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Pronun@ primele bisilabe. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. picioare. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. nesigur. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). fn schimb. b . apucare al mpilor se menfine.18 . cu baz5 mare de susfinere. diferite materiale. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. Pipiiie $i atinge obiecte. ca: "tata". pe care il fixali mama renun@ la joc.a. linhd "dada". Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. 3. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. apoi st5 in aceasti4 pozifie. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. PC). el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. Se mivc5 in jurul picioarele. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. "cu adres5" nu este departe. Mi$c. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. "papa".3rilesunt bine coordonate.3rinfilor. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Primul cuyht sugarul pkjevte. Numai o mica parte din dezagreabile. fncearc5 s5 un cub.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . Se intinde s5 apuce abile.Mama copilul Fig. D5 drumul intenfionat la obiecte. podea. Instalafi-1. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. hva@ s5 cunoasca axului propriu. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. il ridic5.

apoi celelalte fiinie apropiate. ii vede faia de aproape yi de departe. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. Voind cu orice pref s i i se . Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde.t-eytein toate r planurile. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. le priveyte fafa. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. Vederea ~imi~carea globilor oculari. veghe-sornn. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . ciit yi prin excitaiii exterioare. foame-salietate. se contract5 apoi se uyureazi. ci de ceea ce aceasta face. phupl. Cunoayterea de sine. in ciiteva luni. dar f2ari grabi. automobilele. mai intiii mama lui. zgomotticere. Uneori. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. util pentru copilul mic. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. camera. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. se "concentreazii". le regbeyte impreuni cu dvs.in autobuz sau pe stradi. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. Va fi schimbat. ii d i copilului nu numai limitele personale. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. Auzul ~i localizarea sunetelor. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). scaunele sugarului sunt mai bine formate. obiectele. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. Astfel.peste umirul mamei . Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. de greutatea (greu-uyor). ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. prin alternanp zi-noapte. va putea s i le dea un nume. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. $i la acest punct mama este cea care. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". daci il atinge. scoate un chiot c h d a avut un scaun. I-a miingiiiat. obiecte mici pe care el le apuci. h plus.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. o pierde yi o regiseyte mereu. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. strizile. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. timid cu striinii. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. le pierde. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. apoi de culoarea lor yi.Astfel se exerseazi contactul social. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . activitate-repaus. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. protesteazi. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. suspicios. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. 1-a schimbat. Astfel. casele. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. intoarce capul. dar il invali s i cunoasci yi lumea. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. de consistenp (taremode). i-a vorbit yi s-a jucat cu el. se face royu la fa!& se screme. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. prin prezenia ei. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani.

se vor confectiona pernite de protectie. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. Pentru inliturarea cauzei. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). Jocurile agitate. jn conditiile unui progres normal. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. 3.~lovi capul i de perefii patului. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). fie fructe. supraingrijire a copilului. Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. . Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. eventual qi in cursul dupi-amiezii. se tiiriqte in toate psqile. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. Devine rnai activ. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. De exemplu. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. in ciiteva zile se va liniqti. pag. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi.inliture scutecul sau chilo@i murdari.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . de miqcare qi daci este suficient de obosit. Dupi masa de seari. copilul va fi pregitit de culcare. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. excesul de impresii duc la tulburiri de somn.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). daci i s-a satisficut nevoia de "societate". 126).8. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. fnca'lfa'mintea. Daci reuqeqte. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). Orizontul lui s-a l5rgit mult. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). Daci mama are talent. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . Somnul. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. nu are nevoie deloc de inciltiminte. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. sau in familie existi o stare de anxietate. Invafi s i mestece alimentele. In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. inainte de 11. fir5 asperititi.2 ore. timp de 1 Y2 . in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. jocuri liniqtite. Uleiul nu se fierbe. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati.2. in caz c i se introduce de abia acum. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. incearci s i stea in picioare. mesei de seari qi a1 culc%ii. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. Laptele de vaci se d i integral. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3.

piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. calitate). Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. in mod obi~nuit. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. Dac2 un sugar are un plus de greutate.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. Acevtia au inviifat s5 se . i Nu-1 dojenifi vi. Gustiirile vor fi constituite din fructe. qi copilul rnai mare. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". untul. dulciurile. cu "tonus" muscular bun. comportament emofional etc. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. Sugarii cu greutate prea mare. incep s5 pllng5. imbolniiviri. dupii ce stau pufin in picioare. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. annonic conformat. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. in loc de cereale se incearcii griqul. la un sugar mare. Unii copii. La sfsvit se va da zeamii de compot. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. pe~tele slab. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. ficatul (pasiire. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. sarea. Foarte des.de lungime vi de alimentafie (cantitate. stiiin qezut. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. este numai un mod de a . nu. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. giilbenuvul de ou. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. vifel). in aceastii lunii. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). de fructe sau apii fiartd vi riiciti. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. rnai consistente. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. Nu credeli cii nu-i place. fulgi de porumb. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. de m 2 . sucuri). iaurt sau chiar un biberon de lapte. culoarea sau consistenfa sa. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. dezvoltarea psihomotorie. inaintea unui aliment nou prin aspectul. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. unui aport excesiv de calorii. ci vi de tipul constitufional. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . dar cu lungime rnai mare. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. cu brlnzii de vaci. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". de exemplu de gratiile patului. de oviiz sau de tapioca. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. in nici un caz. dimpotrivii. de fructe sau de legume. Motricitatea generala'. sugarii gravi. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. nu". creierul. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. in general de cartofi $i/sau morcovi. dlnd indicafii amiinunfite de regim. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. Ca qi adultul. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci.~exprima mirarea. contact social.

Din orice pozifie se afliih echilibru. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. . Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. apoi incep jocul de la capiit. Limbajul. poate folosi degetul ariidtor. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. bile.ridice. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Normal. C h d i se trezeqte. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. i. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. incepe sii vorbeascii goptit. ins&. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat.intinde m h a pentru a apuca obiecte. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. La trezirea din somn. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. sugarul este vesel qi activ. se continuii profilaxia. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). Striiinii sunt priviti cu rezervii. &ii nici un s o p . Somboane). nu-1 supraingrijiti. b) La noi in Wii. Se joacii cu mginile. picioarele qi. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit.T vorbeqte. "guturai". Contactul social p comportamentul emotional. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. In timpul zilei. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. Pentru a atinge unele obiecte. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. nu-i va rnai fi teamii.9. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. In general.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. sunt mulfumiti. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. in timp ce in alte @n. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. perioadele de somn devin rnai scurte. inclusiv in afara sferei lui de acfiune.intregu1 siiu corp. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. dozele fiind fixate de medic. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. Reactia dispare in 1-5 zile. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. care pot surveni rnai &iu. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. 3. Se va combate febra qi agitafia. mama fl ia in bra@. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. atentie qi calm din partea piirinfilor. iqi moduleazii vocea. Motricitatea find. Nu-1 comparati cu alti sugari. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). ap o sin@ dat& dar mai prelungit. dacii este alimentat corect. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. Adoarme relativ repede.). Uneori. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. dar rnai ales de dragoste. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice.

3 pag. copilul va "pierde pe drum". 127 Majoritatea sugarilor prefer. Practic. alimentafia din ceaqcii sau pahar.fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . chiar pentru alimente pasate.came .sau omleti .5 unt cu miimiiliguF gustare: . recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. in continuare biberonul.fie un ou (fiert tare.pireu de legume variate sau de cartofi.sau paste Gnoase fine. brhz.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou .sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). care dispare de la sine dupii cAtva timp.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. iaurt.2 pag.fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.2 $i 3. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . multor sugari nu le mai place' laptele. 3. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.priijiturti de casti seara: . simplu sau cu fain. Se va incerca.banana sau mere rase .carne (vita. orez. sau paste fiinoase fine . fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale).sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate .fie un biberon cu M m l lapte de continuare .sau i a m biscu* cu gem .) .1. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: .apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . TABELUL 3 . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni.lapte + adaosuri . sau topitli) . 2.lapte ~itsau derivate de lapte .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte .sau un biberon de lapte .fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . 126 $i 3. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte. In prima perioadii. cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.sau iaurt cu biscuiti . budinck c h e ~ etc.Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.compot de fructe si%hate gustare: . miel) sau pevte slab .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii.intre mese se poate da suc de fmcte sau .2 pag. ciu- ~ 7 : k t i de vaci. in mare parte la menu-ul familiei. De asemenea. .fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . 115. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: . fulgi).sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .Iln biberon de lavte . mtimtiliguta.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . Este o parte din procesul de inv3tare.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii. de cereale . turnhd in pahar o cantitate micii. pastire.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .br2nza (de vaci. Spre sf2r~itul primului an de via@.

Motricitateafina'. in timp ce al~ii (mai putini. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig.20). Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. b) Statul in sezut. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. Nu se inregistreazii progrese remarcabile.b . fn general. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. 3. c) Ridicarea in picioare. Fig. apuc4ndu-se de gratiile patului. Somnul. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat.19 .). cu o miqcare grafioasii. Fig.a. se sprijinii in fa@.lateral qi In spate cu usuring. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. de calm qi de securitate. 21). Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. Cuvintele sunt fZuii adresii. ca intr-o pens&. . Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. meqtequguri etc.21 . judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. se va aviza medicul. Fig. 3. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. 3. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). mai devreme sau mai tiirziu.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". se rostogole$te. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. 3. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. 3. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5.20 . cu echilibru bun. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. 3. fncepilnd cu aceastii vArst5.

mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Fig. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. Olifa.echilibrafi. mereu aceleaqi. Aqa cum s-a amintit mai sus. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. 3. fn schimb. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. pediatrii. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. controlul sfincterului ani. degetele qi urechile.10. Normal. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. 3. Copilul nu trebuie certat. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). q a cum iqi pipiie. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. Biiiefii. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii.22 . va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. pozifia de stat pe vine".23).La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. prin comportamentul pirinfilor. 3. trecerea la o alimentafie . copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. 3. Fig. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). de exemplu. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. Concomitent. fn plus. atunci ~ 2 n are succes. Formarea deprinderii de a fi curat. va deschide un robinet de apii. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. Or. "Jocul" cu organele genitale.23 . s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . calmi. cu a d t va fi rnai bine. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. in special.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

apoi in sus.33 . 3. Fig. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). de Fig.32 . 3. 3. 3. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. apoi culcat . 3. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. Duce bralele lateral pe llng5 cap. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului. 185 .31 .Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor. Apoi se aduc in fala. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap.30 .Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. incet la loc. b . Fig.34 .a.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. Fig.Tractiune din pozilia culcat pe spate.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig.

Fig.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Se va vorbi tot timpul cu sugarul.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. care a inceput sti umble in patru labe. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. pentru a nu rlci. Brafele se dep&e& lateral. 3. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). Se va hcepe cu cele mai simple. dupl care se poate face o micl pauzl. Fig.36 .Mersul in picioare cu bra~ele intinse.35 . Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni).chiar efectuati de cadre de specialitate. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. copilul va participa "activ". motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. Dupl clteva qedinte. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. . deaarece sugarul se miqcl qi singur. Fig. Aceasti durati nu va fi depgqit5. p&$e$te fie pe vlrfuri. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute. 3.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). 3. prin exercitiile sistematic efectuate.37 . hcurajiindu-1. Fig. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. 3. h aceeaqi secveng.38 . gimnastica va fi indrumatl sau. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. fie aplickd ambele plante. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale.

Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. bucurie. risckd s2 se sufoce (fig. solnife. orice juciirii care nu se pot spgla. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). cufite). Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". "juciirii" pe care copilul le poate inhala. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. Apuc5 obiecte. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. befe. Cu multg plgcere. animale care c2nti. obiecte t%oase sau ascufite (ace. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. In leggturg cu sensul jocului. Perseverenfa. oricdt de emetic ar pgrea inchise. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. ci fn dreptul mdinilor sugarului. mgrimea qi materialul).Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. fiind tot atdt de important pentru copil. ca qi munca pentru adult. fncg din luna a 11-a. fntre luna a 11-a qi a IV-a. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. precum qi juciirii adecvate. cuie. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. ii fac plgcere. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. le pipgie. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. fn casg. cutii bine fnchise.). cuburi. greblg. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. fi plac unele obiecte mari. rulmenfi de metal.39). latura formativ5 a jocului. care sg-i ofere satisfacfii sporite. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Cuburile compacte sau goale. . Juca'rii adecvate sugarului. Sezdnd. le strdnge in mdini. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. La aceasti vkstg. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. Perioada 2-4 luni. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. fn general. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. flacoane sau sticle cu medicamente. au apgrut numeroase teorii. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. de o sfoars. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. o rgfuqcg. A Perioada 9-12 Zuni. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. bile de sticlg. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. lingurife). seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. 3. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. sgngtos. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. ggleatg etc. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. dar nu deasupra nasului. jucdndu-se pe rand cu ele.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. Astfel. La un an. cu animale frumos colorate. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. Incep sg-1 intereseze cQile simple. mai ales in orele de dupg amiazg. nasturi. furculife.13. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. Perioada 4-9 Zuni. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului.

3. ducgnd la sufocare) (fig. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. 33. substante de uz casnic. la o anurnitii or8 din zi. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. de acum incolo. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig.41). asa cum se obisnuieste in unele familii.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. bilele ajung la dispozifia copilului.35 .3. potential toxice (detergenti. Fig. jocul este permis.3. nu-i vor biiga nimic in gur5. pungi de plastic. le poate aspira pe trahee. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. o perioad5 scurtii pentru joc. biiuturi alcoolice). mobilierul va fi redus la minimum necesar. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. Accidente. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. Mai ales dup5 un an. Dacii se cumpkii juciirii.3. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. se fine seama.40 . 3.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. Rolul pdrinfilor.40).42). plnii la vhsta scolarii.41 . Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. nu-1 vor purta pe sc5ri. de elaborare si de a fi iubite. c5 un copil are nevoie. podeaua nu va fi alunecoasii. copiii nu vor avea acces la balcon.42). 3.Fig. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. Jocul cu frafii. piirinjii isi pot programa. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. Din luna a 11-a. sprijinit de mobilii. d) coji de . insecticide. care le duce la gurii.

cornuri sau buciiti mari de mere.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.Strangularea. .sau pungi de plastic .43 . actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. 3.in patul copiilor. Fig. 3. l~ Fig.Pericol de asfixie. e) perne de puf .42 .

.

Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare.4. apoi sunt domoale. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. 4. in primii 3 ani de via@ biitaia. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". Fiirii sii-qi dea seama. juciiuyi. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. nu corespund nevoilor lui naturale.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. La inceput misciirile sunt stiingace. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. prin primejdiile pe care le implicii. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic.1. vorbire etc.5-3 kg intr-un an. creqterea este rnai lentii. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. se cafjrii peste tot. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. grafioase. Ei aleargii. de sentimentul de libertate. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. indemiinare. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. sii-qi perfectioneze mersul. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. miingiiieri.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. incurajiiri. de obicei.1. el este mereu activ. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. La sfiirsitul perioadei de copil mic. cotrobiiiesc. Cu toate acestea. neindemiinatice. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Or. brutalitiitile sunt interzise. certurile. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva.1. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". joc. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. lauda. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama.).1. cu mucoase . plimbkile rnai lungi il obosesc. apucarea. Aceastii mobilitate. refuz etc. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. Dintr-o nevoie interioarii. Unii medici se ocupii. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. Mai ales la copiii vioi. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. dar absolut necesare sunt: incurajarea.2. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. treptat devin coordonate. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. Copilul mic ( 1 3ani) 4. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. copilul . b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare.

intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.70 kg (+ 1. uneori stationeazii luni intregi.fete: mediul urban = 12. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.fete: mediul urban = 14.fete: mediul urban = 93.80) mediul rural = 88.46) k .15) mediul rural = 11.urban = 78.30) . dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.biiieti: mediul urban = 13. insornniile. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.33 cm (+ 4.513cm (+ 3.42 cm (+ 3.12 cm (+ 3.051) Talie (indtime): . de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.biiieti: mediul urban = 80.biiieti: mediul urban = 86. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.28 kg (+ 1.37) .80) mediul rural = 78. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.Ol kg (+ 1.31 kg (+ 1.751) .26) mediul rural = 13. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.35 cm (+ 4.37) I Talie (iniiltime): .29) . Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .67 kg (+ 1. cu obrajii ro~ii. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.80) mediul rural = 13.50 kg (+ 1. Cifrele' de mai jos sunt orientative.34 cm (+ 3.95) mediul rural = 10.051) mediul rural = 11. privirea vie. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .02) mediul rural = 10.74 kg (+ 1. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari. diareile.82 kg (+ 1.Ol) mediul rural = 92. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: . cu m i ~ c h suple. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra. Iatii in rezumat.24 kg (+ 1.21) Talie (iniil@me): .03 cm (+ 3.fete: mediul urban = 11.40 cm (+ 3.93 cm (+ 4.biiieti: mediul urban = 11.751) .67 kg (+ 1.251) mediul rural = 12.81 cm (+ 4.biiieti: mediul urban = 90.7 1) mediul rural = 76.18) mediul rural = 10.72) mediul rural = 77.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .32 kg (+ 1.33) Dentitia.89 kg (+ 1.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.47 cm (+ 4.fete: mediul urban = 84.bgieti: mediul urban = 94.biiieti: mediul urban = 14.84 cm (+ 4.de durere localii.33 kg (+ 1. cu mari variatii de la un copil la altul.39) mediul rural = 14.19 cm (+ 3.fete: mediul urban = 80.1. 4. Consumul de proteine animale. imbolniivirile mai grave.90) mediul rural = 88. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.71 cm (+ 4.la unii copii .87 cm (+ 3.61) La 18 luni Greutate: .75 kg (+ 1. veseli.511) .70 kg (+ 3.86 cm (+ 3.08 cm (+ 4.47) mediul rural = 85.3.78) mediul rural = 83.biiieti: mediul. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm. in s f k ~ i t .12 kg ( 1.20 kg (+ 1.14 kg (+ 0.bgieti: mediul urban = 12.43) Talie: .fete: mediul urban = 10. 192 . $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti . de iritabilitate.08 kg (+ 1. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.08) mediul rural = 12.512kg (+ 1. de sciiderea apetitului.fete: mediul urban = 89.bine colorate.bgieti: mediul urban = 10. de o secretie salivarii mai abundentii.516cm (+ 4.14) .fete: mediul urban = 13.fete: mediul urban = 76. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.48) .13) . cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare"). 18 luni ~i la 24 de luni.510) Talie (imiiltime): . De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.

Copilul se tdrsste. din pozitia verticals. treapt5 cu treapt5. cu braiele intinse in sus. sov5ie. Cade des. fie cu toat5 mdna. de cele mai multe ori. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. copilul poate lovi un balon cu piciorul. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. susiinut de cineva.4. poate fi ajutat. tinut numai de o mdn5. ~i adesea il duce la gur5. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui.se "plimb5" prin toat5 camera. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. in eel de a1 11-lea an. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. La 18 luni poate urea pe sczri. apoi de mdini. f5r5 s5 se mai sprijine. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. La fiecare csdere. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig.. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. reusefjte s5 ridice un obiect.~ mentine echilibrul. incurajat. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care.Motricitatea. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. se agaf5. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. Dac5 intervin incidente. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. Spre 15 luni.). el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). il apuc5. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. Timp de cdteva luni. Intre 10 luni ~i 14 luni. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. dac5 se love~te mai violent.uneori cu bratele intinse pentru a . avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. fie cu degetele. copilul va fi calmat. tinut de o mdn5. stagniiri. merge de-a bu~ilea. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. 4. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. La 24 de luni poate fugi bine. Fig. in general. flectdnd picioarele.1 . Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. scurte perioade de regresiune. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . iar dup5 aceea. i deplasdndu-se in 4 labe. 193 . Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. aceast5 nevoie se accentueaz5. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul.2 . se clatin5. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. ajutat de un adult etc. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. Acum se apropie de orice obiect. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine.

La 15 Zuni Se ridic5 singur.Merge singur. 4.4 .fi tentativele de a merge.Se murdilreqte cu noroi.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile.Urc5 s c w e f k 5 ajutor. . uneori $i zidurile. m5turi. ?I las5 din nou s5 cadit. dulapuri. Fig. . ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. cu materii fecale etc. Alteori. . "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. dar rnai cade c h d terenul este denivelat. c o ~ u de h M i etc. firimituri. nu a l t e r n e d picioarele. ci accentuarea reactiilor de negativism. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. le ridic5 sus $i face paqi inegali. . .Construieqte un turn cu dou5 cuburi. Scotoceqte prin sertare.Face jocuri cu m&le in oglind3. . scotocevte peste tot.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. Descoper5 scame.f n g e n u n c h d singur.Pune degetul h orificii. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . pietre. .Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. . obiecte mici. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . se aga* de el $i se qeaz5. deseori se dezechilibreaz5$i cade.3 . gunoaie. loveqte cu el. juc&ii). Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". . susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). . precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor.4. incearc5 s5 deschid5 uqile. dup5 ce apuc5 un obiect.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. Intemenfia lor pentru a-1 struni.Execut3 ordine simple. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. La I 8 Zuni .Se urc5 pe un scaun. . de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&.Scotocegte peste tot. l scoflnd obiectele. B Fig. indeosebi inci5lf&nintea.Merge singur.Face zgomot. Este mai bine ca. sprijinindu-se de ramp5. . . impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . cade foarte rar.Apucl obiecte mici (bile.Deschide cutii. nasturi). love~te obiectele. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i. . de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea.

Se spali pe maini singur. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. ~ .Combini jocuri. s i exploreze e peste tot prin dulapuri.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. prin iarbi.Merge pe vMurile picioarelor.intoarce foile unei c i a i una cate una. produse de uz casnic etc. . 4. o . cimaqa. . pantalonii.Urci qi coboari sciirile. .6 .Copilul de l a 1 l a 6 mi . incilfimintea. 4. plinl. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. o . plini. corpul siu fiind propulsat inainte. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. .Poate siiri in mod rudimentar. 4. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. una cdte una. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. cosmetice. Fig. s i descopere cele mai mici obiecte (scame. impinge.Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea. grebla. daci i se cere. .ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. Deschide ~i inchide poarta. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile.Merge de-a indiiratelea. la gur5. cimfe. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. cotloane. .in general il intereseazi numai performanfele motorii.). infepituri.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). tiieturi). punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. - . dar adesea cade.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. . .5 . o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. cideri. i o cutie de chibrituri.incearci s i se foloseasci de lingurifi. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . intoxicafii (medicamente. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . - Fig. gunoaie etc. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. a p i fiarti.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . . Fig.Tine creionul cu toatl mlna. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci."Experimenteazi". Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu.intoarce foile unei c a i .7 . strichini. . rostogoliri de obiecte mari. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati. . aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. "Nu st5 locului". Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele.).

: .:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne.c\emplu. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.i..fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.lLi.t.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % . 255.di tdrzii-ii s / t.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.:~le d e i l e s ~ l si:iziil.imei-I" .st.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2. Sc.: ?iretuiilc. .C'o:iti.?.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu.lditii. ai~umiteccinditii: organizai.r:izS linii ~ert. Gidi_.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:. : ~ 7 r 1 t ~ . L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.. I (.~ptZ: c nucl:ii cIl-.. $3 ~.:.i la dl-sapta $i la htkga.e c31!/3 5.3i13 ir?ti.3 ani B place sii alerge.apt8 >:I!-e.I.i ic).-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep. I :I sitin. .A:i~niic. 4..i de ii ~.. cn' i. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc. i. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1. I! : - Progresele din ul 2-lea .us de .: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.r.. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .. hiect care cadc.a p!in~!~arc..ii7a c5 un .l~ur.ascii1:1 Jreaptn si la stingu. cr ihr..S:\!-c cu picioarele !ipite. -.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .A~trt'l.o~i:<!c 6 silii .5. Copilul i.Mama $i copilul Fig.~ltr111 inclinat.(~ 36 ( 3Ll?17) F. de echilibru). creionul cste t i n ~ i :.c yiirnb5 pe triciclet. ! . -. este capabil s5 privt-. fiir5 3 o "1. - . efe(. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.Cnilstrt. I J.7) sau . incerciirile reusite iniotivc de pliicere). Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.ap~. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.'trd nu indr:plii~cstc chit'v.dpabil priveasc..u in <caul5 .np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc.t':3. copilul isi 13e 115 '. ::-.y!)ir/lt2 .)rizontalc i l i ~4.ii place sii fuga. estt.t:i~i3. cum o va face 111. f.. a 5 -- t'r.P.ir:.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri. .:iie c. -. majoritatc.ea condeii~eiin functie ds rerultate.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu.G:~uyi "c2te ccva".a. .siGc vGr.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.~.1-erne.i.ertic. nu ma1 cade.~ I I ~ T ~ .

din refuzuri. Se contureazg diferenfe individuale. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. g ) copilul consumg numai alimente lichide. putind duce la tot felul de povesti. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere.1. este". Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. adormirea si deprinderea de a fi curat. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. Cu mersul lui inci nesigur. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. aparenfi ~i adevgr. Copilul o irnitg. e) Prima fazn' de inc6pa'. f) Spiritul "conservator". imbricarea. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. copilul riistoarni sau distruge obiecte. rupe ziare. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. "de ce" etc. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. Refuzul mamei. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). scoate cgrfi din biblioteci. sunt binevenite pentru copil. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. Dupi alri autori. invenfii etc. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. mkggleqte perefii etc. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. in functie de inzestrare ~i de mediu. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). h) nu urmgreqte vorbele. s i spung nu. tot ce il preocupi in interior. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. Formarea eului se intiire~te din frustriri. "nu". capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. acestea sunt actiuni distructive. Vgzute prin prisma adulfilor. . Mama ii spune mereu "nu". pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. Pentru copil. in realitate. copilul poate fi educat. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. s i refuze de a face ceea ce i se cere. De acum inainte. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. culoarea. este real. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. fnaintind in vkstg. cu acelaqi ritual. fefele si activitifile persoanelor din jur. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure.. fantezie. Masa. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. C ) Vhrstn intrehn'rilor. le incearcg neincetat. sau interdicfia folosite cu discerngmint. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. clgtinsnd capul.4. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an.

R. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. Pentru el. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. scandalul. chiar de duvmibie. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Dacl este denumit un animal. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. ca normal. p u p ciite putin. In practica medicall. Astfel. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). ca . cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . Albert Einstein. urmati de un exarnen clinic competent. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. serviciile de audiometrie din clinicile O. "pa-pa") in luna a XII-a. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. "ma-ma". fn felul acesta. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). executau mici ordine. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". de la inceput. va fi considerat. De asemenea. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. afectiune vi hielegere. infectii grave ale sistemului nervos. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. precizeazl diagnosticul. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. cele auzite reprezintl un stimul. Thomas Carlyle. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. La copiii normali. el il recunoavte. au un jargon propriu bogat. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. tipetele. C h d . Trebuie precizat. Limbajul. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. Adesea medicul. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. adesea afirml "pot vi singur". o persoanl sau un obiect prezent. Poate fi repetati la nesfiirvit. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. se observl intikzieri de vorbire. dupl piirerea noastrl. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. de cuvinte izolate. "me-me". la care vorbirea este in intikziere. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. intoxicatii cu unele medicamente).de siguranp. unele boli ereditare. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte.vi bisilabice. Mai tiirziu.). atunci aceasti prezentl devine rnai vie. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. in familie sau in crev%. Thomas Edison etc. cu deformiri vi inventii originale. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. h cazurile de suspiciune de surditate. Pentru a numi un obiect. de cuduri vi de confort sufletesc. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. in general mono. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. De la pronuntarea de sunete. pentru variatie. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. fntdrzierea vorbirii. Apare un limbaj particular copilului. La a doua probleml. devi sunt conservatori. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. pentru a avea "notiuni". medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului.L. de exclamatii. b astfel de cazuri. apoi.

Scufund2 lingurip in castronay.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. ochi. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. La 18 luni (1 % ani) . Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. Propozifde sunt scurte. se leagh2. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. care de fapt erau copii normali.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. totodati adul$i nu vor irnita pe copil.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . c2inele. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". gur2. iar tatid in limba pe care o cunoa~te. In acest fel. p5puyi etc. calul. . . Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. somnul. aceyti copii vorbesc toati ziua. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. . . reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. I 1 1 i . . unii "mu$". Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. . dar pronun* numai c2teva!). prelungind-o. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. Reped cuvinte cu 2 silabe. Apare inceputul vkstei lui "nu". Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. .Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . care este impresionant de variat. german5 s2rb2). Ca o compensatie. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. majoritatea o las2 sti cadti jos.1. este primul semn al controlului sfincterelor. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei.5. Spre v b t a de 3 ani posibilidf. .yi copiii cu vorbire neintkziad. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. Foarte des o inclin2 yi o vars2. c b d o apropie de gur2. . mayini. 4. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte).. baloane. o intorc yi r5stoarn2 continutul.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. indeosebi mayinife.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). in limba pe care acesta a folosit-o initial. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. ale mamei: nas. dau ceayca mamei. 1 I I t 1 I t . nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. dup2 ce "yi-au dat drumul". p2stki etc. . incearc2 s2 m2n2nce singur. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. Dup2 ce sorb numai putin. Apare intrebarea: de ce? ' . nu le uneyte. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. La 24 luni (2 ani) . dar nu o umple bine.Subliniazii cuvintele prin gesturi.Oboseala.) yi obiecte. intrebuinwd limbajul lui infantil. pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. .Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. Astfel.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". . dar sunt inc2 "agramaticale".Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). . Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. .Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini.

aruncatul cu pietre.incepe sii fie curat qi noaptea. al meu".?' . ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. . . La noi in Wii. . El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. .Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. fetele preferii piipuqile. .Vorbirea este incii de "bebe".fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. in cursul zilei. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc. sii intre prin biilfi qi noroi.Se recunoaqte in oglindk .Face propozitii interogative. sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare.. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. prezenfa unui adult. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale.. . .iqi spune prenumele qi numele. . transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. . fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului.Foloseqte sistematic "nu". fn aceste conflicte. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf.). .fi place sii se joace cu maqini. tu. o statuie. nu poate sii se qteargii singur. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui.). . de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. . Un copil anung dinainte. .Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. in timpul unei plimbiiri.Imit2 pe pikhfi. d a d este cuhndat in joc. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. lumina aprinsii.Ajutii la aranjarea obiectelor.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. Nu este gelos pe juciiriile altor copii. .Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. .ii place sii invefe sii se dezbrace. "tu". . sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. . necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". .Merge la closet. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. Exceptie fac frafii. rostogolirea rofilor qi a mingiilor. Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". dar singur. "mie".Se joacii aproape de copii.Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?).Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. riisturnarea mobilelor etc. . . se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. c h d urmeazii un pod.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2.Nu deosebevte "binele" de "rh".iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". fetele rnai repede deck biiiefii. . "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. o curte cu piis& etc.$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. s h t u l mamei etc.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. impingerea ciiruciorului. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. in schimb. . - . iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? .Deosebeqte culorile. rar cere ajutorul adul@lor. chiar la interval de 2-4 siipth5ni. datorit2 reprezentihii mintale. hcepe sii foloseascii "eu". . pufini folosesc: "eu. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. . Este gelos pe frafii rnai mici. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze. majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. . fiecare copil se joacii singur). ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa".

iar dupii P. trenul. maqini.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. .Recunoa~te imagini dacii i se cere.Intreabii f&ii incetare (De ce?).11 . copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor. 4. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. ii imitii. .Alirnentatia la pre~colar"(pag. 4. . La 36 luni ( 3 ani) . 4.6. prezent qi viitor. pag. 4. .Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. .$tie care este sexul siiu. incearcii sii le imite. cliidiri mai deosebite... . Din hrana zilnicii ' Vezi ~i . Accept5 sii-qi aqtepte riindul. qtie sii le arate (fig.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. Tine creionul mai corect. Fig. in griidinii sau in garaj. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. Poate avea fricii de intuneric yi de animale.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. .1 1).incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). A Fig.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. avioane.incepe sii foloseascii articolele. .Numiirii piing la 10. animale etc. $i .Se intereseazii de cuvinte noi. .Poate fi dirijat prin cuvinte. in cursul celui de a1 11-lea an. .incearcii sii deseneze o imagine. rnic). sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore.12 .Alimentatia (~colar adolescent)". 248-252 mic. . le imitii. .Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma.$tie bine numele de familie. .0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. piisiiri. pronumele qi adverbele. 8 .Foloseqte pluralul. .Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. notiuni spafiale (afarii. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. . Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte. .Alimentatia' Rntia nlirnentara'. .1. Traseazii linii ordonate. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. statui. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte. cuqile cu animale. 212-214). Urmiire~te la fereastrii persoane. Este inceputul desenului "omulefului". ca raza unui cerc. .

