i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

oua'). porc). ciocolata. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. iaurtul din lapte degresat. furnizoare de energie. fiparul). Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). s i se controleze continutul in substante nutritive. cremele pentru torturi $i pr5jituri. hidrocarbonatele. nucile vi drojdia. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. piinea integrali. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. unele sorturi de ca~caval). Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. costifi afumat5. in primul rind. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. Practic. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. porumbul. mazirea. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. somnul. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). brinza de vaci degresati. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. cerealele (ovizul. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. unturi. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie.). in general. . De asemenea. laptele acru (zerul. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. in ulei. nucile. grisimile. practic egale ca valoare. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. vitaminele. Grisimile de vaci. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. sunca. orezul necorticat). soia. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. lapte ~i derivate. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. cartofii prijiti. peFte. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. brsnzi de burduf etc. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). in oala de presiune. maioneza. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). pistrivul).saliul. si carnea fripti in unturi. substanfele minerale ~i fibre vegetale. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . GrZisimile sunt. salamurile slabe. salamul. oaie. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. toc2turile cu grisimi. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. urmat de uleiul de porumb. uleiul. frigca. smintina. Se preferi carnea slabii (vaci. cartofii prijifi . Proteinele. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. kefirul). Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. vifel. curcan. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. de importanfi vitals pentru organism. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. Se eviti. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. crapul. Se va prefera carnea slab5 (giini. de soia si de dovleac. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). brinz2). Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. lintea). Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. minzat. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. slinina. unii pesti (heringii. Pentru gitit. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. ingheiata. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. in grill. unt. cartofii. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. pui. smiintka. Desi cu valoare biologici mai mici. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. de germeni de cereale. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). giini).

fosfor qi fier sunt mai mari. fmcte ~i sucuri proaspete. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Este bine sii se foloseascii congelatoml. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. descuamiiri. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. . Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului.). h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. fmcte ~i zarzavaturi. grupul B) se eliminii prin urinii. durata depozitei ~i modul de pregiitire. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. B2. acidul folic. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). brcinzci. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte.). Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. B. brBnza de vaci degresatii. oxigen (vitamina A. ardei gras etc. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. viirsiituri. niacina. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. simple sau in amestecuri (salate. Substan. crude. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. spanacul. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. D. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului.se dizolvii in griisimi (A.. vitaminele C. amidonul din tot felul de plante ~i animale. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). acidul pantotenat. pastele Binoase. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. guliile. fructe. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. C ~i K). Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". viirsiituri. iaurtul. pBinea Graham. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. E ~i K). nucile. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. complexul B. briinza Camembert. biotina. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii).Hidrocarbonatele (glucidele). panea albii nu confin substanfe de balast. usturoiul. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. pciine integral6 zarzavaturi. garnituri etc. De asemenea. ca~cavalul. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. came sau pepe. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii.. un ou. Mtaminele sunt substan* care. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. laptele. Varza. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . miirirea ficatului.. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. Alte vitamine. Orezul. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge.

coniacul. in miezul verii. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. ca: salamul. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. carnea grasii. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. .. De asemenea. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. tei. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. Ceaiul negru ("chinezesc". Problem alimentafiei cu vegetale. insii. se reduce consumul de lichide. peqtele qi giilbenuqul de ou. balon&i. Alimentafia obiqnuitii acoperii. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. mend etc. in ambele situafii se continua tratamentul. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. de regulii. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. la recomandarea medicului. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. dulceafa. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. fier qi vitamina B. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare..5 llzi). Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. muqefel. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. Dintre lichide. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide.). de foarte multe ori se ajunge la o anemie. Dacii fumatul nu se poate opri complet. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. Din piicate. vodca. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. telemeaua. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). qunca. se va administra calciu sub forma de medicamente. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. peqtele &at. whiski-ul etc. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. nevoile. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. excesul de macaroane sau orez. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. griq. mai ales in ultimele luni de sarcinii. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. anason. iaurt). in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului.5 litri. priijiturile cu sare (saleurile etc. fulgi de porumb etc. dureri. miirirea volumului de sgnge. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. alunele siirate. in interesul copilului. cel mai util pentru E t este laptele (0. muriiturile. ci trebuie administrat un produs medicamentos. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. varza acrii. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. mierea. Dintre ba'uturile alcoolice. brsnza topitii. calciu. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. gemurile. De aceea.Csnd gravida nu poate consuma. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. maioneza. fn general. din diverse motive. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii.).

i n rezumat. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. .vegetale. inghefata. iaurt. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. ciocolata ~i bomboanele. ci ~i asupra uterului. . care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. pepeni. Anemia.came sau peSte. cariile dentare. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". . obezitatea. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". pentru stimularea peristaltismului intestinal. care va indica un laxativ uSor. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. Cazurile rnai grave. gravida va primi. sedative. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. care necesit5 un tratament de specialitate. lapte bstut. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. zarzavaturi crude ~i piine integrals).fructe. floricelele. Medicii indic5. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. vitamine ~i fier. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. de obicei. oleu de parafin5 sau lactoz5. pe nemhcate. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). se interneaz5 in spital. . va apela la medicul obstetrician. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. iar sarea se va reduce in general. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. in timpul sarcinii. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort.preparate din cereale integrale. Combaterea constipafiei. oboseala. ap5rute in timpul sarcinii. vks5turi.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. "primul servit". .inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. cu un confinut bogat in proteine animale. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. Uneori. . arome culinare. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic.ta. un avoa sau o naStere prematur5. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. . Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. piine neagr5. fructe (prune. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. de fapt. p u t h d provoca la femeile predispuse. alcaline. pere. Este recomandabil ca gravida s 5 . se instaleaz5 un apetit crescut. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". De asemenea. se poate face cu doze rnici de atropin5. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. odati5 cu evolufia sarcinii.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). de obicei. Se vor evita excesul de dulciuri. produse de patiserie. lipsa apetitului. La unele gravide. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . la multe femei apare o tending la constipafie. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. portocale. decalcifierile. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. struguri. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5.diminea. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. . sunt. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat.pr5Jiturile. se va incerca urm5torul regim: . smochine). n deoarece acesta din urm5 este. Nu se va consuma peste skat.

sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). de asemenea. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). libidoul qi orgasmul sunt diminuate. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. in jurul organelor genitale. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . care. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. tjntind seama de modificWe organismului. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. organele sexuale sunt rnai vascularizate. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). Pielea gravidei fiind mai sensibili. vezicule. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. insi. folosind un lighean sau o cidi@. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. sub s h i etc.3. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. dorinfa sexuali creqte.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). putihd declanqa contractii uterine. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. spre zonele anale. rnai ales la inceputul gestatjei. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. in vederea crutiXrii rinichilor. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. . Urina. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. 1. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. Igiena organelor genitale externe. de obicei. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). mama este datoare: . Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. dureri. Dupi baie. g2t. de profilul sufletesc al mamei in devenire. Infecfiile pielii. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. de mediul cultural-educativ in care triieqte. fierte. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. indeosebi in ultima parte a sarcinii. dupi luna a IV-a de sarcini.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare.Mama @ copflu1 Constipatia. dificultate la urinat). pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. deoarece duc. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. Duqurile vor fi frecvente. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. de climatul efectiv din familie. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. pentru c i pot declanqa contracw uterine. nu are nici o se&cafie patologici. La primipare. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. Igiena corporals riguroasi. Prin abundenfa lor. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. De altfel. aplicati pe fata intern2 a coapselor. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. La multe femei. Comportarnentul sexual este diferit. Examenul urinei se face la indicatia medicului. in general. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii.

birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. in timpul sarcinii. 1. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. Daci apar fisuri.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit.manifestare afectuoasi. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. 1. contractii uterine. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . uneori se constati singeriri ale gingiilor. dintii sunt predispu~ila carii. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. au greturi. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. se pot declan~a contractii uterine etc. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". . fngrijirea dinfilor. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. La unele perechi.) unele gravide devin neatractive. care trebuie protejat. Ele se pot reduce la minimum. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". deformki ale corpului. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii.1). Mameloanele mici. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. fafa pitati etc.). insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. Gravida trebuie s i .Masajul sdnilor. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. ne~tiind cum s i se comporte. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. Reactiile sexuale sunt diverse. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii.) se eviti orice contact sexual. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. dureri de mijloc etc. Fig. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. 1. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. Se impune o igieni riguroasi a gurii. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. Vergeturile de pe abdomen.

influenpazi favorabil inima ~i circulatia. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. a c5ei greutate cade numai pe umeri. care nu are efecte nocive asupra fitului. rbgbieli) qi de gust acru in guri. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. din bumbac. schimburile metabolice. de obicei. care nu sunt inofensive pentru fit. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. rnai ales cele cu miyciri ritmice. Nu este bine ca gravida s i conduci. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. daci nu este prea obositoare. pireuri sau fierturi de ytevie. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. De obicei. printre altele. morcovi. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. . chiar in cazul cilitoriilor lungi. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. felin5 etc. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. urzici sau spanac. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. tenis. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. cu drumuri neasfaltate. Mijloace de transport. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. 1. salati de cruditifi (ardei gras. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. de asemenea. sfecli. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. schi fond. fn bagaj. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. in fiecare caz. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. Se prefer5 rochia sac. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. popice. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. fn general. de comoditatea imbricirnintei. pe cbt posibil. 0 mare parte din sporturi. Nu se vor purta cordoane.I fmbra'ca'mintea. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). In alegerea garderobei se va tine seama. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. in primul rbnd. schiul nautic. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). cilkia. in locuri izolate. alimentele piperate. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. yoga. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. cideri. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze.1. mersul pe bicicleti. zguduirea corpului: skiturile. Din luna a VIII-a de sarcini. Sunt pennise cu pruden@: drumetia.4. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. Se va acorda importan@ igienei locale. dar in nici un caz cele de perfoman@. dansurile clasice. mama va lua. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. acriturile. Se va evita imbricirnintea strbnsi. de preferat la clasa I. iahting. cafeaua. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie.). siriturile la trambulini. alpinismul. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. In primele 3-4 luni. patinajul. girnnastica vi inotul. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. carnetul de urmikire a1 gravidei. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. f i r i leg8turi telefonice. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. Se recomandi: plimbMe in aer liber. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase.

Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. . ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. Gestoze. edeme. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. datorita crevterii in volum a abdomenului. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. 2 . cu perna mica. se pare.febrii. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. Efectul factorilor de mediu. se apeleaza de urgentfi la medic: . fn prima eventualitate nu se face nimic.sdngeriri vaginale. 1. . fn aceste cazuri. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. tulburilri de vedere. ci pot cuprinde mdinile. spatele vi peretele abdominal.umflarea fetei. . ca un cerc strdns pe cap). dimineafa inainte de scularea din pat. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. mdinilor sad$ picioarelor. Astfel de umflaturi apar. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. . Dupa navtere. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie.vksaturi persistente. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. Astfel. . gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. 1. Scurgerile vaginale (leucoreea). Medicamentele ~i sarcina. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. de obicei. . Fig. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi.tulburarea vederii.2). fafa. de cdteva B on pe zi.pierderi de lichide din vagin.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. se impune un tratament energic. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. din cauza unui aport insuficient de calciu. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. duchd la apar3ia de malformatii. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor.

chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2.1. Faptul c2 femeia lucreaz2. orice gravidii. 1. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. pentru diverse ratiuni. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. datoriti unei c2snicii nereuqite. de plusul de muncii. De cele mai multe ori. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. psihice. pe de o parte. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. iar pe de a l d parte. nu o impiedicii s2 doreascii un copil.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. morale. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. profesionale) ale familiei. teama de dureri. odatii cu venirea copilului. 1. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. Cirteva indicatii generale . teama de implicaple de ordin material.totuqi. de limitarea propriei libert2ti. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. Unele regret2 c2. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. De exemplu. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. de incomoditiitile legate de venirea copilului. oric4t de echilibrati ar fi. pe care le vor vizita mai des. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. se tip2 sau gravida este emotionati. de maternitate). medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. exisd. h c2siitoria precoce. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. Apare adesea deziluzia.6.1. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu.5. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. determinii de multe ori conflicte biologice. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. morale qi chiar sociale. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. Fkii copii. De fapt. Asupra tuturor acestor pericole. etape in timpul c3rora femeia. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. din motive de ordin personal sau moral. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. care duc la o anumid stare de neliniqte. pot fi periculoase pentru . Exist%. trebuie sii insiste familia. Mai tiiniu. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. h timpul sarcinii qi aliipt5rii.

3 a).Va consulta periodic medicul obstetrician.6). .Gimnastica gavidei. .1. . 3. 1.Pozifia culcat pe spate.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. I .Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. ficut sul. pantofi (vezi fig.I. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. Fig.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. 1.Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole.I. Fig. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. localuri etc.exercifiile se vor executa pe un plan dur.4. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. .). . 1. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. brafele lbate lejer. . in raport cu viitoarea navtere.Va intra in concediu legal de natalitate.fgt. 3 .durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). Urnerii r5rn2n lipifi de sol. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. alergarea. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor. Erg indicatie medicalg.1. 4 . Fig. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg.7. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. a). astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e .). deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. unele virusuri gripale. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). odat5 cu inspiratia. de-a lungul corpului. Ti in acest caz. 6 . . . practicarea sporturilor violente).Atitudinea cea mai potrivit5. profund. 1. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare. Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. 3. degetele u$or flectate.). . e . 1. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. urcarea rapidg a sc2rilor.Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. expir5 pe gur5). Mernbrele inferioare flectate. . urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. Reguli de bazg pentru gimnastic2: .la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori.3 . gavida respirl linivtit. complet relaxat5 (fig. . Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua.Va sta cbt mai mult in aer liber. . Nu va sta in picioare timp indelungat. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. .Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. fir2 a se expune mult la soare. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. . Urnerii se sprijinl pe sol.Gravida se culc5 pe spate.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. .). . b. 1. eventual ochelari. herpesul etc.

apoi se coboara incet la sol. Fig. 1.--- Mama s copT1utf Fig.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. tiilpile aplicate pe sol. concep@a. Apoi. 1. Dupii 9 luni de sarcinii. se execut5 miycki de rotafie din glezng. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. PoziQe culcat pe spate. 1.---.Pozifie in genunchi. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. a). Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. cu palmele sprijinite pe sol. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa.5. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada).dacii cei doi genitori. hgrijiri in maternitate 1. pe cat a fost de aqteptatii. inainte de a cobon^ piciorul. in poziGe vertical&. brafele htinse. ulterior. a urmeazii na~terea. fi repaus. respectiv tatiil ~i mama. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. 1. Membrele inferioare flectate.2. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng.1. Se repet5 de mai multe ori (fig.5. Apoi capul se apleaca. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. 6 . in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. b). apoi in regiunea l o m b d (fig. Membrul inferior drept se ridicg intins.PoziGa culcat pe spate. care. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea.5. Se repet5 de mai multe ori. capul.2. 1.

inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente.+. . unitatea dintre ea ~i Et. Or.. ... s-o liniqteascii. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. in preajma naqterii.. Naturalefea. ..:.. < < . :::'. . .. .?>e.. . .C<. a angajat. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. de Johann Wolfgang Goethe. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. . 1967. i ? . . iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este..Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. : <..-. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. la riindul ei.. >. a folosit concetifenilor mei.. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. . Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. au niiscut copii =ii incidente gi accidente.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749... . se intLmplii.: . orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. . toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . . Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea.:.. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. > p . prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. . la intrarea in maternitate. . . .. r r. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. . in plus. .-.... Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere... . .. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei.. . _ _. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil.$.:. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. drept urmare a acestei intilmpliki. Chiar in condifii total fiziologice. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. . prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci.. mai nepregititi deciit generafiile din trecut. < > . Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp..%$. ..+ .:<. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului.? ... . _ _ . . ...... . firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc. . Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. . hnprejurarea aceasta... este bine ca tatil. ". Femeia "modernF. in mgsura posibilitiifilor. moaqe mediocre. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei. pag.. Trad. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii.:. ? 3-: + : i. % . Bunicile qi striibunicile noastre. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic.:. .!Z.. Ca un caz demonstrativ.. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin... .. . . Misiunea tata'lui fnainte de naqtere...: 3 ..:.-. El are un rol de susfinere fa15 de mamii. Soful va trebui.. m i r e permmenti. acesta le rezolvii rapid qi eficient.%% 2:. sii fie un participant activ la preparative. * .: . sii-i insufle speranfii qi optimism. ci qi pentru actul nqterii. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r". nu exist% motive de ingrijorare..:.:. ... ..c&:. .. femeile din moqistrhoqi.:. Pe Ihgii frici. mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. . La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei.). lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1.. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. <:-cp..i. 7-8. . Imediat dupg naqtere. rude. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics. aqadar. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. . : 2 + . ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii..:.: r : i ..... chiar dacii apar situafii nepreviizute. Editura pentru literatud. -. 3 : p .3. primarul Johann Wolfgang Textor. de Tudor Vianu..'. mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin.:">. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. . in cursul "durerilor de facere" (travaliu). .v. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. din punct de vedere psihic qi al inifierii.:. deoarece bunicul dinspre mamii. psihicii qi motorie.:. :.. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii.5:e.-.

unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. Clteodati. izolarea este mai pu@ncompleti. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. un indiferentism pentru viitoarea navtere. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. insi. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . o scrisoare va face tot aGta plicere. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. s i redevenim tineri. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. cel pu@n. de preocupiri. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. am s i prepar eu masa". htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. pistrlnd o atitudine distanti. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. rnai ales c h d aceasta lucreazi. adesea. Adesea. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. in maximum 3 zile. Fratii vi surorile nouniscutului. din ce in ce rnai mult. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. tatil este prezent numai fizic. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. Adesea. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman.cu avizul tatilui. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. in zilele de viziti mamele au putini febrri. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. in mod traditional. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. Prin copii incepem vi noi s i triim o . Un tati in devenire se simte stlngaci. odati cu venirea primului copil in familie. femeia. in loc de a fi stimulant. se va rearanja vi completa mobilierul. du-vi giseqte rostul vi. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. de cheltuieli. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. ceea ce va duce la oboseala liuzei. prezenfa unui tati este inconstand. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate.Mama copilul noui copiliirie. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. s i crevtem cu copiii novtri. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. ceea ce este rnai trist. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. Rolul tamui este de colaborare. atlt de angajati in societatea moderni. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. Ei nu vor sta mult tirnp. Chiar daci este singuri in cameri. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. in astfel de cazuri. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. daci sunt nrici.cji pe intervale scurte. Din picate. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). in cazul unei "cisitorii nelegitime". obligatiile casnice gi clteodati criticile. uneori ridicol. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. cu un mare adaos de griji. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil.

pe a1 mamei. are o influent%enorm3 asupra organismului. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei.iar i caz contrar . incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. ascult3 inima ~i p l h h i i . moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite .$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). delicat5.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate.2. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. netedl. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. acoperg pe cele rnici. iar cele slabe au copiii rnai mici. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on).tate in 3-4 zile. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Recun noavterea se poate face fie la maternitate. finl.2. dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm."recunoa~te". 28). Nou-n3scutul ~ i p viguros. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. testeaz3 unele reflexe (supt). medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. o piele rozi. se desf3~oar3.pag. Mi~cZri "Pozifie fetall". iar b3ietii 5 1 cm). care in uter nu au avut nici o functie. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. verificii organele genitale. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. s3n3to~i la termen.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. La examenul clinic rapid din sala de nagere. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele.arlechin P e t e ~ i ipersistente. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. TABELUL 1. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush. fie la Primkie. Cei rnai mulp nou-nsscufi.

coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%. uscat. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. lucios. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent. dup% 24 ore galben-brun. cade h 7. normal p h a t Anus imperforat . greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. tahipnee. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@.Lipsa cartilajului ca gin. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1.1.

Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. Limitarea abducfiei 2. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. . digestia.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. Prematurii se impart in diferite grupe: . dezvoltat sau este foarte subfire. vasele de shnge se v5d prin piele. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. pupilar. ci in abdomen sau pe canaJ. Pavilioanele urechilor sunt moi. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. mai &ziu se coboar5 la 32OC). Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. fa@ de 118 cht este la adult). cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente).indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. . Lungirne inegdii 4. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. a. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. &ire.micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. Moro. Lu feti~e. De aceea. g2t tonic. pB$it (mers automat). ca urmare a neform"& cartilajelor. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. Piele zba^~&a'. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii.RZLspunsuri variabile pucare. Functiile*sale vitale ca: respiraNa.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). Babinski.Tremor ocazional tuate. cu proporfii mici. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). unde p a t e fi supravegheat. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. in proportie de 40-50 procente. este de regulii un prematur. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen.

cu sisteme automate de alarmii. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. . Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. (fibroplazie retroletalii). nu au putere sii bea.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie).dupii P. Mama s coPltui-i . Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. 7. continutul in oxigen al shgelui.- - - - -- fi mai bine observat. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii.. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) .Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. Grossmann. deoarece se pot produce infectii grave. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. 1. mi$c&ilerespiratorii. Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. infectiile rinichilor (pielonefrita). Pe de alt3 parte. inflamatia intestinelor (diareea). prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor.intubatie endotrahealii . Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii.. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. la diferite v k t e (picioare in " 0 . Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig.

expulsia prelungitg. intkzierea primei respirafii. . ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. circulara sau proccidenta de cordon.).bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. Mama nu numai c5 are voie. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. rnai mult sau rnai pufin. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. mama va participa la ingrijirile ce se impun. respecdnd strict prevederile igienice. Dis maturul (Small-for-datebabies.).2.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn.2. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). 1 . contra cronometru. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. medicii se vor lupta cu timpul. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. s5-1 alimenteze. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit).unele boli ale mamei (diabet etc. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. La reanimarea nou-nliscutului. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. ci numai rnai muld dragoste. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. circular5 de cordon. alcoolismul. Pe ldng5 acestea. travaliul prelungit ~i dificil.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. 1.sarcinile gemelare. s5-i vorbeasci.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. ci s5-1ingrijeasc5.3. Adesea. r5cirea corpului. natural. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor). este s5niitos ~i suge bine. poate fi lisat acas5. Dac5 ~ i . hematomul retroplacentar. .dificult5ti obstetricale: placenta praevia. acidoza.). nu se poate descoperi nici o cauz5. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . tabagismul. iar materialul de reanimare este preg5tit). cu anoxia (lipsa de oxigen). La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. asa c5 . infecfia @sau colapsul). cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa)."Mangelgeburt"). . Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar.3. Ei nu necesid ingrijiri intensive. o hipertensiune arterial& infecfiile. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal.sarcinile premature ~i postmature. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. il va pune la sdn.2. . Factorii de risc. aplicarea de forceps etc. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. dacii acesta are putere s5 sug5.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. s5-1 mdngdie.

totuqi. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. furniziind oxigenul indispensabil vietii. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. b) Ochii. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. stufos. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. incacit. gros. imaturitate a centrilor respiratori. starea de shitate din tot restul vietii. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. aplicarea de forceps. malformatiile pulmonare. de culoare inchid. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. angajare anormali qi expulsie dificili. pieptul bombat. Se remarci adesea. c) Nasul este mic. descuamati. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. P W acum el era protejat. ficat. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. a) Pa'rul este. ulterior se destinde). Odati debarasati de stratul de grisime. Nou-niscutul. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). in mare misuri. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. Expresia fefei poate s i se schirnbe. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. impestript de puncte albegilbui . ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . chiar de la incept. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. d) Gdtul este scurt. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . gelatinos) surprinde. circulari s t r h s i de cordon. unele medicamente (anestezice. Cu toate acestea. ca m%nilede "sp~itoreasi". traumatisme. diabetul etc. incretid. lucios.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. pe aceeaqi cale. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. rinichi) ale acesteia. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. funcfiile diferitelor organe. . ele declanqeaz3 prima respiratie. amintind de pozitia din uterul mamei. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. de toate traumele mecanice. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). unele infecfii. Alteori capul este complet chel. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. piini la deplina lor Pnflorire. narcotice) administrate in timpul nagterii. trezit din somn. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. extractia prin vacuum. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. Dupi nqtere. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini.). Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. pozifie vicioasi a fitului in uter. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. Ciiteodatti p h l este destul de lung. Vederea cordonului ombilical (lung. piele). depiqirea termenului de gestafie. turtit. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. 29). de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. Primele tipete impresioneaz3. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. in general.

se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. fie pens8 din material plastic. de aceea. De exemplu. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. . gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. sterilii.2). dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. in timpurile acelea. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. fngrijirile cordonului ombilical. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. tonusul muscular. extremitiili albastre Nmegulate. imediat se dii drumul unui cronometru. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. microb descoperit de Neisser in 1883. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. sub 100 pe rninut Tonus moderat. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. f~z~rijirea ochilor.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. Dupii naqtere. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. care a imaginat acest test in 1953. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. slabe Rare. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. Cu d t scorul este mai rnic. gata de folosit qi cu folosinF unid. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. in SUA. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. La nou-niiscutul normal. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. 5 qi 10 minute. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. care sunt tot aqa de eficace. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. Boala era produsii de gonococ. mi$c5ri active Tipat. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. dar este . Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. membrele se flecteaz5 complet.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. Totuqi. Scoml normal este egal cu 10.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid.

Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. fiind socotid de neinliiturat. b) greutatea initial.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. sciiderea este rnai mare). Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. se vor aspira din nou. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. Ultima solutie. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . . mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. C h d colorafia galbenii este pronunfad.incolor. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. Culoarea roqie. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. Aqa cum s-a viizut rnai sus. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. aliituri de impactul psihologic. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. Icterulfiziologic. 1. sticle cu apii caldii). Se vor verifica din nou sexul. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. identitatea qi greutatea. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. respectarea repausului nou-niiscutului). Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". deosebid la nou-niiscut. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . Evitarea pierderii de ciildurii are o important. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate.icterul nuclear). Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. o igienii riguroasii. incii insuficient maturat. in a 2-a . Icterul este rnai intens pe fat. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse.4. dacii icterul persist. temperatura mediului inconjuriitor.2. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. va fi chemat medicul. qi torace. de reanimare incdzid electric. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. Dacii bontui este zemuind. C2nd icterul apare din prima zi. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. este intens qi rapid progresiv. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. rnai logic. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. fngrijirile pielii. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb.. Dupii termometrizare. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate).a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . peste 3 siiptiimiini. De asemenea.

Criza hormonalZi mamelonar2. 1. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. Cea mai frecventii este criza genital%. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. 6) in cazurile grave. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. La 3-4 zile dupii naqtere. glandele mamare se htikesc.Criza genitals'.). Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . ele dispiirlnd spontan. roqii. mai ales pe trunchi. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. 8 . ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. Este constituit din eruptii variate. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). 3) buzele sunt uscate. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. 1. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. la apiisare. pe palme qi plante (tillpi). care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. a) Glandele mamare. Fig. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. se aplicii pulberi inerte (talc). 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. Apare indeosebi in sezonul cald. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. cu ochii incerc&afi. in clteva ore sau clteva zile. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. la unii dintre nou-niiscuti. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. sticle cu apii caldl. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. sub formii de scuame mici. descuamafie lateral%). asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. c) Ma'rirea testiculelor. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. Uneori. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. ca pete rogii (macule).8). sugarii devin palizi. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. in condifii de sterilitate.

sughifuri. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. aportul insuficient de lichide). apar asa-zisele scaune de tranzifie. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. iar mirosul lor rimiine acid. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. Sunt dense. La mamele care alipteazi. colici. lapte praf. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. laptele de mami conpne substanfe de apkare. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. iar la cei hrinifi artificial. digestive. Laptele matern constituie . tractul gastrointestinal se umple cu aer. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. cutanate).Dupi naytere. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. in decurs de ciiteva ore. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. febri. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. grunjoase. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. biberoane si tetine sterile. La sugarii alimentafi natural. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. Contactul pielii qi legitura striinsi. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. urini.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. dar si cea rnai comodi. b) Scaunele de tranzitie. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. uneori verzi si explozive. metabolismului si rinichilor. coli. intre a 3-a . dup5 eliminarea meconiului. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. Daci nu se insofesc de deshidratare. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. a) Colonizarea itztestinului. un aliment unic. se lipesc de scutece. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. uneori cu mucus. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). La copiii provenifi din familii cu alergii. sudafie. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. de culoare verzuie. vksiituri.a 5-a zi de viafi. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. tulburiiri de sornn. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. o comuniune puternici intre mami si copil. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. care se pot dezvolta. in flora intestinali domini bacilul bifidus. traumatisme obstetricale).lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. neliniste. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. modificiri ale stgrii generale. rezultate din digestia primelor mese. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. Pe liingi potolirea foamei. Scaunele (materiilefecale) De multe ori.

Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. 11 .Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. 9 . La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. F o m r e a laptelui. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. 1. 12 . aceste modificki sunt Encheiate. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. 1. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. 10 . in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. venele devin mai evidente. .fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. Fig. griisoase vi conjunctive. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. Fig. griisos si de legiiturii (conjunctiv). in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. i n timpul sarcinii. Fig. 1. care servevte ca rezervor pentru laptele format. ciildurii vi sigurantii. sub influenta hormonilor placentari. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. forma si duritatea mamelelor. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). 1.

Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. dar acesta nu ajunge la sugar. dimpotrivii.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. Dar. Pe calea sbgelui. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. care nu impiedicii pliicerea de a suge. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. El este alb. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). fn primele zile. cu o tentii galbenii-cremoas5. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. M a m a m l ppp 1 att. Oxytocina actioneazii. sodiu. La alte mame. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. 1. hidrafi de carbon. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. privirea qi tipetele acestuia. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. de asemenea. griisimi. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. transparent. 13 . el este un aliment viu al c h i continut in proteine. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. asupra utemlui. se adunase lapte liber. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . pielea se roqegte uneori $i devine caldii. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. dar cu continut sciizut in griisimi. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. clor). netinistea. intre timp. fluid. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere.Colostrul. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. un lichid vdscos. cu tentii giilbuie. agr tatia. potasiu. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase.5). Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . . de dorit in decursul primelor 6 ore. ceea . fn primele zile glandele mamelonare secret. gkdurile la copil.

Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei.fngrijirea scinilor. De obicei. s h i i revin la mirimea normali. vindecarea. Unele mame. mama prinde sinul ~ i . siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. ci s i apeleze la medic. va ciuta s i se aqeze pe o parte. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. eucerinii fjrG apii). Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). Se poate aplica seara. dar numai cu a @ 'ttmpede. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. s i se usuce la aer ("bii de aer"). cu sensibilitate rnai mare. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. sugarul va f i aliptat rnai des. c&t pi acasd. ducind u$or la infectie. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. Durenle. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. in cele mai multe cazuri. dac5 este posibil. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. cu fereastra deschisi. in primele zile dupi naqtere. La unele mame din mameloane se scurge laptele. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. apar dureri vii. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. capul rnai sus. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. pot avea dureri. Dupi internarea in maternitate. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. Pentru a proteja mameloanele.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. ci se lasi sinii descoperifi. Tehnica alciptcirii. lanolin2 pur5. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. iar cu degetul mare comprimi sinul. d e ~ i La alipteazi. - AtZit &n matemitate. Cind mama alipteazi culcati in pat. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. pe sBni apar noduli. in pdmele 2 s@t&i. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. Cu mina liberi. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. unele mame. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. . Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. in timp ce impinge mamelonul ~i . de obicei. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. devin mai moi ~i se mic~oreazi. care survin destul de des.

cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi).15. h sfkqit. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . Daci este prea mult lapte.Aliiptarea nou-ngscutului . sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. C h d s h i i contin lapte din abundenp. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . Durrsta suptului. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. deoarece laptele cald. Lahceput suptul este adesea dureros. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. In continuare. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . Dintre toate aceste mici tehnici. 1. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. sugarul prefer5 unul dintre s&i. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. fosele nazale sunt libere. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. Dacii nu primeqte aer. Fig. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. sugarul htrerupe suptul. fie. La al doilea s h . La aceqtia. Unii nou-niscufi. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. I Fig. s i se faci miqcarea de "du-te . 1. La cei care obosesc.pozi@aIiiuzei. obosesc sau sug prost. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient).vino" a mamelonului. q I k I . In mod normal. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. areola in gura s u g y l u i . 14 . fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. De multe ori. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . fund de ajuns. deoarece prin excita$a suptului. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi.

Nu se trezeqte din somn. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Alteori. Apoi in primele siptim2ni. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. Daci este tinut mult l a s h . Cantitatea de lapte. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. Mama. el fine str8ns mamelonul. in primele 2-3 zile. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. inseamni cii laptele ii este de ajuns. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. sugarul va fi c8ndrit infiqat. nu se aqteapti "ora mesei". fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. Daci sugarul creqte bine. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. fie c i doarme. Mama il va indepirta cu blhdefe. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. va fi finut in brafe. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. sunt emofionate. Uneori. Apoi ii ridicii mai . Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. in general. Uneori. Se folosesc rnai multe formule de calcul. Dupi cea mai simpli. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. Daci urineazi des. un scutec sau o babefici. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. C8nd este situl. Repetareaprobei suptului. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Dacii suge destul. De exemplu. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. iar rnai &ziu 117. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. intr-o pozifie qez2ndi comodii. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. Personal. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. zi qi noapte. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. nu se face pauza de noapte. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Este. obositor pentru mami. Pentru aceasta. el suge de circa 5 ori in 24 ore. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. Unele mame. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. in astfel de situafii se va face "proba suptului". pentru a nu rini mameloanele. cu at8t se miresc intervalele intre mese. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. intr-adeviir. sugarul nu va suge mai mult lapte. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. stresate. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. La inceput. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. DacB are probleme cu mameloane sensibile. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. Fie c i stoarce mamelonul. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. respectiv qi noaptea.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. la intervale de 5 ore. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. Intervalele intre mese. in caz cii sughite sau are colici. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. cu pauze de 3-4 ore. I Al6ptarea gemenilor. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. sugarul este mulfumit. divizati la numirul de mese. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. Repetiim. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. liniqtit qi doarme bine.

Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii).5. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. lipsa de confort qi igienii). Mama nu trebuie d descurajeze. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii.pag.Mama 9 cbpitul sus. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. Cu fiecare m2. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). 94-122. aceasta fiind mai comod. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. la domiciliu. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. Dupii o anestezie generalii. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). lapte adaptat) cu biberonul. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. Prin for@lucrurilor. ca qi sarcina.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. dar ceriind mai mult timp. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. ele riim2. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. Dacii mama nu are lapte suficient. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Vezi 2. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. fn majoritatea canuilor. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. care se ocupii de obicei numai de sugar. Desigur. Prin aceasta.leg* de expulsia placentei. de obicei. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. starea corpului mamei este bung. Se produce sub influenta unor factori endocrini. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. Dupii 3-4 zile. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. Dupii aceea. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului.n este posibilB dacii. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. bineinteles. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). Pe de alti parte. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. spaime generate de starea copilului. kimaternitate 4-7 zile. va Pncerca sii-1 algpteze. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Si dupg cezarianii. De asemenea. Dupii nqtere liiuza r k b e . alimentarea la s2. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. Este de . fnainte de externare. In maternitate. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. La masa urmiitoare se schimbii ordinea.i. h timpul internkii P n maternitate.

caracterizad prin griji insuficient motivate. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. iar din a 2-a . Uupu'cezuriuna'. La unele femei persistli incli multli vreme. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. Diureza este crescutli. inainte de a se ajunge la sondaj. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. devin seroase.Ca orice interventie chirurgicalli. Firele se "scot'. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. functiile vezicii se normalizeazli.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. in a 4-a. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. in asociere cu scliderea tonusului muscular. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. Odatli cu revenirea tonusului muscular. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. sub form5 de cheaguri de slinge. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Dacli este constipatii. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). nu numai bucuria cli are un copil. atunci clind mama urineazli. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. in rest. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. mama va simti contractii. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. Uupa' episiotomie. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Capacitatea vezicii este crescutli. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. a 5-a zi. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. Dispar cam dupli 48 ore. eventual.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . . va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Dacli s-a flicut o episiotomie. In primele 8-10 zile dupli nastere. el trebuie sli fie fad. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Apar contractii dureroase. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. legate de copil sau de restul familiei.

% 1 lapte pe zi. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. Pielea. care vor persista in tot e cursul viefii. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. Cu toate acestea. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. de la roz ping la brun inchis (fig. mamelon.12). areola mamar2. citeva zile. se acoper5 plusul de calorii. Fomzarea laptelui este un proces complicat. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. Transforma'ri hormonale. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. ouB) ~i vegetale. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. Facem aceastB precizare pentru . 33). derivate ale laptelui. precum ~i de modul de fixare pe torace. Funcfia ovariana'. dacB ajung pe mameloane. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate.16). 1 . Chiar la lBuza sBnBtoas8. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. numitii "mica menstruatie". Alimentatia va confine lichide din abundenF. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. 3. De aceea. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. i Alimentafia. grupate in n u m b e variabil. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. care. came. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. 1. 16 . Temperaturacorpului. grBsos ~i de leggturB. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. necesare in l5uzie. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). glanda sebacee. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. pigmentat2 viu. Dup5 naStere. ea poate primi lichide dup5 4 ore. fngrijiri. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. sunt n i ~ t mici ridicgturi. 1.Conformafia s2nului. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. Imediat dupB naStere. in faza de furie a laptelui. Pentru evitarea m u r d e saltelei. proteine (lapte. pigmentat. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). 2. Prin consumarea de ?4 . in mod normal. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. 1. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie.5-37°C). Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. f3r5 crevterea temperaturii.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. Fig. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral.

