Está en la página 1de 122

Administratia publica Notiune Sensuri Principii STATUL reprezinta forma organizata si exteriorizata a puterii publice exercitat de pe un anumit teritoriu

asupra intregii colectivitati umane,aflata in acel loc.Astfel statul este un fenomen obiectiv vietii sociale. Puterea executiva este constituita dintr-o categorie distincta de a autoritatilor publice formata din: 1.La nivelul central sau national avem: GUVERNUL-autoritatea executiva a intregului executiv care a are atributii generale in materie administrative. MINISTERELE si celelalte autoritati ale administratiei publice de

specialitate subordinate guvernului dar cu o sfera limitata. 2.La nivel local sau teritorial: PREFECTII-reprezentantii guvernului in teritoriu. SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE-apartin autoritatilor centrale de specialitate ale administratiei publice care au actiunea limitata in sectoare. CONSILIILE LOCALE SI JUDETENE AUTORITATILE AUTONOME PRIMARIILE-organe executive ale consiliilor locale. Astfel ca administratia publica se poate defini ca,categorie a autoritatilor de stat constituita in temeiul acelor forme fundamentale de activitate executiva

pe care o infaptuiesc si o realizeaza in mod specific puterea publica. Activitatea executiva reprezinta acea forma fundamentala de activitate ce realizeaza intr-un mod specific puterea de statcare consta in punerea in aplicare a prevederilor legale actelor juridice,ordonante emise in temeiul acestora si sunt infaptuite de o categorie distincta a autoritatii publice,respective administratia publica in principal. Caracteristicile generale ale administratiei publice: -reprezinta un sistem unitar ce reuneste in cadrul ei si au la baza relatiile juridice,autoritati aflate pe diferite nivele ale organizarii administrative conduse de guvern.

-activitatea executiva indeplinita este constituita din actiuni de prescriere sau de dispozitii dar pot aparea reglementari sau actiuni de prestatie,acestea vizand aplicarea legii corect(stabilirea si incasarea impozitelor). -administratia este formalista deoarece se realizeaza cu ajutorul unor anumite proceduri.Poate fii juridica datorita efectelor produse prin drepturile si obligatiile rezultate. FUNCTII: -functia de conducere-este manifestata prin acte de reglementare normative. -fct. de coordonare(corelarea actiunilor executive in vederea realizarii unitare a sarcinilor)

-fct. de indrumare(indruma actiunile executive,in vederea realizarii lor in deplina unitate avand baza legala determinata) -fct. de control(consta in stadiul indeplinirii sarcinilor,masoara rezultatele actiunilor administrative) -fct. de punere in executare corecta a masurilor dispuse conform legii. Aceste functii pun in evidenta principala trasatura a administratiei,respectiv latura organizatorie a ei,adica asigurarea derularii normale a raporturilor sociale in urma interventiei executive a statului. Administratia este ierarhizata,ordonata si subordonata.

NORME DE DREPT ADMINISTRATIV Sunt acele norme juridice care sunt instituite de autoritatilepublice,conferind adm publice posibilitatea de manifestare in raport de drept,acestea avand ca forma subiectul special investite cu arie de atributii a realizarii puterii executive. Prin aceasta se exprima produsul vointei publice cu instituirea autoritatii publice,sunt desfiintate raporturi juridice avand in baza lor si raporturi de alta natura. Statul si administratia teritoriala se vor manifesta ca autoritati publice. Dr.constitutional-investirea functiilor Dr.civil(autoritatile administrativ teritoriale)

Dr.muncii(la incheierea contractelor cu angajatii din administratie). In clasificarea normelor administrative aplicabile actelor executive se tine cont de: -obiect de reglementare-norme organice ce reglementeaza si organizeaza infiintarea organizatiei si functionarea actiunilor organelor administratiei. -norme procedurale -norme materiale(reglementarea drepturilor ce decurg din raporturi juridice in care administrativul a facut parte) Sfera de cuprindere:norme de drept comun;norme de drept speciale;norme exceptionale. Caracterul lor existent: -norme imperative

-norme dispozitive Raporturi juridice de drept administrativ sunt relatiile sociale reglementate de normele de drept administrativ a carei desfiintare se realizeaza prin manifestarea de vointa exclusiva a autoritatilor publice in cadrul si realizarea activitatiii executive a statului. Deosebiri dintre raportul juridic administrativ si raporturile juridice ale celorlalte ramuri de drept: -un organ sau autoritate a adm publice si cateodata un functionar public.In mod exceptional subiect poate fii o alta autoritate de stat ori o alta structura nestatala autorizata sa presteze serviciul public. -subiectii raportului juridic adm nu sunt egali in drepturi si obligatii

-obiectul raportului juridic adm este determinat de obiectul administratiei publice -raporturile juridice administrative se nasc,se modifica sau se sting pe baza unei manifestari unilaterale de vointa.Raporturile juridice administrative se pot naste din procedura unor elemente ale naturii sau din savarsirea unor fapte materiale. -incalcarea obligatiilor ce izvorasc din raporturile juridice adm atrage angajarea raspunderii adm. -este un raport de putere publica deoarece apare in sfera relatiilor reglementate de normele de dr.adm. Raportul juridic administrativ se naste,se modifica si se strang in actiunile de realizare de catre organele publice cu sarcini executive.

IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV -raportul juridic de drept adm. se poate naste,modifica ca urmare a efectelor produse. Actele administrative(individuale si normative)se pot naste,modifica sau stinge datorita drepturilor subiective si obligatiilor,in favoarea sau in sarcina uneia sau mai multor persoae,constituind astfel un izvor de dr adm. Actele normative:stabilesc reguli generale de conduita cu caracter impersonal,deci relatii personale pe care le reglementeaza,au un caracter abstract,adica este nevoie de

interventia anumitor fapte carora legea le reglementeaza impresia juridica. Fapte materiale si juridice ce reprezinta actiuni sau inactiuni care au fost savarsite fie desi legea obliga savarsirea lor,nu au fost savarsite de catre norma de drept administrativ. Aceste fapte fac referire atat la actiunile omenesti producatoare de efecte juridice,in mod exceptional direct in temeiul legii fara sa mai intervina un fapt juridic. Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice. Elementele raportului juridic administrativ: Orice raport juridic adm. este alcatuit din: -subiect -continut

-obiect OBIECT=il constituie conduita,actiunea sau inactiunea partilor din relatiile juridice. Clasificarea raporturilor juridice adm.: Raportul juridic adm se clasifica in: -rap jur adm care se formeaza in cadrul sistemului adm publice si in aceste raporturi,ambii subiecti sunt structuri ce apartin administratiei publice. Raportul de subordonare/coordonare>consiliul juridic coordoneaza consiliile locale->tutele administrativa>prefect->conflict juridic->prefect. -rap jur adm in care un subiect apartine sistemului administrativ public iar cel de-al doilea este particular. -rap de subordonare -rap de colaborare si participare -rap de conflict juridic

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV-reprezinta formele de exprimare a normelor de drept administrativ care nasc,modifica sau sting raporturi administrative. Clasificare: -actele constitutive ale U.E. -constitutia Romaniei -legile organice si ordinare -decretele presedintelui -ordonantele si hotararile ministrilor -actele juridice -ordinele prefectilor -actele juridice emise de conducatorii tarii -actele juridice adoptate sau emise de administratia locala si judeteana -actele juridice emise de conducatorii tarii

-tratatele si conventiile internationale -cutuma -jurisprudenta curtii constitutionale a Romaniei Principiile administratiei publice: Notiune Sensuri Clasificare Principiile adm publice sau de stat reprezinta un ansamblu de reguli de baza avand o natura(publica) politica,sociala si juridica care determina in mod esential organizarea,functionarea si activitatea sistemului executiv de organe ale statului. a.Principiul conducerii unitare si centralizate

b.Principiul exercitarii democratice a executivului c.Principiul stabilitatii si specializarii structurii administrative d.Principiul legalitatii in administratia de stat e.Principiul egaliatatii in fata legii si a autoritatilor f.Principiul responsabilitatii 1.Separatia puterilor in stat-este acea regula,mentala in organizarea,functionarea si activitatea sistemului executiv de organe ale statului. Prima necesitate importanta este practicarea exercitiului public si a functiei statului sa fie a unei singure autoritati;ea este impartita;este de ordin democratic;rezulta din nevoia de a nu mai simti nevoia acelei

autoritati,se se numeasca o putere discretionala. 2.Conducerii unitare adm publice:3 categorii,fiecare contribuie in mod propriu la realizarea deplina cu celelalte autoritati publice. a.Fiecare sistem care il compune sa aiba o autoritate de varf proprie,reprezinte conducerea unica. b.Conducerea unica sa se exercite uniform si unitar asupra intregului sistem si asupra elementelor care il compun. c.Conducerea unica trebuie sa controleze modul de d.In functie de raporturile existente intre autoritatile centrale sau cele teritoriale sau locale,conducerea administrativa se poate realiza in centre centralizate fixe.

