Está en la página 1de 11

Actul juridic civil

1. Notiunea actului juridic civil 2. Clasificarea actelor juridice civile 3. Conditiile de valabilitate a actului juridic civil-obiect cap conce 4. Capacitatea civila a partilor 5. Consemntamintul (viciile de consemntamint) 6. Obiectului actului juridic civil 7. Cauza actului juridic civil 8. Forma actului juridic civil 9. Efectele acelor civile 10. Modalitatile actelor juridice civile 11. Nulitatea actelor juridice civile 12. Efectele nulitatii actelor juridice civile

1. Notiunea actului juridic civil


T i t l u l III ACTUL JURIDIC SI REPREZENTAREA Capitolul I DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA ACTUL JURIDIC

Articolul 195. Noiunea actului juridic

Act juridic civil este manifestarea de ctre persoane fizice i juridice a voinei ndreptate spre naterea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligaiilor civile. 1. Unul din elementele definitorii ale actului juridic civil este manifestarea de voin. Avnd drept scop crearea, modificarea ori stingerea unor rapoturi cu alte persoane, voina autorului actului juridic civil trebuie s fie manifestat, exteriorizat. Eficacitatea acestei voine depinde de posibilitatea altor persoane de a lua cunotin de ea. Prin manifestare, voina nceteaz de a mai fi un fenomen subiectiv, devenind un fapt social, o realitate obiectiv, iar terii pot lua cunotin de coninutul ei i pot adopta o anumit conduit. Manifestarea de voin trebuie s provin de la un subiect de drept civil- persoan fizic sau persoan juridic. ntruct actul juridic civil este un act volitiv, contient, el poate fi svrit numai de un subiect care are capacitatea de exerciiu necesar (privitor la capacitatea de exerciiu a persoanei fizice, a se vedea art. art. 19 26; capacitatea de ezerciiu a persoanei juridice art. 61.) Persoana fizic, adic omul privit individual (art. 17), svrete acte juridice civile personal. Persoana juridic, neavnd o voin proprie n sens psihologic, acioneaz prin intermediul unor persoane fizice, abilitate de a svri asemenea manifestri de voin. Aceste persoane fizice, care svresc acte juridice civile, prin lege sau prin actul de constituire, n numele i pe seama persoanei juridice, snt administratorii (art. 61).

2.

3.

4.

Manifestarea de voin trebuie s fie ndreptat spre producerea efectelor juridice: naterea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligaiilor civile. Intenia de a produce efecte juridice este un element necesar al actului juridic civil, astfel nct aceste efecte nu se pot produce, conform legii, dect dac o asemenea intenie a existat. Aceast trstur definitorie deosebete actul juridic civil de faptul juridic civil, care este svrit fr intenia de a produce efecte juridice, care ns se produc n virtutea legii. Astfel, nu sunt acte juridice aa aciuni ca: efectuarea construciilor sau lucrrilor pe terenul altuia (art. 329 (3)), mbogirea fr just cauz (art. art. 1389 1397), fapta ilicit cauzatoare de prejudicii (art. 1398) etc., deoarece pentru a produce efecte juridice, legea nu cere existena unei voine ndreptate spre realizarea acestor efecte. n exemplele date drepturile i obligaiile civile iau natere, se modific ori se sting, indiferent de faptul dac autorii acestor aciuni au avut sau nu o atare intenie. Finalitatea actelor juridice este crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi i obligaii civile concrete. Prin aceast trstur actul juridic civil se deosebete de actele juridice din alte ramuri de drept (de ex.: actul juridic administrativ.)