Gimnastica are efecte favorabile. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. chiar dacii are suturi a perineului. 1. sutiene. medicul va da alte prescriptii. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. Se ajunge uneori la retentie urinarii. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. Dupii revenirea la dorniciliu. se pune o piiturii ficutii sul. suturi). i n acelasi timp. fie printr-un bandaj. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. closet civilizat. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). 41 . cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special.17). iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. fn . sub saltea. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. timpul primelor 2-3 zile. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. de obicei. I7 .Pozitia in pat a Iiuzei. Bandajele vor f i bine spilate. in a 3-a dimineafii. Murdiria qi microbii de pe comprese. in ziua a 2-a d u p i naqtere. fructe. Aceasta nu este insii suficientj. Dupii revenirea acasii. in general. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). care a fost fiarti P prealabil. Orice ascensiune peste 37. Silnii. fn unele cazuri particulare. in continuare. Intestinul are tendinta de ineqie. miere de albine. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. n (cezarianii. un laxativ. P spital qi mai ales n acasii. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. dacii se mentine tendinta la constipatie. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). de aceea obstetricianul recomandi. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. a) pozitie corespunz5toare. se face o clisrnii.4"C va fi anuntatii medicului familiei. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. La picioarele patului. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. I. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). femeia nu are scaun. piline neagrii sau Graham. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. curat qi confortabil.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. compot de prune. fie printr-o eqarfi.

sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. fnainte de fiecare supt. dar cu proteine (lapte. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc.3. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. fisuri. c) Nu va face irigafii vaginale. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. d) Dupii revenirea acasii. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. mama iqi va spas cu grijii miiinile. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). nu aibii incii stabilitatea necesar5. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". P W l lung. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. ceea ce permite baia. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni.cji rnai tilrziu. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. furuncule.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. Nu se vor aplica declt pomezi. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. fuainoase vi dulciuri. prosoapele comune. Unghiile vor fi Gate scurt.). p h z a triunghiularii. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. . Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. greutatea scade cu circa 6 kg. mai ales dupl episiotomie. gros. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. cada necorespunziitoare. b) Greutatea. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. L h z a este rnai receptivii la infecfii. Odatii cu navterea. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Pro$laxia infecfiilor. came) vi multe vegetale. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. riini. pe lhgii repausul de noapte d . acumulate in timpul internikii in maternitate. h) Dupii 2 Zuni poate avea. fiirl exces de grkimi. murdikia de sub unghiile lungi. cu proteine. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. dupg 2-3 sgptiimhi. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. baia general5 se face . ce cade pe umeri. care va face recomandiirile necesare. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. a) Igiena corporala'. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. chiar in caz de scurgeri. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. Compresele sterile se schimbii zilnic. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. Sii-vi programeze mici plimbiiri.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi.2. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. pudre sau lotiuni recomandate de medic. dar e bine ca. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. infepiituri etc. din punct de vedere organic. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. calciu. fier vi vitamine.

toate cute!e pieliij. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal.4. Oboseala. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. 1 . Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5.3. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. sub5oar3. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. I . . Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. abdominal5 si perineal5. Persistenta relax5rii musculare. Asa cum s-a amintit mai sus. abdomenul. 1.3. 18 -.18). siinii. 1.Girnnastica 15uzei. Fig. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie.3. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5.

Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. Dacii mama aliipteazii. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional.sterilet. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. de asemenea.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. sii o prescrie. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. Mijloace anticoncepfionale recorndate. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. . deci.spermicidele sub formii de creme. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. pentru femeie se pot folosi: . Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. . medicul va putea. . intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. in schimb.metoda urmikirii temperaturii. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . sii se ia miisuri anticonceptionale.

Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. Amenajarea interioarii.). lucioase. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. insoritii. tuse. evitarea accidentelor etc. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie.1. La ferestre. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . Mocheta este pliicutii. ici 2. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. aspiratorul trebuie folosit zilnic. constituie soluriile cele rnai bune. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. apropiere prea mare de copil. care sunt excitante. Se pot forma deprinderile de ordine. de preferat spre griidinii. masa de iflavat. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. alimentarea sugarului mare (fig. din resiituri neinflamabile. Pardoseala. 2.2. infecrii ale pielii prin contact direct etc.1.1. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. Perdelele. lavabile) pentru cii. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). dupii vh-sta de un an. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. care predispune la alergie. far: de cele r o ~ isau verzi.1. nu spre strad5. sau accidentele pot fi evitate. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. de comoditate. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici.1. ~i in stilul siiu personal. Perew. dar se poate imbiba cu praf. de preferat cele opace. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. copilul le mikgiile~te. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. un scaun inalt pentru . este absolut necesarii o aerisire susrinutii. schdurile. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. Se evit5 sursele de praf (covoare. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul.parchetul. uvor de aerisit.). bibelouri.1). fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). toate ingrijirile se fac in condirii . venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate.1. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. In acela~i timp. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. in timpul ~colarizkii. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. Instalarea copilului i familie n 2. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . se va alege camera cea rnai luminoasii. draperii).

in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. . Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. Agitatia. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. prin intermediul unei camere vecine. in general. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. insomnia.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). de dorit in timpul zilei. Aerul poluat. aerul umed. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. este mai bine pentru copil. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. in lips%de radiatoare electrice. & orice anotimp.2. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. scoaterea la aer ~i ciilirea. Un termometru de camerg este indispensabil. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. Aerisirea. In timpul iernii. iar in perioadele de veghe 22-24°C). i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. care s%atenueze ~ocurile. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. isi inchipuie c%.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. Multi parinti. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru).1 - Camera copilului. Iarna. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber.dac% prost utilizatg. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. unde sii r%m2n% intregi. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. inchise emetic qi pusein p%tut.

incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. care se prinde de l . Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. din metal sau din material plastic). Se vor evita accesoriile decorative (perdele. cu un echilibru perfect. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. farfurii intinse) pline cu api. iar la tar5 .2). Mobilierul. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. in schimb. 2. 47 . cu deoarece impiedici ventilafia. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli.2. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. p u t h d fi deplasate uSor. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. va fi acoperit. Paturile cu rotile sunt practice. in ultimul timp au apimt leagine. special confectionat pentru copii. nu prezinti nici un avantaj practic. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi.2 . este ieftin.la o r q e . Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. . caloriferele cu dispozitiv de reglare. sobe speciale).C o ~ ude nuiele. c2nd copilul creqte. bine fixat. pe I h g i prep1 ridicat. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane.3 . a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. b) Patul.). coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. cu un coviltir de tifon. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. sobele de cirimidi). intrucilt favorizeazi acumularea prafului. s i poati cobori singur din pat. Materialul din care este Fig. 2. volinaqe etc.cu iarbg de mare. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. uqor deplasabil (fig. fir5 pericolul de a cidea.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. uqor de spilat (din lernn.cu foi de ~tiulefi porumb). C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil.) care. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

Buc2t2ria. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. Astfel. mavin2 de spaat. de linivte absolutA. b) Patul copilului (vezi pag. pe c5t posibil. cfintar. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. va fi ingrijit cu calm vi.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. sri pedaleze. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. luminos vi linivtit. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. mixer. 2. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. uvor de spaat. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". Fig. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. tl are r. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. in ultimul tirnp. "convorbirile" se materializeaz. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. imbr. rareori pe spate cu fa@ in sus. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. cu o voce cald5. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. iflqatului vi alimentaGei. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. . ceas de perete. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. p2turi. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. pres2 de fructe. cMi@. de aceeavi persoan2.10 . de respectarea programului de somn. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului.fiv2rile. ca vi inc2perile cu fum de tigar2.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. c b c i o r .

metodic. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. Aer ~i luminti. In timpul iernii. In plus. Ca orice &n@. Este un adev5rat interogatoriu. Totul se desEyoar5 grab5. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. exacri in r5spunsuri. organizarea ingrijirilor (dotare.2. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. fie prin intermediul unei camere vecine). Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. indoitii.10 a. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg.3. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. cu calm deplin. c yi d. cu manevre simple yi corecte. ca o covat5. scobit5 la mijloc. persoane etc. yi de aceea se poate folosi. sugarul va fi scos la aer. din care s5 nu scape nimic. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. orar. topografia locuintei. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. Inainte de a se culca sugarul. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. deplasabil3. cu gesturi sigure. pe o mas$ un birou. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. matlasat5 cu un material sintetic. b. un scrin sau o mas3 de inEyat. fn timpul cdt a discutat cu mama. de 70-80 cm. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. inzestrarea sugarului. impreun5 cu familia. Medicul sau asistenta de ocrotire. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. mai ales in cursul noptii. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. Const3 dintr-o pies5 lung$. h funcfie de starea de sGn5tate. cu prilejul primei vizite medicale. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger.3. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. Aya cum s-a mai spus. . fnainte de a incepe examenul propriu-zis. un sac de dormit. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. Nou-niiscutul normal 2. ceag dens& pplaie. Acesta va fi incheiat cu nasturi. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li.Primul examen medical La venirea din maternitate. se inchid ferestrele. lavabil. cu marginile ridicate. cdt yi in timpul noptii. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. de anotimp. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun.1. 2. Pe paturile scunde ale adulpor. a v h d in vedere pericolul de strangulare. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc.

aprbfundate.Dezvoltarea fizicti1 2. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. dac5 este agitat. A?a cum s-a ar5tat anterior. manifest2ri anormale). Fig. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. . gradului de instrucfie. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . condifiilor maieriale ale locuinfei. prima lung in creqterea este de 500-550 g. cu circa 5. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare.3. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. pozifia in care st2 in pat.Csntar pentru sugari. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. medicul. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. Este nevoie ca. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. privind atribuwe lor de pkinfi. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. fap.3. Aceasta inseamn5 c5. in familie. h t r e timp.1. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. Din motive didactice. pag 23. in primele zile dup5 naqtere. subponderal sau bolnav. 2.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile.3.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. zilnica' este neregulata'. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. in mod obi~nuit.10% din greutatea inifial5. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. I 1 . adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. Acum. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . 2.2. a c d e m de progres. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. sunt necesare cintikiri mai frecvente. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile.

2.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i.12 .5.4.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. cu extreme intre 46 qi 54 cm. Pielea Fig. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.3. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.13 . DistanFa vertex (cre~tetul capului) . la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .% - - 2. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian). 2. Este ceea ce medicii numesc "turgor". la sugarii cu diaree gravii. cu extreme intre 32 qi 36 cm. 2.6.3. I Fig. iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur.3. a) La nou-nriscutii prematuri. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele. in institutii se m5soar5 cu pediometrul. Pielea este catifelat5 $i elastics. elastic.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. in medie este de 34 cm. ce revine repede la starea inifialg. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune.

de chiloti de cauciuc sau din plastic. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. rnai ales pe la cutele pielii. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). increfiti. mai rar pe nas. se descuameazi in lamele rnai mari sau . Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. dispare in chteva luni. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. la apisare rimtine urma degetului. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. pag. vinefeali. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. Uneori. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. fie in urma contagiunii de la al@copii. rnici abcese sau chiar furuncule. dupi revenirea din maternitate. dispare cu totul. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. dar r i m h toati viata. Confinutul excesiv in api. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. accentuati dupi fipete. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. poate. una sau multiple. chnd se congestioneazi. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. pleoape superioare. Este g bine s i nu fie tratati. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. un turgor bun. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). pudraj cu talc simplu. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. rnai ales de pe abdomen. in special in jurul gurii. fesutul de sub piele este moale. vom face ~i aici mici sublinieri. pielea este moale. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". la prematur. fie prin folosirea de lenjerie murdari. manevre obstetricale speciale. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. f) Pefrunte. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. Chnd revine de la maternitate. De regulri dispar in primul an de viata'. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". in general. semilichide. ceafri. . turgorul este de asemenea diminuat. dar acestea trec in chteva zile. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. .vi dese. rnai rnici (uneori ca tiirhple). poate sugera in mod g r e ~ i t . b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). Poarti numele de hemangioame. la cei care au suferit in perioada intrauterini. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. mergtind p h i la aparitia de edeme. 31). naevusflammens. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). necrozi de presiune) pe cap. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine.Folosirea. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@.Scaune acide . Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. iar pielea poate fi zbhrciti. Medicul pediatru va indica. riu suportatii. se intiilnesc relativ frecvent. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. sub e de diferite dimensiuni. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. fag. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. in timpul somnului. cel mult.

.

va'rsa'turi. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. Clnd nou-niiscutul fipii. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. 2. fontanela lateral% 3. Aceste spafii sunt numite fontanele. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. Pornind de la fontanela anterioarii. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni.2. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). numitii popular moalele capului. De asemenea. De obicei. o consisten@ rnai elastic%. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. ea se socoteSte tot normalii. se n a ~ t e cu un cap rotund. in cursul nasterii. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. fontanela posterioarl. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2.16). Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. meningitii etc. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice.16 . 2. iar spre frunte sutura metopicii. fontanela anterioarg. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. Se inchide foarte repede. dimensiunile craniului. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). inaintea o r i c h i inceput de travaliu. ci sunt despqite prin niste ~anturi. fn mod normal. Oasele. se simt care la palpare. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale.). dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. care in majoritatea lor sunt banale. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. in special la prematuri ~i la hidrocefali. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Aceste inciileciiri sunt frecvente. consideratii ca normalii.Craniul nou-nLcutului: I . simetrice sau nu. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. ci ~i de suturile craniene. ~ o caloric. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. Fig. Se vor urmiiri in dinarnic2. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. Este rnai micii. cu diametre variate de l . De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. Modelarea craniului. fontanela mica' sau triunghiulara'. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. Oasele craniului sunt destul de maleabile. ambele nu sunt inchise la naStere. foarte simetric.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate.

In mod obi~nuit. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. de rnai multe s5pt5miini (6-12). Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. fontanele mari.3. concomitent.7. contrar bosei sanguine.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. Ochii Fafa este rotundii. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@.). douii yi chiar trei cefalhematoame. In general nu necesitii tratarnent. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii.1. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. cursrtl prezenta$iei in pelviene. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. iar pe de altii parte.Fata. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. Din con&%. Astfel. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. La lurninii vie. la nivelul oaselor patietale. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". pleoapele se inchid. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. deoarece. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). Umfliitura este fluctuentii. de regul5. . h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. circumferinfa craniului mult crescutii. Rareori. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii.cu o margine bine conturatii la periferia sa. Evolufia este prelungitii. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. Rareori. 2. 2.realii. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. rnai rar la occipital.3.8. fn cBteva zile. prin definifie. Este o anomalie grav5. pe de o parte. care o fnsofeyte frecvent. Uneori se giisesc. Este o malformafie grav5. Umfliitura este situatii. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. duciind la constituirea unui cefalhernatom.

testul se repeti timp de rnai multe zile. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Variaz5 mult de la un copil la altul. forma. Hannibal. pentru a se incepe o educa6e specializat5.3. Richelieu.10. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. scurgerea unor secretii purulente.3. implantafia. 2. Sunt normale. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. Gura Dinfii. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps).9. in caz de antecedente farniliale de surditate. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. cartilajele pavilioanelor. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. Este inutil s5 fie scoqi. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). in jur de 2-4 luni. de icter intens. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. roqii. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. 2. de boli ale embrionului qi fitului. Gatul pare scurt. aer rece). Urechile Se controleaz5 m5rimea. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Mazarin. Iulius Cezar. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Ludovic al XIV-lea. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . Medicul va instrui pe mam5 . Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. Dac5 existi. Fata este asimetric5. Personal. pliurile. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. ca: trisomia 21 (mongolismul). Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. Se impune depistarea surdita'tii. de culoare gabuie. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. glaucom congenital etc. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. in caz de indoial5. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. gura este "strhbii". o jum5tate de frunte nu se increteqte. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni.). ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Aceste pete de s h g e . hipotiroidismul. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Napoleon. simetria.

Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. 2. Puncga este interzisii.) sunt inutile.) sub piele printre fasciculele musculare. Dispare spontan in c2teva siptikiki.3. mai ales dac5 mama a absorbit iod. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. Pielea r k 2 n e . Toracele Clasic. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. laterale sau mediane. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Ectopia testiculara' sau criptorhidia.8. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor. aceasta se poate practica. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . in general congenital.3. Nu se storc. Herniile inghinale.a 10-a (vezi capitolul I). Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. vreo manevrii. 2. fig. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). anomalia regreseazii spontan.3. Circumferinp. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. 1. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. Ombiicul. 3 1. acest interstifiu este. din team5 sau din motive estetice). Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. rar persist2 piing la 4-5 ani. Preputul aderii la gland. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor.1 2. De cele mai multe ori. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5).asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. La nou-nGscut.13. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. La copil. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. Abdomenul Abdomenul este suplu. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. Nu necesitii vreun tratament. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Este relativ frecventii. in general dispare in c4teva luni. miisuratii la nivelul ombilicului. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. CiiteodatA. Aqa cum s-a ariitat la pag.1 4. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. 2. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. care constituie mu~chii abdominali.

Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. medicul examineaz5 membrele.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase).15. dep5vind vlrfurile degetelor. Dup5 al treilea an de via@. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . Din contr5.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. La membrele inferioare. cu unghii moi. &5 efort si fii1-5dureri.Anomalia este mai frecventi la fetite. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. picioarele ajung pe axul gambei. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. urletele sugarului. dac5 nu sunt t5iate. lucioase. La naStere. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. In continuare. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. Mlinile sunt durdulii. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. cu prepupl retras. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. cu experien@. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. Dup5 aceea. * 2. agitafie sau jet urinar de discontinuu. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. fiind vorba de un fenomen normal. La evrei vi arabi. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. pllnsetele mamei vi. intre 1 vi 4 ani. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. lungi. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. Degetele par scurte. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. uneori. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. fn Statele Unite vi Germania. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice.fimoul. nou-n5scutul se poate zg2ria. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. cicatrice vicioase). Cu aceste unghii. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. Prin mivcare. destul de des. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. gr5sute vi cu pumnii inchivi. infecfii. Organele genitale la feti~e. in condifii civilizate.3.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5.1.

mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului .17). uneori. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). unei pozi@i proaste a Btului fn uter. tratamentul devine mult mai delicat. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. in lipsa acestora. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. m$na este in pronatie. Aceastg deformare se datoreqte. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). pe lhgii strgmbarea piciorului. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. iar degetul mare este acoperit de celelalte.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. Mai tiirziu. grosime. .o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore").o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. apoi numai noaptea. exercirii de recuperare. Uneon. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. iar rezultatele r h h nesigure. Am insistat asupra acestei anomalii. ortopedic qi adesea chirurgical. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. . La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. mai intgi ziua c8t qi noaptea. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. o corecrie chirurgicalii.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. de-a lungul cel corpului. . se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. Fig. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. 2. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. Semnele clinice pot lipsi la naqtere. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. . cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. sindactilie (lipirea degetelor). 2. fn 90% din cazuri. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. Se vor incepe.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . intins qi rotat spre interior. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. c8t mai curhd.17 .Ortolani).. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. timp de rnai multe luni. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. in rotirea spre spate.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. qoldul fiind in extensie continug. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare.

ei vor fi urmiirifi. de obicei. icter prelungit etc. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. hipertrofc (prea mare). Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. avorturi spontane.). Din contra. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. surprind toate manifestirile acestuia. se schimbii. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. o vigilenfii cu crescutii. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. asemenea. . Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. iminte de termen (prematur).). dominatii de int2rziere mintalii gravii. depistat prin teste de laborator specifice. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii.1 7. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. nu fipii imediat dupii naStere etc. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii.16. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. lor 2.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. grabii. cu bl2ndefe. hipotrofc (prea mic). care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului.3. din contra. care. Copiii se nasc normali. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. t o t u ~ i . Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. b) mixedemul congenital.3. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. rude cu boli mo~tenite etc. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. asistenta de ocrotire ~i piirinfi. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. indiferent de greutate. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. constatbile nu au nici o valoare. Trebuie ~tiut. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. 29). b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. Dacii pl2nge sau este somnolent. Durata total5 a Sistemul nervos. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli.dupa' termen (postmatur). La acesti copii.Mama s copilul i 2. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. Dupii v b t a gestafiei. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. in caz de suferinfii veche. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile.

la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului.buze. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. excesul de impresii (vizite. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. Tulbura'rile de somn. cald. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. in funcfie de acest ritm. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. b) ammalii ale travaliulni. c ) starea noua nciscutului la nqtere. Somnul. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul.apare intoxicafiaprin nitri$i. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". C h d este accentuat&localizatii la fa@. Un icter apkut precoce. RespectAnd aceste perioade. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. Tulburikile de sornn. de asemenea. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. dizarmonii in relatiile de familie. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. C5tre a 7-a . Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. cu toate c5 somnul este mai u p . via@complicatii de familie. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. Mama va nota perioadele de veghe. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. fn primele zile.Ele trebuie sernnalate medicului. setea. neasociate cu alte manifestgri nervoase. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. intens qi prelungit. anumite m5suri.a 10-a zi. oreintregi. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). fn mediul rural. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. baia. pentru a prevedea. . nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. sau generalizad qi permanentg. Orarul meselol.Cei care dommult. rigiditatea orarului rneselor. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. respiratorie (infectie. eventual. s&d peste una din mese. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. Icterul. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. singure. Dac5 sunt treciitoare. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. la nivejtul extremid{ilor. malformatii). lipsa de confort (frig. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. subalimenta$ia. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. care se aIungesc pufin d t e putin. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior).

in modul cum se manifesti. chiar daci se rep&. paralizii. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. dar pot surveni qi in repaus). TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. currind. ud. f i alte tulbur2ri neurologice. in timp ce vioiciunea se stinge. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. defecte *m5scute.Mama @ copilul prea strBns infiqat. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. reprezinti un fenomen normal. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. Ccr'scatul. evidentiind eventualele asimetrii. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. cute sau noduri de la scutece. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. intre reaciiile suspecte. cBnd este infometat). ceea ce alarrneazli pe multe mame. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi.). CBnd apare. Din contr5. ciscatul trebuie urm%it aparte. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). Ca manifestiiri izolate. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. de tonalitate mijlocie. pozitie incomodi. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. Se recornand5 mese rnai dese. el va deveni r5sfifat qi va invita. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. durati.). ins5. Daci va fi purtat in continuare in brale. cBteva % zile. durabil.). durere din cauza opirelii. Crind tipi tare qi prelungit. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale.). plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. Dupi aceea. CBnd este provocat (de o inlepitur5. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. nu prezintii febe. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui.). daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. diaree sau alte tulbur3ri. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. asociat cu absenfa vioiciunii. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. solutie de glucoz& calciu. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. succesive. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. . ne putem qtepta la o crizc de convulsii. dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. El poate f i numai de origine digestivi. duc la distensia plimrinului cu aer. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. Se supravegheaz. zgomote in cameri. pozifie incomodi in pat etc. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. Mama este datoare s i observe. astfel. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. un nou-n5scut la termen. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. TipQ'tul. emisiune de win5 sau scaun. aer viciat. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . bine suportat. este neschimbaf etc. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate.

nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. in poziiie de pronage (cu palmain jos. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. Brafele sunt ayezate liing%corp. el intoarce deja capul spre lumin5. La nou-ngscufii la termen. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. degetul mare fiind adus spre palm%.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. La acest grup de copii. Pentru combaterea sughqului. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. coboriit . Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). Atitudinea de flexie a mernbrelor. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. Urm5rind nounilscutul. increteqte fruntea.18). Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. Degetele miiinilor sunt partial striinse. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. emite mici zgomote sau bombiineli. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. miqc5rile de supt).In afar3 de orice imbolngvire. normali. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. riispunziltor de reflexul de sugh~t. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. schiteaz3suptul. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. Stra'nutul. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. pe care la inceput o evitii. Dupg ciiteva zile. Sughipl. in eontinuare. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. in paginile care urmeazg. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). de exemplu ceai de anason. capul trebuie susginut bine. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. la marii prematuri. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. 2. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. Capul este de obicei intors intr-o parte. cgscatd este prelungit qi frecvent. rezemat de planul patului cu obrazul drept.). se intinde pugin. cgscatul se inwneqte rar. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba.dar. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. uqor deschisg). deschide gura. oricare din aceste segmente. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. reacfioneazg la vocea mamei. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. F~ecventse observli o reacfie "in . mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . Imediat dup6 netere. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante.

Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. iar capul a t h 2 pe spate (fig. datoritii reflexelor primitive de "redresare". din poziiia sunt culcat pe spate.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. . 2.20). 2. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. Fig. este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. Genunchii sunt indoi@ coapse.20 . a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. nediferenliat3. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. degetele sunt partial strbse. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. la un stimul oarecare. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie.a 3-a siipt&nhi=i. fie c3 este vorba de cele superioare. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. Fig. Din a 2-a .Fig. membrele sunt flectate. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) .Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. d) Simetria. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. Reflexele prezente la naqtere. 2. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. fiind necesare supraviepirii. a intoarce). braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. 2. brafele se men+ in flexie (indoite). Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm.18 . Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare .19). motor sau secretor.19 .a riisfrhge. clt mai ales de cele inferioare. masF. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). aterizeazii pe cele ea patru picioare. reaclii automate la modificikile de mediu. 2. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. capul este sprijinit pe o parte. ca o "tresikire" bruscii $i generalii.

sub bra@. 22). simetric. cu mncKul q o r aplecat inainte. La nou-n&cutul mai pu$n vioi.23).Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei.Reacfia (reflexul) Moro. Reflexul de agcifare. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). deschide degetele. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. 2. iar vrimul se intinde. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. R&punsul la durerea vie. uneori lipl. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. 2. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. 21). Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. se flecteazl. de apucare a degetelor. nou-ngscutul suge $i inghite corect. Fig. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. al ciirei . Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. vertical. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. depmeazl bralele de torace. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. extensie $i rota$e ale gdtului. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului.21 . incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. 2. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. membrul respectiv se f l e c t e d . le intinde. Fig. 2. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. el are un reflex de urcare. la colprile buzelor (drept $i stdng). 2. Mersul automat. S-au descris zeci de reflexe. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. complet. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. nou-nlscutul tresare. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. iar celiilalt se intinde.22 . c h d acesta este d e s a ~ a t . La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare.

incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. este vorba de un caz patologic. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. .1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). iar conjunctivele sunt inflamate. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Daca' nou-na'scutulplinge. mai ales noaptea. inchide qi deschide ritmic gura.2-T . Organele de simt Ochii. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. Tip5 inaintea meselor. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. Nervozismul pa'rinfilol. produc uneori umflarea pleoapelor. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. Nou-niscutul pare atent. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. la auzirea unei voci cunoscute. in 3-5 secunde. Limbajul. in timpul suptului. pleoapele sunt lipite qi tumefiate.1-5 mimicg). nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. Toate ingrijirile se fac cu calm. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. Aceast5 inflamaiie. cu ochii deschiqi. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. rnn de Contactul social. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. Dac5 din ochi se scurge puroi. De abia dup5 clteva zile. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . C h d este liniqtit. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. Se sperie uqor la zgomote. Dup5 7-10 zile de via@. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. fi. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. ca ~i #p5tul. "vorbindu-i" cu voce calda". s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. car: trebuie tratat5 cu grij5. 2. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). din c h d in c h d apare un "&bet". dup5 unii autori "piele pe piele".Mcrsul automat. Comportamentul emofional. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). Aceast5 miqcare poate fi oprit5. odat2 cu iip5tul. pentru a se stinge progresiv. m&g%ere. laringiene sau guturale. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. ' Clnd plhge. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior.

.

i se dB s2 m%n2nce. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. Contactul strsns. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . inainte de a-1 fi atins. sit-i csnte dacg are voce. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. . Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . o fixeazi qi o urmireqte. Mirosul este prezent la nqtere. Adesea. Daci o mami continua s i vorbeascg. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. s8-i vorbeascg tot timpul. amplific5 ritspunsurile interactive. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. Pete alb-giilbui (milium albicans). Cu ochii legafi. desEqat. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. nu se mai miqci. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. infiqat qi desf@at. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. qters. La Leaghul de copii qi in creqe. Dac3 mama este diabetics. sugarul refuzg sa suga. un "miros de familie". in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. La ribdul siu. devine amorf. se opreqte. leganat qi mhg%at. schimbat. h c a din anul1877. gura. sitrat).) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. a deosebi "departe". cu fata intepenitit. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. nasul. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. baie etc. Timp de c2teva secunde. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. in general. acru. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". Este cunoscut faptul c i . Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. se reculca etc. prezenthd rareori. dar tenace. survenite rnai tibziu. nu mai fixeazg fafa mamei. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. este imbrgcat. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. care ingrijeqte copilul. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. cu atAt fitul inghite din el mai mult. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar.). Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. spilat.se alini. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. Sugarul simte blhdetea. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. i se curata urechile. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este."piele la piele". ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase.Mama gi copilul Pe l2nga voce. pe suprafafa sa. mic. Richard Porter (Tennesse . Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. hgrijirile corpului (tinut in brate. ceapit. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. ardei. usturoi etc. De altfel. copilul este dezorientat. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. o parte importanta o are expresia fetei. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. ochii. Este bine ca mama.

fn aceasti pozifie. schimbat la alimentafie. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. de plicere sau de neplkere. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. blhdefe. RefZexe ~i reacfii. sugarul nu poate deplasa deloc capul. fie asimetrice. rezistena ~ise poate cur8@uSor. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. La noi se gkesc cidife din material plastic. luat in brafe. dificultifi la supt. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. sunt simfite rnai ales prin piele. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). 2. cgdur8. fie absente. Spre sf2qitul primei luni de via@. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". De aceea. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. creme etc. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. regurgitiki. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. sugarul are nevoie de dragoste. inert "infepenit" (corpul intins. contact social ~i afectiv permanente. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. episoade de agitatie sau de p l h s etc. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. tulbur5ri de somn. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. mhgiiieri ~i ribdare. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact.4.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. cu o capacitate de 32 litri. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. iar imbriicirnintea (scutece etc. alimente regurgitate. Luatul ~i finutul in brafe. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. uSor deplasabili. cidife in hamac de susfinere etc. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. Motn'citateafina' +siadaptarea. Unii fipi continuu. Limbajul ~i contactul social. ba'iJa. pe care o prime~te prin luat in brafe. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. durere ~i lini~tire. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. c i l d u r i qi frig. mediu inconjuritor poluat. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. corporale corecte.1.

unele dintre acestea.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. acesta trebuie spaat. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. Dac5 se foloseqte un din burete. Mai mult. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. cu murdikie saulqi rnicrobi. roqeap. tampoanele se ard ulterior. "body". a1 adultilor.4. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale.Obiecte pentm ingrijire. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. fie o c k p 5 din pi3.2. fabricate de firme improvizate. g) Lenjeria pentru sugar (scutece.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. 2. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. jacheticq b o t o ~ iscufip). pe patul sugarului sau sau. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. "Pampers". insotite de o reclam5 excesiv5. pot produce efecte nedorite (iritatii. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. agitatie). i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. . e) Fie o mhuq5 pluyatil. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. Fig. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. plasat3 la indemiink .24 . Mijloace tie tngrijire. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. 2.

absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. unele lotiuni. Este un sipun bogat in grisimi.4. Pentru pielea cu rini. Baia devine mai plicuti. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. generalizati. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale.3. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Se va evita excesul de pudri. coapse). la subsori ~ila cutele pielii. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare.Sapunul pentru copii (Baby Seife. criprituri). in locul . uleiului qi loiiunilor se poate folosi. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Are o reaciie acidi. Constituie un obiect de lux. la cutele pielii (gdt. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. uscare etc. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. vaselini ~ilanolini. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. pur ~i bine rafinat. Uleiul inmoaie crustele. subsoari. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. cripituri.). misuri. cu pete. crizi de apnee etc. la spuma nu iriti conjunctivele. dar acesta s-ar putea. Baby savon). vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. Se folose~te. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. Nu usuci la . Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. Cremele. Este absolut necesar pentru baie. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. frig. 2. previne paqial formarea de cruste). ale zonei din jurul anusului.). ceea ce le contraindici la sugari. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. recomandati tot pentru curiiire. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. 79 . avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. Baby Soap. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. atunci va fi numai spilat p q i a l . pielea. totu~i. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. pudra de talc. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. bine purificat. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. in prezent nu se mai folosesc. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. deschide la un moment dat. Se poate aplica ~i pe restul corpului. oxid de zinc. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. materiilor fecale. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. la cutele pielii. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. Se folose~te indicaiia medicului. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. Nu este recomandati sipunirea excesivi. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati.

o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat.27 . Se schimbii vata la fiecare ochi. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C.26 .Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. bratele ~i miiinile. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. 2. scutece curate. iar scutecele intr-o gileatii. 2. uneori plhg. ce se folose~te pentru fa$%. Miiinile trebuie desacute. degetele intinse pentru a curiifi palmele. resturile de lapte .peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. un prosop.25 . iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. siipun sau lotiune. membrele inferioare. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Sugarul este intins cu fa@ in sus. ace de sigurang. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. o gilleatii pentru scutecele folosite. Se incepe cu ochii sugarului. hliiturati scutecul ~i Fig. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. vat2. sugarul fiind i culcat pe o parte. continuati cu giitul. Fig. dacii se usucii. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii.537").Se incepe spllatul ochilor. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. Urmeazii fa~a. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. pieptul. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. picioarele p spatele. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. Fig. strlng pumnii. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. care. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. iritii pielea. Unor sugari nu le plac aceste manevre. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. 2.

baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. ghtul. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. Baia general. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. 2. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C.~ spele i zilnic fa@. Franfa). iar rnai tkziu cu simful ordinii. de educatie ~ide civilizafie. boneta. Pentru nou-niscut. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". Cada se umple numai pan5 la jumiitate. Atenfie la sugarii mai mari. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. mhinile ~i picioarele. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . la introducerea in apa de 37. body sau chiiqutele. temperatura convenabili este in jur de 24°C. pieptul (phn3 la "brhu"). Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. va fi inf3~at. ulterior. mhncicioqi. dupi aceea. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. inclusiv vara. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie.a "Pampers"-ului. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. dar nu cu mhna. Este recomandat un termometru de cameri. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . la sugarul mai mare ~i la copil. Daci inciperea este insuficient incilziti. Uqile $i ferestrele se inchid. Sugarul fipi. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. La astfel de sugari ~i de copii rnici. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). .) se poate face numai baie paqiali. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. Nu este recomandabili o or. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. qosetele. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu.30-20). scoaterea la plimbare. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. chilotii absorbanti (Pampers). pentru a se evita curenfii de aer. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. obi~nuirea copilului cu un anumit program. La sugarii hriiniti artificial. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. anurnite boli etc. la sugarul rnai mare. sub capul qi trunchiul sugarului. Scutecele. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. ceva mai sus.4.5-37°C. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. Pregiitiri Temperatura camerei. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. Orarul biiii. cilitorii. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . cu capacele deschise. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. de d i r e .4.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii.

Nasul nu necesiti o curifire speciali. pe masa de infiqat. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . .se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. aviind qi rol de ricorire. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. puncte de plecare pentru infecfii. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel.nu imediat dupi masi. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. Nu se foloseqte sipunul. D a c i este murdirit cu materii fecale. fie a1 gambelor. .in timpul verii. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. Luafi sugarul din pat. astfel de spilituri. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. efectuate de miiini neexperimentate. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. dintr-un vas pregitit in acest scop. =i experienti. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. 27). s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. inmuiati in api cildufi. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. respectiv ochii. 2. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina.s i nu fie nici prea flimiind. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Sugarul este apoi introdus in baie. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. scobitori. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. risci s i provoace eroziuni bucale. 2. . pentru c i poate viirsa. Cutele trebuie s i fie bine uscate. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. Tehnica b5ii La inceput se spali fata.Mama si copitul ajutati de tati. urechile. Urechile. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. ci fie cu mana neinveliti. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. stoarsi qi rkuciti (rulad). in zilele foarte cilduroase. dezbricafi-1. fie cu o bucati de . De amintit c i atunci ciind este dezbricat. Unii medici propun mamei tinere. Gura. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. P h l se spali la u n n i (pag. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. sipunirea se poate face direct in api. fie cu o minuqi. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. baia se poate face la pranz. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. 84). nasul.26). Se incepe cu ochii. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . gura.

Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. dar cei mai mul6.28 . il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. capiitii curaj. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. 2.31 . Unii copii sunt temiitori. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. pielea copilului. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa.phzii.29 . Fig. Cdnd se simte in aceastii pozifie. 2.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. organele genitale r b b d n d la urmii. sugarul incepe sii dea din picioare. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. 2. 2.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. il fine@pe spate. Ajuns pe masa de inrqat. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. Eventual. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun.$i phi necesits o ingrijire special%. Fig. circulare. cu acelaqi mod de apucare. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. fntoarcefi sugarul pe burtii. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. Copilul p a t e fi iinut qi invers. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. Cu m i q c c fine.Spllarea fetei anterioare a corpului. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. de la cap p h i i la picioare. Fig.30 . Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice). Fig. copilul va fi "qters" .). se zbate etc. pentru cii nu avefi decdt douii mani. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului.Sugarul se introduce in baie. Prindefi copilul de subsuori. fie pe o parte.

In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. Fig. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. temperatura necorespunz3itoare a apei. zemui?de ale cutelor pielii). Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . Chiar dac8 plkge. sugarul se poate zghia. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. Daca unghiile sunt prea mari. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. Unghiile. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. dup8 vksta de 6 luni. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. fmbra'catul. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor.Pampers). el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. Mai &iu. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. El p a t e sP se ba8ceasc8. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. in grab8.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. subsuori. aceste pliuri sunt greu de qters. se contract& La aceqtia. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute.32 . se zbat. c k d p a t e sta pe qezut. Nu se "~terge". S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. cu o compres8 umed5. urechilor. se svhtZi prin tamponament. sugarul tot trebuie scadat. durata imbzerii se va scurta. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului.ochilor. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. . indeosebi pe fa@. in timpul transferului. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. sistematizare.sub genunchi -. spatiul popliteu . bldndete. Daca' totul decurge perfect. ci Fig. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. 2.prin tamponare (uscat) cu atentie. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite.2.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii.33 . calm. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. cutele gltului.