3.Principiul constituirii democratice 4.Principiul stabilitatii si specializarii structurii administrative.Autoritatile administrative reprezinta forme organizatorice cu structuri stabile si atributii. 5.Principiul egalitatii cetatenilor in fata adm fundamentale al dreptului in temeiul caruia intre cetateni nu exista nici o deosebire in privinta modului de dobandire indiferent de rasa,varsta,sex,religie. -recunoaste si garanteaza dreptul la pastrarea identitatii etnice culturale -drepturi la opinii,egalitate politica,religioasa,intre sexe.

-organizatile executive desemnate sau alese contribuie in mod hotarator autoritatii adm. -cetatenii 6.Principiul egalitatii in executiv,reprezinta regula fundamentala de drept in temeiul legii,toate subiectele de drept,autoritate de stat,rog nonguvernamentala au datoria de a respecta constitutia,legea si celelalte acte jurisdictionale. 7.Principiul raspunderii in adm publice. ORGANIZAREA SI FUNTIONAREA ADM. PUBLICE Definitie:Functia publica se poate defini ca reprezentand o situatie juridica nedeterminata normativ constituita dintr-un complex unitar de

drepturi si obligatii prin a caror realizare se infaptuieste,in mod specific,competenta unui organ dat,exercitandu-se puterea publica in conformitate cu atributiile ce revin autoritatii respective. Functia publica este obiectiv predeterminata,fiind reglementata legal astfel incat drepturile si obligatiile care-i alcatuiesc continutul sunt prestabilite si nu pot fii create,modificate sau suprimate de catre titularul ei sau de catre alte subiecte de drept chiar superioare ierarhic. Functia este o situatie juridica,un complex unitar si interdependent de drepturile si obligatiile ce revin titularului ei prin care se acorda un statut propriu iar un continut de rap

juridic format intre functionari si superiori,ori intre functionari si cel adm,dreptul in care partile se disting doar prin opozabilitate,uneori aceastea fiind reciproca si le revin ca participanti in aceste relatii juridice. -caracter propriu deoarece apartine numai celui investit in cadrul unei autoritati pentru a-i realiza competenta -nu epuizeaza prin continutul ei intreaga sfera atributionala a unei autoritati,dar au si o exceptie in cazul organizatiilor unipersonale,deoarece exista diversitate de sarcini si atributii reglementate in vederea realizarii lor in cardul unei autoritati ce exercita mai multe functii a caror totalitate evidentiaza specificul autoritatii organelor din care fac parte.

-caracter permanent,continuu in timp care se refera la intervalul de timp de la investire si pana la dezinvestirea titularului carui apartin,indiferent de existenta sau de mandatul ca durata limitata. -obligatoriu(caracter) prin indatorirea exercitarii dreptului si cea de indeplinire a obligatiilor care ii alcatuiesc continutul. -indeplinirea functiilor din cadrul unei autoritati se realizeaza prin exercitarea practica a competentei autoritatii conform atributiilor legale stabilite. -se contribuie la realizarea puterii publice;fie ca forma directa deoarece in cazul functiei de decizie se incuba emiterea actelor juridice de putere/autoritate dar mai poate fii si indirecta(act de pregatire,executare,si

control sau in legatura cu exercitiul autoritatii de stat) Aceste functii(trasaturi) sunt valabile oricarei functii publice care pot fi:legislative,executive,juridice deoarece toate presupun exercitiul puterii publice. Functia juridica(adm):categorie ce reprezinta situatia juridica legala predeterminata constand intr-un complex unitar de drepturi si obligatii prin care se infaptuieste competenta unui organ de administratie publica,contribuind la exercitarea puterii publice executive in conformitate cu atributiile cererii autoritatii in cauza. Functia publica a fost reglementata prin lege si a fost publicata pentru prima data in monitorul oficial

nr.600,8 dec 1989,ordonanta de urgenta nr.82,a fost modificata si completata in monitorul oficial nr.283 din 28.06.2000-si privea statutul functionarilor publici si in art.3 alin.1 spune ca funtia publica reprezinta ansamblul atributiilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica/centrala/locala. Functia publica are o serie de principii: -principiul legalitatii funtiei publice deoarece continutul activitatilor desfasurate de functionari in exercitarea prerogativelor detinute de functionari sunt determinate de lege. -principiul impartialitatii deoarece trebuie sa asigure derularea raportului

administrativ declansat la cerere sau din oficiu fara partinire,nefavorizand niciuna din parti,motiv pentru care legea a reglementat incompatibilitati,interdictii. -principiul obietctivitatii,presupune solutionarea cazului dat cu responsabilitatea adevarului obiectiv,respectiv pe baza starii de fapt corect stabilite si cu responsabilitatea prevederilor legale integral aplicabile situatiei,intrucat propunerea,decizia,avizul sa fie temeinic si legal. -principiul transparentei:cunoasterea de catre cel interesat,ori de catre opinia publica in functie de natura normativa sau individuala a actului si de importanta acestuia in modul de desfasurare a procesului decizional.

-principiul eficientei si eficacitatii se refera la rezultatul economic al exercitarii functiei,pe de alta parte se refera la rezultatul social scordat asteptat de catre colectivitate sau de catre individ. -principiul responsabilitatii in conformitate cu obligatiile ce decurg din competentele si atributiile incredintate titularului ei in cazul incalcarii se declanseaza raspunderea juridica a acestuia. -principiul orientarii catre cetateni,in sensul ca prestarea la termen de catre serviciul solicitat si efecuarea lui in interesul acestuia de catre autoritatea/institutia publica. -principiul subordonarii ierarhicetrasatura distinctiva fata de parlamentar/judecator consta in

indatorirea executarii tuturor dispozitiilor ierarhic legale ale suportului acesta. -principiul egalitatii sanselor de intrare/promovare/selectie a afunctionarilor publici se face prin concurs deschis pt fiecare cetatean ce va indeplini conditiile legale nefacandu-se discriminare. Notiunea functionarului public=persoana fizica investita in mod legal cu exercitarea unei functii publice. Pornind de la continuitatea functiei publice executive putem defini functionarul public este acea persoana care reprezinta si face parte dintr-o autoritate sau institutie publica aflata in raporturi ierarhice si care este egal investita cu exercitiul unei functii

publice executive,de regula pe o perioada nedeterminata de timp fiind salarizat pt munca depusa. -funtionarul public este numai persoana numita intr-o funtie publica,ceea ce exclude toate persoanele alese(primari,viceprimari,consilieri)sa u desemnate in cazul(premierul,guvernului). Numirea provine de la conducatorul institutiei publice,indiferent de locul ocupat de cel in cauza. Functionarul public nu mai incheie contract individual de munca,numai personalul salariat din aparatul sau,al autoritatii si institutiei publice care efectueaza activitatea de secretariat administrativ.