Articolul 196. Actul juridic unilateral, bilateral i multilateral

(1) Actul juridic unilateral este manifestarea de voin a un ei singure pri. Actul juridic unilateral poate da natere la obligaii pentru teri numai n cazurile prevzute de lege. (2) Actul juridic unilateral se aplic n modul corespunztor dispoziiile privind obligaiile i contractele dac acestea nu contravine legii sau caracterului unilateral al actului juridic. (3) Actul juridic bilateral este manifestarea de voin concordant a dou pri. (4) Actul juridic multilateral este manifestarea de voin a trei sau mai multe pri. 1. Actele juridice civile se clasific n funcie de numrul prilor n acte unilaterale, bilaterale i multilaterale. Prin parte n actul juridic se nelege persoana care, manifestndu-i voina, personal sau prin reprezentant, promoveaz n act un interes juridic propriu i direct. 2. Este unilateral actul juridic civil care este rezultatul manifestrii voinei unei singure pri. Sunt acte civile unilaterale: testamentul (art.1449), acceptarea succesiunii (art. 1516), renunarea la succesiune (art.1526) , procura (art.252), oferta (art.681), promisiunea public de recompens (art.art. 1371-1374), rezoluiunea sau rezilierea unui contract (art.art. 733-748) etc. ntruct actul juridic reprezint principalul izvor al obligaiilor civile, iar contractul este cel mai rspndit act juridic, ntre aceste trei categorii juridice: act juridic, obligaii i contract, exist o interdependen strns. n virtutea acestui fapt reglementrile prezentului cod n materiile de obligaii i contracte sunt aplicabile, n anumite limite, i actelor juridice. Nu pot fi aplicate acele dispoziii privind obligaiile i contractele care prevd n mod necesar existena a dou sau mai multe pri, deoarece n actul juridic unilateral nu exist dect o singur parte. Este bilateral actul juridic civil care reprezint rezultatul voinei concordate a dou pri. Actele juridice bilaterale, numite contracte, sunt cele mai frecvent utilizate acte juridice n dreptul civil. De reinut c nu trebuie confundat clasificarea actelor juridice civile n unilaterale i bilaterale, fcut n funcie de numrul prilor, cu clasificarea contractelor n unilaterale i sinalagmatice (bilaterale), n baza criteriului efectelor lor (a se vedea comentariul la art.666). Este multilateral actul juridic civil care este rezultatul acordului de voin a trei sau mai multe pri. Un act multilateral tipic este contractul de societate civil (art.1339). Este de menionat c numrul prilor actului juridic multilateral nu ntotdeauna coincide cu numrul persoanelor ce particip nemijlocit la operaia juridic n cauz. Astfel, contractul de constituire a unei societi comerciale , ncheiat pentru mai muli fondatori de un mandatar unic (privitor la mandat a se vedea art. art.1039-1052), constituie un act multilateral, dei este svrit de o singur persoan.

3.

4.

5.

Articolul 197. Actul juridic cu titlu gratuit i actul juridic cu titlu oneros (1) Act juridic cu titlu gratuit este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial fr a se urmri obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial. (2) Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial. 1. Clasificarea actelor juridice n acte cu titlu gratuit i acte cu titlu oneros se refer numai la actele civile patrimoniale (care au un coninut evaluabil n bani), dar nu i la actele civile nepatrimoniale (care au un coninut neevaluabil n bani).

2. 3.

4.

5.

6.

Actul cu titlu gratuit este acel act, n care avantajul (folosul) patrimonial conferit uneia dintre pri nu are drept scop obinerea avantajului corelativ. Acte cu titlu gratuit sunt: donaia (art.827), comodatul (art.859), legatul (art.1486). Actele cu titlu gratuit se clasific, la rndul lor, n acte dezinteresate i liberaliti. Prin actele dezinteresate, dispuntorul face un serviciu gratuit gratificatului, dar nu-i micoreaz patrimoniul propriu. Drept exemple por servi: comodatul, mandatul neremunerat (art. art. 1030, 1033), fidejusiunea gratuit (art.1146). Liberalitile sunt acele acte, prin care se opereaz un transfer de valori patrimoniale de la dispuntor la gratificat, transfer care diminueaz patrimoniul dispuntorului. Sunt liberaliti donaia i legatul. Actul cu titlu oneros este acel act, n care avantajului patrimonial pe care o parte l procur celeilalte pri sau unui ter, i corespunde un avantaj patrimonial corelativ. Sunt acte cu titlu oneros: vnzarea-cumprarea (art.753), schimbul (art.823), locaiunea (art.875), antrepriza (art.946) . a. Avantajul corelativ avantajului conferit de partea din actul cu titlu oneros nu trebuie s fie procurat neaprat anume acestei pri, ci poate fi acordat i unui ter, fr ca prin aceasta actul s-i piard caracterul oneros. Ca exemplu poate servi contractul de asigurare, n care asiguratorul se oblig s plteasc, la producerea riscului asigurat, suma asigurat ori despgubirea unui ter- beneficiarului asigurrii (art.1301). Exist acte juridice care, prin esena, lor pot fi numai gratuite sau numai oneroase. De exemplu, comodatul este ntotdeauna un act gratuit (art.859). Dac pentru darea n folosin a bunului comodantul ar primi o remunerare, acest raport i-ar schimba natura juridic i ar deveni locaiune (art.875). Alte acte pot fi att gratuite, ct i oneroase, n funcie de opiunea prilor participante. Astfel mandatul, fidejusiunea (art.1146), depozitul (art.1086, 1088), mprumutul (art.867, 869) pot fi att acte oneroase, ct i gratuite, n dependen de faptul dac n contract s-a stipulat sau nu o remuneraie. Articolul 198. Actele juridice de conservare, de administrar i de dispoziie (1) Act juridic de conservare este actul prin care se urmrete prentmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil.

