ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL I -

MADUVA SPINARII
- Se intinde scheletotopic de la artic. occipitoatlantoidiana pana la L2 - Organotopic - de la partea inferioara a decusatiei piramidelor pana la conul terminal, unde se continua cu nervii care alcatuiesc coada de cal - In canalul rahidian, conectata cu efectorii /receptorii somatici si vegetativi prin intermediul celor 31 perechi de nervi rahidieni - CONFIGURATIE EXTERNA 4 fete

STRUCTURA MADUVEI SPINARII

SUBSTANTA CENUSIE strabatuta de canalul ependimar, care se termina prin ventricului V Krause - In partea anterioara a substantei cenusii si in partea preependimara se gasesc neuroni motori grupati in nuclei, care coordoneaza activitatea musculaturii somatice si activitatea vegetativa, in special S, cu exceptia zonei sub S3 contine neuroni PS - Coarnele posterioare si zona retroependimara contin neuroni senzitivi (al II-lea neuron al cailor senzitive) si vegetativi - Si aici neuronii sunt grupati in nuclei: - Zona cornul comisural Pierre Marie - Substanta gelatinoasa Rolando - Nucleul Clarke si Bechterew

STRUCTURA MADUVEI SPINARII

SUBSTANTA ALBA este dispusa in cordoane, care contin fibre

ascendente, descendente si de asociatie Anterioare Posterioare Laterale Cordoanele anterioare: - Fascicule descendente piramidale si extrapiramidale - Spinotalamic ventral (fascicul ascendent) - Fibre de asociatie Cordoane laterale: - Fascicule descendente piramidale si extrapiramidale - Fascicule ascendente (spino-cerebelos direct si incrucisat, spinotalamic lateral) Cordoane posterioare: - Numai fascicule ascendente si de asociatie (spino-bulbare Goll si Burdach)

TRUNCHIUL CEREBRAL
Forma tronconica Format din 3 segmente: BULB RAHIDIAN PUNTEA LUI VAROLIO PEDUNCULII CEREBRALI Cele 3 formatiuni sunt solidarizate de cerebel prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi (inferiori, mijlocii, superiori)
CONFIGURATIE EXTERIOARA:
FATA ANTERIOARA FATA POSTERIOARA in superioare ale bulbului si punte formeaza planseul VENTRICULULUI IV CEREBRAL - la nivelul pedunculilor cerebrali fata posterioara e ocupata de lama tectala (tuberculii qvadrigemeni superiori si inferiori), legata de miscarile oculocefalogire (conectata la corpii geniculati medial si lateral cu caile sensibilitatii vizuale si auditive) FETE LATERALE vizibile la nivelul bulbului (olive bulbare), la nivelul punii sunt ocupate de pedunculii cerebelosi mijlocii, iar pedunculii cerebrali au o fata externa si o fata interna Pe suprafata externa a trunchiului cerebral si la jonctiunile celor 3 formatiuni se afla originile aparente ale nervilor cranieni

STRUCTURA TRUNCHIULUI CEREBRAL

Pe toata intinderea trunchiului cerebral gasim nuclei

motori: - Pedunculi cerebrali nucleii n. III, IV - Punte nucleii n. V, VI, VII - Bulb nucleii n. IX, X, XI (ambiguu), XII Nuclei senzitivi: -Bulb - nucleul Goll si Burdach - nucleul fasciculului solitar (VII, IX, X) - nucleul gelatinos Rolando (V) - Punte nucleul n. VIII (componenta vestibulara 5 nuclei, componenta acustica 2 nuclei dorsal si ventral)

 Nuclei vegetativi efectori: Mezencefal - iridoconstrictor Edinger-Westphall Punte lacrimo-muco nazal Yagitta (gl. Lacrimala, gl. Mucoasei nazale) - nucleul salivator superior (gl. Submandibulara, gl. Sublinguala) Bulb nucleul salivator inferior Khonstamm (gl. Parotida) - nucleul cardio-pneumo-enteric Staderini

Nuclei proprii ai trunchiului cerebral: - Bulb nucleii Goll si Burdach (gracilis si cuneatus) - olivele si paraolivele bulbare - Punte nucleii corpului trapezoidal (pe calea acustica) - - olivele pontine - Nucleii lemniscusului lateral (pe calea acustica) - Pedunculi cerebrali nucleul negru - - nucleul rosu, nucleul Cajal, nucleul Daschkewitz (statii de releu pe caile ascendente)

SUBSTANTA ALBA A TRUNCHIULUI

FIBRE DESCENDENTE - fasciculul piramidal incrucisat (decusatia piniforma Misticheli) Fasciculul piramidal direct - Caile extrapiramidale :
rubrospinale (incrucisarea Forrel) Nigrospinale Tectospinale (incrucisarea Meinert) Reticulospinale olivospinale