Nr total al persoanelor care indeplinesc functiile prevazute in statutul de functiuni formeaza efectivul de personal al respectivei autoritati sau institutii. Astfel ca,ca sa fie investit in functie trebuie sa indeplineasca conditiile: -cetatenie romana -major -capacitate de exercitiu deplina -sa stie sa scrie si sa vorbeasca limba romana -sanatos fizic si psihic -pregatire profesionala de specialitate -compatibilitate morala -sa depui juramant de credinta -declaratie de avere Regimul juridic al functionarilor publici reprezinta ansamblul normelor juridice care au ca obiect

reglemantarile functiilor respective in privinta modului ei de formare,modificare si incetare. Formare/suspendare/intreruperea raportului de servicii Odata ce s-au intrunit relatiile speciale generale de acces la functia publica urmeaza investirea ca activitate juridica unilaterala,individuala de autoritate provenit de la un organ public prin care se incredinteaza unei persoane unei persoane exercitarea unei functii publice in cadrul institutiei. Investire=numire/desemnare. Numirea=actiune de drept administrativ individual emis,de regula de conducatorul institutiei publice,fiid o manifestare de vointa exclusiva si

unilaterala provenita de la acea parte a raportului juridic care incredinteaza functia spre exercitare. Actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al numirii,numele functionarului,denumirea,data,locul unde se exercita numirea functionarului.Pt numirea inaltilor funtionari publici exista conditii speciale de studii;de specializare;perfectionare;vechime. Modificarea raportului de functie este rezultatul acestei manifestari unilaterale a vointei sau a institutiei publice care poate conferi sau retrage atributii sau poate da o noua functie in mod permanent,ori in mod de delegare prin detasare.

Delegarea se poate dispune in interesul autoritatii publice pe o perioada de 60 de zile dar nu mai mult de 90 de zile,acstea isi pasteaza salariul si functia daca este delegat. Detasarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei in care isi desfasoara activitatea pt 6 luni/1 an. Detasare/delegare poate exista refuzuri. Mutarea-temporara -definitiva:acordul individului Suspendarea din functie reprezinta o situatie de intrerupere din functie temporara sau vremelnica a raportului juridic reglementat si a carei finalizare are loc prin reluarea exercitiului sau incetarea definitiva a relatiilor in cauza.

Suspendarea de drept:functionarul public este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica pt perioada responsabilitatii incadrat la cabinetul unui demnitar,efectueaza stagiul militar,este arestat preventiv,este declarat disparut prin hotarare judecatoreasca. Raportul de serviciu se poate suspenda la initiativa functionarului public;participa in campanie electorala;partivipa la greva. Incetarea are loc in mod unilateral intocmai ca si forma sa,procedurile ca si formele de investire in functie,incetarea de drept in cazul decesului;daca nu mai indeplineste una din functii;daca a fost pus sub interdictie;apara o invaliditate.

Autoritatea sau institutia si-a incetat activitatea sau a fost mutata in alta activitate;autoritatea isi exercita reducerea personalului Eliberarea din functie apare si ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functie ocupata de funtia ocupata de functionarul eliberat/destituit nelegal -incompetenta profesionala -functionarul public nu mai indeplineste conditiile necesare -starea sanatatii fizice/psihice data de expertiza medicala nu mai indeplineste conditia ramanerii in functie -destituirea disciplinare sau pe motiv de incompatibilitate in urm cazuri: -sanctiune disciplinara aplicata pt savarsirea repetata a unor fapte care au avut consecinte slabe.

-demisia-apare ca urmare a cererii functiei,a incetarii functiei de serviciu,ea se face in mod obligatoriu,se adreseaza conducatorului autoritatii,trebuie inregistrata si depusa la secretariat,depune efecte dupa 30 de zile;la incetarea raportului functionarul trebuie sa predea toate lucrarile. -transferul-trecerea definitiva a titularului unei functii de la o institutie la alta.Are doua modalitati:la cerere sau prin detasare.Produce efecte:se naste un raport juridic intre cele doua autoritati,una se obliga sa permita plecarea functionarului sau iar cealalta primirea.Se formeaza un nou raport juridic cu noua institutie.Apar doua tipuri de acte juridice administrative.

Drepturile si indatoririle functionarilor: Investirea intr-o functie publica da nastere unui raport tipic de serviciu sau de functie care intra in incidenta regimului de drept public administrativ avand un continut specific,alcatuit din totalitatea drepturilor si obligatiilor,specifica partilor titulare. Dreptul de a decide consta in impunerea de masuri juridice concretizate in acte administrative. Dreptul de a informa si de a constata se refera la executarea unei masuri concretizate in acte adresate conducerii.Dreptul de a informa cu privire la deciziile care il vizeaza in mod direct. Dr.-de despagubire. -de a beneficia de uniforma

-de a promova -la stabilitate in functia publica -de recompensare -la salariu -la 8 ore de lucru pe zii -la odihna si repaus -la conditii normale de munca si igiena -la asistenta medicala -la pensie -la opinie -de asociere sindicala -la greva Avand un drept de salariu si odihna institutia e obligata sa le respecte. Indatoriri: Unele au caracter onerativ iar altele pot fi prohibitive pt titularul lor in raport cu conduita prescrisa a acestuia.

-loialitatea-indeplinirea la timp a sarcinilor de serviciu -corectitudine-respectarea legislatiei regulamentelor aplicabile in domeniu.Exercitarea atributiilor furnizate de public in cadrul serviciului,dar cu apararea secretului de serviciu. -sa nu primeasca cereri a caror rezolvare nu intra in competenta sa. -sa nu aduca prejudicii institutiei -sa se abtina de la expunere publica a unei idei Obligatiile functionarului public pot fii unele comune cu cele ale salariatilor cu contract individual de munca. Cea mai importanta indatorire este cea de subordonare. Raspunderea functionarilor publici

Functionarul trebuie sa respecte legile si celelalte acte normative cu caracter legal aplicabila raporturilor sociale la care participa si trebuie sa indeplineasca obligatiile care le revin.Astfel ca incalcarea acestora duce la raspunderea juridica pt abaterile comise. 1.Raspunderea disciplinara intervine in cazul incalcarii de catre functionari,cu vinovatie de serviciu ceea ce constituie abatere disciplinara atragand sanctionarea disciplinara. Abaterile disciplinare: -intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor -absente nemotivate de la serviciu -interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal

-atitudini ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu -nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter -refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu -neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor -manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice din care face parte -exprimarea sau desfasurarea,in calitate de functionar public ori in timpul programului de lucru,a unor opinii sau activitati publice cu caracter politic -incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si intrdictii privind functionarii publici

Sanctiuni disciplinare: -mustrate scrisa -diminuarea drepturilor salariale cu 520% pe o perioadat de pana la 3 luni -suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau,dupa caz,de promovare in functia publica pe o perioadat de la 1 la 3 ani -trecerea intr-o functie publica inferioara pe o perioada de pana la un an,cu diminuarea corespunzatoare a salariului -destituirea din functia publica Si sanctiunile disciplinare sunt forme ale raspunderii juridice represive adica mijlocul de constrangere aplicabile autoritatilor respective.

Principiile de drept care guverneaza raspunderea dispiplinara sunt similare cu cele ale raspunderii juridice,in general,de unde se deduc,dobandind o aplicabilitate proprie. Principiul legalitatii conta in aceea ca raspunderea disciplinara nu poate opera decat in cazurile prevazute expres de statut,cu aplicarea sanctiunilor in limite legale. Principiul raspunderii pt fapta savarsita cu vinovatie. Principiul raspunderii personale=celui invinovatit. Principiul unicitatii rapunderii pt o fapta ilicita. Principiul justei raspunderi. Calsificare a sanctiunilor disciplinare: Dupa modul de sesizare Dupa influenta lor