(2) Act juridic de administrare este actul prin care se urmrete o obinuit punere n valoare a unui bun sau patrimoniu. (3) Act juridic de dispoziie este actul care are ca rezultat ieirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun. 1. 2. n funcie de natura juridic, scopul sau rolul actului n gestiunea patrimoniului, actele juridice se clasific n acte de conservare, de administrare i de dispoziie. Prin acte de conservare se neleg actele destinate pstrrii unui drept sau prentmpinrii pierderii lui. Actele n cauz sunt ntotdeauna utile patrimoniului, deoarece implic cheltuieli bneti minime fa de valoarea dreptului pstrat ori salvat. Ca acte de conservare sunt menionate urmtoarele: ntreruperea prescripiei extinctive prin intentarea unei aciuni (art.277), nregistrarea gajului (art.470, 471), somaia (art.617). Sunt acte de administrare actele svrite pentru a face bunurile productive, fr a depi limitele unei exploatri normale a lor. Ca exemple pot servi: darea n locaiune a bunurilor (art.875), asigurarea bunurilor (art. 1301), darea bunurilor n administrare fiduciar (art.1053). Se consider acte de dispoziie actele, prin care se opereaz ieirea unor bunuri din patrimoniu sau grevarea unor bunuri, adic depindu-se dreptul de a administra, se nstrineaz bunuri, se constituie drepturi reale asupra lor sau se renun la drepturi. Printre actele de dispoziie se numr: vnzarea-cumprarea, schimbul, constituirea asupra bunurilor, a unui drept de uzufruct (art.395, 396), uz sau abitaie (art.424), superficie (art.443, 444), gaj (art.454, 466), tranzacia (art.1331). Importana practic a clasificrii n cauz a actelor juridice civile se nvedereaz, n special, n materie de reprezentare i de capacitate. De exemplu, tutorele, ca reprezentant legal al persoanei puse sub tutel, svrete n numele acesteia acte de administrare a bunurilor ei, fr a fi necesar permisiunea prealabil a autoritii tutelare (art.41). n ceea ce privete actele ce depesc drepturile de administrare, adic actele de dispoziie (acte juridice care duc la micorarea averii persoanei puse sub tutel), tutorele are nevoie de permisiunea prealabil a autoritii tutelare (art.42).

3.

4.

5.

Un alt exemplu este contractul de mandat (art.1030). Astfel, mandatul general este valabil numai pentru actele de conservare i de administrare; pentru actele de dispoziie mandatul trebuie s fie special (art.1032). Articolul 666. Dispoziii generale cu privire la contract

(1) Contract este acordul de voin realizat ntre dou sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modific sau se sting raporturi juridice. (2) Contractului i snt aplicabile normele cu privire la actul juridic. (3) Contractul poate fi de adeziune sau negociat, sinalagmatic sau unilateral (genereaz obligaii doar pentru una dintre pri), comutativ sau aleatoriu i cu executare instantanee sau succesiv, precum i de consumator.

Articolul 904. Prelungirea contractului de locaiune

(1) Dac raporturile contractuale continu n mod tcit dup expirarea contractului de locaiune, aceasta se consider prelungir pe un termen nedeternimat. (2) La expirarea contractului de locaiune, locatarul are dreptul prioritar la ncheierea contractului pe un nou termen dac: a) i-a onorat anterior obligaiile contractuale; b) bunul se d n locaiune pe un nou termen; c) este de acord cu noile condiii contractuale stabilite de locator. (3) Garania constituit de un ter pentru executarea obligaiilro de ctre locatar nu se extinde asupra locaiunii renniote.