5. dupg mas5 sau chiar in somn. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. De fapt. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. nefiind nevoie de inmuiat. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. care se zgbie pe fag. fn funciie de bugetul. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. ci mai tiirziu. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. 2. La sugarii nervoqi. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. La bgieli. sp2lat. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia.4. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Organele genitale La fetile. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. fn plus. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. De asernenea. Chiar dacg sunt mai scumpe. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. umezeala rgmiine pe piele. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. mama freac2 ~i kit5 pielea. Scutecele se folosesc zi qi noapte. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. 2. Spre 2% mi. ochii sau nasul sugarului. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. tradiiia $i de modul de infuaqat.Cu toate acestea. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. c h d este obosit qi destins. cglcat. bineinleles. . nici Z ace de sigurang. crema trebuie din nou i n d e p h t i . Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate.34 . fiind mai mult chiar deciit util. uscat.

Pampers. uscare. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului.Necesar minim de scutece: 1. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. Chilofii impermeabili (6 perechi). Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Scutec triunghiular. la invelirea sau acoperirea sugarului. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. 5. spilare in mai multe ape. 3. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. 2. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi).12 bucifi) sunt groase qi absorbante. Ele impiedici. Chilot impermeabil. Scutece pstrate din tesut-buret. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. a mdngdia. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. infiinpti in 1837 in Cincinnati. momentul schimbiirii. Acest scutec a primit numele de Fig. sipunire sau inmuiere in detergenfi. 7. cilcat. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". Cele mai bune sunt din voal. 6. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. din fesituri din bumbac sau din finet. de asemenea. 2. Scutec din finet (museling).Mama si copilul absolut necesarii. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. scutecul de protecfie se arunci. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. Sunt uqoare. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. Ace de sigurang. a risfifa. 4. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. in acela~i timp. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. impotriva scurgenlor. clitit. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului.35 . Chilot dublat. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. de forme diferite.

a . de asemenea. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5.i csldurii corpului. 2. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. 6 . Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. impermeabil. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. mai uqoare si mai eficiente. Pampers. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. cu o putere mare de absorblie. Scutecele Extra Dry sunt.straturi interioare.36). De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. c . Stratul superior are suprafafa extrem de finii. 2. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. Fig. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. De asemenea.banda moale pentru talie: b . iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5.36 . . Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. Datoritii mi~ciirii. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. 2. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera).pliurile din jurul picioluelor. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec.i retentie format din dous straturi.. rezistent la ap5. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori.. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. De asemenea. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. care las5 a e n ~ sB l circule. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii.37). Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii.care ]as5 pielea s5 respire. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5.banda adezivj de kchidere..

Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. Sunt necesare vase buciiti. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. finet.pentru greutate de 4-9 kg. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. e .sistem dublu.a . Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi.6. Midi . timpul iernii. pentru a-1 apka de aerul rece. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. Sunt foarte practici.4. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. d .pentru greutate de 7-18 kg. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2.Fig. iar pieptkavele in spate. frotir. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. 2. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. au forme diferite. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). ci o piil&u@ de soare. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. Ace de siguranp. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. Maxi Plus . d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. Junior . Ciimii~ufele mQneci scurte. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen).37 .37. plnzii albii din bumbac). iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. i n timpul verii.pentru greutate 9-20 kg.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului.strat exterior. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate.pentru greutate de 12-25 kg.strat de retentie. b . Boto~ei. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. A 2.pentru greutate de 3-6 kg.strat de absorbtie. Se preferii cele din bumbac. Sunt necesare 4-6 buciiti. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . . Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Maxi .36 vi 2. . c . CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. in casii nu este necesarii boneta. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii.stratul superior.

R. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. agent. Sector 2. importator unic Vintila.L. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . nr 7.

.

c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec.fncd din prima z i dupd nastere. c. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. -1 .e mni .tA . De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . le ua primi prin piele. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. [ .. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul.rllLi es. De asemenea. 3. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului. d) Mai mult. care va pliinge ~i va fi nefericit.LPampas pielea copi.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior.scutd. . b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. * /'- ( 2. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii.. piistrind-o uimitor de uscatii. departe de pielea bebelu~ului. pielea pe bebelugului. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5.

.' .Y.

La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). nu dupti fiecare miciiune. cu schimbarea se poate face mai rar. o past$ bine formate. Morinaga (Japonia).Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . In mod o b i ~ n u i t . hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. Uneori sugarul inftiyat plPnge. la aer. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. banane . se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . Dacti este ud sau murdar. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. Dacti fundul este deja rap. dupti baie ~icPnd este pus in pat. in orice caz. scaunele sunt rnai inchise la culoare.in cilrbiziu. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul.). apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. schimbarea scutecelor se face dupti masti. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. compactii. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. Similac (SUA) etc.2. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. Pe de altti parte. care duc la rtini ale pielii.7. pentru ca umezeala s3 se usuce.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. cu miros acri~or. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. la fiecare schimbare. la intervale de 3-4 ore. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. fnfa'qatul corect. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. nu se schimbti scutecele. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@.mai inchis etc. In caz cti este "curat". aplicari in strat subrire o cremti calmants. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. regulate. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. La schimbarea scutecelor.). dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor.4. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). spre deoseboire de trecut. Erti reziduuri. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. De aceea. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. crtiptituri etc. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. iar pielea nu este iritat3. cu scutece curate ~iuscate. spanac . se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. ins& va fi schimbat des. 3 ltisa$ cgteva minute gol.in verde inchis. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. urina p a t e sti irite pielea. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . in general. in prezent se folosesc. La sugarii care regurgiteazti. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul.

Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. 9 .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime". 6 . 10 .Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc.Redublati acest plan. Fig.zolva situafiile ce apar (roveag. I . 8 . 3 .Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga.38 .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. 2 . Se fixeazg cu ace de siguran@.Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@. Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . 7 .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . 5 . cr5p5turi. 4 .Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei.Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. nevoia de mi~care etc. .sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri.). 2.

iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi.39 . C .infigatul sugarului mare.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace). Dacj.40 Fig.38) piin5 la centura sugarului. I .n. 2. clte o funds.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5. 2. R.La n. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. In loc de folie se poate folosi.Fig.41 .).40 .n. A. sub spate. 4 . A . Folia se ti-age mai sus plnj.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. Colprile foliei se fixeaz5 lateral. legate cu deasupra buric!lui. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui.Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele.2. incheiatii cu capse).h m a t u l cu scutece fesute. R . cu o funds. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. 3 .inaSatul nou-n5scutului (n.) la mijloc. cu mai mult folos. 2.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. 2. Fig. Fig. . pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .

Mlnuqi din 10 . 5 . nylon etc. crylor. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.Sac de dormit. in).Salopeta-pantalon. anirnala' (lhii).se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile.celulozii. miitase artificial%. 2 deget.pieptiira~ele. Trebuie sii fie practicii. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi.4.Costumq. 6 . Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . 7 .Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat.Clciuli@ (bonetl) de bumbac. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. I . . Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor. .pe timp cald. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. sintetice (tergal.ChiI~ute.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l . Din piicate.Mama $i c@ul 2.CiImql de noapte cu cordelwe. . sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers). arti$ciala' (fibre de lemn . 1 .8. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.Jacheta.ChiloH sau pantalona~i frotir. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. 2.bonetele. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: .Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@.imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. Textilele sintetice sunt practice.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac.Obiecte pentru bnbrlcat.42 . Fig. 3 . . fibre artificiale).). potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor.care pot strangula copilul. 8 . 4 .Botovei de 12n. .9 . 1 92 . Ciimii~utele. Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii.nl.nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac.

La o inceput sunt suficiente trei buciifi. deoarece aceste substante. Repetim. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. fire de cocos. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. . Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. Doi saci de dormit pentru noapte. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. piir de animale. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. sau este plimbat in anotimpul friguros.se alege cu multii grijii. anotimp rece). Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare).. dacii este posibil. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. Sunt necesare douii piituri. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare.10. frotir sau jerseu. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. i ~ i schimbii pozifia. dar nici prea mari. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Sunt practice cear~afurile-plic. care se aruncii. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. de miirimea saltelei. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente.4. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. la care se mi~cii mai mult.9. cu imprimeuri viu colorate si. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. bumbac tricotat. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). . care ar irita pielea. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. de culoare albii. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc.4. molton sau prosop-frotir. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. 0 pliipumioarii . 2. 2. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. din material moale ~i usor. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. se intoarce. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. tot lavabil. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil.

de preferin@ la aer qi soare. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. piodermite. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. Se aleg ligheane sau galeti solide. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. in primele . se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2.) se spa15 normal. Obiectele de l h i se spal5 separat. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Cilcatul. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. greu de transportat. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. bonete. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. i n colectivitiifi. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. cearqafuri. Se m n c 5 schimbul complet.).5. salopete etc. pe s h e montate special pentru acest scop. cu ap5 cddut5 qi sapun. fntrefinerea chilotilor impermeabili. Presatul. inclusiv ambalajul de plastic. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. cel putin qase scutece. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele.indiferent ce spun fabricantii. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. Sacul se leag5 bine. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. se va recurge la g5leti obiqnuite. La dou5 zile muqamaua se schimb5. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. la domiciliu. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. pieptsraqe. De asemenea. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. deoarece s-ar decolora. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. pe Iiing5 ap5. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. Mugamalele. Uscarea lenjeriei. Apoi se intind la aer. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. nu trebuie frecate qi nici stoarse. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. Celelalte rufe (ciimgqute. Planijicare. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. hepatit5 epidemic5 etc. pot provoca inroqirea pielii. De aceea. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. in timp ce radiatorul le ingspreqte. dar niciodati in camera copilului. Dac5 se folosesc bactericide. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5.

.

Ala'ptarea constituie. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. nu are grij5 s 5 . concentrafii ~i adaosuri. La ie~irea maternitate. . a~adar. este necesar5 o intreag5 tiin in@". . vor pretinde.). refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. secretia de lapte scade). iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. in astfel de situafii. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale.).Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut.B. mare sacrificiu din un partea mamei. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". s5-i organizeze programul. h noianul de griji. de-a lungul multor luni. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii."Laptele meu este prea tare". probleme de estetic5 a sdnilor.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. pgstrarea repausului la pat.Sfaturi stupide. J. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . . i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. pe l h g 5 indemdnare. Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. . mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm.Jeliffe. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. tennin5 al5ptarea. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. retractat etc. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. specialist american in alimentafia copilului. orarii fixe). Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. de incertitudini. parte din lapte ra'mcine neevacuat.ti in cursul intemkii in maternitate. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. ales.Dificult5ti din partea copilului. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. cdt . Limitarea eforturilor fizice. griji p cheltuieli. a1 unui sugar furios. fire~te. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate.). conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- ."Laptele meu nu convine copilului!". o de energie p de bani. fntri adevilr. de dureri. ea nu sterilizeaz5 biberoane. alimentaiia corect5 ~ i mai . gre~eli tehnica al5pdrii etc. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. in .Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. turtit. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". Din punct de vedere practic. nu calculeaz5 dilufii. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. . impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. mure economie de timp. optim pentru produsul de concepfie. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. Pe plan psihoemofional. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. cr5p5turi sau abcese ale shilor.

. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n.armonia viefii de familie.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . rni~cirile normale de supt. in perioadele c h d este treaz. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante.con~tiinciozitatea. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). sii nu i se faci observafii. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. se spali mameloanele. intre mese. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. fn continuare. Solufia de acid boric. in prealabil tiiate scurt.sa' prinda' mamelonul ~i areola. fiecare in felul lui. daci temperatura sugarului este sub 37. Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. nu va prinde bine mamelonul. imediat dupi fiecare supt. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. . dorinta si voinfa de a ala'pta.~upt. gurii si nasului. Dacil sugarul este liniqtit. . "tehnica" corecti a aliptikii. la nevoie. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". Orice nou-niscut normal executi. cei rnai importanfi sunt: . daci secrefia de lapte nu este suficienti. mama se vii spila cu griji pe m2ini. punerea regulata' a sugarului la sdn. sistemul se numeSte "rooming-in ".niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). .unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". Acasi va alipta singuri in cameri. inmuiate in a p i cildufi. - . Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM.6"C (rectal). pentru a fi complet golit.s6fie culcat imediat dupa' aceea. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". Dupi opinia noastri.sa' nu inghita' aer. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. . in primele zile qi chiar rnai tikziu. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. 2.5.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. care o sustrag. el va deveni nervos. Uqor de spus. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. b) Un nou-niscut la termen. iar pe de alti parte. inclusiv noaptea. dupii c2teva zile de viati.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: .instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). sugarul vafi pus la ambii scini. valabile de altminteri at2t la maternitate. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. se vor goli s h i i prin muls corect. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. o necijesc qi il tulburi pe sugar. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii.1. liuza trebuie s i fie calmi. . c) fn timpul c2t alipteazi. zile in qir qi la toate supturile. pentru a evita aparitia "febrei de sete". va inghifi mult aer. . Sugarul va fi pus des la sin. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. . recomandati at2ta vreme.sa' nu adoarma' la scin. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. . dupi un orar elastic. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. areola qi pielea din jur. nu este necesar adaosul de lichide.alimentafia la cerere. . apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. va suge cu intreruperi.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe.infeleghd prin aceasta: . toxici pentru sugar. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. cu greutatc normali.1.

Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. 2.44). introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. Fig. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. la domiciliu. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). W Fig. Mai tkziu. 2. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. sprijinind picioarele pe un sciiunel. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos.43).45). cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. 2.44 . . cPt qi penhv sugar. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore.2. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig.45 . liiuza va aliipta sGnd i pat. Cu cealald mPnii mama va fine shul. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. 2. aliiptarea se face in pozifie qeziind. sprijinind picioarele pe un scaunel.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. c h d mama s-a restabilit.Algptarea in pozitie culcatti. cu sp2tar (nu pe marginea patului). pe un scaun comod. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii.43 . Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. 2. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. Mama va sta culcat5 pe o parte. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. Fig. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). care determid durere localii. in primele n zile. in acelaqi timp.

.

cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. in timpul zilei. ci este culcat". Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. el este ajutat pe aceasti linie. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. 18. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji.ticopil. care . spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. fnsii. chiar dacl pllnge tot timpul. In deceniul al 5-lea al acestui secol. Simsarian. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. Rolul sugarului este pur pasiv. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. 15. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. 23. 20. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof.16. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. la formarea de copii rlsfitafl. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. fn general. fo@du-se s i . nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. La sosirea un din maternitate. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. El nu mibiincl. La doui sZiptknhi.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. Rusescu. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. sugarul s i nu fie luat in seaml. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. Cum se stabile~te orar de alimentafie. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. De atunci. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). gisind motiviki psihologicel. 21. incacau acest program &inici o autorizare. A. din 1942. Dupi noi. D. Cei rnai mici. 9. de aproximativ 10 ori pe zi. Cu timpul. ci diminearn. ci este alimentat. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". fn cursul ultirnilor 50 de ani. dr. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des.30. sugari care adorm in timpul suptului. s-a respectat. fn mod sigur. 13.). noastrG. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. el nu d o m e . daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. 9.30. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti.ascultihd de i sfaturile medicale .se chinuia. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. ea t n s i ~proaspiti maml.La noi. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. fn Statele Unite. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. contrar opiniei generale. caracteristicile propriull. cu o pauzi de noapte mai prelungia. orarul strict de aliptare. la intervale neregulate.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . cu 7 mese fn 24 de ore (6. disciplinati. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). incllzire etc. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. 12.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@.

chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. dar cu mici variafii. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. caut5 sbnul.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc.5. in perioada de nou-niiscut. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. c) factori ' Cift. sup5rZri) a mamei. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. colicile. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. Ratia alimentara iil prima luna . Un alt semn.1. Invers. agitatie. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. si mai sigul. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. dac5 intervalul este de 3 ore. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. de la inceput. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame.). Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. ceea ce duce. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. Ritmul de 4 ore. cat si programul ei zilnic de activitate. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. in plus. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml).La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi.18-22. la care el reacfioneazg automat prin plans. iar la alfii dup5 3-4 luni. . ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. -. . ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive.3. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. Agitafia.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). num5rul scaunelor. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme.10-14. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. 2. Dup5 circa 3 luni. . G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. este fliimand ~i nu creyte in greutate. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. timp de rnai multe zile. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. isi suge degetele. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. 0 impQire ordonat%. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. ori la 2 sau 3 noaptea). Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. inainte de a ajunge la conclu. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. la i n f k a r e a precoce. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. intre aceste dou5 mese.

in caz de mameloane mici.. Cum se administreaza' completarea. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii.4. d5 de asemenea. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. . Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. dupii fiecare supt. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. Este de dorit ca. la ambii s&i. de rnai multe ori pe zi. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri.5. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. $ . . Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. pe cit posibil. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. inainte de a-1 pune din nou la s h . aduce citeodatA o oarecare uprare. la unele prsnzuri. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. rezultate bune. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate.1. h prima zi. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. de o serie de dificultiiti din partea mamei. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. Sugarul caud sii apuce mamelonul. h i astfel de situarii. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. Instalarea secretiei lactate. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. se p a t e ajunge la evec total. Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. din piicate. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. aliiptarea se izbevte. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. P > t e 2. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). pentru a dorrni in timpul noptii. cat vi psihic. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. consistenta vi forma. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte.10 zile. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). inainte de a avea timp sii se enerveze. De cele mai multe ori. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. De multe ori. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. uneori. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii.

Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. frecarea de citre imbr5cMnte. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. infofolirea. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. eventual. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Mameloanele ombilicate. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. dar in general este adesea preferati de mame. devine dureros. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. acest procedeu alini instantaneu durerea. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. mai ales in primele zile. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. insornnie qi neliniqte. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. Nodulii. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. dar nu sunt intotdeauna eficace. se umfl5. inainte de fiecare supt. sipunul.2. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. apare febri. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care .puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . Mai mult. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. durerea va fi atfit de vie.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. Pielea este r o ~ i ecald5. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. S h u l se umple repede. survenind in 20% din cazuri. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. 0 tehnicii bun5 le poate evita. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. Supturile. iar In general . folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. de trei ori pe zi. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. hidrocortizon silsau antibiotice. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. Cra'pa'turile sunt frecvente. o pozifie incorecti a sugarului. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. Daci sugarul continui s i sugi. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. daci se continui aliptarea.

ceai. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. mai cald qi incepe sii se inroqeascl.) qi. 2. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. "tari"). Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. tulbura'ri digestive importante. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. in astfel de situafii este rnai bine ca. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8).5. evitarea sa'punurilor tan. ci cuprinde intregul sln.5. Alteori insii.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. tare. durerea. apii de orez halimentafie. a alcoolului pur. Se va purta lenjerie uqoarl. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. ei sunt foarte somno- . iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). False dificulta'fi. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. personal. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. care devine umflat. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. pus la s l n . culoarea (verzi. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. nu o recomandiim. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. in rezumat. Astfel de tulburiki (umfIarea. consistenpi mode. intiirirea sfinului. alburii) qi consistenpi (grunjoase. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. lapte de vacii. turtit sau scobit). in loc de stoarcerea shilor. ungerea cu lanolirxi. durere localii. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. de obicei. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce).Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. consumare psihicii etc. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. qi adesea se ajunge la in@rcare. timp de 10-15 minute. semilichide. implstarea nu se limiteazii numai la areolii.1. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. galben-aurii. se recomanda' de asemenea. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. Slnii se vor spila cu apii rece. treaz qi sbiitos. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. Durerea $sau umflarea scinului. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. care se schimii des. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. poate apuca areola intre buze. dupii suptul copilului.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. b) Alteori.

v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. la scurt timp dupii supt. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Sugarul. cdnd este pus la sdn. Ca atare. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. chiar cu pipeta. sunt rare. administrarea in exces de ceai intre mese. neregulate. Refuzul de a suge. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. Cu timpul. in caz de secrefii. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu.lenti. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). mult $i inghit mult aer (aerofagie). Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. care se deschid direct in afar5. bruscarea acestuia in timpul suptului. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a .. chiar dac5 au o greutate normal5. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. ur Biberonul este du. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. Alteori. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. apoi se opresc ~i adorm. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. noun5scutul va fi pus la repaus total. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. a mdinilor $i a picioarelor). la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul.. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. proba suptului. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. cdnd la biberon.).De aceea. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. decdt pentru un motiv major. . starea de tensiune nervoas5 in familie. De obicei. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!).

rnai vioi. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H.cu biberonul. ivi sucesc capul in toate p w e . el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. dac5 adoarme. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. 2. Ava cum am amintit. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). cancerele. devenind sclava acestui mic tiran). ap5 de orez. moi sau lichide. Acestea nu vor fi ore de supt. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient.5. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit.in cantitate mic2 . pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . c h d prin dietele de tranzitie (ceai. Din pgcate.. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. cu lingurip sau . rnai infometali.6.1. el sirnte imediat. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. Pus in pat.meningitir etc. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . infestarea cu SIDA. incearc5 din nou ssnul.Mama # @lul uite cd. Boala hemolitica a nou-na'scutului. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi .in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. se enerveazs vi reincep s5 urle. psihozele grave etc. Sdi 1 - Falsa diaree. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. E astfel de situatii. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. cu timpul. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. plhge. scaune dese.). ci vor deveni ore de somn pentru sugar. verzi. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. encefalopatiile. insuficienple renale. anemiile grave. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. n Milupa HN 25 etc. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . c2teodat2 explozive. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. insuficienp cardiac$ ciroza. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. ei fip&se zbat. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. intoxicatie. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni.ci folosi scinul. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". Secundar. deoarece anticorpii care se gisesc . Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5.). Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). Nu se intrerupe algptarea. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. Alfii. cu sonda. iritatk predispus2 la infectii. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. se trezevte.rnai W u .

5litri/zi. L a unele mame. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. prazul.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). sarea. lnterzicerea vegetalelor (fructe. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. apii etc. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. peyte. biiuturile alcoolice. Al6ptarea decurge nonnal. De asemenea. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . colici. scaune mai numeroase. dulciurile. unt sau margarinii.5. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. Grijile . pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. ceai.rea uscatii). de cel pufin 1. in schimb. usturoi. leguminoasele (fasolea. ciocolata. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . in unele cazuri. ouii. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. margarina). un aport de lichide de cel pufin I. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. un num5. uleiul. vinul in cantitate mare. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. d e ~mama are lapte suficient. dupii cbteva siiptiimaAni.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . De asemenea. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu.5 litri. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. . unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. de obiceiuri.). de niiscociri. acesta plfinge cu disperare . sub formii de lapte sau derivate. necesare combaterii setei. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. ouii. fructe.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. lapte sau iaurt. 2. unele condimente sau salate). cartofii priijifi. lintea. zarzavaturi) constituie o greyealii. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. yunca. compot. . in propoqii diferite. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. came sau peyte. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite).) dupii astfel de alimente.2.in timpul aliiptirii. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. diaree etc.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. sliinina. varza. un aport lactat de 750 ml pe zi. maz5. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. piitrunjelul . In unele c w i sunt diverse interdicfii. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier).r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. alcoolul ii face somnolenki. de fantezii destul de derutante. dintre care citiim: ciocolata (agitii. cafeaua yi ceaiul agitii. laptele curge din mameloane intre supturi. sunt viitbiitoare pentru sugar. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. fiinoasele. . ci . mama va consuma lichide (lapte. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. dulciuri. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice. fiiinoase. brgnzeturi. scaune rnai moi?). i Pe de altii parte.

determin2nd scaune moi la sugar. strinuti sau regurgiteazi. dar cu misuri anticoncepfionale. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate.). schimbati zilnic. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. daci este posibil. zonele ce transpiri mult). Siinul (manzelonul. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. Daci alimentatia este echilibrati. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. drajeuri sau picituri. fmbrdca'minten mamei. Girnnastica are un efect favorabil. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . regiunile inghinale. axile.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. daci mama are obi~nuinp. salatele de crudititi. Vitamine. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. la ael. face un masaj. viafa complicad de familie (vizite etc. trec in lapte.imbsierea se va face cu dus. mama se va spci'la bine pe miiini. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. perele.i. in acest caz. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). bineinfeles. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. Nu sunt recomandate fustele. Munca fizici excesivi.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: .prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. frotir etc. ingrijirea copiilor mai mari. . cordoanelc. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar.Mama si copilul sexuale sunt. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. . p2inea neagri. care trebuie luati de mami. va . Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. cutele de la g2t (in general. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. Lenjeria va f i curati. chiarin cantitate mici. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. lipsa de odihni de noapte. Mama va face d u ~ zilnic. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. Vafi evitata' oboseala.pentru a evita ciderile prin alunecare. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. ava cum s-a recomandat mai cus. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). este somnolent. rochiile. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. in afari de vitamina D. manza va sta cu siinul descoperit. nu in cads. Igiena corporala'. sutienele str2nse. tratarea cariilor. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. Daca' este ra'cita'.dupi baie se folose~te lenjerie curad. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. vegetalele in general. Ce medicamente se elimim" prin lapte. . Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. oul moale. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. . Purgativele. prunele. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. . posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . Am mai scris acest lucru si-1 repetim.

De asemenea. hormoni) continute in laptele uman. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. consemare. Pentru u7urarea muncii. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. tot la fel ca sugarii hri. se fac intr-un ritm lent. prepararea gi administrarea laptelui. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. ereditate. unguente etc. civilizatie. Szlgantl poate . chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. mediu rural sau urban.frigidel. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. Este necesari rnai mult5 odihn5. in familiile nefavorizate (economic. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. Pe de alt5 parte. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. secretia lactat5 poate s5 scadi. traditie etc. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari".3. . Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. educatie. Asemenea treburi se amBni sau. A 2. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. indeoyebi. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. spoitul peretilor. cel putin. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. educativ etc. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. de germenii fennentatiei lactice care. igien5. cel pufin aparent. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. curiitenia generals. ridicarea de greutiifi etc. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. Totu~i. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. Mama va fi rnai pufin solicitat5. Este vorba.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi.5. pusi intr-o pBlnie steril5. obligatii sociale).). In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". cu simtul rgspunderii.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. Uneori. laptele contine un mare num5r de microbi. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni.ni@la sin. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. ambalare etc. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. Y evit5 e durerile de ale".fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. c5m5qute.5.

Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. . . Se procur5 rnai multe. unde se vinde lapte pasteurizat. Se r5ceqte apoi brusc.). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. aceia care provoac5 bolile. 1 pentru ceai. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls.Tetine. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. De asemenea. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: .Biberoane. Este nevoie de 10-12 tetine. dupi care se qterg cu un prosop curat. .atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. deoarece compoziiia sa este rnai constand.. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. 2. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Laptele trebuie fiert 10 minute. 1 pentru sucul de fructe. . Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. curate. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii.1. fie c5 este prosp5t.5. el nu rnai poate fi dat sugarului.1sita' deasa'. de carton sau de sticl5. cu capacitatea de 3-4 1. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. . Lmediat dup5 ce este muls. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. Vezi pagina urm5toare. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. pe suporturi speciale. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). preg5tirea dilufiei laptelui etc. dup5 depi~irea acestui termen. in dulapuri. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine.3.3. bacili coli ~i bacilii dizenterici). cu capac. se imbrad un halat curat. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. ferite de praf.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. inainte de folosire se opiiresc. . Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. .2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. In timp ce fierbe. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. inainte de muls. fireqte. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. in lips$ o pivnig rece este suficient8. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. . Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip.5. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. De aceea. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii").2. ambalat in recipiente de plastic.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. 2.

. din materiale speciale.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali.I fiigider (de mare important. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. . care rezistii la fierbere. Fig. recipient gradat. lingorip. . Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. pentru a fi cliitit ulterior.. capace pentru biberoane. de . Fig. . Mai tkziu.2..I mixer. .I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane.47 . perie pentru sticlii. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. 2. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. unde pot riimhne grunji de lapte. cutit.!). . tetine.I tel pentru amestecul pireului. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii. .2 cutii din plastic cu capac. cutie din plastic cu capac. dar sunt rnai scumpe. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. pglnie. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede.I mamasurii 5 g. cind va avea timp.46 .I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). . iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare. .I rciziitoare de sticlci. fabricat din sticlii transparentii. untului sau uleiului. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. .I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. . biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece. cu ajutorul unei perii speciale. Dupii fiecare masii. cu capacitate de 250 ml.

Dupi folosire. laptele se scurge cu vitezi. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. respectiv. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. in familie sterilizarea se face prin fierbere. lipicioase. Daci se procuri tetine =i giuri. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. Sugarii prea mici. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. De altminteri. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. I - Fig. i ' Sub numele generic de silicon. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor.). deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. tetinele devin moi. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . Tetinele sunt confeciionate din cauciuc.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. I 112 . Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. Se folosesc modele care se pot intoarce. Se cliteqte bine. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. din material plastic sau silicon. Pentru creqterea durabilitiliii. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute.48 . care se fixeazi pe un dop de plutil. pentru ca s i le dispari mirosul. se z v h t i .daci este posibil . se scuturi pentru a se scurge toati apa. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d .caldi. &iputere.Spillarea biberonului. fierbere sau chiar de la perforare). din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. de preferat sau "ncruce"). 2. Tetinele. cu timpul. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. lapte cu adaosuri etc. Daci orificiul rezultat este prea I larg. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. nu se arunci tetina respectivi. iar sugarul. Daci orificiul este prea larg. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel.

ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. ci rnai mult ca adaos la . grgsimi). ciint5rirea alimentelor.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . intr-un loc anume destinat. II si 111). 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. la nevoie. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. Zahararea. uneori. htr-adev%. zeamil etc. la nevoie. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat").neputiind inghiti repede. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. numai ca o solufie de compromis. Tetinele cu trei giiuri. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. se va folosi un biberon. metabolism. Nemodificat. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine.3. precum si in proporfia dintre diferite minerale. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. 213.5 on). in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. cu riscul unor tulburilri grave. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin..10 g pesmefi pisati 10 g griv . De asemenea. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". dup5 utilizare. sau de capr5 la nevoile sugarului mic.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. Prin adaosul de ap5 (112. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. se va adopta. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism).10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic.5. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. dou5. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. 2. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). Obiecte de mkurat ~i dntiirit. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. la indemhi. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5.3.

pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Orezul este constipant. S-a ajuns astfel la producerea . Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. Intr-adeviir. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. pe hfelesul ei. acidifiate.). sezon. Degresarea s-a folosit.). traditii ~i observafii empirice. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia.produsele industriale. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. Aponti etc. iar porumbul este uvor laxativ. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). la nouniiscut ~i sugar. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. mediu rural sau urban etc. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). Dialog intre m~icadrele medicale. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. . . a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. cum trebuie sii p r d z e . care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman.apetitul . frigider. Adaptarea individuali. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. . Beba 1.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). porumb.vi prefei-infele sugarului. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. Nan. Pentru a fi folosit &ii riscuri. trebuie sii se fin5 seama de: . de v h t i ~igreutate. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. Acidifierea (acid lactic.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. curiifenia in casii. Dimpotrivg. fiind lipsite de gluten. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . Nutrilon. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Similac. Prin diferitele procedee industriale. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. fn lipsa acesteia. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". obiceiuri culinare). singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. Milumil 1. acid citric etc. In prezent. fie din comeq.

Beba (Nestle).112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat.). la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114.ca si laptele uman . NOTA. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. Nan. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2.2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. .Directives of 14 May. TABELUL 2. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) ."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice). Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. Rernedia.tiul nduptute) .3. Tabelele 2. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn.4% cereale instant.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc.1 $i 2. Humana 1. fn tabelele 2. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). 126 +i 3.formula " (formule sau produse par. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. si 2. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula). Bcbelac (Numicia) Lunile 11. . pag.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 .denumire SUA: Similac.12 luni (European Communities Conunission . Xiorinaga (Japoniai. Folgen-Wlch. Aptamil 2. . Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. 125.reducerea siin~rilor minerale: . z a h k fierte impreunii. Morinapa.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . NIJTRICARE pecial (Israel). B e h e l .Formula."partially adapted .2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). Milumil 1 (Milupa). FOLLOW-IJP ."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5.2. dextrinmaltozii. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A.) care confin .unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman. 111 Lafel si IV B.1.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline).liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Humana baby pt2 (Humana). pag 127. ' Vezi ~i tabelele 3.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. (Milupa). Nutlicare Special.2.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa). 1991j. Humana 2. Beba (Nestle). Nan. Humana baby fit (Humana). Liipttlri de continuare (Follow-up . pag.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/.1.3. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an.

h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. 3. fn realitate.8 grisimi.Dintre produsele de lapte praf. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Humana 2. Respectgnd normele americane. Nutrilon. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). Dintre aceste produse. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. Aptamil2. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. Beba 1. Humana 1. 3. 1 5002 000 g: 8 mese. Franfa. Nutricare-soja .3-0. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere.Israel. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Sunt formule hidrolizate.SUA). formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". printre altele. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. 1 000-1 500 g: 10-12 mese. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. Pepti-Junior). Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. pe durate scurte. fn acest grup sunt cuprinse. Alfare). Se folosesc in caz de diaree. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu.All 10. Huma OF. Humana baby fit etc. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile.). . la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. Elvepa. Humana baby fit. Cu aproximafie. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). 2.43. Formule terapeutice. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. fn Europa (Germania. Nutrilon plus. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). Elvetia. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . Humana 1. eutrofic. fn general. Morinaga (Japonia).12 mese.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). ISOmil . Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. Nutrilon Premium.6 g gr&imi. a tknidui).3-3.). proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. 8. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. 4. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese.Olanda)..). in general. Nutricare (Israel). kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Beba 0.). 3. Pre-Humana etc.. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. 8 g hidrafi de carbon. Nan. 0. Nutrilon premium.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. Beba etc. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. Pre-Beba. (Nestle). Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut.Silnilac. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Humana baby fit. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate.9 proteine.2-8.7-1.

la care se adaugii 5 g zahiir. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui.L. viirsiituri. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. Prin degresare se scad prea mult griisimile. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. nediluat (34-36%0grisimi). Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. se preparii uqor. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: .6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. fnainte de a incepe. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. adaosul de zahiir. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . porfionat in biberoane. Unele mame au tendinla de a forfa doza. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". 2. .B.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". "regurgitafii". La nou-niiscutul la termen. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . apoi le qterge cu un prosop curat. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni.C. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe).1-3 g ulei de floarea-soarelui. . procurat direct de la produciitor. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. in schimb. Shaw. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". Nu este perrnis sii se indese miisura. Cu 130 g (2. Adaosul de zahiir. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. C. Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. J. un medic englez. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). in 1973. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. ecremat). colici). de corectitudine in prepararea dilufiilor. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii.

Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. h mod obi~nuit. 2.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate.51). Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. mama s&se instaleze comod. materiile fecale. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. fn momentul alirnentatiei. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. LJ - Fig. De fapt. pentru omogenizarea confinutului.aer. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. Fig. biberonul se poate incilzi. La nevoie. h timpul fntregii durate a suptului. luarea fn greutate. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. lini~tit. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&.49 . fX .Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. modul de a bea.hcglzirea biberonului.fncillzirea biberoanelor. produsul la 5 g. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. regurgita@le. 2. In aceea~i ordine de idei. p l ~ s u l . Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. Prezenp bulelor care i 13 Fig. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e.51 . Dup3 ce se agit3 bine.50 . cici miirimile sunt foarte variate. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . h&ia fiind un bun izolant termic. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. 2. fncdzirea biberonului.Testarea temperaturii laptelui. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple.2.

Schmidt). Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. Rafia teoretica'. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. D a c i el nu d o r e ~ t e . rnai pufini . fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. data nu datoria. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. Dupa ce elimina "aerul". produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). A5a cum am arnintit mai sus.adaptate. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala.se poate ajunge la inapetents rebela. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Fig. Cantitatea (rafia)de lapte. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului.Ewerbeck ~i E. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. 2.este adevarat. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). Inainte de a-1introduce din nou in gura. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. pentru acoperirea nevoilor medii.prima v2rstii. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. Unii sugari .1) x 70 g. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". ca ~iin alimentafia naturals. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. de a . calmeaza colicile. Dupa supt. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp.formula). dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. se verifica permeabilitatea tetinei. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. dup5 americani . Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. . fiecare sugar av2nd dreptul. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. lichidul se va scurge in afara. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. ~i mai bine. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii.52 . In general. ceea ce este frustrant. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. dar mai ales. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. fiecare sugar are ritmul sau. rafiile consumate sunt variabile. divizat la numarul de mese pe 24 ore. normalizeaza peristaltismul. dupa francezi .