Dupa durata de timp -nepecuniare(mustrare scrisa) -pecuniare(luarea din salariu) -mixte Mustrare scrisa-consta in atentionarea scrisa a funtionarului asupra abaterii,cu consecinte negative asupra sa. Diminuarea drepturilor salarialereprezinta retrogradare de natura pecuniara fara afectarea raporturilor de serviciu sau a functiei detinute permitand o mai buna individualizare a sanctiunii. Suspendarea dreptului de avansarereprezinta o sanctiune tipica pt functionarii publici care au un drept de avansare la cariera. Destituirea din functie-reprezinta cea mai severa sanctiune disciplinara aplicabila care conduce la incetarea

raportului de serviciu,intrerupand cariera si stabilind functiile cu consecinte pe viitor deoarece nu se mai poate reveni la nivelul initial. Raspunderea contraventionala -se aplica in cazul in care functionarul public a savarsit o caontaventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu. Raspunderea penala -intervine in cazul infractiunilor savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice ocupate si se angajeaza potrivit legii penale:subiectul activ trebuie sa aibe calitate de funtionar. Orice salariat care exercita permanent sau temporar,indiferent daca si cum a fost distribuita o insarcinare de orice natura,retribuita sau nu institutiei

publice,intstitutiilor sau altor persoane de interes public. -dreptul de a ocupa o functie de autoritate publica -dreptul de a alege si de a fii ales in organismele publice,sunt drepturi complemetare. In cazul in care s-a inceput urmarirea penala functionarul trebuie sa-si indeplineasca functia. Raspunderea patrimonialaopereaza pt pagubele produse patrimoniului autoritatii,nerestituirea in termen legal a sumelor acordate necuvenit. Daunele platite de autoritate/institutia publica in calitate de comitet unei terte persoane in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Raspunderea civila face parte din raspunderea patrimoniala. Managementul functiilor publice si al functionarilor publici Pentru crearea si dezvoltarea unui corp profesionist de funtionari publici s-a infiintat,in subordinea guvernului,Agentia Nationala a Functionarilor Publici,organ de specialitate al administratiei publice centrale,cu personalitate juridica.Aceasta este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat,numit de catre primul ministru.Aceasta agentie este finantata de la bugetul de stat si are urmatoarele atributii:

-elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei publice si a functionarilor publici -elaboreaza si avizeaza propuneri de acte normative privind functia publica si functionarii publici -verifica modul de aplicare a legislatiei privind functia publica si functionarii publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice -elaboreaza propuneri pt crearea unui sistem unitar de salarizare aplicabil tuturor functionarilor publici -colaboreaza cu organisme si organizatii internationale din domeniul managementului resurselor umane. Agentia tine evidenta functiilor publice si a tuturor functionarilor publici pe baza datelor personale ale functionarilor publici transmise de

autoritatile si institutiile publice.In prima luna a fiecarui an,autoritatile si institutiile publice vor transmite modificarile intervenite in situatia functionarilor publici. Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public,ANFP va intocmi un cazier administrativ,conform bazei de date pe care o administreaza.Cazierul adm este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate funtionarului public si care nu au fost adiate in conditiile legii. Cazierul adm este necesar in urmatoarele cazuri: -desemnarea unui functionar public ca membru in comisia de concurs pt recrutarea functionarilor publici

-desemnarea unui functionar public in calitate de presedinte si membru in comisa de disciplina -desemnarea unui functionar public ca membru in comisia paritara -ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere. AUTORITATILE CENTRALE Presedintele Romaniei Atributiile sefului statului Atributiile de natura politicoreprezentativa ale institutiei prezidentiale=>seful statului reprezinta Romania in relatiile interne si internationale,vegheaza la respectarea

constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice exercitand functia de mediere intre puterile statului. Dreptul statului si societate.Presedintele este garantul independentei nationale si administrativ teritoriale a tarii.Are un caracter reprezentativ deoarece ii este conferita funtia de comandant al fortelor armatei si functia de presedinte al consiliului suprem de aparare a tarii. -poate acorda decoratii,gratieri,de a da grade -numirea in functii publice -se adreseaza prin mesaje parlamentului -incheie tratate internationale Constitutional-legislativ: -promulga legi

-dizolva parlamentul dupa consultarea presedintilor celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare,daca legislativul nu a acordat votul de incredere pentru formarea parlamentului in 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. -convocarea guvernului nou ales -reexaminarea legii de catre parlament -sesizeaza curtea constitutionala cu proiectele de legi -poate convoca referendum cu privide la problemele de interes national dupa consultarea parlamentului -aprobarea prealabila/ulterioare a parlamentului,a mobilizarii generale/particulare a fortelor militare

-in caz de agresiune asupra tarii ia masuri asupra acestora si se aduce la cunostinta parlamentului -poate institui starea de asediu dupa ce solicita incuviintarea parlamentului Cu toate ca presedintele are atributii si de natura adm,acesta nu este seful guvernului(prim-ministru) desi competentele sale cuprind intreg sistemul executiv,inclusiv autoritatile care nu fac parte din sistemul condus de guvern avand un caracter autonom la nivel national. Atributii decizionale -desemneaza candidatul pt functie -numeste guvernul investit prin votul de incredere al parlamentului -numeste si revoca ministrii la propunerea premierului in caz de

remaniere guvernamentala sau vacante ministeriale -numirea in functiile publice in conditiile legii Atributii consultative de propunere si reprezentare -consulta guvernul cu privire la problemele grave si importante -propune parlamentului numirea in functiile publice -ia parte la sedintele de guvern privind politica externa de aparare a tarii cu privire la ordinele politice -participa la sedintele primului ministru -conduce sedintele la care participa -a fost considerat ca organism in vederea sustinerii regimului semiprezidential atenuant

-caracterul reprezentativ electiv al parlamentului si presedintelui tarii ales prin vot universal,secret si liber exprimat -dreptul presedintelui de dizolvare a parlamentului in anumite conditii dar si dreptul legislativului de tragere la raspunderea a presedintelui si organizarea referendumului pt demiterea sa,chiar punerea sub acuzatie a acestuia -calitatea parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului si unica autoritate legiuitoare a tarii cat si calitatii presedintelui -desemnarea candidatului pt funtia de prim ministru in urma consultarii cu partidul majoritar in parlament,in cazul in care nu exista partid majoritar se

consulta cu partidele care au majoritate. -numirea guvernului pe baza votului parlamentar de incredere -numirea si revocarea membrilor guvernului in caz de vacanta guvernamentala numai la propunerea primului-ministru Presedintele/fiecare camera are dreptul sa cera urmarirea penala a membrilor guvernului,seful statului putand cere suspendarea acestuia in cazul cercetarii penale. Decretele prezidentiale vor fi contrasemnate si de catre primulministru. -apararea si starile exceptionale sunt conditionate de catre vointa parlamentului/guvernului sau daca se afla sub control legislativ

-nu poate avea initiativa legislativa -nu poate determina raspunderea politica a guvernului -nu poate refuza promulgarea legii daca reexaminarea solicitata a fost respinsa si curtea constitutionala a confirmat constitutionalitatea legilor -nu poate demite/revoca primulministru ACTELE DE NATURA ADM ALE PRESEDINTELUI Pt indeplinirea atributiilor sale seful statului dispune de un aparat administrativ care functioneaza pe langa presedintelui Romaniei si poarta denumirea de Administratie prezidentiala.

-sefului statului ii revin competente de a emite acte politice(mesaje);juridice(decrete) Decretele=acte juridice cu caracter normativ si individual avand o forta juridica inferioara constitutiei si legilor dar superior actelor juridice.Sunt normative decretele de reglementare a unor situatii si obliga autoritatile executive,centrale,teritoriale la luarea de masuri cu caracter normativ individual de punere in aplicare a prevederilor prezidentiale.Sunt individuale actele de numire din functiile publice. GUVERNUL Constitutie art.102 alin.2 pt organizarea si functionarea guvernului Romaniei a ministerului.Guvernul este

autoritarea publica a puterii executive care asigura programul sau de guvernare acceptat de parlament, realizarea politicii interne/externe a tarii precum si conducerea generala o ordinii publice. -guvernul autoritate publica de natura adm pt ca indeplineste o functie executiva,acest atribut este evidentiat si prin modul de constituire/organizare/functionare dar si prin competenta de organ executiv. -guvernul realizeaza conducerea activitatii executivepe intreg teritoriul tarii=>competenta nationala(autpritate centrala). -guvernul exercita o competenta generala asupra problemelor interesand adm de pe intreg teritoriul tarii,deoarece actele de reglementare

ale acestuia sunt aplicabile in materie executiva pt toate subiectele aflate in raporturi juridice. -guvernul are o competenta de autoritate-seful statului numindu-l in functie pe premier,acesta prezinta lista cabinetului legislativului fiind nevoie de votul de incredere al parlamentului pt ca presedintele sa numeasca conducerea executivului -guvernul are autoritate colegiala numai in cazul in care exista prezenta majoritatii membrilor -guvernul are autoritate deliberativa deoarece hotaraste si produce efecte juridice in problemele executive. Concluzie!!! Autoritatea administrativa publica suprema avand o alcatuire colegiala,dispunand de competenta