III.) conditiile de valabilitate a actului juridic civil(conditiile de fon sid e forma, sunt acelea cerinte sau elemente srabilite de lege sau de parti care trebuie sa fie intrunite pentru ca actul juridic civil sa produca efecte juridice. Nu trebuie sa confundam conditiile de valabilitate a actului juridic civil cu conditiile obiectului actului juridic civil si cu elementele raportului juridic civil. Sunt acele elemente care privesc continutul actului juriic civil si a caror nerespectare atrage nulitatea actului juridic civil. Legislatia in vigoare eglementeaza urmatoarele conditii de font: Capacitate juridical civila Consentamint Obiect Un scop urmarit Forma (ceruta pentru valabilitate). Corespunderea actelor juridice civile cu ordinea publica si bunele moravuri. Conditiile de forma sunt acele cerinte stabilite de legislatie si care se refera la forma actului juridic civil, nerespectarea acestor conditii nu atrage nulitatea actului juridic civil ci ineficacitatea acestuia. Forma ceruta pentru probarea actului juridic civil si forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti.
Articolul 679. Acordul asupra clauzelor eseniale ale contractului

(1) Contractul se consider ncheiat dac prile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui eseniale. (2) Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord. (3) Prin contract se poate nate obligaia de a se ncheia un contract. Forma stabilit pentru contract se aplic i pentru antecontract.

IV.) capacitatea juridica -Articolul 222. Nulitatea actului juridic ncheiat de o persona fr capacitate de exerciiu (1) Actul juridic ncheiat de o persoan fr capacitate de exerciiu este nul.

(2) Persoana cu capacitate de exerciiu deplin este obligat s repare prejudiciul cauzat celeilalte pri prin ncheierea actului juridic nul dac se demonstreaz c a tiut sau trebuia s tie c cealalt parte nu are capacitate de exerciiu.
Articolul 223. Nulitatea actului juridic ncheiat de un minor n

vrst de la 7 la 14 ani (1) Actele juridice ncheiate de un minor n virst de la 7 la 14 ani, cu excepia celor stipulate la art. 22 alin.(2), snt nule. (2) Persoana cu capacitate de exerciiu deplin este obligat s repare prejudiciul cauzat minorului dac nu demonstreaz c nu a tiut i nu trebuia s tie c cealalt parte nu are capacitatea de exerciiu necesar ncheierii actului juridic.

Conform art 227 al.2eroarea este considerabila daca la incheierea actului juridic a existat o falsa reprezentare a.) natura actului juridic civil. V.) consemtamintul(viciile de consemtamint) Viciile de consemtamint: culpa, dolul,eroarea, violenta, leziunea
Articolul 227. Nulitatea actului juridic afectat de

eroare

(1) Actul juridic ncheiat n baza unei erori considerabile poate fi declarat nul de instana de judecat. (2) Eroarea este considerabil daca la ncheiere a existat o fals reprezentare referitor la: a) natura actului juridic; b) calitile substaniale ale obiectului actului juridic; c) prile actului juridic (partenerul sau beneficiarul), n cazul n care identitatea acestora este motivul determinant al ncheierii actului juridic. (3) Eroarea asupra motivului este considerabil doar n cazul n care motivul este inclus n obiectul actului juridic. (4) Eroarea imputabila celui al crui consimmnt este viciat nu poate servi temei pentru anularea actului juridic. (5) Persoana n al crei interes a fost declarat nulitatea este obligat s repare celeilalte pri prejudiciul cauzat, dar nu mai mult dect beneficiul pe care aceasta l-ar fi obinut dac actul juridic nu ar fi fost declarat nul. Prejudiciul nu se repar n cazul n care se demonstreaz c cel ndreptit la despgubire tia sau trebuia s tie despre eroare. (6) Actul juridic ncheiat sub influena erorii nu poate fi contestat dac cealalt parte este de acord s-l execute n conformitate cu dorina prti care intenioneaz s conteste actul.

Erori in negatio- exista atunci cind una din partile actului juridic civil crede in mod eronat ca incheie un anumit act juridic civil pe cind celalta parte crede ca incheie un alt act juridic. Eroare in substanta o pers cind crede ca materia unui bun e una, dar in realitate substanta bunului e alta, insa in realitate se incheie un act juridic asupra unui obiect din alta materie si care are alte caracteristici. Erori in personam- exista atunci cind calitatile uneia dintre parti prezinta o impertanta determinata la momentul incheierii actului juridic civil. Dolul este acel viciu de consemtamint carre consta in ducerea persoanei in eroare folosind mijloace viclene ptu a incheia un act juridic civil. Dolul presupune existenta a 2 elemente: 1. Material(obiectiv)- utilizarea mijloace viclene(inseleciune, mashinatii), care determina persoana la incehierea actului juridic civil. 2. Subiectiv-intentia de a insela Pentru ca dolul sa aiba ca consecinta declararea nulitati actului juridic civil trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii: 1. Sa aiba un caracter determinant la momentul incheierii actului juridic civil 2. Sa provina de la una din partile contractante

3. Doul trebuie demonstrat de catre partea care o invoca. Poate fi si dol tacit- cind persoana contractanta nu spune carava informatie care ;-ar opri sa incheie contract.