La noi in 1x6. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). . Din contr6. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. nimeni nu o impiedic6. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. b trecut.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. de prieteni. cu variafii de orar de un sfert de or6. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos.nu se face pauza' intre mese. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. in general. alte obligagi gospoda're~ti . diaree.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. va'rsa'turi etc. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. De altfel. nici o frustrare. . cu cantita'fi mici. .nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc.). Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. De multe ori. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. de gospodiirie. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. . este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. cu timpul.pmdusele de lapte . decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. de ceea ce are pofti s6 fac6. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. de sot. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. ea face o alegere bun6 (L.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. ci de nevoile copilului. . fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. . -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . .Rossant). El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei.nu se a~teapta' ora mesei. . bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. timpul noptii.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. moroc6nos qi va suge prost. eventual un biberon in . . in general. . Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului).nu se trezeqe sugarul din somn. aceasta se vaface treptat.).ceaiul este necesar numai in situafii speciale. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. . Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere.pulbere granulat. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. el este nervos. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. Daca' este nevoie de schimbare. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei.

alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui.). se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. Sterogyl . Vitaminele. reprezinti un risc. mortalitatea nu rnai este ridicat5.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. La nou-nbcut. unt. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. dacii se respecti regulile de igienii. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. Produsele industriale de lapte ("formulele". g5lbenu~ ou. . produse de lapte-pulbere "clasic" etc. contrar prescrip$iilor medicale. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. 9 ~i 12 luni. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit. din diferite motive. nu se Pnthplii nimic riiu. civilizatie). sugarii se imbolniivesc rnai des. 6 . Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). Produsele europene. Dozele sunt fixate de medic. ci numai doza pe o zi. Iiipturi adaptate. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . dacii produsul lactat este bine ales. in familiile rnai putin evoluate (educatie. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D).i. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. nu va dubla doza. 2 .1 000 u. care trebuie administrate separat. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. Spre deosebire de trecut. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. nu au suplimente suficiente de vitamina D. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie).) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. de organismul sugarului.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. Dacii intr-o zi. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc .se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. iar munca mamelor mult u~urati. sindroame de malabsorbtie etc. de continuare). de fier si fluor.). . care are c unele avantaje: .vitamina D2: 2 piciituri pe zi. de bung calitate ~iriguros preparat. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. . 4 .). decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). in marea lor majoritate. mama nu a dat vitamina D. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. parfial adaptate. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere.

i. 2-4 ani: 0. limba este lipicioasi. pe zi. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus.251 mg. ci rnai tiiniu.viirsituri. sciderea greutiitii. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. peste 6 ani: 1 mg).). Fluorul.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. Sumin excepfional de rar. daci se face cu preparate adaptate. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. in zilele prea calde de varii. p l h l n i .DE . Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. Ultimul preparat este o polivitamini. prin alimentatia naturali ~i artificiali.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. pierderi mari de lichide (viirsituri. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. deoarece apa corporali reprezinti 314. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). deshidratare.i. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. sugarul este insetat (urineazi rar. constipatie sau diaree). Daci i se d i lapte in loc de api. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. in general. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. .50 mg. 4-6 mi: 0. VI .i. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut.. Disfunctiile digestive.i. indispozitie. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. diaree). sau de ~i 1000 u. in contrast cu 213 la adult. vasele sanguine. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. oboseali. Poliurie (urineazi des). cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA.i. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. Apa. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. buzele sunt uscate. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut.751mg. VI-Daylin (SUA): 400 u. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. inima. polidipsie (sete).i. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. Vitamina C. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai.

este prima manifestare umani. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. urmiire~te rcea. cu tonalitatea vocii. Organizarea zilei. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. cantit3fi rnai mari de lapte. 0 parte dintre ei renunti I I . ALimentatia AlimentaGa naturals' A. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. ciit qi de programul intregii familii. prima mas5 este primiti la ora 7. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. Daci. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*.1. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . la nevoie. iar mama s i se ocupe de sugar. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. personalitatea incepe s5 se dezvolte.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. miinca bine. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. iar dupi-amiaza . Baia se va face mai devreme. %i mai cere o masi. cu mirosul corpului. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. cu imaginea figurii. iar cu timpul. de preferat de citre mami. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. ingrijit numai de ea. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). De multe ori este vina mamei. de incredere. treptat. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. i I . Daci sugarul este aliptat. Numai mama (sau. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. in nici un caz dupi orele 22. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. Sugarul va fi lini~tit. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi.. El a "propus" un orar. mama . La riindul ei. iar dup3 amiaza .spre sear. iqi va va fixa un anumit program. de asemenea. somrnu1 devine mai organizat. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. cu care se "incadred in viap de familie. La 6-8 s i p d m h i . independenti de nevoile lui fiziologice. care are nevoie de uniformitate. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. Orarul meselor. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. fat:I ~i va rniyitile mamei. inainte de penultima masi.in jurul orei 15. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. a) Alimenta@ain timpul nopfii. de a-l fine in brate. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. in jurul orei 20. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. de a-l schimba. cu mhggerile ei.3. La 4-6 sip&2ni. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. dimpotrivi. Sugarul infkcat necesid. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua.

Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. De H obicei. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. C. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. dimpotrivi. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. repetat qi prelungit. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. aqa incdt el nu se rnai inprci. cdnd. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. qi rnai &ziu orele de masi. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. contrar aqteptiirilor. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. E. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. "ciupituri" fine de obraz etc. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. cu plicere. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. E Varia$a apetitului. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. muls in condiiii de cur5ienie perfecti.vino" ale mamelonului.) si-l faceii s i sugi continuu.). mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. va consulta medicul. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. Srinii se golesc la fiecare supt. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. in cazul in care. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. G. CBnd. in felul acesta. fie cu pompa. mama il va retrage de la sdn. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. fir2 a mai adormi. pe Idngi aceste manifest5ri. va fi repus mereu la sdn. fie o mas5 de lapte de mami. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. din rniezul zilei. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. Sugarul adoarme la srin. F i r i a-l foqa. are putere s i sug5. Beba etc. Humana 1. dupi ce a primit raiia prescris5. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. iindnd sugarul in braie. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. s h u l nu este golit la un supt. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. care va stabili daci este utili o completare. D. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. La masa urmitoare. Nan. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. La rdndul ei. in cazul in care nu are lapte suficient. fie ceai. Similac. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. in locul suptului respectiv. cu burta lipiti de corpul mamei. Din experienia c i la . Al5ptarea.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. Sugarul a prins gustul sdnului. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. "piele la piele". Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. Dac5 un sugar este insi infometat. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. B.

.

"Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. bis in tabelul 3. prgjitur5 de cas5. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia".7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. TABELUL 3 . grciu ~i fructe (Bebelac. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. In sipdmlna a 5-a a 8-a. orez. orez $i zmeura* (Bebelac. orez. daci se dau 6 mese. 8 luni sugari cu scaune normale A. h c t e . creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. orez ~i caise (Bebelac.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. respectiv 650-800 ml. grciu si mere (Bebelac. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor.7 cereale 16 luni Milupa . ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. Rafia medie zilnica'. Cifrele sunt pur orientative. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. Nutricia) Cereale cu lapte . f%5 zahL) Cereale cu lapte. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. orez.. compot. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. deci 130-160 d masi. c) pentru . orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. "Nutricia ") Cereale cu lapte . iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. morcovi zah5r Cereale cu lapte. banane. grsu. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. orez. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa .2.

4 0. Remedia etc.2 0. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE . Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.5 0.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.78 15.lO 69 28.s 83.63 2. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.70 1.4 8.38 0.2 0.O 19 2. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi. fn cazuri rare. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.75 1. cu plus de greutate.80 1.15 0. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).O 19 PoMe 2001820 6.O 360 380 5.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.o 360 380 50 65 0.3 84.35 2.7 37 15 12 3. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez). o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.92 48 7.s 1.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.30 2. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.7 7.O 160 360 97 380 1. la sugarii cu tendin@ la diaree.230 0.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0. recoltat in vase curate. Adaosul de zahk.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 . fiert imediat $ipbtrat in frigider).100s 37Z1550 0.o 4. Se pot folosi cereale "instant".24 47 9.3 81.95 8.30 11 22 0.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi). In mdiul rural. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C).6 67.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.15 0.50 98 0.30 2.9 2.5 160 310 100 200 3. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I . Nu este nevoie de adaos de cereale. B.95 53 23.95 0.5 33.035 1.5 58 18 65 0. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne. &i gluten (orez.7 6. Lichidul de dilufie.30 8. Nu se indulcesc.o 10 550 340 290 4. porumb) NestlC.38 1.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui). colaborare gi posibilitiiti din partea familiei).6 18 0.o 0. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.6 28.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.l 1.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.l 1.6 0.4 32 22 10 680 300 250 4. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.O 65 0.32 0.75 13 25 33 7.7 1.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.

sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. pentru c2teva minute. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Mama va pune o c@5 pe umeri. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. Nan etc. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei.i. Aptamil.i. C. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). Humana 1. pe ! . Ei se opresc atunci din supt. inclusiv vara. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u.). Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. Vitaminele VitaminaD. in Germania. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat.). dar. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. sau tablete de 500 u. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. in general. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D.i. intr-o asemenea eventualitate. mama il va culca cu fafa in jos. Biberonul se tine kclinat. 800-1200 u. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte.Mama gi copftuI sugarului. in Franfa). dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. este agitat dup5 mas%). Se vor administra 200 000 u.Nutricare special. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. Beba.i. in multe oraqe.i. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. de preferat pe partea dreapt5. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. Sterogyl (3 pic5turi pe zi .i. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. De altfel. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Pozifia biberonului in timpul mesei.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e .1 200 u. sau 1 000 u.i.zilnic. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. Nutrilon. tip5 intre mese. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5.i. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. pe zi. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a.i. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. "pe burti". 5001 000 u. in @rile anglo-saxone. Preparatele americane (Similac sau similare . are colici. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis.i.1 000u. h plus. regurgiteaz5 sau vars5. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. pentru a evita supradozarea. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare.800 u. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. nu doanne liniqtit.).

3. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. Foarte incet. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". P h i la inceputul celei de a doua luni. 1). Ochii. Fig. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. Fig. incepe si3 pedaleze. Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. cu capul ridicat nu prea sus. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). sacadat ("ca un cosmonaut"). Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. ci sti pe cu toracele intins. 3. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. sprijinul se face pe antebrate. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". nu insi in mod i stabil. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi.1 . b) A~ezat b u d . Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului.Culcat pe spate. degetele . cu membrele superioare ~ i rnai ales. .in luna a 2-a. e) Pozi!ia in pat. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. cu mi~ciiri amplitudine mare. 3. Motricitatea generalz. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. el strhge ~imai tare pumnul. cu brafele dezdoite.2). inseamni c i totul merge bine. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. Cu fiecare . El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat".2 . cu cele inferioare in flexie. in miina sugarului. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. a) Culcatpe spate. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. Pedaleazi ciind cu un picior. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). ciind cu altul. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. avezat pe b u d . c) Mu~chii bratelor ~idinilor. 3. D a d aceastii curbi este ascendend. se sprijin5 stabil pe antebrafe. iar cele de partea cealalti flectate. sugarul nu rnai s d indoit. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. Bratele sunt htinse. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. sunt adesea desfiicute. in tot cursul lunii a doua. alfii rnai tkziu. unii demareazi rnai i devreme. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). rareori concomitent cu amiindoui.

se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. he. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. ehe). 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. rnai penibil poate. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. o. a) Tipa'tul de foame este imperativ. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. varzii. A. diareea. Limbajul. & emisie de gaze.). incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti.P u p cite putin ins5. suride. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. Tipetele. ee). 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. el este destins. El se linigtegte putin. u. miofilin. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. in general. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. nu sunt motive de nelinigte. purgative etc. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. bhturi alcoolice. invat5 &-gi inteleagl sugarul. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. Pentru calmarea colicilor recomandh. e. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. . Ingestia anumitor alimente (cafea. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. Survine. Acest progres este important. unghiul superior s t h g din zona splinei . "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. G2nguritul. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. dac5 este posibil "piele pe piele". apoi reincepe mai intens. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. in primul rind. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. B . Dacl scaunele sunt normale. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. ceai "rusesc". se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. ghgureqte. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. fasole uscati etc. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. de agitape. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. spasmele intestinale cedeazl. sl-gi cunoasc5 mama. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde.) sau consumul unor medicamente (cofein5. este ud. d u c h d la intoxicatie!). 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. in ordinea eficientei. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5.

qtiind sl-1 priveascl. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. sii-1 asculte. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . de fipete ce impiedicl continuarea suptului. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. Dimpotrivl. de inconfort sunt numeroase. este sediul unui reflex dirijat. b) nemul#umirea. ciind m h h c l ) . dacl este pus in c h c i o r . baie. sugarul se liniqteqte. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. . neliniqti. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). se va chema medicul. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. gura. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. mhgiiierea fruntii. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. Afectivitatea. Perceptia. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. "o soarbe din ochi". vizite ale prietenilor familiei). Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. S t 2 pielea. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. cu tot corpul). auditive. La jumltatea lunii a doua. La inceput orice mama are e z i t c . fix qi cu intensitate. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. Din contr3. se va calma imediat. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. Mama nu trebuie sii se sperie. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. materiile fecale qi urina macereazl. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. st2 fn stare de veghe etc. fericit. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. adoarme. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. El este total satisacut sau total nemulpmit. este intim legat de ea. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . mirosul corpului ei. ii mlnglie fruntea. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. Cauzele de nemulpmire. inghitite in timpul suptului.miingiiieri excesive. Dacl fipiitul este acut qi persistent. Excitatiile luminoase. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor.Sugarul are numai senzafii simple. antrenhd f r h h t i i r i . imbrlfiqarea. schimbat. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. de obicei. Zrimbetul. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. indispoziGile. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. chiar de la navtere. Astfel. bine organizat. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. La inceput sunt numai schite de z h b e t . Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). mult mai mult deciit la copilul mai mare. dimpotrivl. Gazele din stomac. Eventual. survin seara. suferintele. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. priveqte numai la mama sa. ciind este treaz. in cea de a doua lunl. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. senzafiile cutanate. qi-i va fixa programul zilnic (mese.

.18°C). Se preferi doui scutece din tifon. Din luna a doua. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. Unii sugari incep s i dea din picioare. pentru alimentare. decalat. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. Scaunele. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. plimbare qi. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . toate. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. privirea rnai vie. in cursul celei de a doua luni de via@. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. in jur de 10 in 24 de ore. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. nu dorm. Se va nota aceasta'data'. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. DebrC. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. sugarul este rnai activ. Educafia somnului. in decurs de 2-3 siptimihi. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. dar qi rnai variabil. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. dar rnai voluminoase. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). in ritmul siu propriu. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. in cwile striine. bineinfeles. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . ci numai inainte de masi. Normal. rnai numeroase ~irnai moi. La sugarul alimentat artificial. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. Se folosesc o singur2 daa. a) Pantalona~ii. Temperatura camerei. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. Dar in mod limpede. Este rnai adhc. Starea de veghe devine rnai neti. Chiar de la inceputul lunii a doua. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. & perioadele de veghe. ca rkpuns la vocea sa. fmbra'cdmintea. in timpul nopfii. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. C h d sugarul este prea gros imbricat. Alice Doumiec-Girard). se recomandi 18-20"C. una dupi-amiazi qi una seara.). sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. in general. iar noaptea qi rnai putin (16.unor senzalii plicute. dupi opinia noastri. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. b) Cel rnai comod icaqat este. somnul ~i veghea se modifici. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. cu pielea foarte fini). Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. se va da sugarului s i bea rnai mult. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. Mai tiirziu sti cltva timp treaz.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). De altfel. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. impiediclnd respiralia pielii. pampers qi o jachefica' sau salopeta'.

insorite. Dimpotrivii. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. de exemplu). pentru a curiifa nasul in ~i urechile. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. fie pozifia patului. Baia se face zilnic. peretele abdominal este proeminent. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii.dimpotrivii . c2t si la zonele din jurul lor. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. Chllo$i absorbanti. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. suptul degetului este rnai frecvent. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. infii~urate vatii. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". un obiect striilucitor etc. se va face totu~i "baie par$alii". in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. fntre deget ~i suzeta' se prefer. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. put2nd deveni o problemii. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. deformarea este tranzitorie. Numai dupii tuna a IU-a . suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari.a N-a. Vara. i insearnnii cii este fliimhd. Dacii nu este prea accentuati. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). in zilele calde. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. . putiind duce la sufocarea sugarului. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. griidinii). Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere.). Suptul degetului. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. regiunea occipitalii se turteSte putin. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. Ombilicul poate f i proeminent. atilt la pavilioanele urechii. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. ro~eatii chiar la infecfii secundare.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. La spiilarea (curiitirea)urechilor. denumifi "Pampers". c2nd pe alta. de preferat tip (vezi capitolul anterior). pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. Cu vArsta. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). se folose~te imbriicihinte din bumbac. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. e~ueazii de regulii. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte.

aerul poluat de maqini.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. Nu se qterge gura sugarului. In timpul acestui joc.D a d sugarul are guturai. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. praful. tulburiri de somn. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. depisteaz2 la timp unele boli. care are de asemenea un sugar. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. c2ldura qi afecliunea mamei. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. sugarul va fi imbriicat mai ugor. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. cu condi$a ca. fixeazg alimenta$a. cregterea sugarului. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). examen . in fiecare lung. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. zgomotoase. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. medicului qi asistentei de ocrotire. cu dificultiili in respiralia nazalii. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. de zgomotul unei juciirii. iar dac2 obiectul este miqcat. Dacii este posibil. Scoaterea afara' la aer ~i soare.s2 fie o persoanii de incredere. incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. Vizita medicala'. Jocul.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. in absenla mamei. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. . mijloacele de transport in comun. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. Se poate apela eventual la o vecin5. ingrijirile. D a d vremea este favorabilii.s2 fie cinstitii.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. D a d lucreaz2 in schimburi. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. . care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. ferit de v h t . Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. . . neliniqte. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. .

adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. 125). fn cazul alirnentafiei naturale. mix& artificial5). griy etc. numele.). se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. Morinaga. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. Unii iyi descoper5miinile. Pedaleaz5 mult. care duce la . Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2.1. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Nutricare special etc. Remedia. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Beba. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip).s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. totul indulcit cu 5% zahik. Nutrilon premium. Urmgreyte fetele. vocile yi miyc&ile umane. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. Aptamil 1. . La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. pag. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). nu se va enema. Ratia alimentara' este rnai mare. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. totuyi.4 ore. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . Humana 1. sugarii . Medicul va adapta raple. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5).in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Nan etc. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. 3.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. (Vezi tabelu12.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi.2. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. buzele roze. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. . se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). va bea lichide suficiente. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Orarul ~inumaWrul meselor. privirea vie.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*.

d u p i recomandirile medicului. unii sugari sunt rnai agitafi. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). La multe altele insi. rniros). 128). digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. de aceea. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. atunci c h d atmosfera este plini de praf. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. fum sau ceatL De aceea. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. La o parte din mamele care alipteazi. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. spre sfkqitul lunii a 3-a. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. sub forma indicatti de medic. care se instaleazi din luna a W-a de via@. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. Lungimea. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. 144. Vitamine. inseamni c i sugarul a crexut normal. consisten@. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. precum qi vitamine din grupul B. nu acoperi nevoile copilului. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. in cursul lunii a treia. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. respectiv 750-900 g pe luni. in afar5 de ficatul de morun. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. medicul va decide momentul in+rc&ii. unt etc. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). Nimeni nu se poate baza numai pe soare.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. lapte. pentru a f i privite. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. Treptat. Capul poate fi +nut pe linia median. la masa l.in perioadele de crevtere maximi. inghitire. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D.. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. foliculii ovarieni nu se matureazi. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. Mciinile pot fi aduse. a 111-a sau a W-a. 148). sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. (Vezi pag. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. degetele se deschid qi se intind. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). pe Linia median. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. cu degetele numai uqor indoite. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. in timpul menstruafiei mamei.

Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. Apucarea. din contra este agitat. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. a) Limbajul. dac5 are o indispozitie oarecare. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. voce inceaG.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). fP$iiit de hwie. mAngPiere. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. Dac3 plhge. se intoarce spre sursa de zgomote. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat.Sugar i'n tuna a 3-a. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. sugarul ridicl $i fine capul. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. . Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. se liniqteqte prin luarea in brate. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. Fig. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. fefele qi miqc&ile umane. 3. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el.). Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. 3. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat.in tracfiunea din culcat pe spate. Fig. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. Urmikeqte vocile. Limbajul ~i contactul social. P l h s u l are nuante variate. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. b) Contactul social. 3. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. c h d pe alta. s sau th englezesc. muzic3 etc. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Motricitatea fina" ~i apucarea. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. fn timpul tracfiunii. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. uneori. calm. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. surPzstor dacii este n fericit. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Face progrese in folosirea ochilor. Dac3 zgomotul este puternic. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. v. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". Sugarul sti in pozifie sirnetrid. plPngiiref. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. indoite qi uqor f n d e p h t e . din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. Sugarul se opreqte din miqcare qi.3).4). Trunchiul este in extensie.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor.3 . sugarul tips "nemulpmit". b) Culcat pe burtd ("decubit ventral").4 . 3. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig.

numai dupii vArsta de 2-3 ani. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. acest lucru este rnai uSor de realizat. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. in tot lungul viefii. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. la stimulkile mamei. acest lucru nu este indicat. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. dar merit5 * incercarea. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. sugarul se obi~nuie~te. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. intllnitii indeosebi la biiiefi. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. Dacii se abuzeazii de supozitoare. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. Din fericire.Mama si copilul Afectivitatea. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei.~iin aceste dar cazuri . Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. b) Fereastra. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. in plus. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. care-1 pot face sii surldii. acesta va fi schimbat cu un pat. Dacii devin agitafi. . E posibil sii nu se realizeze mare lucru. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. a) Patul. Vara. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. cu condifia sii nu se formeze curent. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). fereastra se deschide in funcfie de anotimp. il face sii zlmbeascii. in camera in care d o m e sugarul. uneori sunt rnai grunjoase. sii radieze de bucurie. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. in funcfie de alimentafie. aspectul si consistenfa lor diferii. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Se trateazii chirurgical. Iarna. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. in camera' separata'. micfiunile iar sunt rnai rare. Somn-veghe. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. la vorbele. in general. in lunile calde. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. care-1 inclntii. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. lipsitii de curent si lini~titii. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. Dacii nu pllnge. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. nu se consider5 constipafie. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. dupii luna a 3-a. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul.). Se menfine. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. ainviifat cum sii-1 linisteascii.

are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. Pa'rul. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. de obicei. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. 3. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. tuse convulsivii. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). infecfii stafilococice. Vaccina'ri'. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate).Pozifia ii~sornn a sugarului. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . febrii bruscii). in funcfie de siiniitatea sugarului. Se rezolvii treptat rnai k i u . Boli infecfioase. Independent de v2rsd. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. & formele obi~nuite. paralizie infantilii. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. gimnastica medical5 este eficiend. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. e) Pozitie in somn. pentru administrarea vaccinului. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. D a d se pierde o anumid vaccinare. tuberculozii. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). Mama va schimba des pozifia sugarului. care se rnai numevte $i pertussis (Per). iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. care constau din trei administriki la interval de o lung. sugarul este periclitat. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). ca urmare. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit.5 . in campanii dinainte planificate. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. 130. Strabismul. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. . cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. cAnd la cealaltii a patului. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. in ciiteva luni sau piing la un an. moqtenid de la m a d ) . d a d vine in contact cu un bolnav. fnainte de a se administra calmantele. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). streptococice qi diverse "riiceli". deoarece vaccinul se face in zile precise. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. difterie. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. adesea cu o culoare rnai inchisii.

Ceea ce este sigur. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. . bleu) qi care fac zgomot. . . luatul in brate. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . Alfi autori (Hofmeier.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: .Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! .De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. chiar dacii ii cad din mlnii. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. in sfhqit. Dacii are loc vreun accident.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu).Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). fie prin "completare" cu suptul degetului. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. Suptul degetuhi. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore.) au efect trec2tor. finerea rnai mult la sln. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . Un alt american. Adesea. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. Nevoia de supt . scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. Dup2 P.Nu @efi sugarull2ngii dv. Mozziconacci qi A. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. fn pat. galben. Doumic-Girard. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. A suge este cel rnai bun calmant. fie in timpul meselor. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). "din lips2 de ocupafie". Interesul pentru joc s-a trezit. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. Dupii Benjamin Spock. Juca'riile.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. . Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. Prevenirea accidentelor.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. David Levy. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . insii.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . miinuqa. c2nd sugarul suge mai viguros. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! .Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! .

cearta etc. De asemenea. Dupi aceasti viirsti. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . .~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. eczeme. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. Nu se va perfora suzeta. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. dispir2nd complet. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. A .o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. Dimpotrivi. acoperiti. totuqi. in ultimii ani. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. Unii rimiin cu obiceiul de a .Existi un factor de teren. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri.este maximi in primele 6 luni. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. aplicarea de manSete din carton. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. incbt iqi provoaci virsituri. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. . Adesea. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. individual. . & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. trebuie fixti. ea diminueazi progresiv. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. Daci o face regulat. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. nervozitate. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. daca' este practicat numai inainte de a adormi. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". diferite "incurcituri". intervalele prea maxi intre mese. fn plus. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). Sugarul poate suge viguros tetina. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. MulG medici. Dup5 ce cade Sos. din plictiseali. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. ataqaa la un disc sau inel de plastic. cei inferiori se deplaseazi spre spate. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. eventual.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. Unii ~ i . Este o tetini fXri orificiu. conformatiei maxilarelor. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. acestea ar 6 urmitoarele: .Rigiditatea orarelor. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei.degetuIui este fa'ra' importanfi. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. cei superiori se deplaseazi in f a f i .). Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. diniii pot capita pozitii vicioase. . dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. imobilizarea coatelor. cu aspect verucos. intr-o ciniii curati.0 solutie de compromis. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. iar dintre aceqtia. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. riscul de a o inghiG. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni.Dupi viirsta de un an suptul . fn prima jumitate a secolului al XX-lea. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii").

omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. [lent sau rapid). h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. ins5. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. pentru a-1 calma pe "micul tiran". se poate face spontan. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). ironia.4 ore.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. intre 6 qi 8 luni. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . refuz5 adesea suzeta. (Vezi pag. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. De aceea. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . precum qi la cei care. nu au colici. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. Se va proceda gradat. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. fructe de p2dure etc.Pentru a evita astfel de situapi. maturatia neuropsihic5. mama nu va face nimic. h funcfie de sezon qilsau regiune. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. batjocura. rnai ales fetitele. 144. nu-qi sug degetul. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. in cursul lunii a IV-a. sunt greqite. in caz contrar. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. At5ta timp cft sugarul este m u l w t .3. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. La noi in p 5 o parte din medici. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. majoritatea copiilor renun@ la suzea. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. cearta. Unii. cu colici. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). Trecerea la 5 mese.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. h astfel de situatii. evitfndu-se mijloacele brutale. nu au crize de agitatie. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. indeosebi la cei alimentati artificial. 3.1). fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. dup5 fiecare mas%. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. se pot procura in toate lunile anului. La al+i. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. cfnd el pare rnai satisfkut. alimentatia etc.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. agitati. Acfionhd prea iute sau cu asprime. Spre v&sta de un an. piersici.

Nan.rani este integral (35% gr5simi). de fiecare dat5 inainte de folosire. inainte de supt. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. In prima zi se introduc la una din mese. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. Pre-Humana).a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. se va folosi lapte degresat (I$%). Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. in aceasd lung sugarul suge cu putere.Nutrilon premium. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. pe cbt posibil.). Milumil 1 etc. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. Dac5. A1imenta. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. la nevoie.) sau de durat5 (Milupa 1. ce rnai pufin lapte. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Fiecare biberon se va pregiiti. va reduce consumul de lichide. Humana baby fit. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. sugarul va fi complet izolat de mam5. uneori cu liicomie. Beba.). Mama se resimte rnai pufin. in biberon apar bii~icide spumii. Remedia. Nutricare special etc. laptele nu mai trebuie diluat. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. printre altele. Se constat5 cii in a 2-a . fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. . fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. mensurile vor fi rase cu cutitul. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. agitafie. fkii incidente majore. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . Re-Beba. indembnare etc. Laptele procurat direct de la @. nelini~te. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. lips5 de pofti de mbncare. comprese reci. pbnii se inlocuie~te respectiv5. riicit brusc ~i piistrat la frigider.ia art$ciala'. vksiituri. i . Nu se crevte concentrafia. prelungirea duratei alimentafiei naturale.se va intrerupe punerea la sbn. in mod intermitent. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. supturi cu intreruperi). trebuie fiert imediat. cu o "formul5" de lapte (Similac. dac5 este posibil. calm. deoarece mama are din ce in . Este mult mai pufin costisitoare.medicul poate indica un tratament hormonal. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!).renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. folosirii adaosurilor. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. temperatura laptelui constanti la toate mesele.mama va pune comprese reci pe s h i . Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. refuzbnd biberonul. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. Morinaga. inapetenfii). . Aptamill. nu se taseaz5. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale.

Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. Laptele.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. & general.). laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. Pe de altA parte. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. cratip rnai mica un tel. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). came etc. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. sugarul are nevoie qi de alte substante. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. In spe@laptele preparat. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. aragaz etc. De asemenea.orez. La inceput. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. sucul de fructe.5 g% ulei (floarea-soarelui. Diversiflcarea alirnentafiei. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului.5%0 grgsimi).f%na de cereale (orez sau porumb). Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. a altor nutrimente (fructe. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. focui s i fie moale. in lips%. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. printre altele. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Cum se prega'te~te. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. zarzamturi. Nest16 etc. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). piin3 mama capat5 ulei indemiinare. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. h special vitamine. Ultimele au rolul. in prezent. zahiml qi Bina se fierb impreunri. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. care se pastreazs in frigider. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. mas5. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. Cu v&sta. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). porumb qilsau tapioca. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte.). o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. porumb). De aceea se foloseqte cu prudent%. n Aqadar. o mensurs. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. cocoloa~e. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. frigider.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. Hrana sugarului. porumb) qi 1. pregstite din timp. Uleiul se pune la sfkqit. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). o parte ap8. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente.cu o lingurs. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i.

La noi in m i . in mod coordonat. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. viqine. fie cu biberonul. zmeuri. Autorii americani contraindid sucul de portocale. Morcovii. . Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid.de cipquni. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. eritem fesier intens). chiar de struguri sau pere. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. este de 140-175 g. Participi la manevra de ridicare. fiind alergogen. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . tifonul. bine destins. La sugarul alimentat natural. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). care au o cantitate rnai mare de fier. scaune moi. ca o c o c o a ~ i care . La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Din cele observate la noi in far5. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . a) Culcat pe spate. Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. inainte de preparare. cand este purtat in brafe. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. rar 3 cm. El se @ne singur. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . colici. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). tomate. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut.pentru o durati scurt2 de timp. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . caise. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. Tine capul pe linia medianit. eriteme). f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. piersici. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. c) anotimpul. coacize. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. Creqterea in lungime este de 2. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. Degetele de la miiini sunt deschise. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. pentru distrugerea insectelor). tomatele. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. citricele. tinand capul aproape vertical. morcovii. impresioneazi pe unele mame. afinele. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. prune. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. de obicei din grupul parationului. Sucurile de cireve. in strat subfire. Se administreazi fie cu lingurifa. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. struguri sunt rnai laxative. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. la cei cu tendinti la diaree: merele. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. ci de uniformitate in alimentatie). h) confinutul in vitamine. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. banane).uvor sprijinit de un umiir . Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. intr-o strecuritoare care se scufundi. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. pentru ciiteva secunde. dar cu o curburi a spatelui.apoi la pulpa de banane. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. pere. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. respectiv 600-750 g pe lung. merele.

se rnai uit5 intermitent cruci~. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar.yi mi~carea globilor oculari. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. care are o bun5 mobilitate. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. la sdnga. il repetii.7 . Poate fi lini~tit vorbit. Sugarul poate apuca un obiect. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. 3.A~ezat burt5. mfingfiieri pe frunte). pedaleazii alternant. neintentionat. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. Se intoarce spre sursa de zgomote. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). dupii sentimentele pe care le exprimii. va inviita . care devin organ de cunoqtere.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. 3. vocea mamei. dar de cele rnai multe ori. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. Membrele inferioare se mi@ mult. Fig. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. e) A~ezatpe spate. ~i mamii). Observii. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Modularea vocii este bine diferentiat5. cgdura ~i compresiunea corpului. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. muzicii). c g . Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat.Culcat pe spate. Recunoa~te pe mamii. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. Apucarea. "s" ori englezescul "th". devine lini~tit atent. Sugarul devine atent la zgoinote. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. acest progres apare rnai tfirziu. Sugarul se joacii cu sunetele. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. F'rive~te. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. pedalrind. d) Ajezatpe burta'. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad.Mama $i copitul de sunete ~ i . deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. insii. in sus ~iin jos. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. h g u r e ~ t echiuie spontan. Limbajul. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. genunchii sunt incii in flexie. "a" sau care s e a m h i cu "u". inclinate in afarii. Se bucurii de propriu-i "ciripit". aceasta constituie un stimul important. Contactul social. "f'. observfind-o si gfingurind de multe ori. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. mdngfiieri. Personalitatea sugarului se dezvoltii. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. fixate in fa@. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude.6 . cu genunchii usor indoiti. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. Vederea . Fig. i i dii drumul indmpliitor.

Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. .si-l fini in brafe. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. cu mkirni corespunzitoare. aSa cum am mai spus. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. Dupi cum am rnai spus.). fnfciFatulsugarului mare. 3. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. De asemenea. Cu numeroase incerciki. c h d sugarul incepe sii pedaleze.8 A.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. se schimba tehnica de infiqat. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. regula ~inu excepfia. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. Fig. dupi siptimiini de incercare.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. inc2t le consider5 de la sine infelese. care are loc continuu. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. diferiti de tofi ceilalfi sugari. f i r i diversificare. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. Dupci vdrsta de 3-4 luni. plimbare etc. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. temperaturi sau prilej (stat in casi. La scurt timp dupi naStere. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". Pentru un adult. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. daci nu li s-ar atrage atentia. deoarece corpul lui. usor de imbricat. Particip5 la baia zilnici. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. pe de alti parte. de fapt. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. Abaterile de la mediu sunt. progresele sugarului par at2t de simple. in ultimul timp. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . sugarul devine o mic8 personalitate. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. Pe de o parte. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS.4. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. va incerca si-1 cunoasci. 3. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. $i toati viafa va fi astfel. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. durabile ~i adaptate la sezon. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp.

Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau.) sau in formulele folosite anterior (Similac. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Se pot da Er3 nici o teami. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. strugurii (diaree) $i cip. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. banane). Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. De obicei insi. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. nu se indulce~te sirop de zahir. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. banane. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . pe Iiing3 lapte. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. Dintre zarzavaturi. mentin tot 6 mese in 24 de ore.mil 2. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase.). Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. Cu piudenti se pot da perele. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. toate fructele. piersici. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. De aceea. dts consiste~tta ciulamalei. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. dar sunt rnai scumpe. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. Nutrilon plus etc. determini aparitia de scaune mai moi. foqtii prematuri. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. Sugarul a dobindit capacitatea I L. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. Se da' inaintea mesei propriu-zise. a ) Numa'rul meselor. pentru inceput. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). fragi. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. anason etc.. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. caise. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. Nan etc.mere rase sau banane. pepenii qi cireqele. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi).). Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g .junile (urticarie). De asemenea. Preferi uniformitatea! La multi sugari. mere sau banane. coacize. se . Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. la nevoie.a una din mesele de lapte. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. in afar5 de mere care se rad. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. de brei. altfel. in afari Be mere $i de banane. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. banane). ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. La sugarii debili. zmeurk &ne. fini. Din practici. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. . cu La inceput.

amestec de cereale 1.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide.fn plus. Fig. 3. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare.) de a le inghiti $i digera. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip.3. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. Mama se poate aqtepta ca. la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat.zahr. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. De asemenea. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. gradului de maturalie a sugarului. 2 . a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. la inceput. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. Zarzavaturile aduc vitamine.8 B . . Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. apoi vi cartof). Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie.

se completeazi mereu. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. 2-3 cartofi. deoarece confin pectine . Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. 3. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.: Manual of Pediatric Nutrition. La . alimentar qi acest lucru va fi respectat. 1985. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. fructe.care combat diareea . Little. piure de zarzavat. se va constata. Daci se d i sugarului sansa de a . Trecerea se va face treptat. Joiies E.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. Boston. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii.8 B $i 3. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci..Introducerea alimentelor solide la sugar. came.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. came ~i ou.Mama $I capiluf Fig. se spa15 si se curifi bine. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. 1 ridicini de p5trunje1. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. Daci apa scade prea mult. Brown and Co. 1 Dup5 Frarnkelts D.8 C .. Deci. pentru a nu fierbe in sec. Nu intimplitor. cind va f mai mare. legume. Elvetia etc. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare.

care sunt toxice!). in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). Carnea procurat5 (proaspiti. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide.113 api de fierbere . Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. boabe de maz&-e verde.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. de buns calitate) se transeazi in poqii mici.112 . acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. telin5 sau pistiirnac). Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. albiturii. dovlecei. fn siptimsna a treia. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. d u p i aceea. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Carnea se fierbe si se mixeazi. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon.8 C pag. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. alterate. din doui in doui zile. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. pe ciit posibil. sau cereale fir2 gluten (orez). Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. gulii. .2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. Se spali bine.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1. de obicei. Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii).eventual 1 . zb&cite. sau ulei. Cumpirarea alimentelor. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. morcovi.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . La inceput carnea se fierbe separat. in traditia romiineasc5. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place.1. in prima zi se va adiuga un sfert. Este bine s i se faci.112 . sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. pitate.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei.112 a p i de fierbere . in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). .4 . ceapi.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . 150.112 morcovi trecufi prin sits.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. . Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. Ulterior. 3. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. foi verzi).3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. eventual ~i cartofi . Se folosesc numai o u i proaspete. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. tomate.