compot. La ora 10 se pot da fructe. de bun2 calitate ~i proaspete. gemuri. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . Agetitul.) sunt folosite zilnic. o pr3jitur3 de cas5. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. mode cu albu~. conopid5. spanac. crenwur~ti. paste fiinoase). laptele se fierbe in mod obligatoriu. felul doi legume sotC. brhzeturi). Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. li se va satisface aceast2 comoditate.). fructe de sezon bine coapte). Se va da fie ca dimineap. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). fulgii de porumb. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. vitamine. fasole verde. eventual un ou moale. Zilnic.). Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. apetitul implic5 o participare sufleteasca. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. biscuiti. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. Celor care r e f u d laptele. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. dulceap. fibre vegetale. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. lapte b5tut. sau preparate cu sos alb. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. Dac5 este l5sat s2 qtepte. pr5jituri de c a s i biscuifi. brlnz2 proasp5t5. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat).30. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare.30-12. zeamil. fie o budinc5 (orez. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. Se p a t e da parizer. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. bomboane. compoturi. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. cartofii etc. g r i ~ . s5ruri minerale. nu toate fundamentate ~tiintific. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele.pe tartine de piiine cu unt. ceaiul rusesc sunt contraindicate.La copiii cu tendint5 la constipatie. cereale instant. gri~ul). Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. de aspectul de gustul ei. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). Pentru variatie. berea. hidrocarbonate. tuica. mierea se poate da. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. a v h d o mare valoare caloric5). 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. biscuiti mkinati. pr5jituri de casH Cafeaua. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. q t e a p d s5 m k k c e . Prgjiturile de cofetkie. Se folose~te =nosul preferat de copii. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!).trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. un ou. dac2 e veche. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. b5tut sub form5 de omled. Orarul meselor. Se pot da b5uturi rilcoritoare. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. fulgi de porumb). pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. atribuindu-i-se efecte miraculoase. De altminteri. pr2jituri etc. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. in locul acesteia. cacao. Dup2 un an. Hidrocarbonatele (cereale. unt ~i miere sau gemuri. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. vinul. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. se poate da peqte. Laptele nu va fi indulcit prea mult. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. Ciocolata se va da cu prudenp. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. dovlecei). zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). de compot sau o pr5jitur5 de cas5. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. unii copii il prefer3 neindulcit. cu cafea de malt etc. m e verde. grilsimi. Oul poate fi fierttare. topit5 etc. iaurt. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. sau cu conditia s2 fie proaspst. de asemenea. morcovi.

Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. cu ribdare ~i putere . unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. Printre jucirii. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. asistentele pediatre. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. Unii sunt mari mincicio~i. coaji de piine. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. un biscuit. indeminarea copilului creste. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. de diruire inegale. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. daci i se oferi o cantitate prea mare. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). in colaborare cu un medic experimentat. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. unii mininci acela~i meniu luni de zile. el va rninca bine. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. Acum are de-a face cu o mici personalitate. vizite. fulgi de porumb. alfi frati). in plus. rugim pe pirinfi s i n u . Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. din contri. fie tocate m h n t . Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. Pe misura inaintirii in virsti. cratife. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. Consistenia. .~ i compare copilul cu alti copii. este nervos. educatoarele. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. trebuie s i figureze lingurife de plastic. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. bucili mici de parizer. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. cartofi prijiti. Dimpotrivi. oboseali). in sfirsit. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie.Copilul de la 1 la 6 ani mici. s i "mu~te"din fructe. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. tulburiki de somn. jucindu-se cu ele. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. copilul nu mininci bine. tigijfe. educatori. i se va da in m i n i o linguriti. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. Daci un copil este bine dispus. Cu vbsta. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. obiecte de bucitikie. Dupi virsta de un an. deprinderea de a minca singuri este intirziati. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. Folosirea mdinilor. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. care s i deschidi pofta de mincare copilului. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. cu preferinie ~i pofte. Pirinfii. o felie de mir. daci el nu a fost scos afari. reacfii de opozifie sau. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. fulgi de cereale etc. iritabilitate. are tulburiri de somn. alfii au nevoie de variafie zilnici. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". iar tendinfa naturali la independenfi friinati. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. bunici. Cind i se servevte pireul. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . Punerea in practici este mai greu de realizat.s i creasci bine. b c i de la 8-10 luni. intre mese. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. Porfii mici. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. pasivitate si anxietate). Dimpotrivi. alfii de abia gusti.

m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. docil. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. Cu timpul. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. bhaie). comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. iqi leagh5 mereu picioarele. unde copiii tr5iesc in apartamente. fn oraqele mari.). intoxicafii (vin. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. unde sunt spatii amenajate pentru copii.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. curtea.7. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . piscine). copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. hteparea cu diferite obiem ascufite. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. s5 nu se erijeze in conduc5tori. JOCUZ. Copilul se preface c5 telefoneaz5. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. Asistenja medic&". ceqc5 etc. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. scrie. J O C U ~este reflectarea. Accepthd c5 reacfiile negative. in5l?ime. citeqte. Piir&vara. Totu~i. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. la jocurile hsofite de muzic5. Aqezat pe un scam mai inalt. face injecfii mamei etc. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. Nu se vor face c%5torii obositoare. simprile (auz. Wici severitatea exagerati. fnainte de vacanfe. Oridt ar incerca adultii. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. cu vreme favorabilii. adoarme ursuleful. Se verifk5 dentifia. este "inc5p5tlnat. vedere). dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi.1. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. p a t e avea crize de plhs. se r5suceqte h toate p @ . Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). florile. arderea cu fierul de cslcat. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. Jocul poate fi colectiv. achizi$i motorii qi intelectuale). pic$ articole cosmetice. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. deal. binevoitoare.4. brutal. ferm5. la melodie. Devine sensibil la muzic& la ritrn. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. Terenurile de joc. se cam$ se tiv5leqte. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. Este un stadiu nou. Iarna. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. inhalarea de corpi strzni in c%le . Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). la chtece pentru copii. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). bea cu ceqca de cafea. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. Are preferinfe pentru unele povestiri. un vas cu ap5 fierbinte). Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. inecul (cada de baie la care. Parcul. h zilele de sM5toare. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. carte. qi cere s5-i fie repetate. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . atunci c5nd copilul nu asculti. precum qi utilizarea sa: telefon. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. dup5 ce intr5. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. arborii. munte. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. r5bd5toare.

care.aeriene. rostogolirea pe saltea. o pisicii. acum mergem la baie". radioul. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. o portocalii. Se prezintii un pom cu fructe. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. alergare cu stegulefe. in momentul in care copiii se plictisesc. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. pe o planqii intr-un singur plan. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. lipituri.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. nu are voie sii umble la aragaz. Dupii terminarea jocului. "Copii. diferite aranjamente de castane. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. in general. coadii. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. corp.16 luni). un porumbel.). Jocul se anunfii dinainte. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. la indemiina lor. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. sii fie calmi. sticlufe sau figuri geometrice. desene etc. rotund. urechi). 4. &&e prin tune1 de scaune. sobe cu gaze. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. o broscufii. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. roqu. frigider. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. un animal. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. o floare. mere etc. atenti la jocul cu alfi copii.9. sortare de mozaic pe culori. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. in sf&$it. picioare. indemhare). se intrerupe jocul. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. prize. in sala grupei. mers sau vorbit. fiind miindri de "performanfii". La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. "Ne juciim cu mingea". sii-1 vadii in trei dimensiuni. uiti de fratele mai rnic. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. tobogan etc. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. televizorul. pisica are cap. La plimbkile prin era$. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. C ) Jocurile de cunoagere. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. . "Ne pregiitim pentru masii". "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". o paske. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. cu bricheta. cunoaqtere. dulce. florile vor f i mirosite). este un mir. skitura cu mingea. Lipsa de control. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc.1. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. un brad impodobit. al pericolelor. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar.

Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. c) fmbrcr'ccr'mintea. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. De frica frigului.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. Copilul nefericit. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. j) Factorii sociali. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Capacitatea vezicalg a unui copil n. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. fn ultimul caz. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. de juc&ie sau de pa&ie. Ace$ factori se asociazg frecvent. El reincepe s-o tear. Controlul intestinal. il miing%e. Ea pedepse~te pe copil. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. este un alt mijloc de a atrage atenfia. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. anxietatea pikintilor etc. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe.la pierderea controlului recent dobiindit. dificult3G materiale.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . d) Conditionarea. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. i) Somnul adcinc. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. a unei intern&i h spital. Dacg un copil urineazg prea des. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. care nu se simte in sigurang. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. la fiecare cinci minute. timpul perioadelor critice . de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. pot duce -h . de Mama n u . lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. iar el refuzg sg fie obligat. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu.) este echivalent cu un control voluntar.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). zgomotul apei care curge etc. pedepsirea copilului. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. Mama nu indrkne~te refuze. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. h) Lenea. g) Stresul psihologic. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. fTtrg sfi aibg nevoie. Cererea olitei. va fi consultat medicul. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec.

aducerea olitei). El are un moral excelent.biieti: mediul urban = 16. i se pun scutece curate absorbante la culcare. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze.5 cm (+ 5 3 ) .O cm (+ 4. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. Daci el vrea s i plece de pe oli@. Pe de alti parte.2). Perimetrul toracic: .Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile.3 cm (+ 2. . se va folosi o l i p concomitent. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze.9). Practic. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. 3n general.1.~ i f r h a voluntar micfiunile. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor).taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: .biieti: mediul urban = 101. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). Este rnai bine s i se pun2 scutece. Clt timp se u d i inci noaptea.biieti: mediul urban = 54. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. mediul rural = 14. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. El nu poate s i se pistreze curat noaptea.9). Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. mediul rural = 52.fete: . .8 cm (+ 2. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate".8). deoarece nu p a t e s i avtepte. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt.7). Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. pentru c i el este mereu "cl~tigitor". mediul rural = 98. vor explichdu-i la ce folose~te. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. . familiile unde existi frati rnai mari.7 kg (+ 1.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti.5). Cresterea greut&tii. C h d poarti pantalona~i. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . P h i atunci. spre 12 luni. 4.8 kg (+ 2. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. din mediul urban = 15.fete: mediul urban = 100. Prescol&rul (3-6 ani) 4.0).2.2.9).l kg (+ 1. nu va fi retinut. Prin imitatie. Preventiv. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei. De obicei.O cm (+ 4. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia". La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia.9). copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. Talie (ina'ltime): . .

2 kg (+ 1. Nevoia de mi~care mare.3 cm (+ 5.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. urci ~i coboari scirile etc.9 cm (+ 5. a modela din plastilini.9). 4.7 cm (+ 2.9).biieti: mediul urban = 54.9).3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 107.Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri. La 6 ani: Greutate: . mediul rural = 55.7 cm (+ 53). Talie: . La 3 ani. a pieptenului. aleargi. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute. La 3 ani. a asculta pove~ti. mediul rural = 16.2).3).btiieti: mediul urban = 114.7 kg (-t 2.7).O kg (+ 2. Motricitatea. privi poze.2).9 cm (+ 5.O kg (+ 2.5). la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. La 5 ani: Greutate: . .3 kg (+ 2. poate turna api intr-un pahar.l kg (+ 2. 13).fete: mediul urban = 54.2 kg (+ 2.l). mediul rural = 52. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda.7). n mediul rural = 111. Aceste cifre sunt pur orientative. mediul rural = 54. mediul rural = 110. deseneazi un omulet din 3 p w i .3).biiefi: mediul urban = 108. a ustensilelor pentru cusut. balans etc.9 cm (+ 2. sare intr-un picior. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior.2 cm (+ 5.O). Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti. (fig.4). Perirnetrul toracic: . copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. .9 cm (+ 2.7 cm (+ 3. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase. Pentru urmkirea motricitifii.9 cm (+ 2. .7 cm (-t 5. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. face un pod din 3 cuburi. . la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52. sub formi de joc. mediul rural = 18. prinderea unei mingi in mi~care.fete: mediul urban = 55. copiazi un pitrat.9). daci ~i d t se poate fine pe un picior. mediul rural = 5 1. mediul rural = 104. mediul rural = 54. Treptat.8).8).13 .6).O cm (+2.7).4 cm (+ 2. Perimetrul toracic: . deseneazi un omulef din 6 pwi. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. . merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. este "neasthpiirat". cifiirat.O kg (+ 2. a urm& a televizorul. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor. independent (de exemplu. .3 cm (+ 2. GU diferite segmente ale corpului. copiazi un cerc. Talie (ina'lfime): . mediul rural = 18. 4.biieti: mediul urban = 20. face zgomot.fete: mediul urban = 20. copilul urci sciirile alternsnd picioarele.fete: mediul urban = 17. La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate.7 a (+ 5.8).3).8).5). se spali pe din^.biieti: mediul urban = 56. mediul rural = 105.biiefi: mediul urban = 18.O). Fig. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. trage o Linie verticali.6 cm (+ 5.8 cm (+ 2. mediul rural = 19.2).9). mersul pe tricicled). copiazi o cruce.fete: mediul urban = 110.

"spioneazii". incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni.14 . Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. Poate num5ra p2n5 la 10-15.Se spa15 pe dinti 4. Notiunea de timp este perceput5 incet.15 . le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent.). Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. f&B a vS1rsa. copii etc. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. Dezvoltii spirit creator. fSi ?tie vBrsta. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. ci yi la viitor qi trecut. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. Recunoa~te litere izolate. Limbajul Perceptia. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot").4.2. "trage cu urechea".2.Imitlnd pe rnarng. el va folosi femininul qi masculinul.16 . Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. fntre 3 ~i 6 ani. de sexul de care aparfine. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. pe care le compar5. Poate desena un piitrat. persoane sau animale. Fig. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. Limbajul. d5 mlncare la p5pugS1. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. face planuri. Deosebeqte sunete de tot felul. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. se recunoaqte deci la persoana intBi. "demascii" tot. realizeaz5 forme simple. dar qi propriile lui performanie. ca un individ separat faf5 de ceilalti. De indat5 ce devine constient de el. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. Poate "citi" poze dintr-o carte. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice.Poate turna ap5 fntr-un pahar. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Dezvol tarea psihic& s i social&. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior.4. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. le pune unele peste altele.Fig. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. Deosebeqte mai multe culori. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. le demonteaz5 ("le distruge". Fig. repet5 expresii auzite de la adulfi.4. de cei doi psrinfi.