Articolul 228. Nulitatea actului juridic ncheiat prin dol\ (1) Actul juridic a crui ncheiere a fost determinat de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din pri poate fi declarat nul de instana de judecat chiar i n cazul n care autorul dolului estima c actul juridic este avantajos pentru cealalt parte. (2) Daca una dintre pri trece sub tcere anumite mprejurri la a cror dezvluire cealalt parte nu ar mai fi ncheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerut numai n cazul n care, n baza principiului buneicredine, se putea atepta ca cealalt parte s dezvluie aceste mprejurri.

n cazul n care dolul este comis de un ter, actul juridic poate fi anulat numai dac se demonstreaz c cealalt parte a tiut sau trebuia s tie despre dol.
(3) n cazul n care dolul este comis de un ter, actul juridic poate fi anulat numai dac se demonstreaz c cealalt parte a tiut sau trebuia s tie despre dol. \

Violenta- consta in constringerea fizia sau psihica/patrimoniala, in scopul-de a determina o alta persoana la
incheierea actului juridic civil

Articolul 229. Nulitatea actului juridic ncheiat prin

violen

(1) Actul juridic ncheiat n urma constrngerii prin violen fizic sau psihic poate fi declarat nul de instana de judecat chiar i n cazurile cnd violena a fost exercitat de un ter. (2) Violena este temei de anulare a actului juridic numai n cazul n care se demonstreaza ca este de natur s determine o persoan s cread c ea, soul, o rud sau o alt persoan apropiat ori patrimoniul lor snt expui unui pericol iminent. (3) n sensul prezentului articol, nu exist violen atunci cnd autorul ei nu a utilizat vreun mijloc ilicit.

elementul obiectiv: de natura patrimoniala, fizica, psihica elementul subiectiv:insuflarea unei temeri pe ntru a determina o persoana de a semna un act juridic civil. Conditii;le ptu a fi declarat nul: 1. Sa aiba un caracer determinant( in lipsa carua pers nu era sa incheie act juridic) 2. Sa fie ilicit incheierea.
Articolul 230. Nulitatea actului juridic ncheiat prin leziune (1) Actul juridic pe care o persoan l-a ncheiat din cauza unui concurs de mprejurri grele de care a profitat cealalt parte, in condiii extrem de nefavorabile, poate fi declarat nul de instana de judecat. (2) Instana de judecat poate menine actul juridic dac prtul ofer o reducere a creanei sale sau o despgubire pecuniar echitabil. VI.)Obiectul actului juridic civil- sunt drepturile si obligatiile( a da,a face , nu a face). 1. Obiectul trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic 2. Obiectul trebuie posibil 3. Obiectul actului juridic trebuie sa se afel in circuit civil. 4. Trebuie sa fie determinat sau determinabil in specia sa.(referitor la ce inchei actul juridic). 5. Trebuie sa fie licit si moral. VII) cauza actului juridic civil este un element de natura psihologica are determina consentamintul si explica de ce sa incheiat actul juridic civil. Cauza actului juridic civil este scopul urmarit de parti la icheierea actului juridic civil. Cauza presupune existenta a 2 elemente: Elem obiectiv- cauza imediat- consta in reprezentarea prestatiei pe care o parte urmareste sa o obtina de la cealalta parte. Elem sub- cauza mediat- consta in motivul principal care determina persoana ca consimta incheierea actului juridic civil. Conditiile de valabilitate a cauzei: Articolul 207. Cauza actului juridic (1) Actul juridic civil ncheiat fr cauz ori fondat pe o cauz fals sau ilicit nu poate avea nici un efect. (2) Cauza actului juridic se prezum pn la proba contrara. (1) Este ilicit cauza care contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri. 1. 2. VIII.) Cauza trebuie sa fie reala Cauza sa fie licita, morala