La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. se d i fluidi. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. Se aleg morcovi rnai tineri. psine. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. ci numai carnea. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. ceea ce este de preferat. carnea $i ouile. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. conopida. sfirsmate cu furculifa. La inceput. Preparare. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. spilarea msinilor este obligatorie. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. rnai ales masa de lucru. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. capacele de lemn pentm t%at (carne. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. pe timp de iarni. GBleata ("pubela") se fine curatB. indeosebi laptele de vaci. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. Apoi se d i sugarului respectiv. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. morcovii) sau congelate (dovleceii. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe.) vor fi tot timpul acoperite. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. ea se poate "drege" la inceput. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. O d a t i dezghefati trebuie folositi. fasolea verde. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. ficatul de giinB. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. La inceput. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. la 4-5 luni. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. pistrate corect (cartofii. zahiir etc. spanacul). Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). in general. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. Se prefers camea "albi" (dc giini). tapioca). adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. porumb. iar spre 89 luni ca o pasti. de asemenea. din otel sau emailate. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. inainte de folosire. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. mazirea. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. inainte de folosire. in loc de came se poate da peqte. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. . Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari.

de ciiteva ori pe siiptkiinii. Masa de la priinz. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. sau adaptat (Similac etc.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. un sfert de linguritii de ulei.borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. Trebuie ins. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). sare. Nan etc. le amestecafi inainte de folosire.. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. acestea. De altfel. miere sau zaharinii. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. Evitafi sucurile de fructe concentrate. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. Humana 2.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). . Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare.~: 180 ml lapte ("de durag'.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. . Nutrilon plus.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. dupii acest interval se aruncii. La sfiir~it de suc fructe diluat. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Beba. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. . Nu este necesarii incii "supa". Unele confin substanfe care le ingroa~ii. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). Prcinz: 1 20. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. dup5 care i se poate oferi siinul. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. 153 . pulp. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. . in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. care au te efecte nefaste asupra apetitului. ins. minerale ~i vitamine. odati cu vksta. de legume se poate da ~i rnai rar. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe.). Guigoz 2. .atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). . porumb) . cartofi etc. Gustare: incii un biberon d e lapte. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. amidon sau glutamat. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor.).verificafi data expiriirii. Se prefer. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. miere.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . Predispune la obezitate. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. este pudtoare de infecfii). Unii sugari accept. Ora 10: nimic sau fructe (suc. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. rnai bine untul. La cei hriinifi artificial. repetiim. dentifiei $i cre~terii. Nativa 2. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. la una din ele se vor da fructe. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese.

3. 3. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. cu capul ridicat pan3 la 90". a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). Spre sfilrvitul lunii a V-a. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. S d in pozitie simetrici. 3.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. in timp ce ridici vezutul. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. b b) A~ezatpe u d . c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. Fig. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot.10 . il scuturk il izbevte de gratiile patului. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare.9 . Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. Fig. ridic3 singur capul de pe planul patului. sugarul ivi tine bine capul. dand impresia c i face "'puntea". Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. culcat pe spate. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. in ultima luni a crescut cu 2 cm. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. Schiteazi tilrilrea.9).Dup5 4 luni. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. in timp ce este ridicat. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. ciind cu celQalt. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu.10).Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. cu toate degetele. sugarul. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. fi d i drumul singur. Lungimea. controleaz3 bine mi~c5rile capului. membrele inferioare se intind. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. genunchii pot fi bine i n m i . sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. . il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. Motricitatea generala'. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. 3. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. acum deschise. Stilnd culcat. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. dar il tine bine striins. i n c i cu sangicie. Se pivoteazi pe un singur brat. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. Bazinul este aplicat pe planul patului. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. Dimpotrivi. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni.

se opreqte qi reincepe mereu. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. genunchii sunt flectafi. fntinde m2na spre o juckie. e) Ridicarea tn picioare. Limbajul. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. Spatele nu este drept. marginea patului etc.11. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. 11 a qi 6). Sunt indicate: inele de plastic. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. Dac5 nu i se dau jucgrii. Guru devine un organ de cunoastere. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. Vorbe~te singur. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. f) Reacfii de pozifie. 3. 3. in orice pozifie. juciirii din cauciuc. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). incepe s5 emit5 silabe (da. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. se apleac5 in faf5. de.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. MotricitateaJna' si apucarea. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. indoaie qi intinde genunchii. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. C2nd mama imit5 aceste sunete.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului.Reactie de pozitie. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". Tinut de umeri. angajeaz5 . Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). Sunetele emise sunt tot guturale. Fig. Este o modalitate de ale cunoqte. capul se pozifioneaz5 bine. incepe stabilitatea trunchiului.piiturica. sustinut de subsuoara' (axile). Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. 3. B . foarte probabil. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. .11. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. iar gleznele sunt mobile. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. leag5 sunetele. A . Fig. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. c3m5qufa. "fredoneaz5". Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. sugarul va morfoli. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare.

Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. Stimularea dezvolta'rii sugarului. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. Auzul ~i localizarea zgomotelor. plictiseali. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete.s i realizeze diverse performante. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. acesta s i fie calm. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. g2tu1. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. "sensibil". iar Injurul lui s i fie liniqte. tuse convulsivi). banane). se bucuri d e ele. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. se intorc in toate pwile. Materiile fecale se mod$ca' mult. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. funcfie de organismul sugarului. zarzavaturi. consistenta. La sugarii cu tendinti la constipatie. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. in general rnai bine tolerate (morcovi. sentimentele se nuanteazi. se risuceqte. "activ". Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. Urina capiti un miros de amoniac. Eritemul fesier. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. picioarele. Nu se pot trage concluzii definitive. "visitor"). In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. aqa cum am mai spus. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. Introducerea de alimente noi (fructe. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. miiinile.) qi antivirusul hepatitei B. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului".uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. m2nie. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". Repeti propriile sunete. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit.un fel de "conversafie". loc de reacfii globale (tresruiri.comparat cu altii de vksta lui . Normal. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. fie rnai rare qi rnai consistente. De exemplu. Contactul social. "leneq". mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. . sugarul r2de cu hohote. Emite sunete nuanpte. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. tetanos. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. de vaccin antipoliomielitic (A. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. Baia zilnica' este obligatorie. unii gilnguresc. carne. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". Materiile fecale ~i urina. Vaccina'ri. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. intinde bratele qi reia vocalizele. P.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. tipete). in continuare. teami. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. care . mere. constituie o greqeal5. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. daci i se vorbeqte este fericit. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. fata).

8. i-econ-iand5 Rrtr c.-~piii mari si de adallti. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. La clistant5. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. in rea!itate.2 Fag. s5 cunoascii. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). n sau Produscle Ecbelac. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . pag.\. Piirintii \'or alege un obiect usor. . o jucrrie.ictrti. n Sugarul ?I apucii P palms.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. De 1-egill.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). Lu sugurii hrcnifi urti$cial. Q ' pa?. PI aude n 1 1 suniinc!.digeratr si eficient folosite. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. sri Pngrijeascii. Din fig. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. duciindu-1 ia gur& 6 .re:~lc ivezi tabcilul 3. 3. R. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.i. amintirea exprrienjelo.1 "studieze".Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. sii-si foloscascri degetele. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. Dac5 suganll se satur5 c11 mai .-. E! trebuie.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. alimentatia.. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar.1:i . Treptat. in prezent.2 lingurite mici). De aceea crwbiipcirinyi. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. de exemplu. alimentati nunlai la siin p2ni I . care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. 126 xi t i ? 3. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . P priveqte. in n schinlb. sZ ss "converseze'-. sli Enccrce s5-1 recupercze etc.firbr. programul zilnic. Kestul poate fi foiosit de crvltre .~ preg5ti1-i. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. Ass curn :IW m:~i sp!~.8. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g.nu nunlai mama. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. Portionarea esrz usoarii.(piurcuri si sucuri). 1.r). Nu se adauga sare sau zahar.5."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. s5 se joace cu copilul. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale.2 pa?. p5tn1njel.plistiirnac.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti).. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. predispune la carii delltare.sugari. trecute sunt aparent f5r5 importantii. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. Hipp . cle co~ltil~uli~. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. 13 aceast3 v2rst5. "fizic". imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. clt. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere.5. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. armonia vietii de fiimiliei.50). nlai t2rziu. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. zarzavaturile. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. Se col~tin~l. P siiptrimiinile 1lrm5toare. 126). P pipsie. s5-1 azvirle. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. sa cunoascli Pnt2i P mod concret.

D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. ci le impwifi in poqii mici. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. mazire verde fini. Mierea de albine. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. La !ara'. gulie. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). fir2 completare cu biberonul cu lapte. indeosebi. spanac. sau D. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. Ulterior. Prevenirea cariilor denture. ulei. Este important insi ca foarte cur2nd. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. carne. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. fructe yi zarzavaturi). . in timp ce se incilzeyte.soarelui. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. ceapi. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. de consistenla ciulamalei. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. de 200 000 u. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. alimentele nu se incilzesc in borcan. fructe tropicale etc. varzi de Bruxelles (verziyoari). bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. Prohlema anemiei feriprive. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir.10 lingurife de ulei. mere. conopidi. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. La aceasti vilrsd. anason.). s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". cereale). Ficatul are un confinut ridicat de fier. Se poate da yi peyte "slab". Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. fiola respectivi se poate da pe guri.). Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. i.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). predispune la c a i i dentare.poqii mai mici. a c k i tetini are orificii liirgite. pentru c i alimentele fierb repede. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. tomate. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special.

.

chiar dacii este plasat intre perne. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". in Ulterior va mhca. I . o scuturii cu energie. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme.13 .Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. e) Pozifia ridicata' ("in picioare").13). Apucii bine un inel in mhii. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. qezat in acest scaun.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . r2z2nd zgomotos. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. La inceputul lunii. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. nu sunt umuzte de succes. o tine mai mult. dar i ~tine bine capul. Motricitatea Jim". Pozitia aceasta il bucurii.Susfinut de axile. apoi. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde.sugarul il cuprinde mai bine). iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. il intoarce in i toate pwile. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. 3. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. apucarea unui cub este precarii. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului.poate privi lateral. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut.i p o a t controls. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut.1 intoarce in toate p q i l e . acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor.fiind mai subtire . sugarul tine m2inile in fa@. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. Unii. i ~ indoaie i spatele. il pozitioneazii foarte bine in spatiu.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). &ii nici un sprijin. prinderea devine palmarii. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. ridicii sus capul ~ i . + Fig. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. f&ii a obosi. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. . dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. 3. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. 3.ezdPld. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. Sugarul va sta bine cdnd mu. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii.

reuvevte sii apuce obiectul dorit. durere. sever. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. agitii bratele. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. Atunci incepe sii fipe. dee. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). Treptat. de ceilalti membri ai familiei.Ekolutia Iuncliei de apucare. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. Pufin cite pufin. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. La inceput stringe bine juciiria. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. oo. Totu~i. De refinut cii sugarul uitii repede. driigiistos de cel ferm.iprenume. la baie.14 . ceasurilor lungi petrecute la aliiptat.). Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. ge-ge). cutanate (de pipiiit. goo. Unele senzatii mai . pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. avanseazii putin pe burtii si. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. pe miisurii ce se dezvolt5. moduldnd tonul vocii. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). intrebati-1 unde sunt fratii. ea ii va fi striiinii. miinilor si picioarelor sale. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. "pa-pa7'. decepfionat. mingiiat. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. auditive. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii.tiinfu de sine. de vocea. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. Limbajul. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. incearcii sii se apropie de ea. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. surorile. decepfiile. . in aceastli ultimii eventualitate. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. Deosebe~te tonul cald. s2nii. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. jucgrioara cade. il chemati cu prenumele siiu. olfactive (de miros). vii cnnoaste si recunoavte fafa. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. rece. Dupii succes se agitii. ee. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. "ma-ma pa-pii". la micii distant5 de m2n2. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. isi cheamii mama "pe limba lui". Contuctul social. cald etc. bunicii. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. la inEsat. simfind preZenFa familiei. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. dupii mai multe incerc&i. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. incearcii sii se deplaseze. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. 3. tresaltii de bucurie. sugarul se va lini~ti. miinile. sugarul capstii coiz. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da.asea. scoate tipete triumfale.i ceea ce nu era el. tonta'familia il va clzema cu ace1a. incepind din luna a S. ghe-ghe. de mama sa. apoi i$i reia incerciirile.

Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. in diferite planuri. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. indeosebi a1 mamei. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular.' Din interiorul corpului. le scapi. mai de dimineat5 ~i spre seari. Vederea. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. durnneavoastri. s i repetati acelea~i jocuri. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. ajutorul p&intilor. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i .~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. contactul social. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . Prive~te orice in jur. iarna. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. In familiile in care rnai sunt copii. se mi@ rnai mult. De aceea. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. cu toate c i au o inteligenti normali. sunteti figura mereu regisiti. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. se dezvolti rnai greu. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati.. maturarea simturilor. Urmire~te orice. Controlul capului este bun. Auzul. s i vorbeasci nimeni cu ei. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. s i i-1 luati din nou. Persoanele care vorbesc tare il sperie. La aceasti vhsti. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. . i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. Rezulti c i dezvoltarea psihici. Prin persoanele din preajma lui. in i prezenta mamei. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. Nu rnai are strabism. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. . Coordonarea mhi-ochi este buni. le regise~te. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. Astfel in jocul cu copilul. prin balansarea ciruciorului. vocea mereu auziti. le pipiie. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. Sugarii lisati in pat tot timpul.~perfections functia i motorie.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. s i se "intretin5" cu el. rotatia se imbuniti{e~te. de program "de via@''. putin cfite putin. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. Este obligatoriu ca tatid s i . s i i-1 dati. le vede. Aude sunetele proprii ~i le repeti. si-1 scoati la aer. s i . daci-i vorbe~te. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. ca mami. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. le apuci. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi.

Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. musafiri in propria familie. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti.in general . prefers r desigur societatea lor. strigiind si chiuind de bucurie. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e .sunt Ecute cu un anumit scop.6. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. pentru a nu-1 zg%a pe sugar. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. strangulare). De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. bineinteles nu pentru a merge. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. eventual i se va da biberonul. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). sii bea putin ceai. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. s5 se m i ~ t in voie.). J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. bunicii sau frafii mai mari. Patzil. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. Somnul. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. Baia devine un prilej de bucurie. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. Dac5 timpul este favorabil. e ) Baia general5 se va face zilnic. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. ci si vorbind pe "limba lui". S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. dar . tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. 3. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. S-a obisnuit sii miingnce bine. . h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. s5 se agite. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. eventual. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. va f i Ecutii rnai spre searii. in apropierea lor. cgnd este mai r5coare. televizo~~ deschis etc. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. in timpul ingrijirii sugarului in pat. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. pentru a se evita accidentele (fractuii. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. vizite in alte familii.

atunci c h d ii ies dintii. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. pasiire. Nativa 2 etc. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei.4-4% e s i m i . rag. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. in general. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. . cu gust plgcut. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. fap. &6 sau cu adaosuri (glucozii. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. deqi ar putea s6 le mestece. carne. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2.8. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. fierte impreun5. Nutrilon plus. apoi vor creqte la 200-220 g. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. dar se qtie c6 orice inceput este greu. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. La sfiiqitul lunii a 7-a. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. prin came qi giilbenuq de ou. Mai W u . deoarece aceasta se diger6 rnai greu. dac6 sugarul creqte bine. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). . dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. pag. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. gdsc6. La inceput iqi va murdiki p miiinile. 3. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. gr6simea de la qunc6). sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). La pireul de zarzavat. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. La pr&la nevoie. vitamine). urm6torul meniu: . 126 ~i fig. Milumil2. C pag. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici.2. obiectele din jur. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. cu miros urdtl. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6..dimineafa: un biberon de lapte "de durati". Alimente consisteate. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. p h l . Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. sugarid va avea. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. 150). ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. Cu timpul. pentru a le suge qi a le morfoli. g2lbenuq de ou. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. Dup6 piirerea noastr6. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. dextrin-malted. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. fn conditii normale. =nuri de cereale. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. zarzavaturile se toac6 &nt. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6.formule").

.

Fa@ de strGni este rezervat. pe ambele. dar predominii incii apucarea de tip palmar. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Se joacii cu mginile qi picioarele. Contactul social. Emite sunete nuanfate. . sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. plhge cu disperare. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. Motricitatea find. Reacfiile sunt de pliicere. Se intoarce spre sursa zgomotului. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. pe c h d la al* ea este izbitoare. dacii el aratii cii nu B face pliicere. fie pe bu&i (mai ales).Mama # copilul d) Rota*. glezne). C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. care i-a %cut recent o injecfie. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. La aceasti vfirsti. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. ma-ma. Imitii zgomote din afarii. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. Se observii o bung capacitate de extensie. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. se insotesc de bucurie. "mersul"de-a buqilea. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". indoaie vi . in cadrul tentativelor de deplasare. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). se bucurii de imaginea lui din oglindii. Dupii ce le apucii. ta-ta. in "patru labe" qi "Tn picioare". Adesea. reacfionhd corespunziitor. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. Aude vi repetii sunetele proprii. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). "ca racul"). Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. care este o rotafie in jurul unui ax. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". repeti vi modificii sunete. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Se bucurii clnd recunoavte persoane. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. "de-a buvilea". Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. volduri. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. adicii prin bucurie sau disconfort. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. Auzul. Fie cii este avezat pe spate. Din orice pozifie.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. uneori de chiote. Apucarea. Mlinile se unesc pe linia medianii. Privirea incepe sii fie "griiitoare". incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. Imitii. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. pa-pa. Limbajul. Este bine sii se respecte aceste sentimente. de pe burti pe spate. tdrdrea.

in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. in timpul noptii. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. dacii stii nesprijinit pe Sezut. insecticide. zilnic. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului).7.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. in continuare. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. cosmetice. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". La aceastii varstii. Sugarul va fi liisat. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. medicamente) . fn concluzie. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. 3. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. Rar se uitii cruci~. baia este o pliicere pentru sugari. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. griiunfe. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. "cad" dupii 1-2 minute. riiceli. Prin progresele motorii. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. cand prive~te lateral. care sperie pe unii sugari. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. Dacii se face cu indembare. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. fiind incii nevoie de sprijin. fierul de c5lcat incins. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). Supraveghere qi ingrijiri Somnul. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. cu calm. Pentru a nu-i fi prea cald. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. bile. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. Din luna a VII-a. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. de pe o parte pe alta. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile.Calitatea recepfiilor vizuale. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. biiuturi alcoolice. Dupii piirerea noastrii. Al@ise trezesc.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. se intoarce din ce in ce mai bine. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. se va folosi sacul de dormit.

Gustarea de dup2-amiaz2. . dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. p a t e opi2-i. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. . La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. cereale. mama va sta 1 h g 5el. compot de mere. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. mazke verde. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. conopid2. Multe mame se nelini~tesc. fiind nedigerabile.h a t i sau cu cereale instant. de preferat cu lapte simplu sau. Nestle. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie.budinci. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. banane. Nuhilon plus. se pot da fructe proaspete fierte. agitajie etc. in principiu. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier.gSlu~ti. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . pasd de mgceve. Fructe conservate. ins%. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. pasd de mere. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete".Milchbrei). cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. Humana 2.) de la f m e ca Hipp. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. mobilierul se va reduce la minimum. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. va fi ajutat s-o f a d . Seara. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. Poate fi luat in brate sau. singur din biberon. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. familiile instikite. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. periqoare. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos.facultativ. Nan. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei.) la sugarii care au aceasd tending.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. c o m p t de gutui. De asemenea. vitamine. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. papana~i. fn lunile urmgtoare. poate fi l5sat s5 bea singur. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. Milupa etc. d a d prefer%. fasole verde. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . Dimineata sugarul va primi un biberon. h practic5. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. indulcite cu sirop de zahk. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. iar d a d se dau fructe. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. shivite ~ i la nevoie. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. fructe tropicale etc. scaune moi ~i urlt rnirositoare. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. D a d sugarul este avezat pe podea. gulii etc. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer.

Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. glucide. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. care nu le primesc din diferite motive. i ~ controleaz5 bine capul. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. Nu este un motiv de alarms. Din pozifia "pe bud?'. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube".17 . ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet.17). Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . 3. Perimetrul cranian = 43-44 cm. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. proteine). sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Fructele. 3. metabolism. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. a) Culcatpe spate. vitamine. b) Aqezat pe burta'. care contribuie la formarea globulelor roqii.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. iar la fete 7 8008 000 g. cu sau mii adaosuri). Sugarul crevte cu 400-500 g. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. i ~ i i intinde bine braiele. Motricitatea generala'. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. cre~tere) este laptele. . devin anemici. aSa c5 sugarii. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. siruri minerale. excrefie. nici un sprijin. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. fete = 67 cm.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. glucide. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. minant in meniul zilnic a1 sugarului. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. trunchiul ~i membrele inferioare. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere.

Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. "cu adres5" nu este departe. hva@ s5 cunoasca axului propriu.a. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. "papa". La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. D5 drumul intenfionat la obiecte. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. Nu este le arunc5. fn schimb. a) Limbajul. ca: "tata". se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. nesigur. podea. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Pipiiie $i atinge obiecte.3rinfilor. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Descoper5 sliibiciunile p. 3. apucare al mpilor se menfine. Motricitatea fin& Apucarea. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. Se intinde s5 apuce abile. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. de asemenea. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. cu u$oar5balansare. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt.18 . Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. Instalafi-1. Pronun@ primele bisilabe. apoi st5 in aceasti4 pozifie. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. "mama". prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). PC). linhd "dada".Mama copilul Fig. Mi$c. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. pe care il fixali mama renun@ la joc. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". fncearc5 s5 un cub. diferite materiale. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. b . il ridic5. Numai o mica parte din dezagreabile. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. Primul cuyht sugarul pkjevte. picioare. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei.3rilesunt bine coordonate. cu baz5 mare de susfinere. intr-un fotoliu burt5. nerWare sau chiar de m h i e . Se mivc5 in jurul picioarele.

copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. veghe-sornn. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi.peste umirul mamei . P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. Va fi schimbat. phupl. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. ciit yi prin excitaiii exterioare. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). daci il atinge. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. I-a miingiiiat. prin alternanp zi-noapte. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. strizile. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. se face royu la fa!& se screme.Astfel se exerseazi contactul social. activitate-repaus. zgomotticere. de consistenp (taremode). le priveyte fafa. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. apoi celelalte fiinie apropiate. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. h plus. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. Voind cu orice pref s i i se . a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. o pierde yi o regiseyte mereu. mai intiii mama lui. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". Auzul ~i localizarea sunetelor. util pentru copilul mic. obiecte mici pe care el le apuci. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. apoi de culoarea lor yi. protesteazi. se contract5 apoi se uyureazi. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). Uneori. obiectele.t-eytein toate r planurile. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. automobilele. le regbeyte impreuni cu dvs. suspicios. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. le pierde. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. scoate un chiot c h d a avut un scaun. prin prezenia ei. Vederea ~imi~carea globilor oculari. foame-salietate. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. 1-a schimbat. ci de ceea ce aceasta face. casele. intoarce capul. va putea s i le dea un nume. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". scaunele sugarului sunt mai bine formate. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. in ciiteva luni. dar il invali s i cunoasci yi lumea. se "concentreazii". ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. Astfel. Astfel. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. ii d i copilului nu numai limitele personale. dar f2ari grabi. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. $i la acest punct mama este cea care. camera. ii vede faia de aproape yi de departe. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. Cunoayterea de sine. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment.in autobuz sau pe stradi. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. de greutatea (greu-uyor). timid cu striinii.

Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. De exemplu. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi.2 ore. in ciiteva zile se va liniqti. in caz c i se introduce de abia acum. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). supraingrijire a copilului. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). 126). excesul de impresii duc la tulburiri de somn. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. 3. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. incearci s i stea in picioare. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). copilul va fi pregitit de culcare. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. jn conditiile unui progres normal. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece.8. Invafi s i mestece alimentele. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. nu are nevoie deloc de inciltiminte. Jocurile agitate. mesei de seari qi a1 culc%ii. eventual qi in cursul dupi-amiezii. se vor confectiona pernite de protectie. fnca'lfa'mintea. Uleiul nu se fierbe. inainte de 11. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. Laptele de vaci se d i integral. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. timp de 1 Y2 . Pentru inliturarea cauzei. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. . Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. Somnul. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . Daci mama are talent. Dupi masa de seari. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. de miqcare qi daci este suficient de obosit. pag. Devine rnai activ. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. fie fructe. fir5 asperititi. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. Daci reuqeqte. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. Orizontul lui s-a l5rgit mult. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri.inliture scutecul sau chilo@i murdari. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). jocuri liniqtite.2. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. se tiiriqte in toate psqile. sau in familie existi o stare de anxietate. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar.~lovi capul i de perefii patului. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile.

piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. rnai consistente. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. vifel). comportament emofional etc. nu. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. de m 2 .La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. Dac2 un sugar are un plus de greutate. Sugarii cu greutate prea mare. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. i Nu-1 dojenifi vi. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". unui aport excesiv de calorii. Nu credeli cii nu-i place. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. de fructe sau de legume. annonic conformat. Motricitatea generala'. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. Ca qi adultul. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. dimpotrivii. Acevtia au inviifat s5 se . La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. in aceastii lunii. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. dar cu lungime rnai mare. in mod obi~nuit. este numai un mod de a . sarea. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. ci vi de tipul constitufional. untul. dulciurile. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor.~exprima mirarea. nu". trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. dlnd indicafii amiinunfite de regim. Foarte des. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". Unii copii. calitate). La sfsvit se va da zeamii de compot. giilbenuvul de ou. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. sugarii gravi. incep s5 pllng5. contact social.de lungime vi de alimentafie (cantitate. imbolniiviri. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). creierul. sucuri). La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. dupii ce stau pufin in picioare.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. in general de cartofi $i/sau morcovi. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. de oviiz sau de tapioca. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. iaurt sau chiar un biberon de lapte. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. cu brlnzii de vaci. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. in nici un caz. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. in loc de cereale se incearcii griqul. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). qi copilul rnai mare. ficatul (pasiire. dezvoltarea psihomotorie. fulgi de porumb. stiiin qezut. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). la un sugar mare. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". de exemplu de gratiile patului. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. Gustiirile vor fi constituite din fructe. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. culoarea sau consistenfa sa. pe~tele slab. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. inaintea unui aliment nou prin aspectul. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. cu "tonus" muscular bun.

la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Uneori. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. care pot surveni rnai &iu. poate folosi degetul ariidtor. Motricitatea find. Pentru a atinge unele obiecte. i.). in timp ce in alte @n. 3. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Adoarme relativ repede. Contactul social p comportamentul emotional. dar rnai ales de dragoste. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. perioadele de somn devin rnai scurte. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Nu-1 comparati cu alti sugari. Reactia dispare in 1-5 zile. bile. picioarele qi. Din orice pozifie se afliih echilibru. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. Limbajul. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. iqi moduleazii vocea. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. atentie qi calm din partea piirinfilor. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). b) La noi in Wii. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. La trezirea din somn. sunt mulfumiti. Se va combate febra qi agitafia. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. dozele fiind fixate de medic. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor.intregu1 siiu corp. Normal.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. In general. nu-1 supraingrijiti. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. . nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii.intinde m h a pentru a apuca obiecte. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei.ridice. nu-i va rnai fi teamii. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . incepe sii vorbeascii goptit. C h d i se trezeqte. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). In timpul zilei. Striiinii sunt priviti cu rezervii. &ii nici un s o p . Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. ins&. "guturai". ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!").9. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. dacii este alimentat corect. se continuii profilaxia. Se joacii cu mginile. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. mama fl ia in bra@. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. Somboane). apoi incep jocul de la capiit. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva.T vorbeqte. sugarul este vesel qi activ. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie.

carne (vita. orez. de cereale .sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate . simplu sau cu fain. 2.1.pireu de legume variate sau de cartofi. turnhd in pahar o cantitate micii. in continuare biberonul.lapte + adaosuri .sau un biberon de lapte .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti .in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: .br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi .lapte ~itsau derivate de lapte . Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini.) . Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte. in mare parte la menu-ul familiei.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor . chiar pentru alimente pasate. pastire. exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii. Este o parte din procesul de inv3tare. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2. regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni. copilul va "pierde pe drum".se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. Spre sf2r~itul primului an de via@.priijiturti de casti seara: . deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita.2 pag. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii.compot de fructe si%hate gustare: . 115. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. sau topitli) .intre mese se poate da suc de fmcte sau .fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . In prima perioadii.2 $i 3.fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale .sau i a m biscu* cu gem .5 unt cu miimiiliguF gustare: .apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke . 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. . sau paste fiinoase fine . cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. miel) sau pevte slab .sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit).br2nza (de vaci.sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.sau paste Gnoase fine. fulgi). alimentafia din ceaqcii sau pahar.sau iaurt cu biscuiti . av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . Se va incerca.2 pag. De asemenea.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou .fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale).3 pag. iaurt. TABELUL 3 .fie un biberon cu M m l lapte de continuare . care dispare de la sine dupii cAtva timp. moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte . 3. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.banana sau mere rase .Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea.fie un ou (fiert tare.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" .Iln biberon de lavte . ciu- ~ 7 : k t i de vaci. mtimtiliguta. budinck c h e ~ etc.came . fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2. 126 $i 3.sau omleti . 127 Majoritatea sugarilor prefer. Practic. multor sugari nu le mai place' laptele. brhz.

se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe.20 . sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. meqtequguri etc. 21). 3. b) Statul in sezut. Motricitateafina'. se va aviza medicul. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. apuc4ndu-se de gratiile patului. in timp ce al~ii (mai putini. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. Nu se inregistreazii progrese remarcabile.lateral qi In spate cu usuring.19 . Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. fncepilnd cu aceastii vArst5. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. Cuvintele sunt fZuii adresii. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Fig. Somnul.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. 3. de calm qi de securitate. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. se rostogole$te. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. Fig.20). Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). 3. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. 3. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. c) Ridicarea in picioare. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. 3.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig.a. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. fn general. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. Fig. mai devreme sau mai tiirziu. ca intr-o pens&. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". . Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi.).fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. se sprijinii in fa@. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. 3. cu echilibru bun. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism.21 . este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. cu o miqcare grafioasii.b . Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii.

Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. atunci ~ 2 n are succes. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@.22 . copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. cu a d t va fi rnai bine. Concomitent. Olifa. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. fn plus. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). Normal. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. Fig. fn schimb. 3. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. prin comportamentul pirinfilor.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. degetele qi urechile.10. pozifia de stat pe vine". Biiiefii. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Fig. Copilul nu trebuie certat.echilibrafi. de exemplu. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave.23). deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. trecerea la o alimentafie . 3. controlul sfincterului ani. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . Formarea deprinderii de a fi curat. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. calmi. in special. 3.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. 3. va deschide un robinet de apii. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat.23 . q a cum iqi pipiie.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). pediatrii. Or. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. Aqa cum s-a amintit mai sus. mereu aceleaqi. "Jocul" cu organele genitale. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. de Fig.a. 3.33 . 3. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. 3. 185 . Fig.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor. Fig. Apoi se aduc in fala.30 . 3. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a).34 .Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului. apoi culcat .Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. apoi in sus. Duce bralele lateral pe llng5 cap.31 . incet la loc.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia.Tractiune din pozilia culcat pe spate. b . Fig.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig.32 . 3. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap.

Mersul in picioare cu bra~ele intinse. 3.36 . Fig. Fig.37 . Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. 3. Se va hcepe cu cele mai simple. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. copilul va participa "activ".Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. Fig. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). se mentine clteva momente in aceastii pozifie. 3. fie aplickd ambele plante. Dupl clteva qedinte. prin exercitiile sistematic efectuate. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. gimnastica va fi indrumatl sau.38 . p&$e$te fie pe vlrfuri. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. .Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. dupl care se poate face o micl pauzl. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. Aceasti durati nu va fi depgqit5. h aceeaqi secveng. hcurajiindu-1. Brafele se dep&e& lateral. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor.35 . chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). 3. Fig. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). care a inceput sti umble in patru labe.chiar efectuati de cadre de specialitate. pentru a nu rlci. deaarece sugarul se miqcl qi singur. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute.

Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. le pipgie.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. In leggturg cu sensul jocului. fiind tot atdt de important pentru copil.13. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. risckd s2 se sufoce (fig. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. ci fn dreptul mdinilor sugarului. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. Perioada 4-9 Zuni. au apgrut numeroase teorii. Perseverenfa. care sg-i ofere satisfacfii sporite. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. sgngtos. fi plac unele obiecte mari. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea.). pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. furculife. rulmenfi de metal.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. cufite). fn general. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. 3. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. le strdnge in mdini. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. La aceasti vkstg. orice juciirii care nu se pot spgla. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. de o sfoars. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. bucurie. fncg din luna a 11-a. animale care c2nti. cuie. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. Apuc5 obiecte. nasturi. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. bile de sticlg. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". Perioada 2-4 luni. La un an. mgrimea qi materialul). de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. oricdt de emetic ar pgrea inchise. Sezdnd. ii fac plgcere. cutii bine fnchise. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. greblg. Cu multg plgcere. Incep sg-1 intereseze cQile simple. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Juca'rii adecvate sugarului. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. . fn casg. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. fntre luna a 11-a qi a IV-a. obiecte t%oase sau ascufite (ace. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". latura formativ5 a jocului. jucdndu-se pe rand cu ele. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. cu animale frumos colorate. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti.39). anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. ggleatg etc. solnife. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. mai ales in orele de dupg amiazg. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. flacoane sau sticle cu medicamente. precum qi juciirii adecvate. lingurife). befe. ca qi munca pentru adult. dar nu deasupra nasului. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. A Perioada 9-12 Zuni. Cuburile compacte sau goale.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. o rgfuqcg. Astfel. cuburi. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce.

Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic.41 . Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. insecticide. care le duce la gurii. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. nu-1 vor purta pe sc5ri.3. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. o perioad5 scurtii pentru joc. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. ducgnd la sufocare) (fig. de elaborare si de a fi iubite. Mai ales dup5 un an. pungi de plastic.40 . substante de uz casnic. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. piirinjii isi pot programa. mobilierul va fi redus la minimum necesar.Fig. Din luna a 11-a.3. potential toxice (detergenti. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. asa cum se obisnuieste in unele familii. Rolul pdrinfilor. de acum incolo. 33. 3. Accidente. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig.42). in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi. Dacii se cumpkii juciirii. sprijinit de mobilii. Jocul cu frafii.42). jocul este permis.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. Fig. 3.40). copiii nu vor avea acces la balcon.3.35 .41). plnii la vhsta scolarii. se fine seama. biiuturi alcoolice). in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. nu-i vor biiga nimic in gur5. podeaua nu va fi alunecoasii. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. 3. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. c5 un copil are nevoie. la o anurnitii or8 din zi. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. d) coji de . Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. bilele ajung la dispozifia copilului. le poate aspira pe trahee.

l~ Fig. 3. . am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri. cornuri sau buciiti mari de mere.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. e) perne de puf .Strangularea.Pericol de asfixie.42 .43 . Fig. actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. 3.in patul copiilor.sau pungi de plastic .

.

nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. lauda. cu mucoase . pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. grafioase.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. Mai ales la copiii vioi. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. Aceastii mobilitate.1.1. nu corespund nevoilor lui naturale. el este mereu activ. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. de sentimentul de libertate. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice.5-3 kg intr-un an. in primii 3 ani de via@ biitaia. de obicei. juciiuyi. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic.). Unii medici se ocupii. Cu toate acestea. La inceput misciirile sunt stiingace. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. miingiiieri. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii".1. indemiinare.2. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. incurajiiri. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Ei aleargii. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. apucarea. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". creqterea este rnai lentii. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. refuz etc. Copilul mic ( 1 3ani) 4. treptat devin coordonate. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare.4. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. joc. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. certurile. Fiirii sii-qi dea seama. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. sii-qi perfectioneze mersul. vorbire etc.1. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. plimbkile rnai lungi il obosesc. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. neindemiinatice. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. La sfiirsitul perioadei de copil mic. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. Or. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. brutalitiitile sunt interzise. prin primejdiile pe care le implicii. Dintr-o nevoie interioarii. 4. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". copilul . cotrobiiiesc. se cafjrii peste tot. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. dar absolut necesare sunt: incurajarea. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. apoi sunt domoale.