Pufin cite putin. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie.. Conmportamentul sociali.. jocului. ii oferg jocuii. De fuarte multe ori. Povestirea unor istorioare simple. Aceste cuvinte sunt imprumutate. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. surditatea preteari la multe discutii. statuilor. cu prognosticuri foarte diferite. ii dau ordin s5 porneascii.R. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul.L. un pediatru ~i un logoped. s5 se opreasc5. cu ajutorul unor aparaturi moderne. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. Adultii ii vor ar5t. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. Copilul unic la pririnti. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu.~ ~ ~ . Conditiile de viat5 moderne. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. Arrfesea. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi.. prin expresia fetei. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. mai variate ~i pe intelesul lor. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale.). de spontaneitate. sfi meargii. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. .. ~ ~ . PGrir?$ii su~lt alannati. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. ~ . gro!.u astfel dz rxpresii. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. 1 . arborilor. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. La copiii din familiile cu rnai multi copii. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. cliidirilor rnai importante. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase.comunicare manifestat5. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. cu o limb% slobod5. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. "Cum?". le instruiesc. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. Adultii sunt datori ca. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. in momentul de fag. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. de skgtate psihic5. ~ . dintre cuvintele care desemneazg functiile de. in contactul permanent cu acegtia. miincare.eliminare ("caca". . diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. La Inceput este in& foarte ascult5tor. triviale. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. Astfel. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. incearcg sii-si . r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. la clinicile de O. Rolul mamei este esential. ~ . in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. Altii. Dup5 unii autori. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. . . inainte de 3 ani.i copilt~luiprin cuvinle simple. Bgietii tip5 la camion. prin lips5 de educatie. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. Dacg aceqtia. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. copiii nu mai sunt t5cuti. le mustri. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. in general. . prin intrebgrile: "De ce?'. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. Uneori. imbog5iindu-i vocabularul. cum s-a mai spus. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. Dificulta'fi de limbaj. pe m5sura intelegerii copilului.. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. - % . Se va cere sfatul medicului. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. in timpul . Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre.

este si mai grav. curajul. cu revolufia tehnici extraordinari. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. se observi o transformare a preferintelor copiilor. care reprezinti pentru un observator mai atent . Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. c i sunt verosimile. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi.verifice capacitatea de a voi. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. copiilor mai mari. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . copiii ating apogeul activitifii imaginative. incearci sii-~i domine anturajul. la mult timp dupi ce asculti un basm. Povevtile cu stiigoi. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. "pentru ce?". La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. ci sentimentul de certitudine. somn agitat. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. cu toati dorinfa de a deveni independent. . cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. Repeti tot timpul "de ce?". educatoarei. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. "cum se face?". creeazi cuvinte etc. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. Binele. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. de la gridinig ~i pfini la vcoali. qerpi. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . Imagineazi poveqti noi. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. fncearci s i placii celor din jur. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. Din a1 5-lea an. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. coqmaruri. lupi etc. prin victoria binelui asupra riiului. pe i'nfelesul copilului. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. "de-a polifistul" etc. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. cirora le atribuie propriile lui sentimente. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. izolare sau maternodependenfi. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. trisiturile pozitive. preferi parteneri de joc de acelqi sex. in general. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. modestia si. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. desenele animate. Pe de altii parte. inventeazii peripefii. "de-a doctorul". Incepe s i accepte reguli simple de comportare. aviditatea dupi ceea ce este nou. Nu-1 rnai potolesc laudele. alteori. a putea ~ia hotkAel singur. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. ora copiilor etc. Cfiteodati. Este logic s i . fn epoca actuali. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. in fantezia sa se vede adult ~i erou. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. pornind de la evocarea unui fapt real. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. Uneori. Imitarea adulwor. Rafionamentul qi fantezia. creSte vi rafionamentul siu. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". Este nevoie de explicatii simple. face uSoare rime. S-ar pirea c i este mulfumit.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. duc la spaime. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. incercfind s i . modificiri. inchipuie tot felul de aventuri. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata".i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil).

hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. fi place s5 se costumeze. c) fndoieli gi critici. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. devi continua sB intrebe mult "de ce". fntelege justificarea unor ordine. Astfel. pentru desBv&rqiri. b) Obligafii gi responsabilitcifi. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. juclnd roluri potrivite. dar copilul nu trebuie suprasolicitat. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. sB modeleze sau sB construiasc8. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. n Cu putin timp inainte. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. Cu exceptia bauturilor alcoolice. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. literele alfabetului vi cifrele. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". . I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. sii bea din ceqcii. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. "zlna din poveste" etc. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. ca vi tot ce vede el la p&in?i. Gusturile sunt limitate. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. sB meargii in vizite. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile.). problematica rnai palpabilii. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. IdentBcarea cu alte roluri. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. inplepciune etc. 201-203). copilul ivi apreciazii actiunile. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". Teatrul.Mama Sf Gpif ul - . cu sii m b h c e cu lingura mare. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. te heci!" etc. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. exagereazii.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. el poate actiona rational. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Copilul se ghdeqte inainte. "cine este iubit. (pag. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. prezinta interes pentru constructii. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. folose~tecuvinte mari. Uneori se lauds.. La aceasti v k t i i . Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea.

.

rnai ales iarna. Comparhdu-1 cu o mqinii. discursuri sau observaiii. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. miqciiri de supt. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. oscilatii ale globilor oculari. Dupii vksta de 3 ani. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. P h i i la 5-6 ani. moralizki. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. Cu calm. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun.). 4. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. prilej de schimburi de impresii. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. cum sii bea. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. Se va respecta. ci numai prin exemple. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. destins. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. de descoperire reciprocii. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. Unii copii au un somn agitat. cu un mic c h t e c . Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. Durata somnului este variabilii. nemiqcat. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat.) sau de perioadele de vis. cu care sii se joace in pat. fac diferite strsmbiituri ale fetei. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. Pentru piirinti.30 qi 21. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. &ii ironii. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii.de o schimbare bruscii de atitudine. sii nu le inieleagii. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. Razele de luminii. prea 2nvelit etc.2. cu faia seninii. cu membrele relaxate. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. Copilul se trezeqte rnai tkziu. dar totdeauna repede. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Toate succesele copilului vor fi liiudate. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. cu respirafia regulati. Copilul nu va fi trezit din somn. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. atAt pentru starea de siiniitate. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. Hrihirea are qi un rol social. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. in continuare. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. cere sii i se spunii o poveste.4. ci qi cu recuperarea pieselor. de unele incomoditiii (prea cald. masa prelungit5. Copilul d o m e "dus". La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. pliicuti. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). se refuzii sii i se dea apii la mas. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele".). sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului.

Ames. de pedepsire. povestile de groazi. lacrimi. 4. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. inainte de culcare. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. Ei se viseazi pirisiti in pidure. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. adesea. de anxietatea copilului. deprinderi. Nu este necesar vreun tratament. atacati si "mincati". c) Visele. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. comentariile despre evenimente neobi7nuite. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. in unna unui studiu aprofundat. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. vizite). cu teama de intuneric gi de singuritate. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . manifestate prin: tipete. de pir5sire sau de despirfire. Spre 3 ani. Pirintii consulti adesea medicul. K. lumina prea vie. luati tCrziu.5. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc.). strigoi etc. Abe gi M. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. Este bine s i se asigure la once copil. uciga~i. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. Dupi L. crize de furie. c i sunt prinsi de citre cineva. conflicte intre adulti. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. se poate ajunge la tulburiri permanente. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. limbajului ~i sociabilititii. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. fiind descrise si la elevi sau studenti. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. starea de tensiune in familie. La copiii normali. Temele sunt foarte variate.evenimente reale sau i imaginare. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). CAnd sunt persistente. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. nu se mai ani sperie. care vor cerceta cauzele profunde.. tristete. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. hoti. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. c i nu se pot ap5ra. La circa 4 ani. amenintare cu internarea in spital. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. refuzul de a mCnca. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). cu pirinti echilibrati. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). pentru a indica mijloacele de a le corija.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). pune probleme nu la aceasti v8rsti. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. zgomotele. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . ingrijiri.2. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. se va consulta pediatrul si psihologul. Convorbirile i necontrolate. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. B. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc.

Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. temperatura apei. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii.s i mearg3 singur la closet. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. copiazi un cerc. "inhntru".s3 se dezbrace singur . inapoi etc. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. Spre 5-6 ani. iqi qtie sexul. se joaci in grup. . Tonul folosit de p&in@. deseneazi un omulet din 6 psi. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. . se @nepe un picior 5 secunde. Dintre acestea. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte).s3 aqeze in ordine hainele. arunci o minge. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. burete. "frig".s i se spele singur. Dimineata. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e .) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. . Bunele deprinderi se cap3t5 acum. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)".el poate s3-qi descheie nasturii. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. . exemplul lor. Noaptea. se tine pe un picior 10 secunde. care s i aibi stabilitate. . prosop. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. prenumele. se tine pe un picior timp de o secundi.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. inplege qi merge in trei direc@i @ainte.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i .golirea complet5 a farfuriei. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. fqi cunoaqte numele. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. piepthat etc. "in afar%'. b c e p h d de la 5 mi. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. sare pe loc qi sare inainte. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. este adevkat. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . . este bine s i se faci zilnic. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). sub supraveghere.fn conditiile vietii moderne. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". Este bine . arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. cremii. calitatea s3punului. sare pe un picior. .5 ani. intelege "pe". Obiectele personale de toalet5 (sgpun. dup3 ce se trezegte.5"C iarna gi de 35"-33" C vara). deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF.).) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. si-qi desfaci qireturile. . "oboseali"). in apartarnentele modeme. viirsta. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. Baia de sear5 general&. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. cutele gatului). Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. iqi spune numele qi prenumele. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. copilul se va scula din pat. lbarea in pat il predispune la lene. face un pod din 3 cuburi. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat.

niciodatii prea ridicat5. Pentru bgieti. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. mama are datoria de a spiila bine. nici uscat).) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. curat5 si moale. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. lngrijirea parului. nasul. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. Se periaz5 in toate sensurile. Tehnica ba'ii. fire de piir care se regenereaz5. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. se smulge o parte din firele p5rului. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. cinep5. suvit5 cu suvig. cu lesie. aspri. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. s2 se schimbe locul c5riirii. Se porneste de la gambe. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. De la 5-6 ani. frig in cask excursii. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. Se va folosi o perie moale din p5r fin. b5rbia). Toaleta fefei. La fiecare pieptgniitut-5. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. . fie . Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. nas si b5rbie). genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile.in sfirsit . apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. baia general5 se va face s5ptiiminal. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. cu mi~c5ri fine. picioarele. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. subsuoarele. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. f5r5 frictiune (frunte. frotir). Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. La fetitele pieptjnate cu cgrare. Aceste fire mai subtiri nu sunt. cu sau f5r5 siipunire fin5. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. Se va incepe incetisor. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. pix: creioane colorate. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. c515torii etc. Tuns~ll pu'rului. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. niciodat5 cu brutalitate. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. o va face el insusi). Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. Spa'larea pa'rului. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. ci p5r bolnav. iar folosirea unui sampon prost. ar avea efecte nefaste. Nu se va folosi s5pun iritant. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. asa cum cred unele mame. in astfel de conditii. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. se va avea grij5 ca.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. flirii a t5ia deloc din colturi. este un lucru ce se intelege de la sine. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. Periajul. gitul. dup5 fiecare sp5lare. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. uneori s2-i ungii. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. fragil si se incslceste uvor. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. care nu iniispreste pielea. din m5tase sau plastic fin. Unghiile miinilor se taie rotund. prea decapant. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. curatii. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. obraji. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. fie cu o mgnuqii.cu o perie. parttalii sau total5: chelic. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin.

Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Se aleg fesituri moi. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. De aceea. iar piciorul transgiri). Pietrele. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. gara. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. oferi copilului plicerea de a se bilici. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. pisici. flnanile arteziene. paltona~ stofi. ghindele au pentru copil un sens profund. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. in timpul mersului. de valoare stabilg. imperisabilk spre deosebire de flori. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. bazine de inot etc. Aerul. p8siiri de curte). ceva rnai s t r h s e pe spate.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. o grimadi de nisip.fustife. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. pentru tr%nicie. Vara. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. aeroportul. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. nu din plastic. ferind corpul de ricire. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Importante sunt din ciciula qi mhuqile. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber.). ii procuri o satisfactie afectivi. il preocupi ~ i . se adaugi cele din fibre sintetice. copilul va purta ghete sau cizme. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. castanele. Hainele care se poarti pe deasupra. umezeali sau radiafii solare excesive. pentru somn se preferi pijamaua. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. in anotimpul rece: pulover din llni. care se spali uqor. in zilele cilduroase. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. Pentru copii. i dar se simt din plin. precum qi de exerciliu de . locuri de joaci. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. dar rnai ales la vksta de preqcolar. Elasticul nu va fi prea strlns. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. La familiile care au curte. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. daci se dezveleqte. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. de descoperire qi stimulare a talentelor. urmati de fortificarea musculaturii. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. cochiliile de melci. copilul va fi lisat tot timpul afari. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. incilziti la soare. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). Iarna. sikituri. iar fetitele . Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Igiena picioarelor.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. se ofilesc. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. crengute care se rup. favorizeazi transpiraga. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. pentru a nu rici.

rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului.tot atht de bine ca altii de 6 ani. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. initiativa. a jocurilor de constructie. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. sli nu triseze. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5".). o roabli etc. de sexul. aterosclerozli etc. cu inteligentri. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. de viirstii apropiat5. pentru fetite). din nestiintli. tobogan). ~i iubitii mai bine. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. care poate fi manuit. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". jocuri de constructie simple. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. jocuri cu m5rgele. avioane. tractoare. ar putea produce pagube.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. de interesele si capacit5tile sale. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. b5ieti modele simple de automobile. codite de la fructe. mozaic din plastic. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. deoarece il plictisesc. 0 mobil5 i'n miniatur5. loto cu imagini. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). Pe tern~enlung. Copilul are nevoie de libertate in joc. "cercetate". spiritul creator nu se dezvoltB. s5 joace cinstit. lucru inanua!). S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase.a sfatul medici~lui pediatru. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. de modelare: deprind plscerea de a decupa. Trotineta. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. pan5 la uitarea de sine. L. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. in timp ce altii. balansare. tricicleta. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. mod discret. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. lipi si colora. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. pe de altii parte. cu veselii. ajut5 la miiturat. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. Unii copii de 4 ani deseneazri. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. isi pune v i a ~ a in pericol. iln cuEr. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. le striing5 si s5 le pun5 la loc. imaginatia. apoi sunt p5r5site sau demontate. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. Unii copii trebuie dirija~i. s5 spun5 adevirul. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege.egalii. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". La aceastii vfirst5. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. obezitate. lucru manual (de cusut si tesut. Desf5surat in aer liber. i'ngrijirea animalelor. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. de care copilul va profita toat5 viata. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e.