SUBSTANTA ALBA A TRUNCHIULUI

FIBRE ASCENDENTE Fasciculele spinocerebeloase (direct, incrucisat) Fasciculele spinobulbare- care conduc sensibilitatea proprioceptiva

constienta si tactila fina, care dupa ce fac sinapsa in nucleii Goll si Burdach (al II-lea neuron), se incruciseaza (incrucisarea Spitzka)si formeaza o banda de substanta nervoasa BANDA LUI REIL MEDIANA (LEMNISCUS MEDIAL), urca pe toata intinderea trunchiului cerebral si sfarsesc in talamus (nucleul ventral postero-lateral al III-lea neuron, de unde vor porni mai departe spre scoarta emisferelor cerebrale, in circumvolutiunea postrolandica ariile 1,2,3 ale sensibilitatii generale a corpului uman) Fasciculele spinotalamice ventral si lateral se unesc in trunchi si se alatura benzii lui Reil si urmeaza aceeasi cale ca aceasta Acestor 2 cai li se alatura CALEA QUINTO-TALAMICA, care conduce sensibilitatea de la nivelul fetei Calea acustica centrala (LENMNISCUSUL LATERAL) sfarseste in corpii geniculati interni si apoi in girusul temporal superior (ariile 41,42, 22)

STRUCTURA TRUNCHIULUI
FASCICULE DE ASOCIATIE BANDELETA LONGITUDINALA POSTERIOARA -

solidarizeaza nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral BANDELETA LONGITUDINALA DORSALA TRACTUL LUI SCHUTZ care solidarizeaza nucleii vegetativi FASCICULUL CENTRAL AL CALOTEI solidarizeaza nucleii substantei reticulate

CEREBELUL
Situat in loja cerebeloasa din partea posterioara a cuttiei

craniene, posterior de trunchiul cerebral de care este solidarizat de cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi Separat de lobii occipitali ai emisferelor cerebelului prin cortul cerebelului, dependinta a durei mater CONFORMATIE EXTERNA Format dintr-o portiune centrala vermis cerebelos si doua portiuni laterale emisfere cerebeloase. FATA SUPERIOARA
- vermis superior

FATA INFERIOARA - valecula (sant adanc) in profunzimea lui se afla vermisul inferior FATA ANTERIOARA - ventriculara, cu o parte inferioara unde proemina lueta, de la care se desprind spre emisferele cerebeloase valul medular inferior valvulele Tarrin- care formeaza partea inferioara a plafonului Ventriculului IV cerebral; partea superioara este formata de valul medular anterior valvula Vieussens - care se intinde intre pedunculii cerebrali

CEREBELUL
Suprafata exterioara a cerebelului este brazdata de fisuri:

- 2 scizuri principale postnodulara (pe fata inferioara) si

scizura primara (pe fata superioara) Aceste scizuri determina 3 lobi: - anterior (anterior de scizura primara) - floculo-nodular (anterior de scizura postnodulara) - posterior (mijlociu) intre cele 2 scizuri Fiecare lob este impartit in lobuli, de fisuri secundare: - la nivelul vermisului - la nivelul emisferelor cerebeloase

LOBULATIA CEREBELULUI

CEREBELUL
Dupa dezvoltare: - arhicerebel (lobul floculo-nodular) - paleocerebel (lobul anterior si o parte din lobul posterior) - neocerebel (cea mai mare parte din lobul posterior si din cerebel)

STRUCTURA CEREBELULUI
SUBSTANTA ALBA SUBSTANTA CENUSIE - dispusa periferic (scoarta cerebelului) si central (nucleii

cerebelului) SCOARTA CEREBELULUI - 3 straturi molecular, ganglionar (neuronii Purkinje) si granular

- stratul ganglionar este cel mai important

- Fibre de substanta alba musciforme si agatatoare - NUCLEII CENTRALI - - nucleii acoperisului (fastigiali) in arhicerebel, solidarizati cu

calea vestibulara - Nucleii globosus si embolus (interpozitus) paleocerebel - Oliva cerebeloasa (nucleul dintat)- neocerebel

 SUBSTANTA ALBA

- Fibre scurte de asociatie intracelebeloase fac legatura

intre scoarta si nucleii centrali Fibre lungi de proiectie fac legatura intre celelalte segmente ale SNC si cerebel
- fibre aferente
- fibre eferente

Grupate in cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi PCI: - spinocerebelos direct Flechsig - olivocerebelos (Mingazzini) - reticulocerebeloase - eferente: cerebelo-vestibulare si cerebeloreticulare

 PCM fibre pontocerebeloase

PCS: spinocerebelos ventral incrucisat Gowers - eferente : cerebelovestibulare, cerebelorubrice, cerebeloreticulare, cerebelotalamice,

CONEXIUNILE CEREBELULUI PRIN PEDUNCULII CEREBELOSI

VENTRICULUL IV CEREBRAL
Cavitatea primitiva a rombencefalului

Contine lcr
Situat pe fata posterioara a bulbului si puntii, anterior de

fata anterioara a cerebelului Forma rombica Plafon, planseu, 4 laturi, 4 unghiuri PLAFON - superior valul medular anterior Inferior valul medular posterior PLANSEUL - fata posterioara a bulbului si a puntii (calamus scriptorius)

VENTRICULUL IV
MARGINILE SUPERIOARA PCS INFERIOARE PCI UNGHIUL SUPERIOR comunica cu apeductul lui

SYLVIUS UNGHIUL INFERIOR comunica cu canalul ependimar UNGHIURILE LATERALE orificiile LUSCHKA comunica cu spatiul subarahnoidian - pe linia mediana, aproape de unghiul inferior orificiul MAGENDIE comunica cu spatiul subarahnoidian