051) mediul rural = 11.15) mediul rural = 11. privirea vie. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .biiieti: mediul urban = 80.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.fete: mediul urban = 10.95) mediul rural = 10.47 cm (+ 4.34 cm (+ 3.33 cm (+ 4. diareile.71 cm (+ 4.751) .61) La 18 luni Greutate: .biiieti: mediul urban = 86.89 kg (+ 1.fete: mediul urban = 11. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.46) k .21) Talie (iniil@me): .19 cm (+ 3. uneori stationeazii luni intregi. 192 .75 kg (+ 1. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.1.39) mediul rural = 14. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.72) mediul rural = 77.bine colorate. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.43) Talie: .08 kg (+ 1.13) .80) mediul rural = 13.251) mediul rural = 12.de durere localii. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.90) mediul rural = 88.80) mediul rural = 88.31 kg (+ 1.47) mediul rural = 85. cu m i ~ c h suple. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend. 18 luni ~i la 24 de luni.87 cm (+ 3.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.93 cm (+ 4. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare"). Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.bgieti: mediul urban = 10.78) mediul rural = 83.3.7 1) mediul rural = 76.86 cm (+ 3.08) mediul rural = 12.fete: mediul urban = 84.biiieti: mediul urban = 13.80) mediul rural = 78.67 kg (+ 1.751) .urban = 78.74 kg (+ 1.32 kg (+ 1.fete: mediul urban = 13.biiieti: mediul.512kg (+ 1.29) . Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.24 kg (+ 1.84 cm (+ 4. veseli.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .33 kg (+ 1. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an. de sciiderea apetitului. imbolniivirile mai grave. cu obrajii ro~ii.biiieti: mediul urban = 11.510) Talie (imiiltime): . $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .fete: mediul urban = 14.03 cm (+ 3.516cm (+ 4.30) .37) I Talie (iniiltime): .fete: mediul urban = 80.la unii copii .67 kg (+ 1.26) mediul rural = 13.48) .fete: mediul urban = 89. cu mari variatii de la un copil la altul.513cm (+ 3.40 cm (+ 3.biiieti: mediul urban = 14.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .511) .28 kg (+ 1. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.051) Talie (indtime): .18) mediul rural = 10.12 kg ( 1. in s f k ~ i t .fete: mediul urban = 93.14) . i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.81 cm (+ 4. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.bgieti: mediul urban = 94. Cifrele' de mai jos sunt orientative. Consumul de proteine animale. Iatii in rezumat.fete: mediul urban = 76.82 kg (+ 1. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.20 kg (+ 1. insornniile.42 cm (+ 3.70 kg (+ 3.biiieti: mediul urban = 90. de o secretie salivarii mai abundentii.70 kg (+ 1.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .35 cm (+ 4.33) Dentitia. de iritabilitate.12 cm (+ 3.08 cm (+ 4.fete: mediul urban = 12.Ol kg (+ 1. 4.14 kg (+ 0.50 kg (+ 1.Ol) mediul rural = 92.bgieti: mediul urban = 12. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.37) .02) mediul rural = 10. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.

poate fi ajutat. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. de cele mai multe ori. ajutat de un adult etc. in eel de a1 11-lea an. sov5ie. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi.. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. Fig. La fiecare csdere. tinut numai de o mdn5. dac5 se love~te mai violent. apoi de mdini.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. Cade des. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. iar dup5 aceea. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. se clatin5.se "plimb5" prin toat5 camera. Dac5 intervin incidente.). cu braiele intinse in sus. La 18 luni poate urea pe sczri. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. Timp de cdteva luni. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. reusefjte s5 ridice un obiect. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. il apuc5. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig.1 .~ mentine echilibrul. scurte perioade de regresiune. ~i adesea il duce la gur5. se agaf5. din pozitia verticals. in general. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. stagniiri. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. 4. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . aceast5 nevoie se accentueaz5. copilul va fi calmat. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. Copilul se tdrsste. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. merge de-a bu~ilea. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. fie cu degetele. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. tinut de o mdn5. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. susiinut de cineva. Spre 15 luni.4. incurajat. Intre 10 luni ~i 14 luni. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. flectdnd picioarele. fie cu toat5 mdna. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). i deplasdndu-se in 4 labe. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui.uneori cu bratele intinse pentru a . La 24 de luni poate fugi bine. treapt5 cu treapt5. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des.Motricitatea. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. 193 .2 . Acum se apropie de orice obiect. copilul poate lovi un balon cu piciorul. f5r5 s5 se mai sprijine.

?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe".Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. pietre.Deschide cutii. . . pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . loveqte cu el. . Scotoceqte prin sertare. . impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. cu materii fecale etc. .Pune degetul h orificii. . gunoaie.Merge singur. le ridic5 sus $i face paqi inegali. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . nu a l t e r n e d picioarele. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. B Fig.Face jocuri cu m&le in oglind3.Scotocegte peste tot. incearc5 s5 deschid5 uqile. . Intemenfia lor pentru a-1 struni. nasturi). se aga* de el $i se qeaz5. scotocevte peste tot. Este mai bine ca. . Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe".3 . firimituri. dar rnai cade c h d terenul este denivelat. La I 8 Zuni . incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. ?I las5 din nou s5 cadit. uneori $i zidurile. l scoflnd obiectele.intr-un mod supk5tor pentru adulfi.Se murdilreqte cu noroi. 4. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. sprijinindu-se de ramp5. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune.Face zgomot. love~te obiectele. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). Descoper5 scame. .4 .fi tentativele de a merge. . . juc&ii).Urc5 s c w e f k 5 ajutor. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi.Se urc5 pe un scaun. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a .Execut3 ordine simple. c o ~ u de h M i etc. m5turi. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. .4. obiecte mici. de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i. . Alteori. ci accentuarea reactiilor de negativism. dulapuri.Merge singur. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase.Apucl obiecte mici (bile. cade foarte rar.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. dup5 ce apuc5 un obiect.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. deseori se dezechilibreaz5$i cade.f n g e n u n c h d singur. . Fig. La 15 Zuni Se ridic5 singur. indeosebi inci5lf&nintea. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui .Construieqte un turn cu dou5 cuburi.

dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. infepituri. grebla. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a .i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici.in general il intereseazi numai performanfele motorii. 4. incilfimintea. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati.Copilul de l a 1 l a 6 mi . 4. tiieturi). daci i se cere.Combini jocuri. strichini. . De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. . Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. s i descopere cele mai mici obiecte (scame.Merge pe vMurile picioarelor. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . ~ . rostogoliri de obiecte mari. . punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. plini. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. la gur5. s i exploreze e peste tot prin dulapuri.incearci s i se foloseasci de lingurifi.intoarce foile unei c i a i una cate una. . o .incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef.Se spali pe maini singur.).Urci qi coboari sciirile.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica.Poate siiri in mod rudimentar. una cdte una. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . cotloane. produse de uz casnic etc. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). i o cutie de chibrituri. Fig. . aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. impinge.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea.6 . in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. . prin iarbi. cimfe. cimaqa. intoxicafii (medicamente.Tine creionul cu toatl mlna. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. .5 . a p i fiarti.7 . cosmetice. gunoaie etc. cideri. . corpul siu fiind propulsat inainte.Merge de-a indiiratelea. plinl. "Nu st5 locului". .intoarce foile unei c a i .Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea. 4. - Fig.). Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. dar adesea cade. Fig.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. - . Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. pantalonii. o . . Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu."Experimenteazi". . Deschide ~i inchide poarta.

'trd nu indr:plii~cstc chit'v..i. fiir5 3 o "1.:iie c. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .(~ 36 ( 3Ll?17) F. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1. de echilibru). - incearcii sii danseze (cu osrecare lips. cum o va face 111.y!)ir/lt2 . nu ma1 cade.7) sau .: ?iretuiilc. i.ir:. .3 ani B place sii alerge.ii place sii fuga.dpabil priveasc.i de ii ~.r. copilul isi 13e 115 '.)rizontalc i l i ~4. .IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu. creionul cste t i n ~ i :.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7. -.siGc vGr..c\emplu.t. majoritatc.. .~ltr111 inclinat..r:izS linii ~ert.ap~.a p!in~!~arc.A~trt'l.. efe(.:.lLi.~ptZ: c nucl:ii cIl-.-i: c i juacl'i cu picioi-ul. I J. a 5 -- t'r.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.Cnilstrt. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu.t:i~i3.3i13 ir?ti.I.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.i la dl-sapta $i la htkga. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j . cr ihr. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).?. ::-.lditii.~ I I ~ T ~ .ertic. ai~umiteccinditii: organizai. 4. -.i ic).P.e c31!/3 5.Mama $i copilul Fig. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre. -.: .5. 255.i.c yiirnb5 pe triciclet.. - .j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.t':3.. ! . .. : ~ 7 r 1 t ~ . I! : - Progresele din ul 2-lea .u in <caul5 . incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.G:~uyi "c2te ccva". tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.o~i:<!c 6 silii . $3 ~.A:i~niic.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat. estt. cn' i.S:\!-c cu picioarele !ipite. Gidi_.C'o:iti.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne.imei-I" .ii7a c5 un . I (. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.di tdrzii-ii s / t.:~le d e i l e s ~ l si:iziil. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii..ascii1:1 Jreaptn si la stingu.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.us de .~. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .1-erne.ea condeii~eiin functie ds rerultate. I :I sitin. hiect care cadc.a.l~ur.. Sc.apt8 >:I!-e.st. Copilul i. f. este capabil s5 privt-..

fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. "nu". rupe ziare. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. C ) Vhrstn intrehn'rilor. cu acelaqi ritual. scoate cgrfi din biblioteci. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. e) Prima fazn' de inc6pa'. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere.1. putind duce la tot felul de povesti. in functie de inzestrare ~i de mediu. este real. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). tot ce il preocupi in interior. h) nu se poate aseza ~i ridica singur.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. Pentru copil. le incearcg neincetat. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". Masa. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). acestea sunt actiuni distructive. s i spung nu. s i refuze de a face ceea ce i se cere. copilul riistoarni sau distruge obiecte. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. fnaintind in vkstg. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. in realitate. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. h) nu urmgreqte vorbele. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. g ) copilul consumg numai alimente lichide. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. Dupi alri autori. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). este". "de ce" etc. fefele si activitifile persoanelor din jur. De acum inainte. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. Formarea eului se intiire~te din frustriri. Copilul o irnitg. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. sau interdicfia folosite cu discerngmint. imbricarea. Refuzul mamei. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. invenfii etc. fantezie. sunt binevenite pentru copil.. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor.4. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. adormirea si deprinderea de a fi curat. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. f) Spiritul "conservator". clgtinsnd capul. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. aparenfi ~i adevgr. Cu mersul lui inci nesigur. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. din refuzuri. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. Se contureazg diferenfe individuale. copilul poate fi educat. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. Vgzute prin prisma adulfilor. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. mkggleqte perefii etc. Mama ii spune mereu "nu". . culoarea. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter").

Trebuie precizat. devi sunt conservatori. Dacl este denumit un animal. Poate fi repetati la nesfiirvit. serviciile de audiometrie din clinicile O. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. dupl piirerea noastrl. precizeazl diagnosticul. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. in general mono. De asemenea. el il recunoavte. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. chiar de duvmibie. p u p ciite putin. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. La copiii normali. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. au un jargon propriu bogat. executau mici ordine. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". se observl intikzieri de vorbire. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). "pa-pa") in luna a XII-a. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . va fi considerat. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. ca normal. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. infectii grave ale sistemului nervos. apoi. Thomas Edison etc. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. pentru a avea "notiuni". unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. Albert Einstein. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. h cazurile de suspiciune de surditate. de la inceput. de cuvinte izolate. Pentru el. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. De la pronuntarea de sunete. de cuduri vi de confort sufletesc. In practica medicall. afectiune vi hielegere. b astfel de cazuri. intoxicatii cu unele medicamente). Mai tiirziu. urmati de un exarnen clinic competent. "me-me". g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. fntdrzierea vorbirii. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. Astfel. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate.). scandalul. ca . La a doua probleml. Pentru a numi un obiect. o persoanl sau un obiect prezent. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. cu deformiri vi inventii originale.vi bisilabice. Adesea medicul. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. fn felul acesta. de exclamatii. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. pentru variatie. adesea afirml "pot vi singur". il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. tipetele. la care vorbirea este in intikziere. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. Thomas Carlyle. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte.L. cele auzite reprezintl un stimul. in familie sau in crev%.de siguranp. "ma-ma". unele boli ereditare. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. Apare un limbaj particular copilului. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. C h d . medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Limbajul.R. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga.

dau ceayca mamei. calul. intrebuinwd limbajul lui infantil.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". Spre v b t a de 3 ani posibilidf.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. indeosebi mayinife.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). . majoritatea o las2 sti cadti jos.. c2inele.Oboseala.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. . Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete. german5 s2rb2). Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini. Ca o compensatie. 4. p5puyi etc.Subliniazii cuvintele prin gesturi. care de fapt erau copii normali. somnul. Reped cuvinte cu 2 silabe.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. . nu le uneyte. iar tatid in limba pe care o cunoa~te. Propozifde sunt scurte. . Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. gur2. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. . unii "mu$". este primul semn al controlului sfincterelor.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute.1. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. Apare intrebarea: de ce? ' . care este impresionant de variat. pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. Apare inceputul vkstei lui "nu". in limba pe care acesta a folosit-o initial. I 1 1 i . Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2.5. ale mamei: nas. aceyti copii vorbesc toati ziua. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. mayini. c b d o apropie de gur2. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni .Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. Dup2 ce sorb numai putin. incearc2 s2 m2n2nce singur. dar nu o umple bine. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. .Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. ochi.yi copiii cu vorbire neintkziad. La 18 luni (1 % ani) . .Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. se leagh2. 1 I I t 1 I t . este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. . . obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). .Scufund2 lingurip in castronay. baloane. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. . dar pronun* numai c2teva!). I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. totodati adul$i nu vor irnita pe copil. o intorc yi r5stoarn2 continutul. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului.Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. La 24 luni (2 ani) . .Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. prelungind-o. p2stki etc. . . In acest fel. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. dar sunt inc2 "agramaticale". Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. Foarte des o inclin2 yi o vars2. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i.) yi obiecte.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). Astfel. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. dup2 ce "yi-au dat drumul".

"tu".incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. o curte cu piis& etc. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora.Foloseqte sistematic "nu". impingerea ciiruciorului. riisturnarea mobilelor etc. pufini folosesc: "eu. "mie". Un copil anung dinainte. necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". . fiecare copil se joacii singur).Imit2 pe pikhfi. sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. - . sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. La noi in Wii. .El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". . nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. . hcepe sii foloseascii "eu".. . majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip.?' . Este gelos pe frafii rnai mici. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . .fi place sii se joace cu maqini. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze.). Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". . .incepe sii fie curat qi noaptea. d a d este cuhndat in joc.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. rostogolirea rofilor qi a mingiilor.Merge la closet. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. sii intre prin biilfi qi noroi.. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. . de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . fn aceste conflicte.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii.Se joacii aproape de copii.ii place sii invefe sii se dezbrace. El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). . al meu".fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. .iqi spune prenumele qi numele. s h t u l mamei etc.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . Nu este gelos pe juciiriile altor copii.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. . . qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. c h d urmeazii un pod. Exceptie fac frafii. Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? . . ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. . dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el.$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede.Vorbirea este incii de "bebe". "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. . . .Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?). Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc. datorit2 reprezentihii mintale.). iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. chiar la interval de 2-4 siipth5ni.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. rar cere ajutorul adul@lor. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. . sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. in timpul unei plimbiiri. in schimb. .Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia.Nu deosebevte "binele" de "rh".iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul.Deosebeqte culorile. transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele.Se recunoaqte in oglindk . fetele preferii piipuqile. prezenfa unui adult. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. dar singur. fetele rnai repede deck biiiefii. lumina aprinsii. in cursul zilei. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. o statuie.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. . . . Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. aruncatul cu pietre.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. . nu poate sii se qteargii singur.Ajutii la aranjarea obiectelor. tu.Face propozitii interogative. .

. Poate avea fricii de intuneric yi de animale. 212-214). Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. rnic). 4. La 36 luni ( 3 ani) . Din hrana zilnicii ' Vezi ~i . in griidinii sau in garaj. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. . . ii imitii. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. A Fig... . . . le imitii. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. pronumele qi adverbele. Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte. animale etc. . maqini.Se intereseazii de cuvinte noi.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi.Alirnentatia la pre~colar"(pag.incepe sii foloseascii articolele. prezent qi viitor.Foloseqte pluralul. . statui. 8 . notiuni spafiale (afarii. .Poate fi dirijat prin cuvinte. cliidiri mai deosebite. . iar dupii P. 4. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor. avioane. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor.11 . ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. .Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma. . cuqile cu animale. Fig. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. .Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. .incearcii sii deseneze o imagine. ca raza unui cerc.6. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. 248-252 mic.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini.Recunoa~te imagini dacii i se cere. Urmiire~te la fereastrii persoane. Este inceputul desenului "omulefului".Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. .$tie bine numele de familie. trenul. $i . sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. . Accept5 sii-qi aqtepte riindul.1 1). La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. in cursul celui de a1 11-lea an. incearcii sii le imite. pag.Alimentatia (~colar adolescent)".Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv. . Traseazii linii ordonate. 4. 4. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor.Alimentatia' Rntia nlirnentara'.1.Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. . Tine creionul mai corect.$tie care este sexul siiu.Intreabii f&ii incetare (De ce?).Numiirii piing la 10.12 .incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). qtie sii le arate (fig. piisiiri.

Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . topit5 etc. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. de bun2 calitate ~i proaspete. Se pot da b5uturi rilcoritoare. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. in locul acesteia. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. cu cafea de malt etc. se poate da peqte. vitamine.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. mode cu albu~. pr5jituri de c a s i biscuifi. iaurt. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. q t e a p d s5 m k k c e . Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. tuica. Pentru variatie. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi.30-12. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. Ciocolata se va da cu prudenp. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. cereale instant. bomboane. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare.) sunt folosite zilnic. compot. brhzeturi). dulceap. m e verde. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. brlnz2 proasp5t5. pr5jituri de casH Cafeaua. Hidrocarbonatele (cereale. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. spanac. biscuiti mkinati. Agetitul. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. fibre vegetale. Celor care r e f u d laptele. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui).). fulgii de porumb. morcovi. Laptele nu va fi indulcit prea mult. gri~ul). chiar dac5 se prepar2 din lapte praf.). in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). fie o budinc5 (orez. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. sau cu conditia s2 fie proaspst. zeamil.pe tartine de piiine cu unt. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . fructe de sezon bine coapte). grilsimi. La ora 10 se pot da fructe. de asemenea. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. Prgjiturile de cofetkie. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. b5tut sub form5 de omled. de aspectul de gustul ei. sau preparate cu sos alb. cacao. mierea se poate da. Oul poate fi fierttare. atribuindu-i-se efecte miraculoase. pr2jituri etc. Se va da fie ca dimineap. s5ruri minerale. laptele se fierbe in mod obligatoriu. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). nu toate fundamentate ~tiintific. ceaiul rusesc sunt contraindicate. crenwur~ti. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. De altminteri. compoturi.La copiii cu tendint5 la constipatie. Dup2 un an. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. paste fiinoase). h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. unii copii il prefer3 neindulcit. eventual un ou moale. Se p a t e da parizer. Zilnic. Dac5 este l5sat s2 qtepte. felul doi legume sotC. hidrocarbonate. dac2 e veche. fasole verde. Se folose~te =nosul preferat de copii. vinul. cartofii etc. gemuri. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. g r i ~ . apetitul implic5 o participare sufleteasca. berea. li se va satisface aceast2 comoditate. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. a v h d o mare valoare caloric5). Orarul meselor. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. fulgi de porumb). se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele.30. unt ~i miere sau gemuri. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. o pr3jitur3 de cas5. dovlecei). lapte b5tut. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. biscuiti. conopid5. un ou.

fulgi de porumb. unii mininci acela~i meniu luni de zile. rugim pe pirinfi s i n u . trebuie s i figureze lingurife de plastic. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. Unii sunt mari mincicio~i. coaji de piine. are tulburiri de somn. intre mese. daci i se oferi o cantitate prea mare. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". in sfirsit. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. copilul nu mininci bine. Pirinfii. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. jucindu-se cu ele. alfi frati). de diruire inegale. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . cu preferinie ~i pofte. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. alfii de abia gusti. Acum are de-a face cu o mici personalitate. Cu vbsta. asistentele pediatre. in plus. tulburiki de somn. s i "mu~te"din fructe. iritabilitate. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. Folosirea mdinilor. oboseali). deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. vizite. deprinderea de a minca singuri este intirziati. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. daci el nu a fost scos afari. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Consistenia. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e .Copilul de la 1 la 6 ani mici. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. b c i de la 8-10 luni. alfii au nevoie de variafie zilnici. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. este nervos. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. in colaborare cu un medic experimentat. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. Punerea in practici este mai greu de realizat. pasivitate si anxietate). pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. cratife. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. Porfii mici. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. educatoarele. bucili mici de parizer. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. Cind i se servevte pireul. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. fie tocate m h n t . Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. obiecte de bucitikie.s i creasci bine. fulgi de cereale etc. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. Dupi virsta de un an. educatori. Pe misura inaintirii in virsti.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. Dimpotrivi. Daci un copil este bine dispus. indeminarea copilului creste. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. . miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci.~ i compare copilul cu alti copii. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. cartofi prijiti. Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. tigijfe. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. care s i deschidi pofta de mincare copilului. reacfii de opozifie sau. bunici. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. o felie de mir. el va rninca bine. i se va da in m i n i o linguriti. Printre jucirii. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. din contri. un biscuit. Dimpotrivi. cu ribdare ~i putere .

simprile (auz. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. Devine sensibil la muzic& la ritrn. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. inecul (cada de baie la care. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. qi cere s5-i fie repetate. Nu se vor face c%5torii obositoare. docil. unde sunt spatii amenajate pentru copii. Terenurile de joc. p a t e avea crize de plhs. JOCUZ. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. atunci c5nd copilul nu asculti. achizi$i motorii qi intelectuale). Accepthd c5 reacfiile negative. fn oraqele mari. Piir&vara.7. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. Wici severitatea exagerati. Copilul se preface c5 telefoneaz5. J O C U ~este reflectarea. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. pic$ articole cosmetice. fnainte de vacanfe.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. arderea cu fierul de cslcat. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta.1. iqi leagh5 mereu picioarele. ferm5. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. un vas cu ap5 fierbinte). Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. la chtece pentru copii. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. la melodie. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. Oridt ar incerca adultii. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. munte. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. Aqezat pe un scam mai inalt. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. vedere). se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. la jocurile hsofite de muzic5. ceqc5 etc. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. citeqte. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". Cu timpul. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. intoxicafii (vin. unde copiii tr5iesc in apartamente. Totu~i. arborii.4. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). h zilele de sM5toare. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. se r5suceqte h toate p @ . ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. cu vreme favorabilii. brutal. Jocul poate fi colectiv. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. deal. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial.). piscine). Se verifk5 dentifia. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. curtea. s5 nu se erijeze in conduc5tori. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). in5l?ime. adoarme ursuleful. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. Asistenja medic&". bhaie). Are preferinfe pentru unele povestiri. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. Parcul. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . Iarna. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. florile. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. binevoitoare. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. se cam$ se tiv5leqte. precum qi utilizarea sa: telefon. r5bd5toare. bea cu ceqca de cafea. face injecfii mamei etc. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. este "inc5p5tlnat. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. inhalarea de corpi strzni in c%le . carte. scrie. dup5 ce intr5. Este un stadiu nou. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. hteparea cu diferite obiem ascufite. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui.

Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. Jocul se anunfii dinainte.aeriene. acum mergem la baie". Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). cunoaqtere. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. fiind miindri de "performanfii". Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. lipituri. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. "Ne juciim cu mingea". un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. sobe cu gaze. pisica are cap. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. Dupii terminarea jocului. cu bricheta. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. dulce. uiti de fratele mai rnic. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. desene etc. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. prize. sii fie calmi. nu are voie sii umble la aragaz. o paske. roqu. skitura cu mingea. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru.1. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. in general. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. "Copii. televizorul. in momentul in care copiii se plictisesc. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. un brad impodobit. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. C ) Jocurile de cunoagere. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. radioul. sortare de mozaic pe culori. in sf&$it. un porumbel. o floare. in sala grupei. Se prezintii un pom cu fructe. o portocalii. florile vor f i mirosite). sii-1 vadii in trei dimensiuni. este un mir. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. alergare cu stegulefe. o broscufii. o pisicii. tobogan etc. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. picioare. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. frigider. corp. La plimbkile prin era$. al pericolelor. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. mers sau vorbit. rotund. la indemiina lor. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. mere etc. . mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia.16 luni). Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare.9. un animal. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. sticlufe sau figuri geometrice. atenti la jocul cu alfi copii. care. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. coadii. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2.). El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. &&e prin tune1 de scaune. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. urechi). Lipsa de control. diferite aranjamente de castane. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. "Ne pregiitim pentru masii". pe o planqii intr-un singur plan. 4. rostogolirea pe saltea. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. indemhare). se intrerupe jocul.

Ace$ factori se asociazg frecvent. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu.la pierderea controlului recent dobiindit. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. i) Somnul adcinc. Capacitatea vezicalg a unui copil n. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se".La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Copilul nefericit. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. este un alt mijloc de a atrage atenfia.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. iar el refuzg sg fie obligat. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. j) Factorii sociali. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. h) Lenea. de Mama n u . stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. zgomotul apei care curge etc. la fiecare cinci minute. il miing%e. a unei intern&i h spital. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. Controlul intestinal. de juc&ie sau de pa&ie. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. timpul perioadelor critice . de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. d) Conditionarea. c) fmbrcr'ccr'mintea. va fi consultat medicul. Dacg un copil urineazg prea des. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. Mama nu indrkne~te refuze. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec.) este echivalent cu un control voluntar. De frica frigului. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. care nu se simte in sigurang.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. fTtrg sfi aibg nevoie. Cererea olitei. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. pedepsirea copilului. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. dificult3G materiale. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. g) Stresul psihologic. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. anxietatea pikintilor etc. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. El reincepe s-o tear. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. pot duce -h . copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. Ea pedepse~te pe copil. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. fn ultimul caz.

5).0). . Preventiv. El nu poate s i se pistreze curat noaptea.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt.fete: . Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce.l kg (+ 1. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile.~ i f r h a voluntar micfiunile. i se pun scutece curate absorbante la culcare.1. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5.8 cm (+ 2.7 kg (+ 1. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute.7). P h i atunci. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. Daci el vrea s i plece de pe oli@.9). De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a . Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. . .3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor).Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. din mediul urban = 15. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina.2. De obicei.biieti: mediul urban = 54. Prin imitatie.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. Perimetrul toracic: .Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. C h d poarti pantalona~i.2). el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea.9).8 kg (+ 2. se va folosi o l i p concomitent. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". deoarece nu p a t e s i avtepte. nu va fi retinut. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat.5 cm (+ 5 3 ) . aducerea olitei). Cresterea greut&tii. El are un moral excelent.O cm (+ 4. 3n general.O cm (+ 4. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). familiile unde existi frati rnai mari. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze. vor explichdu-i la ce folose~te. pentru c i el este mereu "cl~tigitor".9).fete: mediul urban = 100.3 cm (+ 2. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. . Practic. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). Clt timp se u d i inci noaptea. Este rnai bine s i se pun2 scutece.biieti: mediul urban = 101. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.2. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia". Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. Pe de alti parte. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1. mediul rural = 98. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. Prescol&rul (3-6 ani) 4. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal.9). pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i .biieti: mediul urban = 16. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. spre 12 luni. 4. mediul rural = 14.8). La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. mediul rural = 52. Talie (ina'ltime): . in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare.

O kg (+ 2.8 cm (+ 2.7 kg (-t 2.2 kg (+ 1.9). 4.8).7). prinderea unei mingi in mi~care.9). sub formi de joc.l). copilul urci sciirile alternsnd picioarele.biiefi: mediul urban = 108. se spali pe din^. Fig. La 6 ani: Greutate: . La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. a modela din plastilini. Talie: . mediul rural = 16. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.2). poate turna api intr-un pahar. trage o Linie verticali.2).Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . balans etc. . . Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.7 cm (+ 53). independent (de exemplu.8).9). mediul rural = 54.5). mediul rural = 52. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu.7). Motricitatea.3 kg (+ 2.8).9). mediul rural = 5 1. aleargi. urci ~i coboari scirile etc.3 cm (+ 2.biieti: mediul urban = 56.7 cm (+ 3. face zgomot.3).6 cm (+ 5. mersul pe tricicled). la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike. mediul rural = 105. Pentru urmkirea motricitifii.9 cm (+ 2.7 cm (+ 2. 4.9 cm (+ 5. La 3 ani. mediul rural = 55. .fete: mediul urban = 107.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii.O kg (+ 2.7 a (+ 5. Perimetrul toracic: . apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. .7 cm (-t 5. a ustensilelor pentru cusut.biieti: mediul urban = 20. Aceste cifre sunt pur orientative. daci ~i d t se poate fine pe un picior.2 cm (+ 5. mediul rural = 54.13 . copiazi o cruce.5). mediul rural = 19.fete: mediul urban = 20.l kg (+ 2. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. a urm& a televizorul.2).9 cm (+ 2. mediul rural = 18.9 cm (+ 5. a pieptenului. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. n mediul rural = 111.4). deseneazi un omulef din 6 pwi.7).O). Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti.O kg (+ 2.2 kg (+ 2.fete: mediul urban = 55. La 5 ani: Greutate: . Treptat.fete: mediul urban = 110. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. Nevoia de mi~care mare.biieti: mediul urban = 54.8). mediul rural = 110.3). GU diferite segmente ale corpului. copiazi un cerc.4 cm (+ 2.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52. cifiirat. a asculta pove~ti.O). deseneazi un omulet din 3 p w i .3). b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. 13). Perirnetrul toracic: .3 cm (+ 2. face un pod din 3 cuburi. .biiefi: mediul urban = 18.fete: mediul urban = 17. . sare intr-un picior. privi poze. mediul rural = 18.3 cm (+ 5.9). este "neasthpiirat". iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri.6). la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. La 3 ani. (fig.fete: mediul urban = 54. mediul rural = 104.btiieti: mediul urban = 114. copiazi un pitrat.O cm (+2.9 cm (+ 2. Talie (ina'lfime): .

Imitlnd pe rnarng. repet5 expresii auzite de la adulfi. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. De indat5 ce devine constient de el. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. persoane sau animale.Fig. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic.2. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. Recunoa~te litere izolate.4.4. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. fntre 3 ~i 6 ani. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . fSi ?tie vBrsta.15 . cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. d5 mlncare la p5pugS1. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. Dezvol tarea psihic& s i social&. ci yi la viitor qi trecut. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. realizeaz5 forme simple. ca un individ separat faf5 de ceilalti. "demascii" tot. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. el va folosi femininul qi masculinul. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. "trage cu urechea". Notiunea de timp este perceput5 incet. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate.). Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. le demonteaz5 ("le distruge".2. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. Limbajul Perceptia.16 . "spioneazii". Poate "citi" poze dintr-o carte. face planuri. Poate num5ra p2n5 la 10-15. Dezvoltii spirit creator. Poate desena un piitrat. Deosebeqte mai multe culori. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. de cei doi psrinfi. se recunoaqte deci la persoana intBi. Fig. copii etc. de sexul de care aparfine. f&B a vS1rsa.Poate turna ap5 fntr-un pahar. Deosebeqte sunete de tot felul. le pune unele peste altele. Limbajul.4. pe care le compar5. dar qi propriile lui performanie.Se spa15 pe dinti 4. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice.14 . Fig. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie".

u astfel dz rxpresii. incearcg sii-si . in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane.). Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. - % .R. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. triviale. Astfel. la clinicile de O. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu.comunicare manifestat5. . in momentul de fag.i copilt~luiprin cuvinle simple.. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. surditatea preteari la multe discutii.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. Arrfesea. Pufin cite putin.L. cum s-a mai spus. in general. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. copiii nu mai sunt t5cuti. jocului.. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. . Aceste cuvinte sunt imprumutate. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. statuilor. Altii. prin expresia fetei. gro!. mai variate ~i pe intelesul lor. Uneori. Se va cere sfatul medicului. in timpul . Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. le instruiesc. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. ~ . imbog5iindu-i vocabularul. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. s5 se opreasc5.. Dup5 unii autori. Conmportamentul sociali. Bgietii tip5 la camion. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. Dificulta'fi de limbaj. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. La Inceput este in& foarte ascult5tor. prin intrebgrile: "De ce?'. cu o limb% slobod5. "Cum?". Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. miincare. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. prin lips5 de educatie. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. Adultii sunt datori ca. Dacg aceqtia. 1 . La copiii din familiile cu rnai multi copii. un pediatru ~i un logoped.. ~ ~ .~ ~ ~ . le mustri. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri.. De fuarte multe ori. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. Adultii ii vor ar5t. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. arborilor. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. pe m5sura intelegerii copilului.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. Copilul unic la pririnti. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. ii dau ordin s5 porneascii. de skgtate psihic5. PGrir?$ii su~lt alannati. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. cu ajutorul unor aparaturi moderne.eliminare ("caca". Conditiile de viat5 moderne. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. sfi meargii. cliidirilor rnai importante. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. de spontaneitate. . un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. . Povestirea unor istorioare simple. Rolul mamei este esential. inainte de 3 ani. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. . ~ . in contactul permanent cu acegtia. ~ . cu prognosticuri foarte diferite. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. ii oferg jocuii.

de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. cu revolufia tehnici extraordinari. Pe de altii parte. Cfiteodati. cirora le atribuie propriile lui sentimente. modestia si. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. izolare sau maternodependenfi. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. se observi o transformare a preferintelor copiilor. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. desenele animate. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. trisiturile pozitive. in general. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. Povevtile cu stiigoi. cu toati dorinfa de a deveni independent. c i sunt verosimile. "de-a doctorul". inchipuie tot felul de aventuri. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. incercfind s i . Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). Binele. . prin victoria binelui asupra riiului. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. Uneori. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Este logic s i . Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. este si mai grav. a putea ~ia hotkAel singur. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. la mult timp dupi ce asculti un basm. educatoarei. creeazi cuvinte etc. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. coqmaruri. Din a1 5-lea an. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. duc la spaime. lupi etc. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. alteori. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. ci sentimentul de certitudine. de la gridinig ~i pfini la vcoali. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. S-ar pirea c i este mulfumit. pornind de la evocarea unui fapt real. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. curajul. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. copiilor mai mari. Repeti tot timpul "de ce?". La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. Nu-1 rnai potolesc laudele. pe i'nfelesul copilului. modificiri. care reprezinti pentru un observator mai atent . cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . ora copiilor etc. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. preferi parteneri de joc de acelqi sex. fn epoca actuali. creSte vi rafionamentul siu. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. inventeazii peripefii. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. face uSoare rime. Imitarea adulwor. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . aviditatea dupi ceea ce este nou. Este nevoie de explicatii simple. "cum se face?". "pentru ce?". Imagineazi poveqti noi.verifice capacitatea de a voi. fncearci s i placii celor din jur. Rafionamentul qi fantezia. in fantezia sa se vede adult ~i erou. "de-a polifistul" etc. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. somn agitat. incearci sii-~i domine anturajul. qerpi. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. copiii ating apogeul activitifii imaginative.

Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. ca vi tot ce vede el la p&in?i. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. Gusturile sunt limitate. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. inplepciune etc. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. prezinta interes pentru constructii. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. "zlna din poveste" etc. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc.. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. (pag. fntelege justificarea unor ordine. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. juclnd roluri potrivite. . fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". exagereazii. te heci!" etc. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. La aceasti v k t i i . IdentBcarea cu alte roluri. problematica rnai palpabilii. n Cu putin timp inainte. Uneori se lauds.Mama Sf Gpif ul - . hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. 201-203). Cu exceptia bauturilor alcoolice.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. imaginea sa despre lume devine rnai realistii.). Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. copilul ivi apreciazii actiunile. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. folose~tecuvinte mari. Teatrul. Copilul se ghdeqte inainte. sB meargii in vizite. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. c) fndoieli gi critici. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. "cine este iubit. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. literele alfabetului vi cifrele. Astfel. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. cu sii m b h c e cu lingura mare.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. el poate actiona rational. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. sii bea din ceqcii. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". ivi programeazii ce vrea sB deseneze. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. pentru desBv&rqiri. fi place s5 se costumeze. b) Obligafii gi responsabilitcifi. sB modeleze sau sB construiasc8. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. devi continua sB intrebe mult "de ce". dar copilul nu trebuie suprasolicitat.