forma este modalitatea de exteriorizare


drepturilor sau obligatiilor.
Articolul 208. Forma actului juridic

a vointei, efectuata cu scopul stingerii , aparitiei sau modificarii

(1) Actul juridic poate fi incheiat verbal, n scris sau in form autentic(notar). (2) Forma este o condiie de valabilitate a actului juridic numai in cazurile expres prevazute de lege. (3) Actul juridic care poate fi incheiat verbal se consider incheiat i in cazul in care comportamentul persoanei arat vdit voina de a-l incheia. (4) Tcerea se considera exprimare a vointei de a incheia actul juridic in cazurile prevazute de lege sau de acordul prilor. (5) Orice modificare adus unui act juridic trebuie s imbrace forma stabilit pentru acel act. (6) Promisiunea de a incheia un act juridic nu trebuie s imbrace forma ceruta pentru acel act. Articolul 209. Forma verbal a actului juridic (1) Actul juridic pentru care legea sau acordul prilor nu stabilete forma scris sau autentic poate fi incheiat verbal. (2) Actul juridic care se execut chiar la incheierea lui poate fi incheiat verbal. Excepie fac actele juridice pentru care se cere forma autentic sau actele juridice pentru care forma scris este cerut pentru valabilitate. Articolul 210. Forma scrsi a actului juridic (1) Trebuie s fie ncheiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice i persoanele fizice i dintre persoanele fizice dac valoarea obiectului actului juridic depeste 1000 de lei, iar in cazurile prevzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. (2) n cazul n care, conform legii sau nvoielii ntre pri, actul juridic trebuie ncheiat in scris, el poate fi ncheiat att prin ntocmirea unui singur nscris, semnat de pri, ct i printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme, altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat. (1) Utilizarea mijloacelor tehnice la semnarea actului juridic este permis n cazul i n modul stabilit de lege ori prin acordul prilor. (2) Daca, din cauza unei deficiente fizice, boli sau din alte cauze, persoana nu poate semna cu propria mn actul juridic, atunci, in baza mputernicirii date de ea, actul juridic poate fi semnat de o alt persoan. Semntura terului trebuie s fie certificat de notar sau de o alt persoan mputernicit prin lege, artnduse cauza n a crei virtute cel care a incheiat actul juridic nu a putut semna cu propria mn. Articolul 211. Efectele nerespectarii formei scrise a actului juridic (1) Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. (2) Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres prevazut de lege sau prin acordul partilor. (3) Articolul 631. Dispoziii generale cu privire la arvun (4) (5) (1) Arvuna este o sum de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o d celeilalte pri pentru a confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea. n caz de dubii, suma pltit este considerat avans. (6) 7.

(2) nelegerea cu privire la arvun trebuie s fie ntocmit n scris.


Efectele actelor juridice civile(nasterea, modificare, stingerea) sunt guvernate de principiile dreptului civil care sunt regulile in care se produc aceste efecte, respective, in ce conditii si fata de cine se produc aceste efecte. 1. 2. 3. Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil Principiu irevocabilitatii Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

(3) (4) (5)

Articolul 668. Fora obligatorie a contractului (1) Contractul ncheiat legal oblig prile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar i la tot ceea ce rezult din natura lui n conformitate cu legea, cu uzanele sau cu principiile echitii.

(6)

(2) Contractul produce efecte numai ntre pri dac legea nu prevede altfel. Contractul produce efecte i pentru succesorii universali sau cu titlu universal dac din lege, din contract sau din natura obligaiei nu rezult altfel. (3) Contractul poate fi modificat sau rezolvit numai n conformitate cu clauzele sale ori prin acordul prilor dac legea nu prevede altfel.

(7)

10. modalitatile actului juridic civil- sunt anumite elemente, sau imprejurari viitoare care influenteaza existenta sau executarea drepturilor si obligatiilor ce rezulta din actul juridic civil. Actul juridic civil afectat de modalitate sau de modalitati este acel act juridic al carui efecte depind de o clauza restrictive formulate de parti privind un eveniment viitor care face sa intirzie fie realizarea fie stingerea unui drept. Cunoastem 3 modalitati a actului juridic civil: 1. Termenul 2. Conditia 3. Sarcina Inceperea sau incetarea exercitiului drepturilor subiective civile si a executari obligatiilor civile. Dupa efectul sau termenul este : 1. Suspensiv-acest termen amina inceputul exercitarii drepturilor subiective a obligatiei civile.( Imi dai banii peste un an)- obligatia este suspendata 2. Extinciv- marcheaza stingerea dr subiectiv si obligatie civile. Dupa cum este cunoscut avem termen : 1. Cert 2. incert
in f-ie de benefiuciul teremnului: 1. in favoarea creditorului 2. in favaoarea debitorului 3. a ambilor . conditia reprezinta un eveniment potential de care depinde nasterea sau stingerea drepturilor si obligatie. Numai in urma satisfacerii conditiei vine obligatia.
Articolul 235. Condiia nul (1) Este nul condiia care contravine legii, ordinii publice i bunelor moravuri sau condiia a crei ndeplinire este imposibil. Actul juridic ncheiat sub astfel de condiie este nul n ntregime. (2) Condiia a crei survenire sau nesurvenire depinde de voina prilor actului juridic este nul. Actul juridic ncheiat sub o astfel de condiie este nul.