De cele mai multe ori. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom".baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori".pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. agilitatea.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. cal. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . temperaturi): este de mare importang ca in api. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat.iitoare. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i .Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. b l m i . Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. . Contactul cu apa. . La familiarizarea cu apa. de stimuliri care intervin in aceasd experieng. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. deformiki ale coloanei vertebrale etc.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. ci este bine codificad. de plastic gonflabili. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. La inceput (^m jur de 1 ?4 . in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". respiratiei ~icirculafiei.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). . . negativi~ti. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". instabili. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor).). Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. abdomen mare.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. . deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. mai ales de fetite. paralele. in practici. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. . Undele mediului acvatic. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. copilul s i nu aibi senzafia de frig. Sedintele sunt progresive. f51-i prezenp pikintilor.). modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. Bogilia de senzatii. inele) ~i dezvolti supletea. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii.Se verifici starea apei (curitenie. la marginea rlurilor etc.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. plicuti.vara. perceptiile senzoriale. Se poate practica de la 3 ani. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. . Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. de tabli galvanizad. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. de cfiteva ore in fiecare zi. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. de climat ~ide relief. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). in jurul vkstei de un an. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". . Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. Bicicleta se practici devreme. gratia. Mersul (drumefia. frumusetea corpului. este considerat ca un joc. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). instruirea nu se improvizeazi.

nu sunt suficiente. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. colibaciloze. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . diferite insecte etc. iepurii. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. in cresterea. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. Copiii iubesc animalele . Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. patincle cu rotile. toxoplasmoza. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. supleyea. pestisorii etc. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. patinajul. un c2ine de aparta. Pentru copilul unic la p5rinti. psittacoza. i n incheiere. Pieptsnatul. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. un iepure de cask Un alt cnL. bicicleta. asigurarea unui culcus. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. st5p2nirea uesturilor. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ .Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. De aceea. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . si In foarte rare c a ~ u r i . ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. . zbenguiala sunt necesare. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. ingrijire. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. canarii. salmonelo7a. plimbarea. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. curajul. ornitoza. cobaiul.7.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. un cobai. vor duce la gambe putenlice. urafia. cioara. crestere. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. de rni~care de contact social.2. schiul. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. corbul. porumbeii. echilibrul. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. dansul ritmic. Poate fi fnceput la 3 ani. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. a unei atmosfere agreabile. inainte de a schia. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. a Patinajul dezvoltii detenta. gimnastica.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. dezvolt2nd simtul de rispundere. Mai mult.peste ani. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. Jocul de-a v-ati ascunselea. pisicn. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei.al na~terii i puilor. soricelul.I 4. papagalii mici. turbarea. 1 I . hamster. hamsterul. alergii respiratorii. mic cum ar fi: o pisic5. dresarea. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. papagalii mari. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. ggina. Prima conditie. broasca. parazitoze ale pielii ~i intestinale. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. ~i eventuale st5ri patologice (alergii).I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5.

precum ~i orice act de nedreptate. tulburiiri ale auzului sau viizului. organizate spontan. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. Nu sunt necesare pedepsele corporale. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. nu sunt uitate niciodati de copil. neindemharea. cu mici festivitifi vesele. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. Fa@ de animalele care mu~cii. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. sii fie pe infelesul copilului. memoria deficitark dificultifi de infelegere. Pe de altii parte. zilele noastre. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . "desc&carea" nervilor unui adult. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. sii mbiince. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. Atmosfera skiitoasii. Recompense yi pedepse. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. de concentrare. Gradinip. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. va ciipiita o priijiturii). disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. c ) mediul familial. respectat in nevoile lui esenfiale.eventual . timiditate. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. defecte de vorbire. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). sii nu fie retrase. sii aibii un program ordonat a1 zilei. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. intr-adeviir. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. sii se spele pe miiini. ao aplica vreodatii. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. b) starea de skiitate. destinsii in farnilie.cu psihologul de la dispensarul policlinic. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. pedepsele inutile. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului.

iLsi. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.a scrvit (sa-ifin .. !.Li <.< i.ci:ornalldat). rrl5-caihui::.ll i)r%. :t.iB L. sj11gur. ProJuxcle indu\ri. plcrcic. .1 c(!!>il~tii!i ~1. ! I I I C anterior. si 'clume 2c i.4 lc.i iII!rO.I !::c p n~ 1'1 . de i ~ l ~ ~ r i r . sau pot avva adaosuri icel-calr. LI!.jipcsti~ ~ 2 G.~iblin:i[5T i ..i. tirtlcstec 3e li~!(:te .5. L..>> i:~nccJ :. i ~ i cc11itniirz n1.. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".~iC.i \c p!. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc.!i.. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ . Inaintc Produsc ilin cereale.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s.iilol:dl nu se ii>lo. i ~ ~ i .::.r::.ik: .??.-s dc: !:.c pc 4c : .::L%:L . ? u:!c. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.xt: w u zilc.irl!a]-.~.i U L I I .\c:.lio\~rc se impun r2titt. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har). . Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v .l.). B0ic~il1~1 15 . ~.. c ~ ! .c):li:~::.nesr~:c)care neccsits :!~fi. c L ' ~ c ~~ s ~ . in:!intc dc ti~lo>irc.t. i ~ ~ g .:~nc.ilc.o(. c 21~ ~ I C C .t~anutic~!iui.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.~!:.Lnelc.ir.jlosirc~.. TrcL~uicsuh!iniat cli. ) .! . 1:) 1 .liodal Gc preprare 11 pi~od. (: ~ 1 ...ri :)!ij.!r:i l ~ i l dc l.al:lbilitulc. l ~d c c s t ~ . :~-i.. t i i s 1t G ..r.c:r..1( i\irc. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .f51.:~a~guG pl.I. h2:-tit wi: ~la:.ca zahrlr~llui.e~lti:~t~a 11>di~8i:i . S\.:~LI gust .3ei tabid.r.p~~:it:_~lu~ c.c~x-c in parti.ialc dcstlnalc.5 sru!lji. . .. niol-" (pcitwi.i [ ~ i i i ~ .~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc. zcamil) sau i:~.ului indust] ia! trcbuic s2 tic. IILI c\lc :.:. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.'.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .tor.:ii 111ici. frr~cte IL.:!l. :.-i. garantat3..d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.l?icnlul car' i .. . -'ju..i !~~-e~~.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~..~ l :~I I ~1 !!i1.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.ld5 :. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.o:~:~nu~:~lui..lI.: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt).!-rnc:llrl i.jit'>t.. jn t ~ n I !.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.l.L.:tlqjc crmeiic. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri..: . la fii..!/ . cai. .71cl . ! ~ l ( j .lnctrcil-ih.i..c I Iai r c ~ t .~::~ 3~c\lc.ipi. t-'! cc\mpoi..ii~gal.i~!!iui. pun$ :c piastic.i~tuic c'!c. 223 .II.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c.fatS cie n~cciic i (care a:.iI . 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li..!:':I.! 1.?k)il5.ii:~i~lisil^..i xc i'ii\t~CI-C: i .: dial Saptr (ic.ire p::rro.I.t>(iit\r~ li nlc~~tiori.3.L!f:~ z.iikir Int.od. gu-.:.. rc. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.B ..i~ii.c sc recoina~?dii . F'tociu . ~td.yc.la. G.t d. Il2ilnii ile orrL. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l.i!sau legu:nc (Innrcov cu .c.hl!cit~c.li.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul..!5I hc*~ .t* I . !.-~:ri i u 3' calJ5.i:3 C.~salul dlii \. !iil."/~.11 ALI Lln .exc.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.> ~i-ii.r!jogcilS.lu li:X~il(':) :.ic rill ti.: :!.)pil~~lca1-..~l?iic:!.ic.itre f:lbric. .-< .:txi-. r:ilr.. .tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).xu ~ m5r.I I:! vlirs:a it. !~liiir~te f.:rli in .: c.c:lc c ~ ? tc. I\:-L. birn?./.I I I~~.). s i .lcl-mt:i .i inc. .i cbte \':il.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.:~l: la1 dc:~?r:!~..1!if'elat5 !a p:~!parc.lc. (si cantilatea de p~-i)dus .!?qui proJu!.-!. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr. dup5 Fc arnb.epccla c%nc.c:~..\acst%. ~i. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.. c.:!. .ids>.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .itc.::ic 53 fie ~. . I"ICI:LI~.!h: . 5'k idac2 !r7.i . ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a.::~c j .~'~i.)c <. c r ~ ~ i i. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I .e \:a :.:'l ~?o:it. ~ Eiic it.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .i.i~! r.clc. avantaijul cB ...iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .i!)?i>..u hi.r.t. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.>tz 're. i>!... Pircl!rilc.1.c.i:i31cp~~C 2! pot bor. pungiic (I.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir..li ?nck. c1~stiii. (L:C :.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.:lrne ctc. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.ii.1-. i.~:~-zi~:':.p~-odusc.t>du<ului :pc!hl-:.~ril din !. t.is\pcctl\I . ~dc ~ \..I-. l i I t I :nc!it..-c x rc>s~:>pe.1ir5 L...:~t. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de ..LI si c311tit2ti 11. c-oinpozit i:..:.I:! *.I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ .va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~. f.

&ere. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Se lasi s i se riceasci. piersici. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. Se alege orezul de impuridti. . 60 g unt. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Brcinza' de vaci.5. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. un litru de api. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). se vor respecta urmitoarele reguli: . Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. apoi se pune intr-un siculet de tifon. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. . 250 g zahk pudri. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote.se folosesc numai cu@e inoxidabile. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). fn continuare.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. Se lasi s i stea timp de 12 ore. . Apa (decoctul) de orez. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. pentru a se obtine grunji fini. amestecbnd mereu. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. in caz contrar. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. Se indulceqte cu zahk 5%. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. portocale) sau de roqii. Se frimbntfi un aluat. 50 g zahk (10 lingurife). fiert bine 1 d I . cbt qi din lapte fiert. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. Se lasi s2i se riceasci. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk.prepararea (curitire. Se prepari at2t din lapte nefiert. . se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). un virf de cutit de bicarbonat. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). . c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt.2. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). pentru a se separa b r b z a de zer. 250 ml lapte.

.

ir momentul k care se serveqte copilului. Important. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. alte fructe de sezon). curat%. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2.) cufructe. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. Se aleg morcovii mai tineri. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. Diluat cu ap5 simpl5. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. nu este acceptat de toti sugarii. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). Sufleu de cereale (porumb etc. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. dispare gustul a m h i . 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte.lingur2 de lapte wndensat.se spal5 qi se taie in rondele s u w . Din cauza gustului a m h i . stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . 112 telin5. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. se pune putin2 sare. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Se poate folosi presa de stors fructe. apoi cu api cald5. 1 ou. Supa de came. l5mdi. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. Fructele citrice (portocale. 40 g cereale instant. potoleqte setea. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. 1 litru ap5.). Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Sucul de morcovi. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Se spal5 in rnai multe ape reci. Sucul se trece printr-o sitii. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Se pregbqte bainte de mas5. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. p h i se inmoaie foarte bine. mai tinere. 2 morcovi. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. 300 g morcovi tineri sau carote. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Sucul de zmeura'. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. Dup5 fierbere. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. I . Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. cu alte sucuri de fructe (portocale. se scurg bine de ap5. Sucul de morcovi se poate da. verzi. de sear5. Se aleg frunze fragede. Pireul de cartoj?. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. prin confinutul lor in zahk (10-13%). deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. amestecat sau alternativ. lapte proasp%. Utilizarea este multipl5. 250 ml lapte. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. fructe. Se strecoar2 printr-o sitii. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. dac5 este c a u l . timp de 5-10 minute. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. care sunt d2un5tori. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). qi. se apal5 qi se fierb. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. iar cartofii se cur5@de coaj2. inl5turhdu-se coditele. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. se paseaz5. se poate lua grhimea. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. 1 p5trunje1. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. 30 g zahk.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. Supa de morcovi. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. se cur5@. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. Sucul de tomate. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. zmeur& c2pquni etc. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip.

La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. in cantitatea cea rnai mare. Cind legumele sunt fierte. se rgcevte. pitrunjel. Se prepari din legume variate. 0 lingurifi confine 4 g zahir. budinci cu carne. budinci cu legume. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. Supa de zarzavat. in timp ce fierbe. Dintre sosurile reci. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. la Siropul de zaha'r.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. h continuare se va da fie amestecat.). clitite. ajungind p h i la consistenfa de pireu. sufleuri. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. salate de fructe. tomate. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. leustean. cartofi sub toate formele). existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. gulie. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. Se fierbe acoperit. piper. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. se d i din ce in ce rnai concentrat5. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. Pentru a preintiimpina zaharisirea. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. cu chiftele.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. mirar. sau dispu~i diaree. de cel a1 adultilor.). cartof. se indepirteazi spunla ~i impurititile. in api rece (sub jet). ceapi. Se strecoari.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. creme. dupi sezon: morcovi.2 pe bazi de unt sau margarini. imbogifit cu unt sau ulei. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. se va fierbe in baie de api. se zdrobesc usor cu furculifa. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. . ~nifele. in 50 rnl api se dizolvi 1. Se pistreazi la frigider. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. vara se adaugi ardei gras. telini. 5. n u c ~ n a r i . tarhon). Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. Zaha'rul invertit. fie numai cartofi (copiii slabi. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. maghiran etc. cu api rece. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate.3. . privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. foi de salati verde. In caz de zaharisire. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). se adaugi grip1 turnat in ploaie. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. cu tendinfi la constipafie). 500 ml api. dovlecel. Se rnai fierbe 15 minute. se completeazi apa evaporati. in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. 1-2 pistii de fasole verde. 10 g g r i ~ (doui lingurife). corespunzhd cu 50 g zah%r. fripturi. cimbru. Se prepari de preferint. Dupi fierbere. dupi plac. creme de legume. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. ciulama. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. un mare num5r de variante. Sosurile nu vor fi prea grase.

25 g a n $ 100 ml lapte. p2trunjel verde. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. pitrunjel verde. se rnai clocoteyte. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. p2trunjel verde tocat. Separat. se pun lafiert. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. 20 g =n2. fierbdndu-se bine. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. Se adaugl un sos alb. sau 250 g came de pasike. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. iar zarzavatul se paseazi prin sid. C h d sunt fierte. o rldicini de pitrunjel.20 g unt. sare. 20 g conopidi sau mazke verde. o lingurit2 a n $ sare. Se mai fierbe 15 minute. in ap2 rece. se adaug2 fasolea. 600 ml api. 600 ml ap2. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. un gabenug. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. tocat. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. 50 ml lapte. . Poate fi servid cu crutoane. o ceap2. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. Supa' de ro8ii. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. cur2pte de pielife yi s h b u r i . o r2d?icin2 de p2trunje1. o ceapi m i d . Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. bine spaate. ti%iepi. pitrunjel tocat yi untul. 112 gabenuy. o lingurip unt. 2 linguri iaurt. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. 600 ml ap$ 150 g came de vid. sau cu "zdrente". doui royii sau o lingurip de bulion. frunze de !elink o lingur2 de orez. in loc de orez. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. se toaci m h n t . C h d clocoteyte. &ar verde. Royiile. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. un morcov. 100 ml lapte. Se cur2g morcovul yi ceapa. fie cu bulion de came. 200 g dovlecei. La copiii mari se poate servi cu crutoane. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. 600ml ap$ 300 g royii. o ielin$20 g unt. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. Separat se leag2 m a cu laptele rece. un morcov. un litru de ap2. se cud@ de coaj$ se taie. conopidii. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. pltrunjel tocat (smhthl). sare. Sups'-crema' de conopida'. unt. pitrunjel verde. sare. Se strecoari supa. Se pune din nou la fiert cu orezul. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. C h d zarzavatul este aproape fiert. sare. se paseaz2 prin sid.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. unt proasp2t. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. cu lapte. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). cu unt y i cu api. 150 g conopid2. Zarzavaturile se spal2 bine. o lingurip de zahik. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. unt. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. un ardei gas. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. o ceap$ 30 g unt sau ulei. p2trunjel verde. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. Supa' din came de vita' sau pasa're. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. se fierbe acoperit la foc domol. Camea yi oasele. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. doui lingurife de s m h t h i . se mai adaug2 mazke verde. apoi se pun s2 fiarbi in api. o royie). sare. o lingurip unt. sare. 50 ml lapte. 100 ml lapte. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. 100 g fXni4. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. 200 g cartofi. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. dou2 linguriie de mini. cur2pd. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. 1 gabenu?. Se trec prin sid. Sups'-crema' de muza're. un morcov. doi cartofi yi dup2 sezon. pitrunjel. Sups'-crema' de dovlecei.

Sos de fructe. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. phni cBnd se coloreazii sosul. se pune la fiert. Sos alb "be'chamel". 10-20 g pesmet. unt si se ingroasii cu pesmet. sare. 200 ml lapte. liimhie. Se adaugii sare. Sucul. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. Sos de tarhon. 5 g unt. apoi morcovul si pitrunjelul). sare). Sos roz. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. Se adaugii sare. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. o linguri de unt. un vhrf de cutit de unt. 10 g fiini. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. fasole verde). amestecat cu f i i n i gi cu sare. poate fi adiiugati la supi. sare. amestechnd bine. un gilbenug. 4 linguri smhnthni. piper gi se bat bine. Apoi se adaugi gi orezul. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. Acest sos se toarni peste salad. se toarni in sosul alb. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. sare. piitrunjel. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. pitrunjel verde. se adaugi oul. 600 ml api. sare. care este frumos colorat. 150-200 g os "cu sit$'. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. mirar. o lingurifi de mustar. 2 lingurife de orez. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Sosuri Sos alb. mugtar. sare. o linguri de apii. o lingurifi unt. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. sare. Pentru sos de mere: 300 g mere. Se adaugi gilbenugul. felini). tarhon. conopidii. Se fac bile de miirimea unor nuci. Sos verde. piper. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. Se stinge cu lapte rece. 4 linguri de untdelemn. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. 200 ml lapte. carne fiarti sau cu perigoare. Se amesteci neintrerupt. sare. 4-5 linguri de untdelemn. 112 ou. sare. ales gi spilat. se adaugi fiina. 200 g carne fkii os. miirar. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. Se serveste cu legume fierte. o ceapi. untul qi la sfiirsit mkarul. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. 10 g hrean. 112 lingurifii de miere sau de zahk. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. 10 g Ginii. apoi se sfirhmi cu lingura. Se servegte cu oug fierte tari. Sos tomat. Laptele. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. zahk. f k i a mai fierbe. un morcov. 0 lingurii de fiini. piper ~i o lingurifi de api. 15 g fiini. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. un ou. la orez etc. in cuptor sau la foc moale. tiiiati bucifi mici. Ciorba' de perisoare. piitrunjel. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. 200 ml lapte. in caz c i se folosegte ofet. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. hrean gi unt ~i se amesteci bine. Frunzele de tarhon. Sos de hrean (pentru copilul mare). Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. 10 g zahir. chteva linguri de lapte. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. 10 g unt. splilate. sare. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. 50 g fiini. ofet. adiughnd chte pufin untdelemn. carne fiartii. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. creier. sare. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. La urmii. sare. Untul se topeste la foc tare. Se fierbe la foc moale 5 minute. 5 g unt. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. liimhie sau b o r ~ . 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. la legume fierte sau paste fiinoase. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. peste care se adaugi zeama rece de spanac. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. 20 g unt. phn5 se ingroasi ca o cremii. sare. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. 12 frunzulite de tarhon. . piper. 5-6 linguri de ulei. douii linguri de zeami de limhie. Spanacul se fierbe cinci minute. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. 114 kg spanac curifat. Se freacii gilbenu~urilede ou.

Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. 50 g unt. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. o ceap3 mic3. Dup3 gust. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. diluatli separat in putin3 apl rece. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Se fierb in citeva clocote. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. Pui umplut. sue. amestecind continuu. 100 g b r k 3 de vaci. sue. o ceap3 mic$ 20 g sue. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. Carne de pui. Pui cu smcintdna'. Se ia de pe foc. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. sue. sue. verdeap qi 112 ou crud. 50 g unt. RulaaZ cu came tocata'. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. dou3 gulioare. legume fierte. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. apoi se pune carnea inapoi. fiind uqor digerabil3. salatli verde etc. Se adaug3 gillbenuqurile. dou3 linguri de lapte. o jum3tate tefin3 mic3. un cartof crud. Un pui de g&& 80 g unt. Din filing. un ou. pstrunjel. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). Treptat. salatli verde. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. pieptul sau pulpele de pui. se adaug3 gdbenuqul. 2 felii de carne. Se serveqte cu peqte rasol. glluqte de chifle sau cartofi fie@. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. pentru a nu se usca. care se fierbe 20 de minute. sot6 de morcovi sau de dovlecei. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. . Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. Carnea se taie felii. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . Cind carnea este aproape moale. sue. 2 gdbenuquri. 50 ml untdelemn. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. 200 g carne de viti. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. Feliile se introduc in acest aluat. 100 rnl lapte. Se p a t e semi cu mhiiligu@. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. $nip2 in aluat. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. Se adaug3 untul topit. un giQbenuq. 1 l h i i e . se adaug3 uleiul. Carne de p a e (300 g). Se pune la in&u$it. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. salatli de cartofi. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Se introduce umplutura qi se coase. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. in ulei bine incins. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. sue. Se amestec3 cu s u e .50 g unt.5 Zinguri lapte. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. verdeap tocatli m h n t . s u e . in unt incins. Se serveqte cu salati verde. La fel se prepar3 sosurile de viqine. 250 ml ap3. C h d carnea este fiartil. 100 ml lapte. Se serveqte cu crochete de cartofi. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. 50 g unt. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. Maioneza' cu brdnza' de vaci. iar zeama obtinut3 se strecoari. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. se adaug3 p3trunjel verde tocat. 2-3 linguri de s m i n W . Se scot pe o farfurie inc%zitli. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici.150 g roqii. fi 3540 de minute carnea este moale. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. o l i n w de &$ un ou. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. Sos cu ga'lbenuq. sare. z a h h l qi untul. Se servesc cu cartofi priljiti. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. o jum3tate de chifl3. iar pulpa se stoarce prin tifon. Franzela se taie in cuburi mici. ou. se bat. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. un g2lbenu$. un ou. 60 g zanavat. Pasa're Z sos alb. se bate putin. caise.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . 50 g n unt. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. 100 g unt sau ulei. 40.

500 g roqii. Se lasi s i se riceasci putin. Budincii de conopida'. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. 30 g unt. 500 g fasole verde crudi. Se servesc cu salati verde. in care se prepari mancarea. smiintiini. Se fac cu lingura chiftelute. Se ristoarni. sare (piper). Se poate servi cu friganele. 50 g unt. o linguri de pesmet rumenit. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. Chifelu!e de legume. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. p h i ciind se inmoaie fasolea. Se serveqte cu omlea sau cu orez. Se pun la cuptor cu untul. pitrunjel. sare. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. din unt. Budincii de cart03 cu guncii. o linguri de smantiini. o linguri de unt. . ca~caval ras. se stropeqte cu smiinthi. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. gilbenuqul. sare. iniibugite. Se presari cu sare. se adaugi untul frecat spumi. Se arunci apa in care a fiert. se reaqeazi in cratiti. sare. Cartofi umplufi. un ou. o lingurifi de pesmet alb. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii).se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. fiini. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. se zdrobeqte. un ou. sare. apoi in lat. 80 ml lapte. 250 g cartofi fie$. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. 30 g unt. s m h a n a . Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. un cite1 de usturoi. caqcavalul. curitati de coaj5. 2 roqii. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. 1-2 dovlecei. 0 jumitate felini. 4 cartofi. cimbru. se serveqte caldi. sare. Se clocotesc pufin in api cu sare. Maziire verde iniibugitii. 100 rnl untdelemn. verdeafi. caqcaval ras. mkar. qunca t5iati bucifele rnici. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. o linguri de pesmet. se trece prin maqina de tocat carne. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. sare. 50 g unt. sare. 200 g mazke verde. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. 20 g caqcaval. un fir de praz. Se amesteci cu pufini sare. verdeati. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. se presari cu ca~caval. Fasolea. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. verdeafi tocati. cu gilbenuqul. 2 linguri caqcaval ras.50 g ca~caval un ou. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. 2 lingurite de unt. Dovlecei la tava'. Se adaugi verdeata tocati m b n t . putin zahk. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . 6 cartofi mari. 250 g fasole verde. sare. se scurge. un ou. sare. o gulie. se curifi. Budincii de dovlecei. 50 g unt. 2 linguri de smPntiini. se coc la cuptor. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. Se ristoarni in strecuritoare. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. 112 linguri de fiini. Se spali bine morcovii qi cartofii. pesmetul.MBnciruri de legume Legume combinate. 20 g unt sau ulei. 100 ml lapte. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. untul qi verdeata tocat5. 2 dovlecei. unt. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. o linguriti de fgini. de 3-4 cm lungime. 2 lingurite de unt. sare. 100 g smhtiini. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. Fasole verde. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. Eina. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. iar cartofii se fierb separat in coaji. in loc de smhtiini. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. ras. 100 g qunck 100 g caqcaval. dup5 ce totul s-a ricit. Cartofii bine spilafi. se spali qi se taie in bucifi in lung. Separat. pesmetul qi albu~ul spumi. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. 10 g Gin5. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. ca qi roqiile tiiate in felii. Se curiti dovleceii. pitrunjel. albuqul spumi. sare. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. o ceapi. la baie de api. o linguri rasi de Eini. 0 conopidi mici. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. 20 g unt. 2 morcovi. verdeaf5 tocati. f i i n i sau pesmet fin. 50 g qunci. 10 g fini. curipte qi spflate. Se servesc calde. C h d este moale se strecoari. 229). cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Se spali dovleceii. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. Un morcov. Se fierbe conopida in a p i cu sare.

Se umplu dovleceii.yi scobifi de seminp.yi se psjesc in ulei bine incins. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. 2 chifle.yi se mai lasg in cuptor. Budincii de pdine albii cu juncii.200 ml sos de ro.yazg in tavg. zah&. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea. Cartofii se fierb in apg cu sare.yi sarea. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. separat se fierb merele curgpte de coaji . sare. 40 g . Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). un r h d de mere. Spaghete in sos de rojii. verdeap . sare. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l .a de vacg (sau u&) cu untul.yunci slabi.yoarg.yor. 150 ml lapte. 112 ou. Deasupra se toarng laptele.yi o linguri@ de unt) . 200 g cartofi.yi se limpezesc. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli.yi s-a rumenit budinca.yi se preseazi. Dovleceii umplup se a. Dupi ce se ricesc. pupng sare. se amestecg cu verdepile .yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. Se face un de aluat din a n t i .yi se taie in lung. se adaugg sosul de ro. 25 g s m h t h g . 1 linguri@de unt. Se strecoari.yi cartofi. 40 g unt. ceapg verde). Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte .yi se toarng in tigaia cu untul incins. un r h d de orez.yoarg. se cur%@ coajg . Se t o a d ceapa .Dovleceii spglati . Cartofii bine spglap se fierb in coajg.yi iar un strat de chifle muiate. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . 20 g unt sau margarinti. zeami de lgmtiie . 2 mere potrivite. Se dg la cuptor p h g se rumenevte. 114 or%. &at2 cu uleiul .yii . o Lingur3 b&zA de vaci. 10 g unt. Dovleceii pot fi umpluti . Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. 15 g orez. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele .yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. bgtut2 cu 50 ml lapte).yi se ingbu. apoi se adaugi pastele @noase. ceapg. 2-3 linguri de verdea@ tocat2.yul. sare. unt. 2 oug.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. 2 oug proaspete.ycg de apii. Se fierb ougle tari. 100 g fainti. Budincii de N i n e albii cu mere. Se fierbe orezul cu apg. inibuvite cu zah&). r k i t e . sare.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. Crochete de carfofi.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. 50 ml lapte. m&ar tocat. pesmet. Se scoate pe o farfurie caldg . sare qi zeamg de lgmdie. Oua' cu verdepri pe salatii verde. 3 mere mari.yurile. 112 ou . o linguri@@n$30 g cavcaval ras. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. 100 ml ulei. 50 ml lapte. un ou. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. se scurg . 200 g cartofi. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.yi cdteva bucgtele de unt. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. scoqi. salat2 verde.yi se pun ckeva buciple de unt. se scot g2lbenu. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. s m h t h g . se presari putin2 scoqi. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. 1 lingurg de orez. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. 150 g spaghete.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide.yi ulei. C h d sunt fie*. Se coace la foc domol. 4 dovlecei. Separat se amestecg &a cu untul topit .yi se presarg cavcaval ras. o lingurip de unt. sare. un r h d de nuci .yi se scurg bine.ye cu pu$ni apg . sare. pe ambele p w . Budincii de orez cu mere. Spaghetele se fierb in apg s&at2. dupi ce au fost curipp de coajg.yii. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . 2 linguri apg. 25 g stafide.yi se stinge cu o cea. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). se c u s @ . Se umple fiecare jumgtate de ou . se adaugi pasta de rovii. . Omletii. o lingus past2 de rovii. se fierbe. in care se sparge oui. 50 g nuci mgcinate. La mijloc se face cu lingura o gropi@. Se amestecg cu orezul. G a p in doug . apoi in pesmet . cu z a h h l . dupg gust. albuvul spurn5 . Se fierb la cuptor.Se freacg br2m. Se pune in cuptor 10 minute. un ou. 150 ml lapte. o lingurg rasg de unt proaspilt. m&ar.yi untdelemn. sare. 2 linguri zah&. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . in care s-au inmuiat chiflele . Ouae se bat cu apa qi sare .yi&ate felii. 10 g unt.yi cur+Ji se rad pe rkitoare. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. Se toarni intr-un vas uns cu unt. o prizg praf de copt. ca un compot sckut.yi puling sare.yi se indoaie pentru a permite . se adaugg condimentele. Se pe frunze de salat2 verde. se lasg pu@ s i se scurgg. 10 g unt. se s & W cu furculip. praf de copt. sare.

mere. 100 ml iaurt sau smPntAnii. carne de vifel. 112 ceapii mic$ boia dulce. 20 g stafide. conopid5. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. o ceapii. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase.gust5ri R o ~ i iumplute. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. ceapii tocatii m h n t . Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. creier. 250-300 g mere. pasiire sau peqte. 30 g unt. cPteva fire de coajii de l h % e . 2-3 r o ~ i i . se taie capacul qi se scobesc. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). piitrunjel cu 2 tocat. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. sare. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat.100 g unt. o lingurii de ulei. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . ouii. 3 lingurife de unt. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. La sfPrqit se adaugii oul fiert. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. 30 g nuci sau migdale. Salata' de mere. se adaugii ceapa tocatii m h n t . sare. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. sare. cireqe. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. Pentru salata de fructe: 1. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. suc de l h s e . Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. variat colorat. sare qi liim2ie. Se adaugii ouiile biitute. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. Sucul de la 114 liimse. pufinii boia dulce. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). Pasta' cu came de vita'. 100 g brPnzii de vac$ sare. 2 linguri de suc de fructe. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. BrPnza de vacii se freacii cu untul. piersici. caise. o salatii verde. Salata' din amestec de fructe. s5 stimuleze apetitul copiilor. un ou. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. portocale. 300 g fructe. parmezan. o lingurip de pastii de tomate. 2. Pentru salate de zarzavat: 1. piitrunjel verde tocat. Salata' de conopidri 400 g conopidii. Conopida se fierbe in apii cu sare. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. Aperitive . cu sau verdeafi tocatii. Sucul de la 112 IiimPie. 2. 100 g pulpii de fructe. pufin untdelemn. suc de l5m2ie sau otet diluat. . i cu . 3. 3.sii fie umplua mai uqor. 2 ardei graqi. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. 25-30 g zahiir pudrii. coajii qi zeamii de Iiimze. cu pufin untdelemn. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. zmeurii. foarte proaspiit. Ardei gras cu brdnza' de vaci. o 2 lingurii maionezii. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. sare sau pufin zahiir. l k 2 i e . apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. Roqiile se curiifii de coajii. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. 2 lingurife unt. struguri. scor@qoarii. Fructele mici se pun intregi. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. suc de l k 2 i e sau ofet. apii. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. pere. Suc de la 112 liimPie. l&n2ie. ulei. se adaugii untul frecat bine. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. un ou fiert tare. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. zeamii de carne sau de zarzavat. 100 g ficat crud. zeamii de l h 2 i e . cele mari se taie felii foarte subtiri. 10 g ceapii. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). tocat m h n t . se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. pastii de tomate. ciipquni. sare.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. o u l 2 roqii.