.

atAt pentru starea de siiniitate. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. Copilul se trezeqte rnai tkziu. cu faia seninii. sii nu le inieleagii. cu care sii se joace in pat. cere sii i se spunii o poveste. nemiqcat. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. 4. Copilul nu va fi trezit din somn. Toate succesele copilului vor fi liiudate. &ii ironii. prea 2nvelit etc. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. cu un mic c h t e c . Hrihirea are qi un rol social. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. masa prelungit5. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. Se va respecta. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. Copilul d o m e "dus". oscilatii ale globilor oculari. Dupii vksta de 3 ani. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi.). precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. cu membrele relaxate. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. ci numai prin exemple. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. moralizki.4. Cu calm. dar totdeauna repede. de descoperire reciprocii. in continuare. Pentru piirinti. de unele incomoditiii (prea cald. se refuzii sii i se dea apii la mas. miqciiri de supt.de o schimbare bruscii de atitudine. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. prilej de schimburi de impresii. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Unii copii au un somn agitat. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie .2. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. cum sii bea. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. Comparhdu-1 cu o mqinii. pliicuti.) sau de perioadele de vis. ci qi cu recuperarea pieselor. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa.30 qi 21. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. Durata somnului este variabilii. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. Razele de luminii.). P h i i la 5-6 ani. fac diferite strsmbiituri ale fetei. discursuri sau observaiii. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. rnai ales iarna. cu respirafia regulati. destins. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate.

daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). pune probleme nu la aceasti v8rsti. se va consulta pediatrul si psihologul. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. c) Visele. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. refuzul de a mCnca. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. uciga~i. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. conflicte intre adulti. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. Abe gi M. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. Spre 3 ani. de anxietatea copilului. Este bine s i se asigure la once copil. tristete. 4. de pir5sire sau de despirfire. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. povestile de groazi. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. ingrijiri. K. Pirintii consulti adesea medicul. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). vizite). La circa 4 ani. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. copilul incepe s i relateze vise ocazionale.. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. cu teama de intuneric gi de singuritate. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. crize de furie. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. comentariile despre evenimente neobi7nuite.). rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. deprinderi. fiind descrise si la elevi sau studenti. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. lacrimi. Temele sunt foarte variate. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). care vor cerceta cauzele profunde.evenimente reale sau i imaginare. B.5. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. CAnd sunt persistente. lumina prea vie. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. c i sunt prinsi de citre cineva. hoti. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. c i nu se pot ap5ra. inainte de culcare. Convorbirile i necontrolate. se poate ajunge la tulburiri permanente. amenintare cu internarea in spital. Ei se viseazi pirisiti in pidure. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. atacati si "mincati". spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. in unna unui studiu aprofundat. nu se mai ani sperie. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. Ames.2. manifestate prin: tipete. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. limbajului ~i sociabilititii. zgomotele. starea de tensiune in familie. adesea. Dupi L. pentru a indica mijloacele de a le corija. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. luati tCrziu. cu pirinti echilibrati. La copiii normali. de pedepsire. strigoi etc. Nu este necesar vreun tratament. iar alteori de unele tulburiri cerebrale.

folosirea apei ~i sipunului din abundenp. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. . Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. .) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. dup3 ce se trezegte. . inplege qi merge in trei direc@i @ainte. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. este adevkat. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. .a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . se joaci in grup. fqi cunoaqte numele. Baia de sear5 general&. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. lbarea in pat il predispune la lene. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. "frig". se @nepe un picior 5 secunde. "oboseali"). Spre 5-6 ani.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . face un pod din 3 cuburi. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. deseneazi un omulet din 6 psi. b c e p h d de la 5 mi. exemplul lor.fn conditiile vietii moderne. arunci o minge. "in afar%'.s3 se dezbrace singur . Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)".) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. copilul se va scula din pat. cutele gatului). si-qi desfaci qireturile. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. in apartarnentele modeme. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. . ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. iqi qtie sexul. temperatura apei. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. . . Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei.s i mearg3 singur la closet. sare pe loc qi sare inainte.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. inapoi etc. copiazi un cerc. Dimineata. Este bine . viirsta. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. sare pe un picior. Noaptea. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. prenumele. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. intelege "pe". piepthat etc. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. este bine s i se faci zilnic. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii.golirea complet5 a farfuriei. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. burete. iqi spune numele qi prenumele. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". prosop. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun).5 ani. "inhntru". Tonul folosit de p&in@.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). Obiectele personale de toalet5 (sgpun. calitatea s3punului. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. sub supraveghere. care s i aibi stabilitate.el poate s3-qi descheie nasturii. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i .).s3 aqeze in ordine hainele. cremii. se tine pe un picior timp de o secundi. se tine pe un picior 10 secunde. .s i se spele singur. Dintre acestea. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii.5"C iarna gi de 35"-33" C vara).spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3.

care nu iniispreste pielea. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. s2 se schimbe locul c5riirii. frig in cask excursii. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. Se porneste de la gambe. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. asa cum cred unele mame. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. Spa'larea pa'rului. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. baia general5 se va face s5ptiiminal. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Se va incepe incetisor. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. niciodatii prea ridicat5. cinep5. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. curatii. Nu se va folosi s5pun iritant.cu o perie. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. fie . cu sau f5r5 siipunire fin5. se smulge o parte din firele p5rului. La fiecare pieptgniitut-5. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. fie cu o mgnuqii. din m5tase sau plastic fin. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. ar avea efecte nefaste. c515torii etc. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. prea decapant. Se va folosi o perie moale din p5r fin. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). pix: creioane colorate. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. obraji. nas si b5rbie). s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. picioarele.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. De la 5-6 ani. Tuns~ll pu'rului. lngrijirea parului. in astfel de conditii. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. nasul. niciodat5 cu brutalitate. f5r5 frictiune (frunte. mama are datoria de a spiila bine. se va avea grij5 ca. cu mi~c5ri fine. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. uneori s2-i ungii. Periajul. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. Aceste fire mai subtiri nu sunt. aspri. b5rbia). flirii a t5ia deloc din colturi. . Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Se periaz5 in toate sensurile. curat5 si moale. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. Unghiile miinilor se taie rotund. este un lucru ce se intelege de la sine.in sfirsit . Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. cu lesie. Tehnica ba'ii. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. gitul. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. parttalii sau total5: chelic. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. fragil si se incslceste uvor. Pentru bgieti. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. subsuoarele. La fetitele pieptjnate cu cgrare. fire de piir care se regenereaz5. o va face el insusi). ci p5r bolnav. iar folosirea unui sampon prost. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. nici uscat). Toaleta fefei. dup5 fiecare sp5lare. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. suvit5 cu suvig. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. frotir).

Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. Hainele care se poarti pe deasupra. p8siiri de curte). RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. umezeali sau radiafii solare excesive. se ofilesc.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. Pietrele. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. iar fetitele . Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. paltona~ stofi. locuri de joaci. ghindele au pentru copil un sens profund. copilul va purta ghete sau cizme. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. daci se dezveleqte. incilziti la soare.). Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. ceva rnai s t r h s e pe spate. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. La familiile care au curte. Iarna. Vara. copilul va fi lisat tot timpul afari. sikituri. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. De aceea. Se aleg fesituri moi. de valoare stabilg. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. bazine de inot etc. in anotimpul rece: pulover din llni. Aerul. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. iar piciorul transgiri). copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. o grimadi de nisip.fustife. il preocupi ~ i . care se spali uqor. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. Igiena picioarelor. nu din plastic. dar rnai ales la vksta de preqcolar. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. favorizeazi transpiraga. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. Pentru copii. crengute care se rup. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. pisici. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. oferi copilului plicerea de a se bilici. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. imperisabilk spre deosebire de flori. aeroportul. in zilele cilduroase. urmati de fortificarea musculaturii. pentru somn se preferi pijamaua. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. ferind corpul de ricire. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. ii procuri o satisfactie afectivi. gara. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. i dar se simt din plin. precum qi de exerciliu de . copilul va sta complet dezbricat qi desculf. cochiliile de melci. flnanile arteziene. in timpul mersului. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. pentru a nu rici. pentru tr%nicie. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. castanele. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. Elasticul nu va fi prea strlns. se adaugi cele din fibre sintetice. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. de descoperire qi stimulare a talentelor.

tricicleta. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. La aceastii vfirst5. balansare. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. din nestiintli. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. pan5 la uitarea de sine. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. de viirstii apropiat5. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. avioane. de interesele si capacit5tile sale. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. L. codite de la fructe. apoi sunt p5r5site sau demontate. lucru inanua!). va avea mai mult5 Cncredere i'n el. de modelare: deprind plscerea de a decupa. obezitate.). o roabli etc. "cercetate". Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. jocuri de constructie simple. pe de altii parte. tobogan). care poate fi manuit. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". loto cu imagini. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. b5ieti modele simple de automobile. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. lipi si colora. tractoare. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc.a sfatul medici~lui pediatru. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). de care copilul va profita toat5 viata. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. mod discret. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. pentru fetite). cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. isi pune v i a ~ a in pericol. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). initiativa. Unii copii trebuie dirija~i. jocuri cu m5rgele. Copilul are nevoie de libertate in joc. s5 joace cinstit. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. de sexul. spiritul creator nu se dezvoltB. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. cu inteligentri. le striing5 si s5 le pun5 la loc. imaginatia.egalii. in timp ce altii. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. i'ngrijirea animalelor. iln cuEr. ar putea produce pagube. Trotineta. sli nu triseze. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. lucru manual (de cusut si tesut. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. Pe tern~enlung. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". ~i iubitii mai bine. cu veselii. deoarece il plictisesc. ajut5 la miiturat. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. s5 spun5 adevirul. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. mozaic din plastic. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". aterosclerozli etc. Unii copii de 4 ani deseneazri. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii.tot atht de bine ca altii de 6 ani. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Desf5surat in aer liber. 0 mobil5 i'n miniatur5. a jocurilor de constructie.

.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). este considerat ca un joc. mai ales de fetite. .de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. gratia. copilul s i nu aibi senzafia de frig. perceptiile senzoriale. De cele mai multe ori. Undele mediului acvatic. Bogilia de senzatii. . Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). cal. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. frumusetea corpului. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". La familiarizarea cu apa. temperaturi): este de mare importang ca in api.vara. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. . intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. la marginea rlurilor etc. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. instruirea nu se improvizeazi. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. respiratiei ~icirculafiei. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). de stimuliri care intervin in aceasd experieng. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. Sedintele sunt progresive. . instabili.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. abdomen mare. Mersul (drumefia. . in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. de climat ~ide relief. b l m i . se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. in jurul vkstei de un an. La inceput (^m jur de 1 ?4 . un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". negativi~ti.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Contactul cu apa. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. deformiki ale coloanei vertebrale etc. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. Se poate practica de la 3 ani. Bicicleta se practici devreme. f51-i prezenp pikintilor. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . ci este bine codificad. agilitatea. inele) ~i dezvolti supletea.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii.). paralele. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api.). inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. . de tabli galvanizad. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. plicuti. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. in practici. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori".Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. . Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. de plastic gonflabili. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil.iitoare. de cfiteva ore in fiecare zi. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic.Se verifici starea apei (curitenie.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi.

un c2ine de aparta. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. un iepure de cask Un alt cnL. de rni~care de contact social. cioara.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. ggina. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . dresarea. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. colibaciloze. dansul ritmic. mic cum ar fi: o pisic5. schiul.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. patinajul. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. . Mai mult. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. diferite insecte etc. gimnastica. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. Prima conditie. cobaiul. echilibrul. in cresterea. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi.al na~terii i puilor. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. si In foarte rare c a ~ u r i . Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. a Patinajul dezvoltii detenta. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor.2. a unei atmosfere agreabile. urafia. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. asigurarea unui culcus. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. turbarea. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. dezvolt2nd simtul de rispundere. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. Pieptsnatul. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). Copiii iubesc animalele . Jocul de-a v-ati ascunselea. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. supleyea.I 4. papagalii mari. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). soricelul. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. crestere. pestisorii etc. ingrijire. ornitoza. curajul. toxoplasmoza. papagalii mici. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate.peste ani. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei.7. 1 I . alergii respiratorii. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. i n incheiere. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . pisicn. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. Pentru copilul unic la p5rinti. parazitoze ale pielii ~i intestinale. bicicleta. vor duce la gambe putenlice. inainte de a schia. psittacoza. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . un cobai. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. plimbarea. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. canarii. zbenguiala sunt necesare. iepurii. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. De aceea. Poate fi fnceput la 3 ani. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. corbul. nu sunt suficiente. st5p2nirea uesturilor. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. patincle cu rotile. porumbeii. hamster. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. salmonelo7a. hamsterul. broasca.

revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). cu mici festivitifi vesele. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. Recompense yi pedepse. Pe de altii parte. destinsii in farnilie. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . precum ~i orice act de nedreptate. va ciipiita o priijiturii). pedepsele inutile.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. Nu sunt necesare pedepsele corporale. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. memoria deficitark dificultifi de infelegere.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. c ) mediul familial. timiditate. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. neindemharea. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. sii mbiince. sii se spele pe miiini. "desc&carea" nervilor unui adult.cu psihologul de la dispensarul policlinic. sii aibii un program ordonat a1 zilei. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. Gradinip. sii nu fie retrase. intr-adeviir. de concentrare. nu sunt uitate niciodati de copil. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului.eventual . ao aplica vreodatii. respectat in nevoile lui esenfiale. tulburiiri ale auzului sau viizului. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). b) starea de skiitate. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). organizate spontan. defecte de vorbire. Fa@ de animalele care mu~cii. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. sii fie pe infelesul copilului. zilele noastre. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. Atmosfera skiitoasii. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte".

i.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.i [ ~ i i i ~ .~!:..od..5.t>(iit\r~ li nlc~~tiori. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:. c L ' ~ c ~~ s ~ . de i ~ l ~ ~ r i r .:tlqjc crmeiic. ProJuxcle indu\ri. I"ICI:LI~.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! . (si cantilatea de p~-i)dus .. TrcL~uicsuh!iniat cli.:!.ii. . clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har).l?icnlul car' i ..la.5 sru!lji. iLsi.t.-< ..epccla c%nc. !.i.::L%:L .)pil~~lca1-. ! ~ l ( j ..i \c p!.f51. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v . . pun$ :c piastic.II. 5'k idac2 !r7.lcl-mt:i .!r:i l ~ i l dc l....tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).e~lti:~t~a 11>di~8i:i .I.i iII!rO. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :. .!h: ...i !~~-e~~.. B0ic~il1~1 15 .ilc p~-oduc?:oarc i n amt.>> i:~nccJ :.t* I .ir. .!/ . rrl5-caihui::. sj11gur.~iC.r::.ilc.L. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri...!:':I.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~..a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.i:3 C..:~t.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .I I:! vlirs:a it.fatS cie n~cciic i (care a:... gu-.I. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I .i.i~! r.l. l ~d c c s t ~ .hl!cit~c.iI .jit'>t. i ~ i cc11itniirz n1..:.-i.c I Iai r c ~ t . .iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr.c:~. !iil.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc.~iblin:i[5T i .:lrne ctc. rc.. jn t ~ n I !.irl!a]-.exc. ~.-~:ri i u 3' calJ5.c~x-c in parti. c.... F'tociu . 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt).I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ .ii:~i~lisil^..u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c.~:~-zi~:':.)c <.i.. h2:-tit wi: ~la:. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.1!if'elat5 !a p:~!parc.r..iikir Int.r.ului indust] ia! trcbuic s2 tic.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~.e \:a :.~ril din !..ire p::rro.."/~..I !::c p n~ 1'1 .!?qui proJu!. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .~l?iic:!.ii~gal. t.~'~i.!i. L. avantaijul cB .::ic 53 fie ~.itre f:lbric. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul. IILI c\lc :. sau pot avva adaosuri icel-calr. ! I I I C anterior.i!)?i>. ~ Eiic it./.iilol:dl nu se ii>lo.?k)il5.. (L:C :.ids>..l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.is\pcctl\I .lc.i~ii. niol-" (pcitwi.lu li:X~il(':) :. si 'clume 2c i.li. i ~ ~ g . ) .!5I hc*~ .4 lc. Inaintc Produsc ilin cereale. !.-!. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc.o(.c:lc c ~ ? tc.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.: c..~::~ 3~c\lc.:txi-.. pungiic (I.ll i)r%. in:!intc dc ti~lo>irc. 223 .1.l. :t.> ~i-ii.\acst%. la fii.:~a~guG pl.~ l :~I I ~1 !!i1. .L!f:~ z.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l..:rli in .L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l. frr~cte IL.:!l. c-oinpozit i:.ik: .i~tuic c'!c.1ir5 L.:~l: la1 dc:~?r:!~.p~~:it:_~lu~ c. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~. Il2ilnii ile orrL.~.. .po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .1-.i cbte \':il.c.:..c):li:~::.::.. . S\.i ..xt: w u zilc. G.al:lbilitulc. ~dc ~ \.!-rnc:llrl i.~salul dlii \. cai.p~-odusc.iB L. ? u:!c..nesr~:c)care neccsits :!~fi. !~liiir~te f. .t.jlosirc~. ~td.lio\~rc se impun r2titt. c r ~ ~ i i.! . tirtlcstec 3e li~!(:te .'.li ?nck.ic rill ti.< i. :~-i.:ii 111ici.tor. I\:-L. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.B ..I-.ri :)!ij. i ~ ~ i .1 c(!!>il~tii!i ~1..ialc dcstlnalc.3ei tabid. LI!.: :!. :. .-c x rc>s~:>pe.liodal Gc preprare 11 pi~od. zcamil) sau i:~.itc.I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".I:! *. dup5 Fc arnb. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc . birn?.Li <.:~LI gust .r!jogcilS.-s dc: !:.ic.11 ALI Lln . c1~stiii.! 1.:'l ~?o:it.xu ~ m5r. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.lI.LI si c311tit2ti 11. -'ju. l i I t I :nc!it.c. t i i s 1t G .i~!!iui. plcrcic.a scrvit (sa-ifin .::~c j .i inc. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de .c:r.??.Lnelc. garantat3.c pc 4c : .\c:.ca zahrlr~llui. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .t~anutic~!iui. ~i.t>du<ului :pc!hl-:. r:ilr.i:i31cp~~C 2! pot bor.I I I~~. s i .:~nc.i!sau legu:nc (Innrcov cu ..).ipi.: dial Saptr (ic.lnctrcil-ih.o:~:~nu~:~lui.71cl . d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.ci:ornalldat). (: ~ 1 .. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a.u hi. c ~ ! .3. f. i>!.:. Pircl!rilc. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.ld5 :.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.i U L I I . .t d.r.i xc i'ii\t~CI-C: i .jipcsti~ ~ 2 G.).clc.1( i\irc. t-'! cc\mpoi. c 21~ ~ I C C . 1:) 1 .c sc recoina~?dii ..>tz 're.yc.: .

Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i .vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite.2. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. portocale) sau de roqii.5. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. Se frimbntfi un aluat. Se alege orezul de impuridti. apoi se pune intr-un siculet de tifon. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. . Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil.prepararea (curitire. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. pentru a se obtine grunji fini. fiert bine 1 d I . Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. fn continuare. in caz contrar. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. piersici. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). pentru a se separa b r b z a de zer.se folosesc numai cu@e inoxidabile. . in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Se indulceqte cu zahk 5%. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. . 250 g zahk pudri. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. Se lasi s i se riceasci. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. se vor respecta urmitoarele reguli: . 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. 50 g zahk (10 lingurife). Apa (decoctul) de orez. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. un virf de cutit de bicarbonat. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. cbt qi din lapte fiert. Se prepari at2t din lapte nefiert. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . . Se lasi s i stea timp de 12 ore. &ere.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Se lasi s2i se riceasci. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. 250 ml lapte. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. Brcinza' de vaci. un litru de api. . 60 g unt. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. amestecbnd mereu.

.

Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. 1 p5trunje1. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. dispare gustul a m h i . Se poate folosi presa de stors fructe. timp de 5-10 minute. verzi. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Supa de morcovi. se apal5 qi se fierb. Se strecoar2 printr-o sitii. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece.) cufructe. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. Sucul de tomate. se paseaz5. Diluat cu ap5 simpl5. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. 1 litru ap5.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. se pune putin2 sare. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. I . Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Sucul de morcovi. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Se spal5 in rnai multe ape reci. Sucul de zmeura'. cu alte sucuri de fructe (portocale. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. inl5turhdu-se coditele. 112 telin5. dac5 este c a u l . prin confinutul lor in zahk (10-13%). curat%. mai tinere. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. se cur5@. iar cartofii se cur5@de coaj2. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. p h i se inmoaie foarte bine. 300 g morcovi tineri sau carote. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. 2 morcovi. Fructele citrice (portocale. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. zmeur& c2pquni etc. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. potoleqte setea. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Important. 40 g cereale instant. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. Se aleg morcovii mai tineri. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . de sear5. Din cauza gustului a m h i . Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. Utilizarea este multipl5. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece.se spal5 qi se taie in rondele s u w . alte fructe de sezon). nu este acceptat de toti sugarii.). se poate lua grhimea. Dup5 fierbere. Pireul de cartoj?. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. l5mdi. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. care sunt d2un5tori. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. Sucul se trece printr-o sitii.lingur2 de lapte wndensat. Sucul de morcovi se poate da. Se pregbqte bainte de mas5. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. Se aleg frunze fragede. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Sufleu de cereale (porumb etc. 250 ml lapte. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. Supa de came. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. se scurg bine de ap5. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. 1 ou. ir momentul k care se serveqte copilului. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. qi. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. apoi cu api cald5. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. 30 g zahk. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. lapte proasp%. amestecat sau alternativ. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. fructe.

La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. telini. 1-2 pistii de fasole verde. Se fierbe acoperit. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. foi de salati verde. la Siropul de zaha'r. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. se indepirteazi spunla ~i impurititile. in cantitatea cea rnai mare. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. Dintre sosurile reci. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. gulie. leustean. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. dovlecel.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. cu chiftele. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. cimbru. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. un mare num5r de variante. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. vara se adaugi ardei gras. ciulama.3. in 50 rnl api se dizolvi 1. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. mirar. creme. sau dispu~i diaree. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. dupi plac.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. Se pistreazi la frigider. sufleuri. Se prepari de preferint. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. Supa de zarzavat. salate de fructe. piper. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. cu api rece. cartofi sub toate formele). 500 ml api. de cel a1 adultilor. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. budinci cu carne.). tomate. n u c ~ n a r i . Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. in timp ce fierbe. creme de legume. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie.). . se completeazi apa evaporati. se adaugi grip1 turnat in ploaie. ceapi. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. clitite. ~nifele. 10 g g r i ~ (doui lingurife). 5. Se prepari din legume variate. in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. In caz de zaharisire. Pentru a preintiimpina zaharisirea. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. budinci cu legume. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate.2 pe bazi de unt sau margarini. se zdrobesc usor cu furculifa. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. ajungind p h i la consistenfa de pireu. fripturi. in api rece (sub jet). Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. se d i din ce in ce rnai concentrat5. Cind legumele sunt fierte. 0 lingurifi confine 4 g zahir. cu tendinfi la constipafie). dupi sezon: morcovi. tarhon). se va fierbe in baie de api. maghiran etc. Dupi fierbere. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. imbogifit cu unt sau ulei. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. fie numai cartofi (copiii slabi. Sosurile nu vor fi prea grase. Se strecoari. Zaha'rul invertit. se rgcevte. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. pitrunjel. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). h continuare se va da fie amestecat. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. Se rnai fierbe 15 minute. cartof. . corespunzhd cu 50 g zah%r.

Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. 1 gabenu?. 200 g cartofi. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. 150 g conopid2. sare. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. unt proasp2t. p2trunjel verde. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. 112 gabenuy. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. pitrunjel verde. &ar verde. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. Sups'-crema' de conopida'. 600 ml ap2. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. unt. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. fierbdndu-se bine. se rnai clocoteyte. un morcov. Zarzavaturile se spal2 bine. dou2 linguriie de mini. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. p2trunjel verde. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . Apoi se paseaz2 totul prin sit2. se fierbe acoperit la foc domol. un morcov. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. . doui royii sau o lingurip de bulion. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. o lingurip unt. pltrunjel tocat (smhthl). supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). sare. tocat. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. o r2d?icin2 de p2trunje1. Separat se leag2 m a cu laptele rece. o ceap2. Poate fi servid cu crutoane. o royie). C h d clocoteyte. Se pune din nou la fiert cu orezul. 600 ml api. Se cur2g morcovul yi ceapa. se adaug2 fasolea. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. cu unt y i cu api. bine spaate. se toaci m h n t . Sups'-crema' de muza're. 50 ml lapte. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. 20 g =n2. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. Se adaugl un sos alb. 600 ml ap$ 150 g came de vid. apoi se pun s2 fiarbi in api. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. p2trunjel verde tocat. Se strecoari supa. sau cu "zdrente". hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. pitrunjel. fie cu bulion de came. C h d sunt fierte. doi cartofi yi dup2 sezon. 600ml ap$ 300 g royii. 100 ml lapte. Sups'-crema' de dovlecei. Camea yi oasele. o rldicini de pitrunjel. ti%iepi. cur2pd. sare. 100 ml lapte. in ap2 rece. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. pitrunjel tocat yi untul. Se trec prin sid. unt. un morcov. o ielin$20 g unt. Supa' din came de vita' sau pasa're. 2 linguri iaurt.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. pitrunjel verde. sau 250 g came de pasike. Se mai fierbe 15 minute. un litru de ap2. Royiile. sare. iar zarzavatul se paseazi prin sid.20 g unt. 200 g dovlecei. Supa' de ro8ii. sare. un gabenug. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. in loc de orez. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. frunze de !elink o lingur2 de orez. se pun lafiert. La copiii mari se poate servi cu crutoane. 25 g a n $ 100 ml lapte. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. o ceap$ 30 g unt sau ulei. o lingurip unt. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. se cud@ de coaj$ se taie. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. doui lingurife de s m h t h i . SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. cur2pte de pielife yi s h b u r i . se mai adaug2 mazke verde. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. o lingurit2 a n $ sare. 50 ml lapte. se paseaz2 prin sid. sare. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. 20 g conopidi sau mazke verde. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . cu lapte. Separat. un ardei gas. o ceapi m i d . Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. o lingurip de zahik. 100 g fXni4. conopidii. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. C h d zarzavatul este aproape fiert. ti%iadin buc2Wle de 2 cm.

puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. fasole verde). Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. Se freacii gilbenu~urilede ou. 5 g unt. pitrunjel verde. se pune la fiert. 10 g Ginii. sare. 10 g fiini. 2 lingurife de orez. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. Frunzele de tarhon. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. la legume fierte sau paste fiinoase. conopidii. in cuptor sau la foc moale. piper ~i o lingurifi de api. Se adaugii sare. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. Sos de hrean (pentru copilul mare). un gilbenug. Untul se topeste la foc tare. piitrunjel. f k i a mai fierbe. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. 10 g zahir. in caz c i se folosegte ofet. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. Sos alb "be'chamel". piper.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. phn5 se ingroasi ca o cremii. Laptele. carne fiartii. tiiiati bucifi mici. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. apoi se sfirhmi cu lingura. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. o ceapi. 12 frunzulite de tarhon. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. sare). cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. sare. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. 10-20 g pesmet. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. . 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. untul qi la sfiirsit mkarul. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. Se adaugi gilbenugul. creier. sare. Ciorba' de perisoare. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. o lingurifi unt. Sosuri Sos alb. 4-5 linguri de untdelemn. care este frumos colorat. Sos de fructe. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. peste care se adaugi zeama rece de spanac. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. 15 g fiini. Sucul. la orez etc. Acest sos se toarni peste salad. sare. Se servegte cu oug fierte tari. amestecat cu f i i n i gi cu sare. 200 ml lapte. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. sare. amestechnd bine. Sos verde. sare. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. zahk. 5 g unt. liimhie sau b o r ~ . Apoi se adaugi gi orezul. 0 lingurii de fiini. La urmii. Se stinge cu lapte rece. 4 linguri de untdelemn. Spanacul se fierbe cinci minute. hrean gi unt ~i se amesteci bine. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. 112 lingurifii de miere sau de zahk. splilate. carne fiarti sau cu perigoare. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. poate fi adiiugati la supi. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. Sos roz. 20 g unt. tarhon. 600 ml api. piper gi se bat bine. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. un ou. o lingurifi de mustar. 200 ml lapte. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. 5-6 linguri de ulei. 150-200 g os "cu sit$'. 200 ml lapte. liimhie. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. sare. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. Se serveste cu legume fierte. sare. sare. Sos de tarhon. chteva linguri de lapte. ofet. 112 ou. piitrunjel. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. mugtar. mirar. se toarni in sosul alb. adiughnd chte pufin untdelemn. 10 g hrean. 200 g carne fkii os. felini). Pentru sos de mere: 300 g mere. o linguri de unt. sare. Se amesteci neintrerupt. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. piper. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. ales gi spilat. 10 g unt. un morcov. unt si se ingroasii cu pesmet. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. 4 linguri smhnthni. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. Se fierbe la foc moale 5 minute. se adaugi oul. sare. douii linguri de zeami de limhie. Sos tomat. 50 g fiini. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . phni cBnd se coloreazii sosul. miirar. o linguri de apii. apoi morcovul si pitrunjelul). un vhrf de cutit de unt. sare. Se adaugii sare. Se fac bile de miirimea unor nuci. 114 kg spanac curifat. se adaugi fiina.

Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. s u e . RulaaZ cu came tocata'. dou3 linguri de lapte. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. Se serveqte cu salati verde. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. sue. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. C h d carnea este fiartil. un g2lbenu$. o ceap3 mic$ 20 g sue. se adaug3 uleiul. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. Treptat. fi 3540 de minute carnea este moale. salatli verde etc. 1 l h i i e . 50 ml untdelemn. $nip2 in aluat. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . se adaug3 gdbenuqul. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. Se scot pe o farfurie inc%zitli. Carne de pui. Se introduce umplutura qi se coase. 100 g b r k 3 de vaci. 100 rnl lapte. 40.50 g unt. caise. sue. 60 g zanavat. o ceap3 mic3. fiind uqor digerabil3. sare. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. Pui cu smcintdna'. Se adaug3 gillbenuqurile. salatli de cartofi. 100 ml lapte. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. un giQbenuq. Se ia de pe foc. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. un cartof crud. Se serveqte cu crochete de cartofi. Sos cu ga'lbenuq. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. pstrunjel. un ou. Se p a t e semi cu mhiiligu@. in ulei bine incins. iar zeama obtinut3 se strecoari. apoi se pune carnea inapoi. . Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. 2 gdbenuquri. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . Se fierb in citeva clocote. diluatli separat in putin3 apl rece. Se servesc cu cartofi priljiti. Din filing. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. 2-3 linguri de s m i n W . iar pulpa se stoarce prin tifon. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. in unt incins. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. o jum3tate de chifl3. 250 ml ap3. Franzela se taie in cuburi mici. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. 100 g unt sau ulei. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Pasa're Z sos alb. La fel se prepar3 sosurile de viqine. Un pui de g&& 80 g unt. glluqte de chifle sau cartofi fie@. Cind carnea este aproape moale. se bat. amestecind continuu. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. 50 g n unt. dou3 gulioare. Se serveqte cu peqte rasol. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. ou. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Se pune la in&u$it. 50 g unt. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. sot6 de morcovi sau de dovlecei. 200 g carne de viti. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. o jum3tate tefin3 mic3. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. legume fierte. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. Maioneza' cu brdnza' de vaci. Dup3 gust. sue. Pui umplut. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. verdeap qi 112 ou crud. pentru a nu se usca. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. Carne de p a e (300 g). pieptul sau pulpele de pui. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. care se fierbe 20 de minute. se bate putin. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. sue. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. verdeap tocatli m h n t . Se amestec3 cu s u e . Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. se adaug3 p3trunjel verde tocat. 50 g unt. Feliile se introduc in acest aluat. salatli verde. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. un ou.5 Zinguri lapte. 2 felii de carne. sue. 50 g unt. z a h h l qi untul. zeam3 de la jum3tate de lbiiie.150 g roqii. Carnea se taie felii. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. o l i n w de &$ un ou. Se adaug3 untul topit. sue. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite).

Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. Se ristoarni in strecuritoare. in care se prepari mancarea. Cartofi umplufi. o linguri rasi de Eini. o linguri de unt. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . Se poate servi cu friganele. 20 g unt sau ulei. qunca t5iati bucifele rnici. se coc la cuptor. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. ras. Se fierbe conopida in a p i cu sare. Se servesc calde. caqcavalul. Se clocotesc pufin in api cu sare. Fasole verde. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. fiini. din unt. 250 g fasole verde. sare. Budincii de dovlecei. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. s m h a n a . 200 g mazke verde. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. 2 morcovi. unt. 2 linguri de smPntiini. Budincii de conopida'. sare. Un morcov. sare. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. pitrunjel. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. Se spali bine morcovii qi cartofii. un ou. 100 ml lapte. o linguri de pesmet rumenit. C h d este moale se strecoari. un ou. untul qi verdeata tocat5. un fir de praz. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. Se fac cu lingura chiftelute. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii.MBnciruri de legume Legume combinate. 0 jumitate felini. cimbru. 30 g unt. 20 g unt. iar cartofii se fierb separat in coaji. Chifelu!e de legume. se scurge. verdeafi. 2 linguri caqcaval ras. 100 rnl untdelemn. 500 g fasole verde crudi. Eina. un cite1 de usturoi. caqcaval ras. 100 g smhtiini. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. 100 g qunck 100 g caqcaval. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. un ou. curitati de coaj5. Se presari cu sare. in loc de smhtiini. curipte qi spflate. se presari cu ca~caval. sare. mkar. albuqul spumi. se spali qi se taie in bucifi in lung. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. se adaugi untul frecat spumi. de 3-4 cm lungime. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. iniibugite. 2 lingurite de unt. smiintiini. sare. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). Se lasi s i se riceasci putin. o linguri de smantiini. Se pun la cuptor cu untul. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. 2 roqii. Dovlecei la tava'. sare. se zdrobeqte. p h i ciind se inmoaie fasolea. la baie de api. 10 g fini. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. .50 g ca~caval un ou. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. Se curiti dovleceii. Se amesteci cu pufini sare. sare (piper). Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. 10 g Gin5. Separat. o linguri de pesmet. o ceapi. ca~caval ras. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. 500 g roqii. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. verdeaf5 tocati. pesmetul. 2 dovlecei. Se servesc cu salati verde. Cartofii bine spilafi. sare. 0 conopidi mici. sare. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . sare. dup5 ce totul s-a ricit. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. Budincii de cart03 cu guncii. 80 ml lapte. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. o linguriti de fgini. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. pesmetul qi albu~ul spumi. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. 250 g cartofi fie$. o lingurifi de pesmet alb. 2 lingurite de unt.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. pitrunjel. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. 20 g caqcaval. apoi in lat. 6 cartofi mari. se trece prin maqina de tocat carne. Se spali dovleceii. cu gilbenuqul. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. sare. o gulie. Maziire verde iniibugitii. se serveqte caldi. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. verdeati. Se serveqte cu omlea sau cu orez. putin zahk. 50 g qunci. sare. Se adaugi verdeata tocati m b n t . gilbenuqul. 112 linguri de fiini. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. Fasolea. ca qi roqiile tiiate in felii. 50 g unt. 229). se curifi. Se ristoarni. 50 g unt. Se arunci apa in care a fiert. 30 g unt. se reaqeazi in cratiti. 50 g unt. 4 cartofi. f i i n i sau pesmet fin. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. se stropeqte cu smiinthi. 1-2 dovlecei. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. verdeafi tocati.

yi o linguri@ de unt) . 200 g cartofi. La mijloc se face cu lingura o gropi@. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . se scot g2lbenu. Se face un de aluat din a n t i .yi se toarng in tigaia cu untul incins.a de vacg (sau u&) cu untul. zah&. verdeap . sare.yii. sare. sare. s m h t h g . Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). G a p in doug .yii . Se t o a d ceapa . Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. Oua' cu verdepri pe salatii verde. pupng sare. in care s-au inmuiat chiflele .yi se limpezesc. 40 g unt. un r h d de nuci . Deasupra se toarng laptele. o lingus past2 de rovii.yoarg. sare qi zeamg de lgmdie. 20 g unt sau margarinti. un r h d de orez. Budincii de N i n e albii cu mere. Omletii. sare. 15 g orez.yazg in tavg. pesmet. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. Separat se amestecg &a cu untul topit . 50 ml lapte. 112 ou . 114 or%. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . 2 mere potrivite.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou.yi se mai lasg in cuptor. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . Ouae se bat cu apa qi sare . 2 oug proaspete.yor.yi se presarg cavcaval ras. o Lingur3 b&zA de vaci. se adaugi pasta de rovii.yi puling sare. &at2 cu uleiul . se fierbe. sare. bgtut2 cu 50 ml lapte).yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. 2 linguri apg. albuvul spurn5 . zeami de lgmtiie . Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). Se umplu dovleceii. praf de copt. 2 oug.yoarg. 3 mere mari. se scurg . 25 g s m h t h g .yi&ate felii. se amestecg cu verdepile . Dovleceii pot fi umpluti . apoi in pesmet . scoqi. Se scoate pe o farfurie caldg . 150 ml lapte.yi se taie in lung. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. Dupi ce se ricesc. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. ca un compot sckut. 150 ml lapte. sare.yi cartofi. 2 chifle. 50 ml lapte. Se fierb la cuptor. . Se fierb ougle tari. o lingurip de unt.yi se ingbu.yi sarea. 10 g unt.yi se scurg bine. salat2 verde. sare. Budincii de orez cu mere. m&ar tocat.yi se pun ckeva buciple de unt. unt.yi cur+Ji se rad pe rkitoare.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. Se dg la cuptor p h g se rumenevte. se lasg pu@ s i se scurgg. 112 ou. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. 2-3 linguri de verdea@ tocat2. separat se fierb merele curgpte de coaji .yi se preseazi.yi cdteva bucgtele de unt. m&ar. un ou. Se pune in cuptor 10 minute. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. se presari putin2 scoqi. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele .yi untdelemn. Cartofii se fierb in apg cu sare. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. Dovleceii umplup se a. 10 g unt. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. se adaugg sosul de ro.Se freacg br2m.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei.yul. o lingurg rasg de unt proaspilt. 10 g unt. 25 g stafide. se c u s @ . se s & W cu furculip. 40 g .yi s-a rumenit budinca. inibuvite cu zah&). Spaghetele se fierb in apg s&at2. dupi ce au fost curipp de coajg. sare. Se umple fiecare jumgtate de ou .ye cu pu$ni apg . 100 ml ulei. Budincii de pdine albii cu juncii.yi iar un strat de chifle muiate.yi ulei. Crochete de carfofi. 1 lingurg de orez. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti.yunci slabi. 1 linguri@de unt. 4 dovlecei.yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. dupg gust. Se amestecg cu orezul. apoi se adaugi pastele @noase.yi scobifi de seminp. cu z a h h l . apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.ycg de apii. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse.200 ml sos de ro. Se coace la foc domol. Se strecoari. pe ambele p w . 50 g nuci mgcinate.yi se psjesc in ulei bine incins. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. 150 g spaghete. 2 linguri zah&. Se pe frunze de salat2 verde. o prizg praf de copt.yi se stinge cu o cea.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. ceapg. r k i t e . 200 g cartofi. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . fntr-o crati@ mici unsg cu unt . Se fierbe orezul cu apg. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . se cur%@ coajg .yurile. Spaghete in sos de rojii. C h d sunt fie*. se adaugg condimentele.Dovleceii spglati .yi se indoaie pentru a permite . Se toarni intr-un vas uns cu unt. ceapg verde). Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. un ou. in care se sparge oui. 100 g fainti. un r h d de mere.