deliberativa,generala si nationala,realizeaza conducerea activitatii executive in ansamblul ei la nivelul intregului sistem executiv.Ii revin,pt realizarea programelor de guvernare acceptat de parlament functia de:strategie,reglementare,administrare a proprietatii statului,reprezentare,functia de autoritate de stat. Constituirea si investirea guvernului Desemnarea sefului executivului si echipei guvernamentele difera dupa: -forma de guvernamant si regimul de guvernare instituit -atunci cand seful statului este si seful guvernului,adica al intregului

executiv,functia executiva suprema poate fii dobandita pe cale ereditara,alegere directa sau indirecta in functie de stat.Parlamentul nu are nici o atributie referitoare la persoana sefului statului si in unele cazuri nici asupra ministrilor sai(Egipt,Finlanda).Se intalneste in sistemele parlamentare si semiparlamentare(in sistemul executivului dualist ce cuv functia de prim-ministru intalnim urmatoarele situatii) Rusia-alegarea libera facuta de parlament desemnarea de catre seful statului a unei persoane cu sanse reale la alegeri. Investirea guvernului reprezinta procedura de desemnare a premierului urmata de votarea guvernuui si de

aprobarea programului sau de guvernare ca urmare a alegerii legii legislative si sustinere a legislativului. Cuprinde: -desemnarea prim-ministrului -alcatuirea listei guvernului si a programului de guvernare -dezbaterea si votarea acestuia in parlament -numirea guvernului de catre presedintele tarii Conditii: -existenta exclusiva a cetateniei romane si a domicliului in tara -discernamantul -exercitiul dr electorale -compatibilitate morala(sa nu fii fost comdamnat penal) -depunerea juramantului de credinta

-inexistenta starii de incompatibilitate intre functia ministeriala cu alte functii de autoritate. Conform constitutiei,alte compatibilitati se stabilesc prin legea organica -exercita unele functii de reprezentare profesionala salariala cu caracter comercial -exercita actele de comert cu exceptia:vanzarii,cumpararii de actiuni sau alte titluri de valoare. -exercita functia de cenzor al societatii comerciale -exercita functia de reprezentant al adm generale -exercita functii publice in serviciul unor organisme straine ce exceptia functiilor prevazute in acordurile si conventiilor in care Romania ia parte.

-accesul la functia guvernamentala vizeazaza capacitatea manageriala -desemnarea candidatului la functia de prim-ministru,in urma consultarii partidelor -consultarea trebuie incheiata pana la constituirea noului parlament (20 de zile de la alegere)in cazul in care apare inlocuirea sistemului cu altul se va urmari... Alcatuirea listei guvernului se va face dupa consultarea politica prezidentiala si dupa desemnarea candidatului la functia de premier;se face in urma unor consultari prealabile;in cazul in care parlamentul nu s-a pronuntat asupra propunerii adusa de guvern in cele 60 de zile sau daca a fost respinsa de doua ori solicitarea de investitura,seful statului dupa

consultarea celor doua camere poate sa dizolve legislativul provocand noi alegeri parlamentare;numirea guvernului se face dupa obtinerea votului de incredere a presedintelui in baza alegerii parlamentare care este comunicata si care reprezinta un act public individual obligatoriu pt presedinte,acesta avand indatorirea sa emita decretul prezidential de numire a ececutivului adoptat de parlament;ministrii vor depune individual in fata sefului statului juramantul de credinta/fidelitate;in cazul in care se refuza depunerea juramantului,acesta este demis;durata mandatului de guvernare=4 ani corespunzatoare limitelor de functionare a parlamentului adica intre cele doua alegeri parlamentare in afara

cazului de demitere a parlamentarului;demisie,prelungirea fortata a mandatului executiv -prelungirea mandatului e determinata de prelungirea mandatului legislativ(adoptarea unei legi organice;stare de asediu/razboi;convocarea alegerilor legislative s-a facut in cel putin 3 luni;parlamentul nou ales nu reuseste sa-si desemneze un nou executiv) -incetarea mandatului executiv inainte de termen sau expirare a lui in situatia intervenirii de cenzura,pierderea calitatii de membru al guvernului de catre primul-ministru. -initierea calitatii de cenzura apartine cel putin unei patrimi din nr deputatilor si senatorilor din ambele camere,forma de initiere-scrisa este

inaintata birourilor parlamentului,celor doua camere,comunicarea la cuvern. Componenta guvernului(conform constitutiei): -primul-ministru -ministrii -alti membri stabiliti prin legea organica -secretari de stat Incetarea calitatii functiei de membru:pierderea calitatii de membru de catre primul ministru(demisie,pierderea drepturilor electorale,pierderea cetateniei romane). Suspendarea:situatie temporara generata unor imprejurari de mandat(suspendare obligatorie/de drept,trimis in judecata,vacanta parlamentara).

Constituirea,alcatuirea,organizarea organelor centrale Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului. Organele centrale:functionari,persoane fizice...,investite in functie ori numite,cu o activitate principala de natura executiva/administrativa. Persoana ministerelor nu poate indeplini o functie de reprezentare profesionala cu caracter national.O alta functie publica sau activitate profesionala salariata in cadrul regiilor autonome,unor societati,de asemenea atributiile ministerelor se stabilesc prin regulamentul de functionare si organizare stabilit de ministru.

Prefectul conduce serviciile publice de concentrare ale ministerelor si ale celorlalte organe din unitatile adm teritoriale.Ministrul numeste in functie conducatorii organelor de specialitate teritoriala iar in cazul deconcentratelor numai cu avizul prefectului. Portivit constitutiei,prefectul este un organ unipersonal competent sa emita in exercitarea prerogativelor sale si in conditiile prevazute de lege.Pt ocuparea funtiei de prefect si subprefect trebuiesc respectate unrmatoarele conditii: -sa aibe 30 de ani(prefect) -27 de ani(subprefect) -sa indeplineasca conditiile prevazute de lege -studii superioare absolvite cu diploma de licenta

-diploma de 5 ani pt specialitate(prefect) -diploma de 3 ani pt specialitate(subprefect) -sa indeplineasca toate conditiile de incompatibilitate prevazute in constitutie deoarece si subprefectul si prefectul vor fi funtionari publici. Numirea si eliberarea din functie se face prin decizia primului-ministru,dar la propunerea prefectului la ordinul ministrului. Incompatibilitatea de a fii prefect/subprefect -sa nu fie primar,deputat,consilier judetean,membru al guvernului,alta functie profesionala salarizata,director general,administrator,sa gestionaza o unitate generala.

Prefectul/subprefectul sunt obligati sa nu incheie/sa nu emita,sa nu partcicipe la luarea unei decizii care produce un efect pt el sau rude. Numirea in functie si eliberarea din functie poate fii eliberata din cauza exclusiv politice,nu este necesara ocuparea prin exemen. -are capacitate juridica proprie si deplina -emite acte cu putere de efecte priprii desi se afla in subordinea guvernului,care desi se afla in functie il elibereaza din functie,este controlat asupra activitatii sale. Pe durata mandatului de prefect contractul de munca al acestuia (regiile autonome etc.)se suspenda.Pt buna desfasurare a activitatii prefectul este

ajutat de subprefect,in cazul in care acesta poate sa-si exercite atributiile. Atributiile prefectului: -asigura realizarea intereselor nationale prin aplicarea constitutiei,a legilor,hotararilor,ordonantelor de urgenta si a actelor normative ca urmare a reprezentarii sale in teritoriu. -conduce activitatea serviciilor publice ale ministerelor si a celorlalte organe ale ministerelor publice -propune ministerelor inbunatatiri pt buna desfasurare a serviciilor pubice de la nivelul judetului,de asemenea ministerele s celelelate organe de specialitate sunt obligati sa specifice prefectilor ordinele si celelalte dispozitii cu caracter normativ. -asigura cu autoritatile si organele abilitate pregatirea si aducerea la

indeplinire a masurilor de aparare care nu au caracter militar precum si a celor de protectie civila,MAI au obligatia de a informa si de a spirini prefectul pt rezolvarea oricarei situatii de interes national,in conditiile legii. -va intocmi cate un raport pe care il va prezenta guvernului cu privire la sarcinile ce ii revin -are datoria de a verifica buna desfasurare a avtivitatilor consiliilor judetene si locale(primariilor,consiliilor judetene) -exercita controlul de legalitate asupra actelor administrative adoptate/emise de catre autoritatile publice administrative si nationale. Prefectul poate solicita primarului convocarea unei sedinte extraordinare de consiliu.