Articolul 239. Actul juridic incheiat sub condiie suspensiv Actul juridic se consider ncheiat sub condiie suspensiv dac apariia drepturilor subiective civile i a obligaiilor corelative prevzute de el depinde de un eveniment viitor i incert sau de un eveniment survenit, ns deocamdat necunoscut prilor.

Articolul 240. Actul juridic ncheiat sub condiie rezolutorie Actul juridic se consider ncheiat sub condiie rezolutorie dac realizarea condiiei atrage desfiinarea actului juridic i restabilirea situaiei existente pn la ncheierea lui. Articolul 236. Condiia pozitiv (1) Dac actul juridic este ncheiat sub condiia survenirii unui eveniment oarecare ntr-un termen determinat, condiia se consider nerealizat dac acest termen a expirat i evenimentul nu a survenit. (2) Dac termenul nu este determinat, condiia poate fi ndeplinit oricnd. Condiia poate fi recunoscut nerealizat atunci cnd este evident c survenirea ulterioara a evenimentului este imposibil. Articolul 237. Condiia negativ (1) n cazul n care actul juridic este ncheiat sub condiia nesurvenirii unui eveniment anumit ntr-un termen determinat, condiia se consider realizat chiar i pn la expirarea acestui termen dac este evident c survenirea ulterioar a evenimentului este imposibil. (2) Dac termenul nu este determinat, condiia se consider realizat doar atunci cnd va fi evident c evenimentul nu va surveni.

Sarcina este obligatia de a da / a face/ a nu face impusa de despunator in actele cu titlul gratuit : donatia cu sarcina de a face cva. 11. Nulitatea actului juridic civil.hotarirea curtii supreme de justitie cu privirea la aplicarea de catre instantele de judecata a legslatiei ce reglementeaza nulitatea actului juridic civil. Nulitatea ca teremen deriva de la latinescul nulitas care are 3 sensuri: 1. Lipsa totala de valoare sau talent 3. p ersoan incompetente 4. infecacitatea unui act juridic din cauza absente unei conditii de font sau forma functiile nulitatii : 1. functia preventiva 2. f-ia represiva(sanctioneaza incalcarea actului juridic) 3. f-ia reparatorie(restabilirea ordinei de drept, despagubire bla bla) nulitatea actului juridic civil este acea sanctiune civila care desfiinteaza actul juridic civil incazul in care acesta a fost incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate cerute de legel. Din definitia data rezulta ca nulitatea este o sanctiune civila, nulittea se aplica numai actelor juridice, nulitatea intervine numai ptu incalcarea normelor legale de valabilitate a actului juridic civil. Rezilierea se face cind este incalcata o clauza contractuala. In momentul in care se apreciaza nulitatea este cel al incheierii actului juridic civil. Nulitatea actului juridic civil in conformitate cu CCRM este clasfiicata in f-ie de 2 criterii: a. natura interesului ocrotit prin norma juridica incalcata . In f-ie de natura interesului nulitatea poate fi : 1. absoluta este nul, este acea sanctiune care intervine in cazul incalcarii actului juridic civil a unei dispozitii legale care ocroteste un interes general, si care poate fi invocat de orice persoana cointeresata , care consta in faptul ca actiunile savirsite cu scopul de a da nastere de a modifica sau stinge un raport juridic nu produc efecte juridice.
2. Articolul 216. Actele juridice nule i anulabile 3. 4. (1) Actul juridic este nul n temeiurile prevzute de prezentul cod (nulitate absolut). 5. (2) Actul juridic poate fi declarat nul, n temeiurile prevzute de prezentul cod, de ctre instana de judecat sau prin acordul prilor (nulitate relativ). 6. Articolul 217. Nulitatea absolut a actului juridic 7. 8. (1) Nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de orice persoan care are un interes nscut i actual. Instana de judecat o invoc din oficiu. 9. (2) Nulitatea absolut nu poate fi nlturat prin confirmarea de ctre pri a actului lovit de nulitate. 10. (3) Aciunea n constatare a nulitii absolute este imprescriptibil.