3. piitrunjel cu 2 tocat. struguri. 2-3 r o ~ i i . 100 ml iaurt sau smPntAnii. conopid5. . se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. coajii qi zeamii de Iiimze. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. ouii. o u l 2 roqii. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. un ou. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. o lingurii de ulei. 300 g fructe. 100 g ficat crud. Pentru salate de zarzavat: 1. 25-30 g zahiir pudrii. ulei. cireqe. apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. pastii de tomate. pasiire sau peqte. tocat m h n t . Pasta' cu came de vita'. se adaugii ceapa tocatii m h n t . Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. un ou fiert tare. scor@qoarii. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. Salata' din amestec de fructe. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. Ardei gras cu brdnza' de vaci. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. 2 ardei graqi. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . 30 g unt. cele mari se taie felii foarte subtiri. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). Fructele mici se pun intregi. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. Salata' de mere. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. 30 g nuci sau migdale. Aperitive . zeamii de l h 2 i e . piersici. l k 2 i e . mere. zmeurii. caise. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii).gust5ri R o ~ i iumplute. 3 lingurife de unt. suc de l5m2ie sau otet diluat. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. piitrunjel verde tocat. 3. Pentru salata de fructe: 1. sare. 2. sare. suc de l h s e . Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. o 2 lingurii maionezii. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. Conopida se fierbe in apii cu sare. La sfPrqit se adaugii oul fiert. Salata' de conopidri 400 g conopidii. variat colorat. Se adaugii ouiile biitute. l&n2ie. apii. BrPnza de vacii se freacii cu untul. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. ciipquni. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. sare sau pufin zahiir. pufin untdelemn. 100 g brPnzii de vac$ sare. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. pufinii boia dulce. se taie capacul qi se scobesc. cu sau verdeafi tocatii. portocale. ceapii tocatii m h n t . i cu . o salatii verde. cPteva fire de coajii de l h % e .carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. se adaugii untul frecat bine. 2. creier. 10 g ceapii. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. sare. o lingurip de pastii de tomate. Suc de la 112 liimPie. cu pufin untdelemn. pere.sii fie umplua mai uqor. foarte proaspiit.100 g unt. 2 lingurife unt. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. sare. 112 ceapii mic$ boia dulce. sare qi liim2ie. suc de l k 2 i e sau ofet. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. Roqiile se curiifii de coajii. carne de vifel. zeamii de carne sau de zarzavat. parmezan. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. Sucul de la 112 IiimPie. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. 100 g pulpii de fructe. s5 stimuleze apetitul copiilor. Sucul de la 114 liimse. 2 linguri de suc de fructe. 20 g stafide. 250-300 g mere. o ceapii. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide.

se bate albuqul spumii. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. apoi se adaugl griqul in ploaie. Se amestecl totul bine. un morcov ras. Fursecuri cu miere. se curiip de coajii qi se taie felii. sare. Din Ginii. tocad. Se aleg merele. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). C2nd se scoate budinca din cuptor. caise sau piersici) se spalii.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . turnat putin c2te putin. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Laptele se pune la fiert. Se amestecii toate zarzavaturile. p2n5 c h d se Gne singur de tel. zmeurk mure. se taie piitrate. se curltl qi se scobesc. - . Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. Budincd de g+ (4 po$i). mkar. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. qi se adaugl incet laptele. 150 g morcovi raqi. 4 ouii. sare. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. suc de llm%e.4 foi de gelatinii. se toarnl deasupra laptele fierbinte. Se servesc calde. la cuptor. Dupl gust. 6 albuquri. vanilie. unt. 500 g z a h k tos. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. 100 g {elinii rasii. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. vanilie. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. mere de mbimea unui ou. 2 linguri g zahib. Se lasii 20-30 de minute. se curltii de coajl. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. 140 g unt. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. Se arde zahk intr-o tigaie. Apoi se riiceqte. doul ouii. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. creme. 4 linguri de miere caldii. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. sare. Budinca' cu fructe (4 po$i). apoi se riistoarnl. un ou fiert tare. C h d se desprinde de marginea formei. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. p2nii se incheagii. la budinci. 250 g cartofi. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. bltihd incet. friqcii. 4 ou5 fntregi. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Se spalii. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. Se toarnii intr-o forml. 3 0 ~ 5 . Se pune la rece. Fructele proaspete (ciip~uni. Se fierb cartofii. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. 2 linguri ulei. Se serveqte cu friqcii. 112 pachetel praf de copt. Se servesc calde. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. amestec2nd mereu. coaja de llm2ie. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 112 1lapte. sare. 200 g varzii alb$ tocatii. 50 g mere rase. 1 2 0 griq. Lapte de pasa're. doul linguri de zahib. se strecoarl laptele rlmas. albuqurile biitute spuml qi sarea. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. 250 g zahk pudrl. Se adaugii roqiile tiiiate. o ceapii micii. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. un ou. ins2 nu mai mult de un minut. 250 g fructe. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. Salata' portocalie-alba'. 400 ml lapte. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. coajl de l h % e . &la le acoperi. Se aleg mere shiitoase. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. 200 g Ginii. Se inmoaie in albuq. 70 g zahk. gem acriqor. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. Se lasii s l tragii 15 minute. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. suc de l h % e . se scobesc qi se umplu cu gem. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . & n l c2t cuprinde. Dupl ce au fiert toate glluqtele. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. se adauga mierea caldii. sare. se spall bine. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. Se ia de pe foc. zahib. 2 roqii. Salata' de crudita'fi. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. Mere coapte umplute cu dulceafa'. 112litru lapte. se unge cu gem sau dulceap.

ciipSuni. Se coc trei foi. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). Prcijitura' cu crema" de la'mdie. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". Dupii ce se riiceSte. 250 g zahilr pudrii. Se ung foile.ananas din compot). Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. zmeur8. i ~ i n e . 140 g zahk. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. apoi qi o d e . piin5 se ingroaqe. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. bine coapte. se coc la foc potrivit. proasp8t preparat qi riicit. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. Se adaugii fructe conservate (cire~e. Pentru aluat: 500 g fiiinii. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. suculente (cake. Se spa18 bine. arnoniacul qi laptele. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. Se freacii zahikul cu untul. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. 100 g unt. 2 g8lbenu~uri. portocale). 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. 100 ml lapte. . Diferite fructe proaspete. se adaugii fzna. zeama qi coaja de la o liimsie. 2 o u l z a h k vanilat. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. Se formeazii bilufe de 1.Retete culinare sistent.5-2 cm diametru. 1 lingurig de amoniac. Pentru cremii: 250 g unt. piersici.

ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. unele boli.14 ani). 237 i ? . alunecu~ ape inghepte. jocuri in pe locuri periculoase. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. psihicii ~i socialii. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. hihicia. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. prefer2 anumite activit2$. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. nevrozele. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. boli venerice. probleme de igienii mentalii. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre").ADOLESCENTUZ MC 6. ca ~i gradul de inserpe social%. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. potentialul intelectual ~i fizic. ai unor grupuri sportive. sii le accepte dar. in acela~i timp. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. bustul. rolele. Se "schimbii" dintii de lapte. traversarea strbilor. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii.membrele inferioare.5 kglan ~i cu 6 cmlan. greutatea. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. participare la actiuni antisociale. alcoolism. Toate in aceste procese. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. pilozitate. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. droguri. televiziune etc. uneori greu de rezolvat. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. cariile dentare. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. carentele alimentare. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). b) ba'iefi: organele genitale. traditii etc. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. Copilul devine adult. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. perversiuni sexuale). obezitatea. randamentul ~colar. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte.1. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. erupiind cei definitivi.-. inec. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . anomalii sexuale. acneea juvenilii. pilozitatea etc. etapele pubertiitii. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere.-r SCOLAUUL I I . armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e .

adresa. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Se preocupil din ce Se . Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. 7. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. gustarea). numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. 4. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. inundatii 9. sp&larea &nilor inainte de a m k a . h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10.. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. incepe s B . 8. in d o d t o r . nu zgomotos) 3. telefonul. emofiile. Este mai pufin egocentric. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. spiilarea dinflor. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. speranple. Competiga este importantli. cu 17.) . avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. inundatie) 6. teme de moarte. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. Venifi ac& la t h p . U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. miincat. cititul etc.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1.Pot sil revinil unele fobii anterioare. TABELUL6 . Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. 6. 3. S% se joace cu cheile. 9. ploi torenfiale. grindins. Dezvoltarea socio-emofionala'. Tehnica primului ajutor 5. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Sfaturi pentru prepararea mesei. 2. Dore~te fie ca prietenii. de bloc. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1.) 5. Uudafi copilul pentru succese 11. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. rude) 15. ForrnuleaA fraze complexe. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. 5. incontinenp urinar5 etc. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. in schimb. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. incapt. e m o p ~i ghduri.TABELUL 6. pan% de electricitate. sunafi in prealabil 9. folosirea closetului public. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). La mul* apar co~maruri. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. Se exprim5 prin vorbe. imbracat $i incatat.~ i interiorizeze ghdurile.

Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. Devine expansiv. NU in zone cu trafic. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. skate. uneori cu alur3 de $ef. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. btelege clasificarea.). devine ordonat. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . De altfel toate miqc%ile devin coordonate. Toracele se turteqte anteroposterior. cu greqeli rnai rare. Dezvoltareapsihica'. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. I se pot incredinp treburi in gospodkie. Este interesat de dans. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. sinii devin proeminenti etc. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. V e ~ i pas. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. serializarea. Siguranfa. apar greqeli. Desenele devin tot mai detaliate. muzic3.$koZaruZ mic. dimineata. Foloseqte telefonul. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Motricitatea fin5 este deplini. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. La 7 ani devine ginditor. cintecele . dar finalizeazi putine. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. Gitul devine mai subtire qi mai lung. literele nu rnai sunt trasate perfect. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp.). Limbajul devine rnai agresiv. vremea. gimnastici. jocurile cu balonul). estetic. deocarndati de ambele sexe. argumentativ. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. Dezvoltarea socio-emofionala'. incepe s i colectioneze cantitativ. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. ti plac ghicitorile. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Maxilarul inferior incepe s i creasci. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. uneori p h i la epuizare fizici.). se schiteaz3 talia. drogurile. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. Diferentiazi stinga de dreapta. 248 Jocurile. Atentie la mersul pe bicicleti. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. inot i in ape curgitoare qi la mare. incepe multe. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. Nasul se subtiazi. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. reflecteazi. Motricitatea fini nu s-a maturizat. transformkile in natur$ anotimpurile. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc.maqinutele. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. dar incepe s i prefere grupul. conceptul de spatiu qi timp. Vrea s3 "faci". Sunt frecvente ticurile nervoase. Poate apiirea miopia. Nutrifia. skitul corzii. Jocul. Dezvoltarea psihica'. 248). seara. nu calitativ. Se joac3 inci singur. camioanele. Se constati mari variatii de apetit. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. Prevenirea accidentelor. I I I ~l I I I I I 1 I . Perioadele de creqtere. Imuniza'ri. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". Este foarte sensibil. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. insolatie etc. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. "qtie tot!". Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. dupi-amiaza. scrisul nu-1 rnai oboseqte. jocurile de cuvinte. Prefera jocurile in grup. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. invati s3 citeasci qi s i scrie. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!).). La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Nutrifia. insotite de un salt in creqterea staturali.preferi qi unele melodii. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. alcoolul. dar qi viap animalelor. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. traversare etc. bancurile. devine mai suplu. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. de obicei cu copii de acelaqi sex. in comparatie cu trunchiul. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi.

Jocurile. discuri. Este nevoie de mese mai dese.Dezvoltarea socio-emofionala'. caden). indoieli. carne). Elementele esentiale se apropie de adult. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. Siguranfa. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). le tachineazii. giititul. Colectiile devin calitative. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. tiaminii. fier. Se inregistreazii mari variatii afective. Judec5 probleme sociale. organiziirile in grup. Dezvoltarea socio-emofionala'. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. fi place societatea. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. Este interesat de modul de reproducere uman5. excursiile. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Dominii ritualurile qi codurile secrete. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Dezvoltarea psihica'. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. flirteazii. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. cii se acceptii . Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Spiritul de bandii atinge apogeul. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. lucrul manual. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). 1 . Biiietii sunt incii "mai copii". Munceqte pentru bani. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Imuniza'ri. 1 . Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Face tot felul de planuri. oboseal5. La b%e@apare masturbafia. Timpul liber. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . Maturizarea este mai precoce la fete. Nu "are timp" sii mMince. Devine conqtient de diferenple de sex. Creqterea i n inilltime este acceleratii. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. Nutrifia. Este manierat cu adul@i. Este interesat de sport. Atentie la mersul pe bicicletii.) sunt adesea riscante. lucreazii manual. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. Nutrifia. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Simp1 umorului este dezvoltat. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Sunt refractari la rutinii. Foloseqte bine ideile abstract:. ascensiuni pe munti. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). vegetale (fructe. telefonat. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. Ii place actoria. Siguranfa. De altminteri. neliniqte. La multe fete apare menstruatia. Antagonizeazii cu s_exulopus. Preferii_copiii de acelaqi sex. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). dans. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. proiecte. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Este mare amator de muzick radio. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). Agreeazii sportul. inot i n ape necontrolate.

il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. pentru a evita insuccesul. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. direct si natural in discutiile cu copilul. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. lucreazi greu la scoali. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. s i stabileasci analogii. chiar daci rationeazi bine. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta.Folarul mic. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. e) in orice discutie cu scolarul. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". adesea de la egal la egal. fie ale unor dezordini afective. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 .remedia. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. Un copil inteligent. mai putin dotat. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". Aceasti trisituri existi in el. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus.uneori . va invita s i aprofundeze un subiect. s i capete gustul lucrului bine ficut. alfii nu se pot exprima. Criticile aspre.~i. despre ceea ce spun si fac piirintii. fin pasul cu achizitiile lui. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. se autoizoleazi si devin timizi. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . cauze si efecte. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. Amhinnfa familiala'. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). dar nefericit. sau lene~i. diferente. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. Conditii de lzicl. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). Altul. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. pisilogeala. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. batjocura. respectiv adolescentul. prea autoritar. s i caute explicafii. de a crea. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. Pe de alti parte. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. d ) s i fie accesibil. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". ajutat de pirinti in mod discret. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Copilul trebuie "invitat s i invefe". r de a descoperi. scolarul va dobindi gindirea logici. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. .

Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. posesiv. 120-130: Bach. celilalt Sters. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. James Watt (considerat mirginit qi stupid). 6. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. 130-140: Rousseau. incoerente. "inexistent". Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari.). Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. prin teme neficute sau neterminate. 140-150: Keppler.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". e) schimbarea frecventi a ?colilor. prin scris de rnilntuiali.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. 190-200: John Stuart Mill. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. instabilitatea psihomotorie. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. . in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. 160-170: William Pitt. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. Faraday. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi.i". 150-160: Tennyson. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. prin lentoare la hcru. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. 180-190: Goethe. 110-120: Cromwell. insuficienta auditivi. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. depreciat. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). greutate. 170-180: Voltaire. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. Copilul supradotat. cu dificultifi la invitituri. variabile la pirinfi. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti.2.

i sli glindea\i.lrc sc' d e n tilt: [?er. ~lllisci~linitatca lor.4dol~.o:~r!r.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.a.?. . hsieti dc la 1 2 la 13 ani ). diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. dc capacitate:i tle etivturi Gzice. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li.ca\tli relatie cst:. tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111. I . Perioada c. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate.:. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. in ace:~str? periostl.. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i .4c. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .jeasc5 sri se ru>incze. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~. I ilc.rebuil. Je bsicti ia dar .upatc dc cui71arat. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.).cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc". Sunt acut rnaturitatca fij.5 . prcoc..>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .i\.i(' ! I'CLC:13. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni. adopCind . sri >ti#: c. ~ f a r a f'amil ici. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~. inloc~tit.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti.rc. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.nc.1!. crit si pentru par-inti.j~c a(f1111:-5. ~ t i i ~ ~:onstituico con.i. ai Ir~ccp anxictate. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.rste PI ictc. p .c.l. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic. La i d ii HZiclii. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~. si s5nilnr. d:tc5 n u . L I ~ Itie prieteni.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor. coinparinciu-si 1nusc~11atu1.1o1. I n general.~ i sclnene.c.'i de frusrrare. ~ ldc. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~. d. ~ .i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1.prc iiltii.hi1nh3rifiiici.il.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". in :?d~:.i. cctrilportament.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc".inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.1 i Ji \c. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.16 ~ ~ ibjicli i .~~~!l. fetc.)istr. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn .17 ani:.c. L .cste mo3~1I cum arat5. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli.1na1 nt! ncc.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11. L:! \ $i rcli~tiiIc . ~nijloc-ill tlirL:irr.. iiar ?i in cc ~ : i ."c.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.:enitale si cap:~citateatle a ejacula. 1'1 ccli: inirji~\i .i cu i activ~tatii. r ~ p c ~ .ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei. : ~ l t cc.oic.i')". I ~.cli ctc. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric.ic3. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.i..cntr: inijlo(. din cauza crcsterii rapide.j~~!plicatin ~ I . j o . dar ele vor de\c.tcni.2nd cele ~ n a ~nici c ~ .!<i 2:^111nornlal5.).-i bjietii.~cceasi~rirstd.lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc. din .!ICC I . Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr...'l I.. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de . adcrri dc: h11ti. I I . sc t'oloscsc. Ele t. 5c.ho13:1!1!. L)cclar:ir~ilu h i ill.. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . La r.dc ~l stringaci. 11cc3. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.~ifi cu adul. 1 1 1 1 I . preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i.i p.ar:. h p\ihic..c~s~ I ~ I ? ~ ~ I .I~ijieti~ ad ? c i .~~.ni fenne vorhedsc. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.+olarul mic.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L. rachinati in glum. Ii11it5 iombinat cu fluctu. :111alij.) JY e. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol. in timp ce ~c plri~g restrictiilc. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.t un sex la altul. ~':.!nbr:lCc.th\olut 1.. L Ii ~-L .i cu proastri dispo~itic si ie ~ . i111aginativ:i.grincjirea abstract$.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l .!t~. I s ~. ~ ~ ~ c . .iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.rlt&~. 1L.c.clc)r 111ai I-apidcsc.!</ ~ l ( ~ isunt l.c to.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'.ile ])roduse in sfera genitalrl. s5rutril.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1.I fe1.! ~ ~ I L IL.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. lencsi. ..i::t.i ctc.? I I I [ ~ I . fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .

Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. Arnbele p$ . Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care.11 Y mi. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. pag. in rezumat. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. de fapt.2. descoperirile tehnice etc. spre 6. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor.relatiile cu pa'rintii. api) yi ingrijiti medicale rnai bune. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti.21 de ani). De regulg la 12.2. dar yi la 10 sau 16 mi.. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. 257-262. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. folosirea factorilor naturali . Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . in medie 10 '/2 . Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. pornirile. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Aparifia primei Vezi . iar la bgieti la 18-21 de ani. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. nu trebuie ridiculizat. pe & de alta copiii . 244 . Diferentele individuale sunt mari. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i .Sexuditateala copil". elibereazg anxietatea acumulat5. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. rnai &ziu la b%e$ . aer. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. dominat de emotii.6-12. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani.aud c h d altii le vorbesc. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. Apoi se simt vinova$. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Comportamentul instabil. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). Demoltareafizica' a fetelor.9 ani. modul de via12 (miycare. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. de a . Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. autocontrolul.2. Dezvoltarea independenfei . 6.~face i planuri de viitor. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 .1. armonia nationalitiitilor. de a pune binele general haintea celui personal.sunt stresate.spre r 17-21 de ani).soare. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul.pe de o parte pib-intii. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali.

Adolescentul doreste s5 plece din familie. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. telefonie fiir5 fir etc. adesea. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. cu o relafie deschisk apropiatii. 3. . insii. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. boli etc. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. in afara casei pkintesti. imbriiciirnintea. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. imbrgcgminte. si rnai grav. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. Cei virstnici se schimb5 mai greu. in mod justificat. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. Adolescentul cosmetice. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. I5sind impresia. P5rinfii sunt datori. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. c5 nu au limite. in ce prive~te privilegiile acordate. In adolescenfa tirzie. Se ajunge la situatii dramatice. pediatrul de familie si un psiholog. vizionarea televizorului. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. in general exist5 "conflicte intre generatii". Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. cu tact.+olarul mic. crevte increderea reciproc5. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea.~fixa optiunea pentru viata proprie. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. modul . ora de retragere la odihn5. banii de buzunar. permanent5. s5 stabileasc5 relatii sociale. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. adesea. de adaptare si de inseqie social-economic5. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. se complic5 si se extinde. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. discuri. uneori. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. p5strhd un dialog permanent. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. in aceste cazuri. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. printre altele. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. Violurile s-au inmulfit. fardurile. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. grupul de prieteni. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. frecventarea discotecilor etc. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). sri consulte pe dirigintele clasei.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. 2. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. 4.). in astfel de situafii lupta pentru separare. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei.

Se contureaz5 comportamente caracteristice. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi).2. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. astfel de situafii sunt rare. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. de dinainte de anul 1990. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. s5 "lucreze" pe timp limitat. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Satele s-au depopulat. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. Din piicate. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. s5 acfionezi si s5 te imbraci. nu ar avea-o. Jansuri. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. 2. Tinerii particip5 la diverse sporturi.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. Se instituie un sistem distinct de comunicare. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. testhdu-si astfel aptitudinile. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. in primul r2nd cu p5rinfii. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii.3. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. cu si &5 o utilizare eficient5. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 .~asume i atitudini de adulfi. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. ceea ce le permite s 5 . Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. altfel. de regulii. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. uneori la intervale de c2teva zile. melodii. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. 0 parte din ei le practic5. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. sii vorbesti. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. dm familii foarte diferite. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. biciclet5. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. 3. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. In rilndul tinerilor. licee industriale. 0 band5 este alcgtuiti. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. idei. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. sub forma unui argou. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. Activitatea de grup ~i rnoda. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. 6. coafur5.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale.

Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. ponderea anumitor materii de studiu.~ faci propriile standarde morale. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct.2. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. nu s-a bucurat. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". dupi o expresie populari. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. "ce insemn pentru altii". tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. 6. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. Uneori au experienta unor "trGri unice". sthgaci. ci pot conceptualiza dincolo de 6. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". De asemenea. Din adolescengi timizi. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. nesociabili. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles.5. nu a fost atdt de profund sau disperat. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. metode de educatie. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. alte relatii cu sexul opus etc. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. i . modestia. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor.. fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. . metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti.2.4.o%ndeasci"ipotetic". precum qi despre spatiul geografic ~i celest. Se cred "buricul pimdntului". Pentru prima datg. este capabil. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. in adolescenia tkzie. incearci s 2 . rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. Planurile de invitiimdnt. "ce sunt in realitate?". fiinta uman. in acest stadiu devin capabili s i . un rol important il au cinstea. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului.+olarul mic. Adolescentul vietii cotidiene. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. cu mult tact.disciplinati. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. "de ce m-am comportat in acest mod?". a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. in care cred cu adevirat.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". interesele ~i sperantele adolesceniilor. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc.). La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate.

Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. echilibrat2 trebuie inv5pte. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. Alimentatia (scolar mic. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . nedorit.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. a) Comportamentulla masa'. Stadiul a1 4-lea . de regulk rnai uSor. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate.3. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. prezentat2 fn mod atr2gstor. concentrat ~i lini~tit. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. 6.~proteja i un prieten. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. empatia. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient.). ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. in conflict cu ale sale. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . Masa nu va fi luat5 in grab2. loialitate. ~i Dintre toate acestea.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. condamns pe cei care le incalc5. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. natiune. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . qcoal$ religie. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. incbt pot tolera alimenta$a adultului. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. $nut. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor.asociaw. dac2 ii este foame. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. asocia$e etc. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. recui n o ~ t i n g respect. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. i ~ manifest2i dragoste.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. De aceea. 305-310. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab.

cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. I Vfirsta fn ani 1. Pe de alt5 parte.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd.I 800 1 700 .Scolarul mic. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. alte produse din cereale. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. ou5). zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. consum5 mai mult5 energie. came. intre 15 si 18 ani. preqcolarului. pestele. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). ce are de indeplinit numeroase functii in organism.2 800 2 200 . Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. Cartofii. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . qcolarului si adolescentului. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). confin ap5 in propoqie de 40-70%'. odat5 cu inaintarea in v2rst5. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea.9 660 10 080 . briinza. Cu ciit copilul este mai mic. adic5 proteine de origine animal5 (lapte.5. leguminoase. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. Nevoile nutritionale ale copilului mic. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". DROESE. Substantele plastice. Un gram de proteine furnizeaz5 4.9 I O 12 b3ieli l O .15 ani.3 1 6 7. ougle. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. 100 g came sau produse din came. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. Nevoile de lichide sunt mari.8400 8 820. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". in ciuda unui apetit siniitos. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. brhzeturi. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. se constat5 variafii de la o zi la alta. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei.2 300 2 400 . Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. Copilul nu trebuie educat s5 devin. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul.1 400 1 500 . Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie.184 KJ. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl.10080 8 400 . s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. cartofi si zarzavaturi). " .13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. :I 11 4 . nliinc5cios. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar.11 760 9 240 . Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere.2 000 2 100-2300 2 000 .2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Copilul mic are nevoie de ap5. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor.7 560 7 140. peste. Restul este confinut in alimente. Apa este un aliment indispensabil. HELGA STOLLEY) il 1.12% din aportul energetic. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. se consolideaz5 si . Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. fructele. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. prin 250 ml lapte.12 fete 13 .1 calorii. carnea.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300.

Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. intralimentatie echilibrati a copilului. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. seul vor constitui o parte mic5. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. margarina. vitaminele din . E ~i K. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. practic.8%) Lapte acru bztut. Nu este de dorit o cantitate mai mare. margarin5. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. CO VALOAREA ENERGETIC. ulei.C.piiinea neagrii. D. Ele sunt uSor de digerat. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. fn alimentatia copilului.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. leguminoasele ~ifructele. degresat (1. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. produsele de cereale (fulgi. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi.TABELUL 6 5 .circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. Alte e s i m i ca untura. ce duce la depozitarealor. "&n5 instant"). necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. sl5nin& untur2 r ' seu. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi.3 kcalorii. toate alimentele contin gr5simi. DORTMUND. fn majoritatea lor. & alimentatia noastrg obi~nuitil. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. 1980) Lapte (3. uleiurile vegetale qi sl5nina.5% grlisimi) Lapte normalizat. confer5 mhciirii o satietate mai mare. Copiii.l kcalorii. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. de aceea. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 .) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. cartofii. De aceea. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie.. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. Tabelul arat5 c5.

b) Calciul. andivele. ridichi.: carnea de porc. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. f5r5 recomandarea medicului. tomate. Alimentatia complex5. Vitaminele. cartofi. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri.. portocale. ardei gras. varz5. ficatul. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. piersici. preparatele din carne. castraveti: toumnu: mere. cimbru etc. pere. untul. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. iaurt) pe zi. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. varza crud5. mere. salata verde. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). citricele. lobod5. A direct utilizabil5 (retinol). inghetata. decit cea cu gr5simi multe. ceap5 si usturoi verde. g5lbenusul de ou. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. cartofi. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. carnea. morcovi. (tiamina). brinz5 de vaci. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. c) Viturnirza B7 (riboflavina). Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. toate dulciurile lipicioase (caramele. ceap5. mandarinele ~i piersicile. nuga. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. pe~tele. fasole psstiii. zarzavaturi. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. caise. varza. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. marmeladele. prune. in afar5 de vitamina D. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. maz5re verde. ardeiul. b) Vitumina B.). sunca. bomboanele. banane. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. proteine). Piinea alb5. a) Natriul (sodiu). conopid5. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. cartofi. fasolea verde. telemea ~i mai pufin prin came si piine.). struguri. urzici. gogosari. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar.caisele. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. fosfor. telemeaua. cascavalul. bomboanele. afine. produsele de cereale (Eina integralii. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. mezelurile. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. morcovi. iumu: cartofi. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. C) Fosforul. spanacul ~i piersicile.Necesarul este acoperit prin lapte. degresat. spanacul. vinete etc. margarina si gabenusul de ou. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. 112 litru de lapte (integral. fulgii de ovgz. felin5. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. cirese ~i banane. mgrar. mierea. ridichi. zah5ru1. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. vuru: morcovi. ardeiul. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. prgjiturile. sfecl5. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. alvit5 etc. f5ina intermediar5. visine. sp5larea riguroas5 a dinfilor. pepeni. leguminoasele. calciu. lgmii. Astfel: prim6vum: salat5. cgp~uni. gutui. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. coac5ze. varz5. rinichii. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. zmeur5. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. pere. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. cgpsunile. slhina cu came.complexul B. p%trunjelul. spanac. De obicei. rinichiul). praz. vitarnina C. varza de Bruxelles. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. produsele de carne sau conservele de peste. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. aluaturile. deoarece mentinerea vita- . Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie.

fiiqca. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. indiferent de reclame. Ofilirea. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. ficatul. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini.). Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. Hiperhidroza. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. sp2latul mlinilor qi dintilor. microunde) qi de refrigerare (fiigider. modificind din &d in c b d produsele comerciale. preg2tirea ghiozdanului. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. care confin vitarnina F. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. Piirul. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. e) VitaminuD (calciferolul). La cei care prezint5 vicii de implantare. incgltat.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. drept la picioare). Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. profesorii qi copiii. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag.). Este foarte nepl2cud. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. bust. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. miini qi picioare) zilnic. alvig etc. Autoingrijirea qi igiena. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . pantofi din impletituri etc. cuptor. conformatie etc. care va fi orientat5 in directia dorit2. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. Atilt bgietii. Deveniti qcolari. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. incazirea mhc&ii). axile. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. lofiuni alcoolice. congelator). S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. Vara. incitlgminte de cauciuc. untul qi margarina. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). imbrgcat. folosirea latrinei. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . ciorapii qi tricourile de nylon. git. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. picioarelor qi a axilelor. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. Ochii. g2lbenuqu1. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). heringii. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. fnc2 din perioada de preqcolar.

Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. regimuri dietetice foarte severe. Sanii ('Pieptul") fetitelor. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. Examene medicale.I 'I I 1 6. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. opinie total gre~it5. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. anemii. la 40 cm depktare de carte. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). dureri) ~ i / s a u roqeat5. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. Nu se folosesc perne mari ~imoi. acnee. Dimpotrivii. Aer. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. 1 I II b i i II I 1l . prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general.+olarul mic. De aceea. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. priinii in clasa lor. iar spatele trebuie s5 fie drept. Sunt manifestiiri anormale. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. Din contrii. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. tulbursri de comportdment etc. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. T'levizorul oboseqte ochii. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. imbibat cu ap5 rece sau. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. palizi si pliipanzi. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. obezitate. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. Pozitiile incorecte. Nici cei tari la teme. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . o curburii lateral5 a coloanei vertebrale).). Dac5. fortificii {esuturile si . Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). mai bine. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. stimuleazii circulafia sdngelui.5. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. i din proprie initiativ5. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). in momentul in care se instaleazii menstruafia. La nevoie. se va consulta un endocrinolog. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. Nu rareori.

Repausul. fata p a l i a qi este nervos. El are. de soare. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. Sportul. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. ca qi baia de soare sau baia in ap5. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . eforturile.el are pofti de miincare. Clnd este inspirat prin nas este asanat. mi~ciiri gratioase. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. se eviti o mare parte din guturaiuri. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. Copilul care respir5 bine este calm. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Drumetia prin pgdure. nu-i facem un serviciu . Pentru prevenire se recomana: . . toracele s t r h t . c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. Cum Pqi ternin5 temele. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. circulapei siingelui qi digestiei. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. alergii. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. Pentru ca pielea s5 respire. In vacang. exercitiile fizice. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. spate drept. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. Desigur respirapa este un act automat. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. asimileaz5 rnai bine alimentele. iar fa@ este rumen5. trebuie imbriicat c l t rnai sumar.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. gura deschis5. Cocoloqind copilul prea mult. articulatii suple. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. atAt vara. apa. competitiv). Vara. sii alerge. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. amigdale infectate."Sa' ia aer"! In fiecare zi.o plimbare rnai lung5. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. un copil nu trebuie infofolit. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. Aerul.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. Sportul. abdomen plat. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. s5 se cafere. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. deviatie de sept nazal. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. . Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. chiar in lunile de iarnii. talie rnai subpre. echilibrat. a) Un copil sportiv este mai siniihs. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. miqcarea. sii sarii. alimentafia. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. angine. are pieptul qi umerii largi. c l t qi iarna.Biiile de aer. Un copil sportiv creqte rnai bine . medicul qcolar. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul.Nevoia de migcare. . Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. de miqcare. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. care las5 sii circule aerul. uscat sau urnidificat. de asemenea. d t mai mult i aer liber. medicul sportiv qi profesorul . . Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti.

Un sport. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). fica~i~lui. inotul Iirgeste ilmerii. cstc suficicnt. fiind necesarc gesturi prea virile. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. Sunt putine riscuri. H i redreseazii spatele . o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze.i o bun2 rtespiratie.ciaii. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. ele dezvoltii intens musculatura. oric2t ar fi de binef5cZtor. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. atletismul convine perfect fetelor. deoarece apa este supravegheat.d ~i veriticatii. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. Atietismul. nu estc recornandat.. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. Muschii supradezvoltafi. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. trebuie consultat medicul. Numai in cazurile cu totul exceptionale. Printre pjlinti exist. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber.eea.indc2t mai inult sub apii.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. Ulr singur sport. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. in loc de a favoriza cregterea. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. m u ~ c h ikini si lungi. capul I-5m8n. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. circula[ie. se interzic exercitiile de fortl. plri1n2nilor. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. Din contrci. Unelc spo~zuri. Practicatc prea regular. La h5. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci.. Nu se face un singur sport. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase.i aceastfi viirstii. e ) in general. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. * Bicicleta. stilul craul (cr-oriel) . Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. Saritura dezvoltri detenta. prea ntusculoase.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare.i a tuturor sporturilor. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. Jar hine ales. in schimb aruncarea discului le convine perfect. Echilibreaza sistemul nervos.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. concentrarca 7i detenta. rubus:e. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin.ieti. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. De~voltlisupletca si rezistcnla.~olarul mic. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. contnbuie la formarea dt.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. Prac~icat . trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari.riciini. fllilinte cie practicarea unui sport. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. D o capacitate respiratorie exceptional5.i in g~. Este cxerci[iul de prepari~reideal. De ac. Sportul este eel mai bun mi.

umeri armonio~i. De la jocurile olimpice. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. elegan@. Sunt sporturi de elongafie. a Judo. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. 31general. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. gambe). Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. timide. grafie yi eleganp. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. Dansul clasic d6 incredere in sine. toracele nu se dezvoltil. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). in general.Ca pentru orice sport. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. Canotajul fortifid musculatura membrelor. In jocul de fotbal se alearg6. alegerea se va face de c6tre specialiqti. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. a Jocurile cu balonul (volei. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. h c e p h d de la vksta de 14 ani. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. siguranp gesturilor. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. dar sprinturile cu opriri bru~te. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. coapse subpi. ei numesc asta "fotbal". ~ipentru girnnastic6 in special. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. rnai ales.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). nervoase. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. baschet). Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. se cere prudenp. abdomen. Este un sport care se incepe foarte devreme. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. m16diaz6 articulaiiile. cu discern6m2nt.ca joc este perfect. cu control medical sustinut. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. s d p h i r e de sine. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. De asemenea. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). La ambele sexe. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. handbal. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. spate. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. Amelioreaz6 detenta. glezne ~igambe fine. a Dansul. genunchi ~i glezne). sigurantii. in opozitie cu cursa atletic6.

in venirea pe lume a unui nou individ. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. fie unul nevrotic. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. prin contracfii musculare.6. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. fiirii reflecfii. Pe de altii parte. grafie. ameninfiiri. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. fn concluzie. mai uvor de reperat la sexul masculin. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). h general. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. in sensul precis a1 cuviintului. in cadrul masturbatiei. personaj biblic). la fetife. masturbarea ocazionalii. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. Nu se va ciiuta sii se obfinii. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. Practicarea ocazionalii. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. nu trebuie culpabilizat5. ajungiind adesea la orgasm. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. sau prin riidiicini grecevti. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. lingvistice $i sociale. indiferent de viirstii. rar8. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. Voluntarii $i deliberatii. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. fiirii alte tulburiiri. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. selecfionafide antrenori.wolarul mic. rezultate spectaculare. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. . Indiferent de modalitate. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. cu orice pref $i foarte repede. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. d2ndu-le suplefe. Comportamentul sexual a1 copilului. apare ca naturalii. ori va 'Tnnebuni". practicarea repetatii de nenumiirate ori. prin strgngerea $i frecarea coapselor. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. 6. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. pe timp scurt. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. masturbarea este frecventii. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. reflectii fie un substrat psihopatic.

aparitia ciclului menstrual la fete. pentru a beneficia din plin de actiunea factorilor naturali. S-ar putea spune cii erau alte timpuri qi alte obiceiuri. sexual. copiii mari sunt goi qi taM iqi arat5 o parte din p w l e sale intime. Dorinp de satisfacere a instinctului sexual.atitudine decentti care trebuie pktrattib acfbi. Cu timpul. iar piirerile qi sfaturile noastre deqi primite cu jenii qi scepticism. Am dat o extindere rnai mare acestei probleme delicate pentru cil am fost confruntati adesea cu astfel de consultatii. dimensiunile penisului. adolescenfiitrec. adesea se tem cii-qi vor pierde controlul. chiar fa@ de fiintele cele rnai apropiate. persoane cu care tr%eqte9' (LittrC). destul de des pikintii consult5 pe medic pentru a qti dacil totul este "normal": testicule. cer sil facii baie in prezenta qi cu ajutorul mamei. in unele reviste qi magazine de vacanp (irnitibd moda din unele f5ri occidentale). PZirinfii au datori