Actele prefectului In vederea implinirii atributiilor prefectului acesta emite acte juridice ordine cu caracter normativ sau individual,fiind acte administrative de putere.Aceste acte normative devin executorii numai dupa aducerea la cunostinta,publicarea in monitorul oficial. Prefectul poate incheia acte civile necesare bunei desfasurari a aparatului din subordine. Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sunt emise numai dupa consultarea serviciilor de concentrare. Aparatul propriu al prefectului(prefectura)

Structura si atrbutiile acestuia se stabilesc de catre ministerul administratiei prin hotarare de guvern. Numirea si eliberarea din functia acestuia aparat se face de catre prefect. Personalul acestuia aparat deserveste pe prefect si subprefect in actiunile sale. Exercitatrea si asumarea obligatiilor de natura civila ale prefectului se realizeaza de el sau de subprefect,iar responsabilitatea este stricta a prefectului. -acesta aparat are un functionar public de conducere care va fi numit in functie la propunerea prefectului.In cazul in care in judetul cu suprafata mare prefectul poate dispune cu aprobarea MAI oficii prefecturale=>compartimente ale

stucturii aparatului,conduse de catre un director numit de catre prefect. Comisia judeteana consultativa alcatuita din prefect,presedintele consiliului judetean,vicepresedinti,secretarul general al consiliului,primar,viceprimar ,sefii serviciilor publice deconcentrate ale adm publice locale. Sedintele conduse de prefect si presedintele consiliului judetean.Secretariatul:2 functionari din aparatul prefectului.Acest comitet se intruneste saptamanal de catre prefect si presedinte. -se dezbat proiecte(hotarari de guvern/ordine sau dispozitii ale prefectului care urmeaza a fii puse in aplicare)

-aceasta comisie nu poate adopta acte juridice obligatorii pt toate insitutiile,persoanele din judet. Autoritatile administratiei publice locale: -consiliile locale,ca autoritati deliberative -primarii,ca autoritati executive Administratia publica in unitatile administrativ teritoriale se realizeaza pe baza urmatoarelor principii: -autonomie locala -descentralizarea serviciilor publice de interrs local -alegerea autoritatilor administratiei locale -legalitatii -consultarea cetatenilor in problemele locale de interes deosebit

Consiliul local Este o autoritate colegiala a administratiei publice locale,aleasa in vederea solutionarii problemelor de interes local ale comunei,orasului,municipiului. Aceasta autoritate delibereaza asupra intereselor specifice ale colectivitatilor locale si hotaraste,in limitele legii,cu privire la modul de realizare a acestora,fara vreun amestec din partea autoritatilor administratiei publice judetene sau altor autoritati. Consiliile locale,asa cum au rezultat ele din alegeri,sunt responsabile in exclusivitate de modul de gestionare a acestor interese. Raspunderea lor politica este numai de ordin electoral,pentru ca ele sunt inzestrate cu competenta specifica

administratiei locale,pentru a decide asupra modului de solutionare a problemelor administrative ale colectivitatii locale.Autonomia acestor autoritati colegiale rezida in autoorganizarea acestora,sub toate aspectele.Ele receptioneaza cererile si informatiile din mediul local si adopta hatarari privitoare la administrarea treburilor publice locale. In privinta alegerii consiliilor locale si a primarilor,este necesar sa subliniem ca legislatia in vigoare a adoptat solutia alegerii prin vot direct a ambelor autoritati ale administratiei locale.Formula cea mai utilizata,pe plan european,o contituie alegerea directa a consilierilor municipali,iar din randul acestora este desemnat primarul.

In conditiile in care legitimitatea consiliului local si aprimatului este aceasi,neacceptandu-se formula alegerii indirecte a primarului,este firesc la legiuitorul sa stabileasca relatiile dintre cele doua autoritati.Organul deliberativ in constituie consiliul local,iar cel executiv este primarul.Calitatea primarului de organ executiv deriva atat din faptul ca el este cel care raspunde de aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local,cat si din faptul ca el este cel care trebuie sa puna in practica dispozitiile privitoare la realizarea in colectivitatile umane de baza a dispozitiilor legii si a celorlalte acte normative. Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot

universal,direct,egal,secret si liber exprimat.Numarul consilierilor variaza intre 9 si 31,in functie de populatia comunei,orasului sau municipiului,exceptie facand mun Bucuresti,unde nr consilierilor este de 55. Alegerea consiliilor locale Consiliile locale sunt alese pe baza reprezentarii proportionale,in cadrul unui scrutin de lista.Pentru a fii ales in consiliul local,candidatul trebuia sa indeplineasca unele conditii stabilite de constitutie si de legea privind alegerile locale.Conditiile de eligibilitate sunt cumulative si privesc: -cetatenia romana -caliatatea de alegator -varsta de cel putin 23 de ani,pana in ziua alegerilor inclusiv

-domicliul in unitatea administrativa pentru al carui consiliu local candideaza -nu pot fii alesi cei carora le este interzisa asocierea in partide politice si anume:judecatorii Curtii Constitutionale,avocatul poporului,magistratii,membrii activi ai armatei,politistii,precum si alte categorii de functii stabilite prin legea organica. -sa nu fie condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva pt abuzuri in functii politice,juridice sau adm,pt incalcarea drepturilor fundamentale ale omului,pt alte infractiuni intentionate,daca nu a fost reabilitat. Pt candidatii independenti,depunerea candidaturii este conditionata si de prezentarea unei

liste de sustinatori.Numarul sustinatorilor se determina prin impartirea numarului ce reprezinta 1% din totalul alegatorilor la numarul de consilieri ce urmeaza a fii alesi in consiliul local respectiv.Acest numar nu poate fii mai mic de 50. Conditiile de eligibilitate trebuie indeplinite le data depunerii candidaturii in alegeri,mai putin varsta care poate fii indeplinita pana in ziua alegerilor,inclusiv. In cazul in care un candidat indeplineste conditiile de eligibilitate si devine consilir,el trebuie sa se supuna si regulilor privitoare la incompatibilitati,pt exercitarea mandatului in consiliul local. Calitatea de consilier este incompatibila cu:

-functia de prefect si subprefect -calitatea de functionar in aparatul propriu de specialitate al autoritatilor adm publice centrale si locale;calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,al prefecturii,al serviciilor publice de interes local sau judetean,al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale adm publice centrale;calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv. -functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de

consiliile locale sau de consiliile judetene. -calitatea de primar -calitatea de senator,deputat,ministru,secretar de stat,subsecretar de stat si cele asimilate acestora -alte incompatibilitati stabilite prin lege Mandatul consiliului local si al consilierilor locali In urma alegerilor,prefectui procedeaza la convocarea consiliului in sedinta de constituire,in termen de 20 de zile de la alegeri.Acest termen este unul de recomandare,contituirea consiliilor putand avea loc si dupa implinirea acestuia.