11.

Particularitatile: poate fi invocata de orice persoana care are un interes nascut si actual, pecum si de catre instanta de judecata din oficiu, si avinzi partilor. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare art.217 al Actiunea in constatare este imprescriptibila Codul familiei cunoaste cazuri de confirmare sau acoperire a nulitatii actului juridic civil CF capacitate.
Articolul 220. Nulitatea actului juridic ce contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri (1) Actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative snt nule dac legea nu prevede altfel. (2) Actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri snt nule. (3) Nulitatea clauzei nu atrage nulitatea intregului act juridic dac se poate presupune ca acesta ar fi fost ncheiat i n lipsa clauzei declarate nul. Articolul 221. Nulitatea actului juridic fictiv sau simulat (1) Actul juridic ncheiat fr intenia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. (2) Actul juridic ncheiat cu intenia de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut n vedere de pri se aplica regulile respective. (3) n cazul trecerii bunului dobndit n baza unui act juridic fictiv la un ter de bun-credin, se consider c trecerea a avut loc in baza unui temei juridic valabil. Articolul 211. Efectele nerespectarii formei scrise a actului juridic (1) Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres prevazut de lege sau prin acordul partilor

12.

relativa- poate fi declarat nul este acea sanctiune care intervine in cazul incalcarii la incheieea actului juridic a unui interes particular.(individual). 13. Particularitatile: Nulitata relativa poate fi invocata de un cerc restrins de persoane.
Nulitatea relativ a actului juridic poate fi invocat doar de persoana n al crei interes este stabilit sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai prii ocrotite pe calea aciunii oblice. Instana de judecat nu poate s o invoce din oficiu. Nulitatea relativ poate fi acoperit prin voina expres sau tacit a persoanei n al crei interes este stabilit nulitatea. Voina de a confirma actul juridic lovit de nulitate trebuie s fie cert i evident. Articolul 267. Termenul general de prescripie (1) Termenul general n interiorul cruia persoana poate s-i apere, pe calea intentrii unei aciuni n instan de judecat dreptul nclcat este de 3 ani. (2) Aciunile privind aparea drepturilor personale nepatrimoniale se prescriu numai n cazurile expres prevzute de lege. Articolul 233. Termenul naintrii aciunii privind anularea actului juridic (1) Persoana ndreptit are dreptul s cear anularea actului juridic pentru temeiurile stipulate la art.227, 228 i 230 n termen de 6 luni de la data cnd a aflat sau trebuia s afle despre temeiul anulrii. (2) n temeiul stipulat la art.229, cererea de anulare poate fi depus n termen de 6 luni de la data cnd a incetat violenta. 1. Aciunea n nulitate relativ, spre deosebire de cea n nulitate absolut, este prescriptibil, adic ea trebuie intentat n termenul de prescripie extinctiv. Prin prezentul articol snt instituite termene speciale de prescripie extinctiv pentru aciunile n anulare a unor categorii de acte juridice. Aceste termene derog de la regula general privind termenul de prescripie extinctiv care este de 3 ani (art. 268) i constiutie 6 luni privitor la aciunile n anularea: actului juridic afectat de eroare (art. 227), actului juridic ncheiat prin dol (art. 228), actului juridic afectat de leziune (art. 230) i

b.

intinderea efectelor(sanctiunii)

Articlul 1474. Termenul de intentare a aciunii (1) Aciunea privind declararea nulitii testamentului poate fi intentat n termen de un an de la data deschiderii succesiunii. (2) Termenul prevzut la alin. (1) nu se extinde asupra aciunii proprietarului dac testatorul a testat din greeal o avere strin ca fiind a sa. Articolul 231. Nulitatea actului juridic ncheiat n urma nelegerii dolosive dintre reprezentantul unei pri i cealalt parte (1) Actul juridic ncheiat n urma nelegerii dolosive dintre reprezentantul unei pri i cealalt parte poate fi declarat nul de instana de judecat. (2) Cererea de anulare, n cazul prevazut la alin.(1), poate fi depus n termen de un an de la data la care cel interesat a aflat sau trebuia s afle despre ncheierea actului juridic.

Nulitatea actului juridic civil dupa intinderea efectelor se clasifica in nulitate totala sau partiala. Actul declarat nul total desfiinteaza efectele actlui juridic . Partial nul doar o clauza. XII.) Efectele nulitatiia actului juridica civil. Incetarea efectului juridic .