4 foi de gelatinii. 4 linguri de miere caldii. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. se spall bine. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. Budincd de g+ (4 po$i). 4 ou5 fntregi. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. 2 linguri ulei. un ou. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. C h d se desprinde de marginea formei. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 250 g cartofi. doul linguri de zahib. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l .Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . Se amestecl totul bine. 400 ml lapte. 250 g fructe. suc de l h % e . caise sau piersici) se spalii. apoi se adaugl griqul in ploaie. o ceapii micii. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. &la le acoperi. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. Se serveqte cu friqcii. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. turnat putin c2te putin. Se inmoaie in albuq. Apoi se riiceqte. se scobesc qi se umplu cu gem. 100 g {elinii rasii. p2nii se incheagii. se bate albuqul spumii. 2 roqii. 112 1lapte. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. Salata' portocalie-alba'. Se lasii s l tragii 15 minute. la budinci. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. amestec2nd mereu. Laptele se pune la fiert. creme. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. sare. se toarnl deasupra laptele fierbinte. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. vanilie. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . Se arde zahk intr-o tigaie. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. la cuptor. Dupl gust. Lapte de pasa're. vanilie. se adauga mierea caldii. coajl de l h % e . doul ouii. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. Se pune la rece. se curiip de coajii qi se taie felii. Se toarnii intr-o forml. ins2 nu mai mult de un minut. 112 pachetel praf de copt. unt. Salata' de crudita'fi. Se adaugii roqiile tiiiate. C2nd se scoate budinca din cuptor. - . p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. 112litru lapte. 150 g morcovi raqi. 4 ouii. qi se adaugl incet laptele. & n l c2t cuprinde. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. un morcov ras. Se spalii. un ou fiert tare. Se amestecii toate zarzavaturile. 1 2 0 griq. Se lasii 20-30 de minute. Fructele proaspete (ciip~uni. 3 0 ~ 5 . mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. se curltl qi se scobesc. Dupl ce au fiert toate glluqtele. 250 g zahk pudrl. Se aleg merele. zahib. sare. 70 g zahk. Se aleg mere shiitoase. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. Se ia de pe foc. friqcii. Mere coapte umplute cu dulceafa'. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. 50 g mere rase. p2n5 c h d se Gne singur de tel. 6 albuquri. coaja de llm2ie. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. bltihd incet. Se fierb cartofii. Se servesc calde. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. 2 linguri g zahib. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). Se servesc calde. 500 g z a h k tos. sare. sare. tocad. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. Budinca' cu fructe (4 po$i). Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. 140 g unt. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. se unge cu gem sau dulceap. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. mere de mbimea unui ou. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. 200 g varzii alb$ tocatii. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. mkar. sare. apoi se riistoarnl. se curltii de coajl. se strecoarl laptele rlmas. se taie piitrate. suc de llm%e. albuqurile biitute spuml qi sarea. gem acriqor. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. Fursecuri cu miere. Din Ginii. 200 g Ginii. zmeurk mure.

piin5 se ingroaqe. 1 lingurig de amoniac. Se ung foile. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. ciipSuni. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. 2 o u l z a h k vanilat. arnoniacul qi laptele. 140 g zahk. Se adaugii fructe conservate (cire~e. Pentru cremii: 250 g unt. bine coapte. suculente (cake. zeama qi coaja de la o liimsie. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. 100 g unt. apoi qi o d e . se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. Se spa18 bine. Se formeazii bilufe de 1. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. Pentru aluat: 500 g fiiinii. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. Se coc trei foi. Dupii ce se riiceSte.5-2 cm diametru. portocale). 250 g zahilr pudrii. . Prcijitura' cu crema" de la'mdie. proasp8t preparat qi riicit. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). i ~ i n e .ananas din compot). C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. se adaugii fzna. Diferite fructe proaspete. Se freacii zahikul cu untul. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii.Retete culinare sistent. zmeur8. 100 ml lapte. piersici. 2 g8lbenu~uri. se coc la foc potrivit. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare.

ca ~i gradul de inserpe social%. psihicii ~i socialii. traditii etc. probleme de igienii mentalii. alunecu~ ape inghepte. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. Se "schimbii" dintii de lapte. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. erupiind cei definitivi. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. traversarea strbilor. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii).membrele inferioare.14 ani). pilozitatea etc. perversiuni sexuale). bustul.-. uneori greu de rezolvat. potentialul intelectual ~i fizic. randamentul ~colar. prefer2 anumite activit2$. pilozitate. obezitatea. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. in acela~i timp. acneea juvenilii. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. b) ba'iefi: organele genitale. carentele alimentare. sii le accepte dar. droguri.-r SCOLAUUL I I . 237 i ? . Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. rolele. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. anomalii sexuale. televiziune etc. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. Copilul devine adult. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere.ADOLESCENTUZ MC 6.5 kglan ~i cu 6 cmlan. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. alcoolism. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. etapele pubertiitii. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. ai unor grupuri sportive. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . participare la actiuni antisociale. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). anomaliile ~iboli ale sistemului osos. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani).12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade.1.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. unele boli. greutatea. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. jocuri in pe locuri periculoase. inec. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. boli venerice. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. nevrozele. Toate in aceste procese. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. cariile dentare. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. hihicia. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie.

incapt. Venifi ac& la t h p . Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat.. cititul etc. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. 6. Se preocupil din ce Se . Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. Dore~te fie ca prietenii. Sfaturi pentru prepararea mesei. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. emofiile. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. ForrnuleaA fraze complexe. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. La mul* apar co~maruri. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. Se exprim5 prin vorbe. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. teme de moarte. inundatii 9. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. cu 17.) . 3. nu zgomotos) 3. grindins. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. Competiga este importantli. imbracat $i incatat. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. rude) 15. telefonul. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. inundatie) 6. incepe s B . Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. TABELUL6 . $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . de bloc.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. folosirea closetului public. Tehnica primului ajutor 5. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. sp&larea &nilor inainte de a m k a . sunafi in prealabil 9. 8. in d o d t o r . Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. pan% de electricitate. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. adresa.) 5. in schimb. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. 5.~ i interiorizeze ghdurile. Uudafi copilul pentru succese 11. speranple. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. e m o p ~i ghduri. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. 7. 9. S% se joace cu cheile. ploi torenfiale. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. 4. gustarea). cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. Dezvoltarea socio-emofionala'.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1.Pot sil revinil unele fobii anterioare. miincat. 2. Este mai pufin egocentric. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. incontinenp urinar5 etc. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13.TABELUL 6. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. spiilarea dinflor.

I se pot incredinp treburi in gospodkie. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. insotite de un salt in creqterea staturali. Foloseqte telefonul.preferi qi unele melodii.). alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. uneori p h i la epuizare fizici. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Nasul se subtiazi. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. serializarea. Se constati mari variatii de apetit.). 248 Jocurile. dupi-amiaza. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. in comparatie cu trunchiul. Sunt frecvente ticurile nervoase. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. "qtie tot!". btelege clasificarea. NU in zone cu trafic. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). bancurile. La 7 ani devine ginditor. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. skitul corzii. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. Jocul. scrisul nu-1 rnai oboseqte. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele.). la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. camioanele. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". dar incepe s i prefere grupul. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. Prefera jocurile in grup. nu calitativ. conceptul de spatiu qi timp. Siguranfa. dimineata. seara. Gitul devine mai subtire qi mai lung. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. inot i in ape curgitoare qi la mare. uneori cu alur3 de $ef. jocurile cu balonul). jocurile de cuvinte. Dezvoltareapsihica'. deocarndati de ambele sexe. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. muzic3. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. cu greqeli rnai rare. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. ti plac ghicitorile. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. sinii devin proeminenti etc. Maxilarul inferior incepe s i creasci. apar greqeli. Desenele devin tot mai detaliate. dar qi viap animalelor. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. Devine expansiv. dar finalizeazi putine. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. Vrea s3 "faci". urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. incepe multe. V e ~ i pas. gimnastici. alcoolul. devine ordonat.$koZaruZ mic. reflecteazi. literele nu rnai sunt trasate perfect. Se joac3 inci singur. Poate apiirea miopia. insolatie etc. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Imuniza'ri. Dezvoltarea psihica'. Este interesat de dans. se schiteaz3 talia. Diferentiazi stinga de dreapta. Prevenirea accidentelor. 248).). incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. invati s3 citeasci qi s i scrie. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Nutrifia. vremea. traversare etc. cintecele . refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. argumentativ. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. I I I ~l I I I I I 1 I . Motricitatea fin5 este deplini. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. Este foarte sensibil. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. de obicei cu copii de acelaqi sex. skate. estetic.maqinutele. Toracele se turteqte anteroposterior. Motricitatea fini nu s-a maturizat. drogurile. Limbajul devine rnai agresiv. Nutrifia. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. transformkile in natur$ anotimpurile. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. incepe s i colectioneze cantitativ. devine mai suplu. Atentie la mersul pe bicicleti. Perioadele de creqtere. Dezvoltarea socio-emofionala'. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul.

caden). Face tot felul de planuri. Este interesat de modul de reproducere uman5. le tachineazii. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Elementele esentiale se apropie de adult. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). Dezvoltarea socio-emofionala'. Creqterea i n inilltime este acceleratii. giititul. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. Ii place actoria. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. cii se acceptii . oboseal5. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. vegetale (fructe. 1 . neliniqte. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). proiecte. Judec5 probleme sociale. Foloseqte bine ideile abstract:. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. inot i n ape necontrolate. excursiile. Sunt refractari la rutinii. Jocurile. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Dezvoltarea psihica'. Agreeazii sportul. Timpul liber. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. telefonat. Nutrifia. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Este interesat de sport. Biiietii sunt incii "mai copii". discuri. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. Siguranfa. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. Siguranfa. Spiritul de bandii atinge apogeul. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. 1 . Nu "are timp" sii mMince. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. Devine conqtient de diferenple de sex. Munceqte pentru bani.) sunt adesea riscante. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Imuniza'ri. Simp1 umorului este dezvoltat. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. Antagonizeazii cu s_exulopus. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. indoieli. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. fi place societatea.Dezvoltarea socio-emofionala'. organiziirile in grup. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Atentie la mersul pe bicicletii. dans. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Este manierat cu adul@i. lucrul manual. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). Se inregistreazii mari variatii afective. Este nevoie de mese mai dese. Colectiile devin calitative. tiaminii. carne). Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . ascensiuni pe munti. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. flirteazii. fier. La multe fete apare menstruatia. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. Maturizarea este mai precoce la fete. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. La b%e@apare masturbafia. Nutrifia. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. Este mare amator de muzick radio. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). lucreazii manual. De altminteri. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. Preferii_copiii de acelaqi sex.

rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie.Folarul mic. lucreazi greu la scoali. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Pe de alti parte. se autoizoleazi si devin timizi. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. Un copil inteligent. Criticile aspre. pisilogeala. Copilul trebuie "invitat s i invefe". s i capete gustul lucrului bine ficut. Altul. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Conditii de lzicl. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. batjocura. chiar daci rationeazi bine. respectiv adolescentul. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia.uneori . s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. s i stabileasci analogii. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. mai putin dotat. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. direct si natural in discutiile cu copilul. Amhinnfa familiala'. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. r de a descoperi. sau lene~i. diferente. prea autoritar. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". e) in orice discutie cu scolarul. pentru a evita insuccesul. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. . se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. fie ale unor dezordini afective. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. adesea de la egal la egal.~i. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. despre ceea ce spun si fac piirintii. d ) s i fie accesibil. ajutat de pirinti in mod discret. dar nefericit. fin pasul cu achizitiile lui. scolarul va dobindi gindirea logici. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 .~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. Aceasti trisituri existi in el. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. va invita s i aprofundeze un subiect. cauze si efecte. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". alfii nu se pot exprima. s i caute explicafii. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. de a crea. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual.remedia.

170-180: Voltaire. prin lentoare la hcru. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. . se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. Faraday. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. Copilul supradotat. 160-170: William Pitt.). ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. depreciat. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. 140-150: Keppler. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. "inexistent". e) schimbarea frecventi a ?colilor.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. incoerente. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. 110-120: Cromwell. 190-200: John Stuart Mill. 150-160: Tennyson. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. celilalt Sters. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. insuficienta auditivi. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). posesiv. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. 6. 120-130: Bach.i". ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. 180-190: Goethe. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). prin teme neficute sau neterminate. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. 130-140: Rousseau. James Watt (considerat mirginit qi stupid). in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. prin scris de rnilntuiali. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. cu dificultifi la invitituri. Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ.2.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. variabile la pirinfi. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. greutate. instabilitatea psihomotorie. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament.

?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li. prcoc. ~ ~ ~ c . i111aginativ:i.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. fetc. sri >ti#: c. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c . d. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je.jeasc5 sri se ru>incze.rebuil.j~~!plicatin ~ I . ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic. sc t'oloscsc.oic.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.!ICC I . Je bsicti ia dar .~~.i p. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc. La i d ii HZiclii.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete.upatc dc cui71arat.hi1nh3rifiiici.. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. iiar ?i in cc ~ : i .1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L.~ifi cu adul. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.16 ~ ~ ibjicli i .?. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i.) JY e. j o .i.i(' ! I'CLC:13.ar:.-i bjietii. p .clc)r 111ai I-apidcsc.~~~!l.:enitale si cap:~citateatle a ejacula. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111.c to. L:! \ $i rcli~tiiIc . :111alij.I fe1.grincjirea abstract$.+olarul mic.prc iiltii. lencsi. I I .ic3. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc. L)cclar:ir~ilu h i ill.!</ ~ l ( ~ isunt l."c.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1.l. . ~ f a r a f'amil ici.4dol~.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . cstc prscticntil de aproape toti adolescentii. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~.'l I.i ctc.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc. crit si pentru par-inti. 11cc3.i\.. 5c.rste PI ictc.:. .lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.17 ani:. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~. 1'1 ccli: inirji~\i . Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr.i')". adcrri dc: h11ti.? I I I [ ~ I .I~ijieti~ ad ? c i . in ace:~str? periostl.cli ctc. L . dar ele vor de\c. si s5nilnr.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.c. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .1o1..~ i sclnene.c. ~ t i i ~ ~:onstituico con. 1 1 1 1 I . ~ ldc. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.'i de frusrrare. coinparinciu-si 1nusc~11atu1.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).cntr: inijlo(.. in timp ce ~c plri~g restrictiilc.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.)istr.!nbr:lCc.).th\olut 1.c.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .).t un sex la altul.o:~r!r. h p\ihic. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:.!<i 2:^111nornlal5. Sunt acut rnaturitatca fij. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu. inloc~tit.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc". Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de .l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c...i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc".1na1 nt! ncc. r ~ p c ~ . ~nijloc-ill tlirL:irr. Ele t.lrc sc' d e n tilt: [?er. in :?d~:. I ~.5 ..irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". ~':.1 i Ji \c. ai Ir~ccp anxictate. I . Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.ho13:1!1!. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i. Ii11it5 iombinat cu fluctu..tcni. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~. I s ~.1!.il. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I .u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.ni fenne vorhedsc.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol.dc ~l stringaci. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.a. rachinati in glum.i. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i . din cauza crcsterii rapide.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.rc.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.4c. .rlt&~.i.cste mo3~1I cum arat5. dc capacitate:i tle etivturi Gzice.nc. ~lllisci~linitatca lor. din .ca\tli relatie cst:. I n general. I ilc.! ~ ~ I L IL. La r.i sli glindea\i. L I ~ Itie prieteni. L Ii ~-L .. : ~ l t cc.!t~. adopCind .j~c a(f1111:-5.i cu i activ~tatii. Perioada c.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn .2nd cele ~ n a ~nici c ~ . dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral.~cceasi~rirstd.c. cctrilportament. 1L. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric.ile ])roduse in sfera genitalrl. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l .i::t. s5rutril. d:tc5 n u .. ~ .

Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. pag. Comportamentul instabil. in rezumat.2. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. Demoltareafizica' a fetelor. elibereazg anxietatea acumulat5.spre r 17-21 de ani).s cm yi o greutate de 43 kg (in medie).Sexuditateala copil".soare.aud c h d altii le vorbesc. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. dar yi la 10 sau 16 mi. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. dominat de emotii. autocontrolul. de a . Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. folosirea factorilor naturali . 257-262.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. 6.pe de o parte pib-intii. de fapt.11 Y mi. armonia nationalitiitilor.9 ani. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex.. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Arnbele p$ . in medie 10 '/2 . Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. api) yi ingrijiti medicale rnai bune.sunt stresate. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. spre 6. nu trebuie ridiculizat. descoperirile tehnice etc.relatiile cu pa'rintii. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie.2.6-12. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. de a pune binele general haintea celui personal.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Diferentele individuale sunt mari.2. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. rnai &ziu la b%e$ . pe & de alta copiii .1. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. pornirile. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. modul de via12 (miycare. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. iar la bgieti la 18-21 de ani. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. aer. De regulg la 12. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. Apoi se simt vinova$. Aparifia primei Vezi .~face i planuri de viitor. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . Dezvoltarea independenfei . 244 . menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani .21 de ani).

uneori. permanent5. telefonie fiir5 fir etc. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". in astfel de situafii lupta pentru separare. in afara casei pkintesti. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. In adolescenfa tirzie. P5rinfii sunt datori. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. s5 stabileasc5 relatii sociale. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. 2.). imbrgcgminte. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. Se ajunge la situatii dramatice. vizionarea televizorului. 4. discuri. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. sri consulte pe dirigintele clasei. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. banii de buzunar. grupul de prieteni. si rnai grav. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. c5 nu au limite. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. in ce prive~te privilegiile acordate.+olarul mic. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. adesea. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. Cei virstnici se schimb5 mai greu. frecventarea discotecilor etc. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. printre altele. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. Violurile s-au inmulfit. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. Adolescentul cosmetice. modul . de adaptare si de inseqie social-economic5. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. in mod justificat. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. boli etc. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. in general exist5 "conflicte intre generatii". . crevte increderea reciproc5. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. fardurile. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. se complic5 si se extinde. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). I5sind impresia. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5.~fixa optiunea pentru viata proprie. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . ora de retragere la odihn5. cu o relafie deschisk apropiatii. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. Adolescentul doreste s5 plece din familie. adesea. cu tact. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. p5strhd un dialog permanent. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. insii. imbriiciirnintea. pediatrul de familie si un psiholog. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. 3. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. in aceste cazuri.

Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. nu ar avea-o. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. 6. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. sub forma unui argou. coafur5. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. 2. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. s5 "lucreze" pe timp limitat. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. ceea ce le permite s 5 . Jansuri. 3. Satele s-au depopulat. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". in primul r2nd cu p5rinfii. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". 0 band5 este alcgtuiti. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. Se contureaz5 comportamente caracteristice. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie.2. s5 acfionezi si s5 te imbraci. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. astfel de situafii sunt rare. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. testhdu-si astfel aptitudinile. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. idei. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii.3. licee industriale. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Activitatea de grup ~i rnoda. In rilndul tinerilor. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. 0 parte din ei le practic5. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. melodii. Se instituie un sistem distinct de comunicare. biciclet5. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri.~asume i atitudini de adulfi.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. altfel. uneori la intervale de c2teva zile. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. cu si &5 o utilizare eficient5. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. sii vorbesti. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. dm familii foarte diferite. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. de regulii. Din piicate. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. Tinerii particip5 la diverse sporturi. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). de dinainte de anul 1990.

Se cred "buricul pimdntului". rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. nu s-a bucurat. ci pot conceptualiza dincolo de 6.). Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. De asemenea. "ce sunt in realitate?". este capabil. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. Uneori au experienta unor "trGri unice". de experieniele adolescentului din via@de farnilie.. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. sthgaci. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. dupi o expresie populari. "de ce m-am comportat in acest mod?". Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". Pentru prima datg. "ce insemn pentru altii". Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. 6. Planurile de invitiimdnt. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. nesociabili. fiinta uman. interesele ~i sperantele adolesceniilor.~ faci propriile standarde morale. cu mult tact. in acest stadiu devin capabili s i . Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit.5. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general.4. ponderea anumitor materii de studiu. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. nu a fost atdt de profund sau disperat. in adolescenia tkzie. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract.+olarul mic. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. .o%ndeasci"ipotetic". de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". in care cred cu adevirat. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. i . Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. Adolescentul vietii cotidiene. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. alte relatii cu sexul opus etc. un rol important il au cinstea. Din adolescengi timizi. metode de educatie. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. Depinde de mentalitatea familiei din care provine.2. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri.disciplinati. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. incearci s 2 .in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. modestia. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate.2. precum qi despre spatiul geografic ~i celest.

minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. empatia.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. a) Comportamentulla masa'. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. Masa nu va fi luat5 in grab2. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. $nut.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. in conflict cu ale sale. Alimentatia (scolar mic.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. concentrat ~i lini~tit.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient.). i ~ manifest2i dragoste. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . Cuno~tinteledespre alimentatia rational%.3. qcoal$ religie. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. recui n o ~ t i n g respect. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. incbt pot tolera alimenta$a adultului. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. 6. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. 305-310. de regulk rnai uSor. asocia$e etc. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. prezentat2 fn mod atr2gstor. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. nedorit. ~i Dintre toate acestea. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. dac2 ii este foame. condamns pe cei care le incalc5. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . Unii se orienteaz5spre religie pentru a . Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. De aceea. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult.asociaw. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. Examineaz5 preceptele morale care intr2 .~proteja i un prieten. loialitate. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. natiune. echilibrat2 trebuie inv5pte. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. Stadiul a1 4-lea .

Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W.2 300 2 400 .5.11 760 9 240 . briinza.I 800 1 700 . brhzeturi. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor.Scolarul mic. odat5 cu inaintarea in v2rst5. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. fructele. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. nliinc5cios. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. preqcolarului. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. I Vfirsta fn ani 1. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci.1 400 1 500 . ou5). in ciuda unui apetit siniitos.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.1 calorii. prin 250 ml lapte. Pe de alt5 parte. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. Restul este confinut in alimente. HELGA STOLLEY) il 1. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. qcolarului si adolescentului. came. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . Cartofii. Copilul mic are nevoie de ap5.10080 8 400 . Cu ciit copilul este mai mic. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi.9 I O 12 b3ieli l O . Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi.3 1 6 7. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. leguminoase. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5.2 000 2 100-2300 2 000 . Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. " . Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". alte produse din cereale. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie. Apa este un aliment indispensabil.9 660 10 080 .12% din aportul energetic. Nevoile de lichide sunt mari. :I 11 4 . ce are de indeplinit numeroase functii in organism. Substantele plastice. cartofi si zarzavaturi). Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. se consolideaz5 si . se constat5 variafii de la o zi la alta. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). 100 g came sau produse din came.15 ani. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei.2 800 2 200 . intre 15 si 18 ani. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". pestele. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare".12 fete 13 . confin ap5 in propoqie de 40-70%'. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 .7 560 7 140. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar.184 KJ. carnea. DROESE.8400 8 820.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Un gram de proteine furnizeaz5 4. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. consum5 mai mult5 energie. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. peste. ougle. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. Nevoile nutritionale ale copilului mic. adic5 proteine de origine animal5 (lapte.13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . Copilul nu trebuie educat s5 devin. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi.

Un gram de gr5simi furnizeazii 9. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. ulei. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. "&n5 instant"). Alte e s i m i ca untura.C. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B.3 kcalorii. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi.piiinea neagrii. 1980) Lapte (3. sl5nin& untur2 r ' seu. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. vitaminele din . Nu este de dorit o cantitate mai mare. cartofii. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. de aceea. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie.l kcalorii.8%) Lapte acru bztut. Copiii. D. ce duce la depozitarealor.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. intralimentatie echilibrati a copilului. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4.. leguminoasele ~ifructele. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . Ele sunt uSor de digerat. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. fn alimentatia copilului. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. confer5 mhciirii o satietate mai mare. seul vor constitui o parte mic5. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. margarina. E ~i K.5% grlisimi) Lapte normalizat. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni.TABELUL 6 5 . DORTMUND. practic. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. toate alimentele contin gr5simi. margarin5. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. Tabelul arat5 c5. uleiurile vegetale qi sl5nina.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. degresat (1. CO VALOAREA ENERGETIC. produsele de cereale (fulgi. fn majoritatea lor. & alimentatia noastrg obi~nuitil. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. De aceea. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%.

Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. afine. nuga. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. inghetata. b) Vitumina B. ridichi. b) Calciul. rinichii. a) Natriul (sodiu). cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. Vitaminele. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. fosfor. morcovi. (tiamina). Alimentatia complex5. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). ardeiul. salata verde. maz5re verde. cimbru etc. toate dulciurile lipicioase (caramele. C) Fosforul. conopid5. telemea ~i mai pufin prin came si piine. castraveti: toumnu: mere. f5ina intermediar5. sunca. slhina cu came. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. cartofi.complexul B. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. praz. felin5. piersici. vuru: morcovi. caise. brinz5 de vaci. produsele de carne sau conservele de peste. gutui. lgmii. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. cgpsunile. iaurt) pe zi. A direct utilizabil5 (retinol). d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. marmeladele. carnea. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. deoarece mentinerea vita- . variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. pere. mgrar. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale.Necesarul este acoperit prin lapte. cartofi. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. coac5ze. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. ardeiul. c) Viturnirza B7 (riboflavina). bomboanele. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare.: carnea de porc. citricele. sfecl5. pepeni. ceap5 si usturoi verde. cartofi. ficatul. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. p%trunjelul. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. varz5. vinete etc. visine. leguminoasele. mere. cgp~uni. 112 litru de lapte (integral. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. zah5ru1. ridichi. spanacul. vitarnina C. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. g5lbenusul de ou. preparatele din carne. Piinea alb5. De obicei. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. andivele. degresat. in afar5 de vitamina D.). morcovi. gogosari.). fasolea verde. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. cascavalul. varza crud5. struguri. untul. decit cea cu gr5simi multe. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. f5r5 recomandarea medicului. zarzavaturi. fulgii de ovgz. spanac. portocale. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar.caisele. mierea. alvit5 etc. iumu: cartofi. aluaturile. margarina si gabenusul de ou. telemeaua. sp5larea riguroas5 a dinfilor. fasole psstiii. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. urzici. bomboanele. proteine).. pere. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. zmeur5. tomate. varz5. spanacul ~i piersicile. varza. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. cirese ~i banane. produsele de cereale (Eina integralii. ceap5. varza de Bruxelles. prune. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. rinichiul). Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. banane. mezelurile. mandarinele ~i piersicile. lobod5. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. prgjiturile. Astfel: prim6vum: salat5. ardei gras. calciu. pe~tele.

Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. lofiuni alcoolice. Atilt bgietii. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele.). La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). care va fi orientat5 in directia dorit2. care confin vitarnina F. modificind din &d in c b d produsele comerciale. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. ciorapii qi tricourile de nylon.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. Piirul. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. fnc2 din perioada de preqcolar. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). g2lbenuqu1. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. sp2latul mlinilor qi dintilor. profesorii qi copiii. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. bust. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. miini qi picioare) zilnic. alvig etc. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. imbrgcat. Hiperhidroza. ficatul. Deveniti qcolari. Este foarte nepl2cud. fiiqca. Ochii. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc.). Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. e) VitaminuD (calciferolul). incgltat. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. indiferent de reclame. Autoingrijirea qi igiena. microunde) qi de refrigerare (fiigider. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. pantofi din impletituri etc. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. axile. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. heringii. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . Zonele respective se pudreaz2 cu talc. picioarelor qi a axilelor. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. drept la picioare). incitlgminte de cauciuc. preg2tirea ghiozdanului. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. Ofilirea. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. Vara.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. untul qi margarina. La cei care prezint5 vicii de implantare. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. cuptor. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. conformatie etc. incazirea mhc&ii). congelator). folosirea latrinei. git.

sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. i din proprie initiativ5. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi.I 'I I 1 6. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . stimuleazii circulafia sdngelui. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. Dimpotrivii. Nici cei tari la teme. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. acnee. priinii in clasa lor. obezitate. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. Din contrii. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. La nevoie. Nu rareori.). soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. se va consulta un endocrinolog. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun.5. Sunt manifestiiri anormale. mai bine. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. Sanii ('Pieptul") fetitelor. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii.+olarul mic. la 40 cm depktare de carte. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. T'levizorul oboseqte ochii. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . 1 I II b i i II I 1l . imbibat cu ap5 rece sau. tulbursri de comportdment etc. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). in momentul in care se instaleazii menstruafia. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. palizi si pliipanzi. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. iar spatele trebuie s5 fie drept. regimuri dietetice foarte severe. Dac5. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. dureri) ~ i / s a u roqeat5. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. fortificii {esuturile si . se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. De aceea. anemii. Aer. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. Examene medicale. Pozitiile incorecte. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). Nu se folosesc perne mari ~imoi. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. opinie total gre~it5. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate.

o plimbare rnai lung5.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". medicul sportiv qi profesorul . Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15.el are pofti de miincare. sii sarii. Sportul. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . eforturile. fata p a l i a qi este nervos. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. . alergii. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. apa. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. Aerul. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. Pentru prevenire se recomana: . Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. a) Un copil sportiv este mai siniihs. alimentafia. medicul qcolar. de soare. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. sii alerge. se eviti o mare parte din guturaiuri. ca qi baia de soare sau baia in ap5. Pentru ca pielea s5 respire. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. miqcarea. . circulapei siingelui qi digestiei. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. trebuie imbriicat c l t rnai sumar.Nevoia de migcare. echilibrat. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. uscat sau urnidificat. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. Copilul care respir5 bine este calm. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. Cum Pqi ternin5 temele. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. c l t qi iarna. de asemenea. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. In vacang. Vara. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. Clnd este inspirat prin nas este asanat. de miqcare. d t mai mult i aer liber. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. s5 se cafere. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. Cocoloqind copilul prea mult. Desigur respirapa este un act automat. amigdale infectate. Drumetia prin pgdure.Biiile de aer. competitiv). a) Este necesar5 o bun5 respiratie. gura deschis5."Sa' ia aer"! In fiecare zi. mi~ciiri gratioase. . Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. are pieptul qi umerii largi. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil.Repausul. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. angine. El are. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. iar fa@ este rumen5. atAt vara. asimileaz5 rnai bine alimentele. nu-i facem un serviciu .Se alege un sport care-i educ5 respirapa. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. un copil nu trebuie infofolit. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. deviatie de sept nazal. exercitiile fizice. chiar in lunile de iarnii. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. articulatii suple. Un copil sportiv creqte rnai bine . Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. toracele s t r h t . care las5 sii circule aerul. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. spate drept. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". talie rnai subpre. abdomen plat. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. .Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. Sportul. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext.

contnbuie la formarea dt. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". fiind necesarc gesturi prea virile. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. in loc de a favoriza cregterea. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. oric2t ar fi de binef5cZtor. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. Muschii supradezvoltafi. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. nu estc recornandat. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. Atietismul. se interzic exercitiile de fortl. De ac. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. fica~i~lui. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. plri1n2nilor. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci. Ulr singur sport. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber.indc2t mai inult sub apii. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. ele dezvoltii intens musculatura. Prac~icat . Numai in cazurile cu totul exceptionale. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km).pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. Saritura dezvoltri detenta. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. Din contrci. inotul Iirgeste ilmerii. in schimb aruncarea discului le convine perfect. capul I-5m8n. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. Este cxerci[iul de prepari~reideal. Nu se face un singur sport. fllilinte cie practicarea unui sport. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei.i aceastfi viirstii. Sportul este eel mai bun mi. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. D o capacitate respiratorie exceptional5.riciini.i in g~. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. Jar hine ales.d ~i veriticatii.ieti. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. deoarece apa este supravegheat. rubus:e. concentrarca 7i detenta. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. circula[ie. Echilibreaza sistemul nervos. Unelc spo~zuri.. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. cstc suficicnt. prea ntusculoase. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. e ) in general. De~voltlisupletca si rezistcnla.. stilul craul (cr-oriel) . Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. Un sport. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. Sunt putine riscuri. La h5. m u ~ c h ikini si lungi. * Bicicleta.i o bun2 rtespiratie. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi.~olarul mic.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. atletismul convine perfect fetelor. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior.eea. Practicatc prea regular. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. Printre pjlinti exist.ciaii.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. H i redreseazii spatele .i a tuturor sporturilor. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. trebuie consultat medicul.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului.

a Dansul. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. genunchi ~i glezne). Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. La ambele sexe. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). umeri armonio~i. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. a Jocurile cu balonul (volei. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. ei numesc asta "fotbal". s d p h i r e de sine. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. 31general. Canotajul fortifid musculatura membrelor. Amelioreaz6 detenta. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. sigurantii. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor.ca joc este perfect. Este un sport care se incepe foarte devreme. in opozitie cu cursa atletic6. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. baschet). Ultimul trebuie practicat cu moderafie. De asemenea. In jocul de fotbal se alearg6. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. rnai ales. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). a Judo. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. Sunt sporturi de elongafie. Dansul clasic d6 incredere in sine. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. timide. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. elegan@. gambe). Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. ~ipentru girnnastic6 in special. nervoase. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge.Ca pentru orice sport. cu discern6m2nt. spate. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. se cere prudenp. alegerea se va face de c6tre specialiqti. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. glezne ~igambe fine. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. cu control medical sustinut. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. De la jocurile olimpice. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. coapse subpi. toracele nu se dezvoltil. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. m16diaz6 articulaiiile. abdomen. h c e p h d de la vksta de 14 ani. siguranp gesturilor. handbal. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. grafie yi eleganp. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. in general. dar sprinturile cu opriri bru~te.

practicarea repetatii de nenumiirate ori. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. fiirii alte tulburiiri. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. rar8. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. in sensul precis a1 cuviintului. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. d2ndu-le suplefe. nu trebuie culpabilizat5. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. pe timp scurt. la fetife. reflectii fie un substrat psihopatic. cu orice pref $i foarte repede. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. mai uvor de reperat la sexul masculin. h general. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. ori va 'Tnnebuni". Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). ameninfiiri.wolarul mic. Masturbarea (oric