Mandatele de consilier sunt valide cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta si ele sunt supuse controlului judecatoresc,in regimul contenciosului administrativ,sub conditia justificarii unui interes de catre cel care contesta legalitatea hotararii. Consiliile locale sunt legal constituite dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din membrii acestora.Durata mandatului consiliului local este de 4 ani,dar acesta poate inceta inaintea implinirii acestui termen. Consiliile locale pot fii dizolvate daca ele nu intrunesc timp de 3 luni consecutiv sau nu au adoptat,in 3 sedinte ordinare consecutive,nici o hotarare,ceea ce presupune organizarea

de noi alegeri,chiar in cursul mandatului de 4 ani. Spre deosebire de mandatul consiliului local,mandatul consilierului se exercita dupa constituirea legala a consiliului respectiv la data depunerii juramantului. Incetarea mandatului de consilier poate avea loc: -la data incheierii mandatului consiliului,la 4 ani -inaintea incheierii acestui termen -in caz de dizolvare a consiliului -la data demiterii acestuia la propunerea prefectului,prin hotarare a guvernului -demisie -incompatibilitate -pierderea drepturilor electorale

-schimbarea teritoriului intr-o alta unitate adm-teritoriala -imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutiv,cu exceptia cazului suspendarii mandatului in situatia arestarii preventive -constatarea,dupa validarea mandatului,ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin oricare alta incalcare a legii privind alegerile locale -condamnarea,prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva,la o pedeapsa privativa de libertate -punerea sub interdictie judecatoreasca -lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului -in caz de deces

Hotararea guvernului privind demiterea consilierului este supusa procedurii contestatiei. Atributiile consiliului local -alege viceprimarii -aproba statutul comunei sau al orasului si regulamentului de functionare a consiliului,pe baza unor norme orientative emise de guvern. -asigura autogestionarea acestuia prin buget,prin gestionarea personalului si administrarea domeniului public si privat al comunei sau orasului. -aproba bugetul local -stabileste dimensiunile serviciilor publice si structura acestora,numarul de personal si statutul acestuia,in functie de complexitatea sarcinilor

adm si de posibilitatile financiare de care dispune Atat solutionarea treburilor publice,cat si asigurarea unui nivel superior al veniturilor bugetare sunt,insa,dependente de modul in care consiliul local actioneaza in domeniul administrarii patrimoniului comunei sau orasului.In aceasta directie,consiliile locale sunt titulare ale dreptului de a administra domeniul public si domeniul privat al comunei sau al orasului.Ele gestioneaza serviciile publice locale prin institutii si agenti economici de interes local infiintate prin hot proprii si exercita in conditiile legii si controlul asupra activitatii acestora. Functionarea consiliilor locale

Consiliile locale lucreaza in sedinte ordina lunare cunvocate de primar.Aceste sedinte sunt conduse de un presedinte ales pe o perioada de cel mult 3 luni.Primarul sau cel putin o treime din nr membrilor consiului pot cere convocarea unei sedinte extraordinare.Sedintele ordinare se convoaca cu cel putin 5 zile inainte de data tinerii acestora,iar cele extraordinare cu cel putin 3 zile inainte de aceeasi data.Consilierii sunt invitati la sedinta in scris precizandu-se ordinea de zii,ora si locul de desfasurare a sedintei.Concomitent,ordinea de zi,se sduce la cunostinta populatie asigurandu-se exrcitarea dr persoanelor interesate de a participa la aceste sedinte.

Sedintele consiliilor locale sunt publice cu exceptia cazurilor in care consilierii decid cu majoritatea voturilor celor prezenti ca aceasta s se desfasoare cu usile inchise.Ca atare,de regula,la sedintele consiliilor locale pot lua parte pers interesate. In exercitarea mandatului,consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale.Acestia au obligatia sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente.De asemenea au obligatia de a prezenta un raport anual de activitate care va fii fqt public prin grija secretarului.Consilierii raspund solidar pt activitatea cons local sau dupa caz,in nume propriu pt activitatea desfasurata in exercitarea

mandatului,precum si prin hotararile pe care le-au votat. Dizolvarea consiliului local Consiliul local poate fii dizolvat in cazul in care a adoptat,intr-un interval de cel mult 6 luni,cel putin 3 hotarari care au fost anulate de catre instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local poate avea loc prin hotararea guvernului,la propunerea motivata a prefectului,bazata pe hotararile definitive ale instantei de judecata.Dizolvarea consiliului poate fii contestata de cei interesati in fata instantei de contencios administrativ,fara a se recurge la

procedura prealabila ceruta de legea nr554/2004. In masura in care hotararea guvernului nu este anulata,se trece la organizarea de noi alegeri fara a se depari 30 de zile de la ramanarea definitiva a hotararii data in contencios,cu exceptia unor situatii exceptionale.De asemenea in cazul in care consiliul nu se intruneste timp de 3 luni consecutiv sau nu a adoptat nici o hotarare in 3 sedinte ordinare consecutive,precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate+1 si nu se poate completa prin supleanti,acesta se considera dizolvat de drept. PRIMARUL Alegerea primarului

Primarul este autoritatea executiva a colectivitatilor locale care indeplineste in acelasi timp si rolul de reprezentant al statului in unitatea administrativ teritoriala in care este ales.In fiecare comuna,oras sau municipiu se alege prin vot direct un primar iar in mun Bucuresti un primar general.Se aleg primari si in sectoarele mun Buc care se afla in relatii se subordonare fata de primarul general al mun Buc.In activitatea sa primarul este ajutat de unul sau 2 viceprimari care sunt alesi dintr consilieri de consiliul local pt un mandat de 4 ani,mandat care este egal cu cel al consiliului local. Pentru functia de primar alegerile se desfasoara in circumscriptile electorale organizate pt alegerea consiliilor locale si sub conducerea acelorasi instante

electorale.Alegerea primarului se face in cadrul unui scrutin uninominal in 2 tururi de scrutin. Conditiile de eligibilitate pt functia de primar sunt circumscrise calitatii de cetatean roman cu domiciliul pe teritoriul circumscriptiei electorale cu varta de 23 de ani.Sunt exceptati de la dreptul de a candida in alegeri:militari activi,judecatorii si procurorii,persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva pt abuzuri in functii politice,juridice sau administrative,pt incalcarea drepturilor fundamentale ale omului,pt alte infraciuni intentionate,in masura in care nu au fost reabilitate,precum si persoanelor care au incheiat contracte cu adm locala pt executarea de

lucrari,prestari de sercivii ori refurnizare. Incompatibilitatile functiei de primar sunt similare cu cele ale functiei de consilier local la care se aduga: -orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau unitatea adm teritoriala este actionar majoritar ori in cadrul societatilor nationale,companiilor nationale sau regiilor autonome -orice alte activitati sau functii publice cu exceptia functiilor didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Mandatul primarului

Este de 4 ani,stabilit de la data depunerii juramantului.Potate inceta inainte de termen in caz de: -demisie -incompatibilitate -schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ teritoriala -imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutiv cu exceptia cazului suspendarii mandatului in situatia arestarii preventive -constatarea,dupa validarea mandatului ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a legii privind alegerile locale -condamnarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate -punerea sub interdictie judecatoreasca

-pierderea drepturilor electorale -cand in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un inteval de 3 luni care au fost anulate de instanta de contencios adm prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila -deces -ca uramare a rezultatului unui referendul ocal oragnizat in conditiile legii Demiterea primarului Se poate face prin hotararea guvernului la propunerea prefectului,in conditiile legii.Ca si in cazul de dizolvare a consiliului local demiterea primarului este supusa controlului

judecatoresc,hotararea guvernului putand fii atacata in fata instantei de contencios adm,fara a fii necesara efectuarea procedurii prealabile,ceruta de lege.Pana la alegerea unui nou primar sau pe timpul suspendarii din functie a acestuia,in virtutea ordinului prefectului,ca urmare a unei anchete judiciare,atributiile primarului se indeplinesc de catre vine primar. Suspendarea din functie Poate fii dispusa de catre prefect numai la cererea motivata a instantei de judecata sau a parchetului in cazul arestarii preventive. Mandatul primaruluiinceteaza de asemenea inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local organizat in conditiile

legii.Referendumul pt incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului,de locuitorii comunei sau orasului,ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivt legii,inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului. In toate cazurile de invalidare sau de incetare a functiei primarului inainte de termen,se oragnizeaza noi alegeri in termen de cel mult 60 de zile de la aparitia situatiei respective,acest termen putand fii prelungit numai in situatii exceptionale. Atributiile primarului

Sunt dependente de calitatea acestuia de reprezentant al statului in unitatea adm-teritoriala in care este ales.Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,a prevederilor constitutiei,ale legilor si a celorlalte acte normative emise de autoritatile statale.In aceeasi calitate,primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila si conduce serviciile de stare civila si de autoritate tutelara. In caliatate de reprezentant al statului,in comuna sau orasul in care a fost ales primarul indeplineste sarcini ce ii revin din actele normatine privitoare la recensamant,la organizare si desfasurarea alegerilor,la aducerea la cunostinta cetatenilor a legilor.

Primarul poate solicita,inclusiv prin intermediul prefectului,in conditiile legii,concursul sefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile adm-teritoriale,daca sarcinile ce ii revin nu poit si rezolvate prin aparatul propriu de specialitate. Atunci cand actioneaza ca autoritate executiva a administratiei locala,primarul trebuia sa asigure executarea hotararilor consiliului local.Totodata primarul este abilitat de lege sa faca propuneri consiliului local cu privire la organizarea referendumului local la reglementarile locale privitoare la ubanism si amenajarea teritoriului,la proiectul de statut al personalului,numarul de personal si salarizarea acestuia.

In aceeasi calitate primarul este abilitat de lege sa exercite atributii specifice in materie de buget local,ordine si liniste publica,salubritate,drumuri publice si circulatie rutiera,conducerea serviciilor publice locale si administrative,a bunurilor comunei sau ale orasului,prevenire si limitarea a urmarilor unor situatii exceptionale. In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii care sunt acte administrative supuse contenciosului administrativ.Unele din actele sale nu imbraca insa acest caracter si sunt supuse fie regulilor muncii fie celor specifice altor ramuri ale dreptului privat.Astfel,primarul in calitatea sa de reprezentant al persoanei juridice incheie acte juridice supuse regulilor dreptului civil sau comercial care nu

intra in incidenta contenciosului administrativ.

ORGANIZAREA GUVERNULUI Din punct de vedere structural guvernul este alcatuit din functionari si organisme,menite sa asigure functionalitatea corespunzatoare(primministru). Primul ministru-conduce guvernul care are un rol esential in conducerea,alcatuirea,modificarea si chiar revocarea lui. Atributiile guvernului: -prezinta lista de guvernare -prezinta programul de guvernare in vederea obtinerii votului de incredere necesare investirii

-prezinta camerei deputatilor si senatului raporturi si declaratii privind politica guvernului -propune numirea/revocarea unor membrii presedintelui -solicita presedintelui participarea sa la sedintele de guvern,atunci cand considera ca este necesar. -contrasemneaza decretele prezidentiale -coordoneaza activitatea guvernului,respectand atributiile ce le revin guvernului -exercita competente,vizand aparatul propriu al guvernului,respectiv membrii acestuia,eliberarea/numirea din functie ai conducatorilor din subordinea guvernului,ai secretarilor/subsecretarilor din minister.

-indeplineste orice alte legi prevazute de constitutia Romaniei sau cele care decurg din rolul/functiile guvernului. -reprezinta guvernul in relatiile interne cu alte autoritati(parlamentul,presedintele,curt ea constitutionala,curtea de conturi,ministerul public,consiliul legislativ etc.) -reprezentant si in relatiile internationale Poate desemna un alt membru al guvernului care sa-si exercite functia pe perioada functiei sale daca seful statului nu a numit pe cineva.Poate delega altui membru al executivului unele din atributiilor sale. Aparatul de lucru al guvernului este alcatuit din: -aparatul de lucru al premierului

-secretariatul general al guvernului -departamente -alte structuri oragnizatorice cu atributii specifice stabilite de guvern -consilieri -aparatul tehnic al guvernului Aparatul de lucru al primului ministru este format din corp de control,corpul de consilieri,aparatul tehnic al corpului de consilieri,compartimentul pe probleme speciale,compartimentul de protocol,compartimentul cu ducomenta suspecte,cancelaria. Atributiile se stabilesc prin decizia premierului.Corpul de consilieri si aparatul tehnic sunt condusi de consilieri desemnati de premier.Secretariatul general este condus de secretarul general al guvernului care poate avea rang de

ministru.Organizarea si atributiile sunt stabilite de guvern.Secretariatul constituie elementul de legatura dintre ministrii. Functionarea guvernului cunoaste ca forma de lucru sedinta plenului si in mod instinct avtivitatea premierului.Sedinta guvernului este o modalitate de lucru si unica recunoscuta intregului executiv. In aceste sedinte se adopta: -acte juridice,politice -se iau activitati decizionale -se stabileste controlul activitatilor din subordine Participa toti membri guvernului dar si invitati(secretari,subsecretari). Sedintele sunt conduse de catre primul ministru,participa si subsecretarul

general care certifica stenogramele si masurile adoptate. Atributiile guvernului: Guvernul are atributii de natura economico-financiara deoarece elaboreaza bugetul de stat si le supune spre adoptare parlamentului. Bugetul public national cuprinde: -bugetul de stat -bugetul asigurarilor sociale -bugeturile locale -bugetul pentru foncuri speciale -bugetul trezoreriei Atributii politico-administrative -exercita conducerea generala a adm publice -initiaza hotarari,proiecte de legi si le propune spre adoptare parlamentului pastrand astfel dr principal

-emite hotarari pt organizarea/executarea legilor -verifica daca s-a pus in executare de catre adm publica legile care au fost emise -controleaza/conduce actiunile ministerelor -infiinteaza organe de specialitate in subordinea sa -coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale. -asigura ordinea de drept,a sigurantei cetateanului -se ocupa de organizarea/inzestrarea fortei armate -asigura realizarea politicii externe si integrarea Romaniei in structurile politice/europene.

-negociaza tratatele/acordurile/conventiilor internationale care angajeaza statul roman -acorda si retrage cetatenia romana in conditiile legii Primul ministru si guvernul adopta hotarari,emite acte juridice si politice. -adopta acte juridice=hotarari,regulamente,ordonant e Hotararile se emit pt organizarea executarii legilor,precum si in executarea atributiilor proprii potrivit legii organice. Ordonantele se emit de regula in baza unei imputerniciri,in domenii rezervate legii. Ordonantele de urgenta se emit in cazuri exceptionale.

Regulamentele sunt emise in aplicarea legii. Hotararile pot avea caracter:normativ/individual. Ordonantele/regulamentele-caracter normativ. Primul-ministru emite decizii cu caracter normativ si individual,adopta acte politice prin care isi exercita punctul de vedere cu privire la politica interna/externa,emite acte exclusiv politice(mesajele care se transmit in reuniuni),raspunde de activitatile executivului in fata legislativului. Delegarea legislativa-situatie juridica creata prin conferirea in beneficul guvernului a unei componente de legiferare. -apare atunci cand sunt indeplinite anumite conditii:

-cand o lege speciala abiliteaza executivul sa poata emite ordonante care nu fac obiectul legii organice -legea de abilitare va stabili domeniul si data pana la care se pot emite ordonante(vacante parlamentara) -daca legea de abilitare o cere,ordonantele se supun hotararilor guvernului -delegarea legilor de drept nu presupune existenta unei manifestari de vointa a parlamentului deoarece ea se realizeaza in temeiul constitutiei prin indeplinirea anumitor conditii. PRINCIPII DE ORGANIZARE ADM-TERITORIALA Sub aspectul organizarii politice a puterii conform doctrinei de drept public,se opereaza cu 3 notiuni:

-statul unitar -statul federal -uniunea de stat Conform dreptului administrativ se va vorbi mai mult de regimurile juridice determinate de relatiile existente in puterea centrala si ceal locala: 1.Regim de centralizare adm 2.Regim de deconcentrare adm 3.Regim de descentralizare adm 1.Principiul centralizarii admorganizarea si functionarea unui sistem adm. in cadrul careia exercitarea atributiilor adm este efectuata numai pe organizarea statului. In cadrul sistemului centralizat statul nu recunoaste existenta colectivitatii locale,neacordandu-le,persoana juridica asumandu-si prin propriul

buget asumarea intereselor generale,fie la nivel local sau national. Acest sistem se caracterizeaza printr-o structura puternic ierarhizata,fiind puternic concentrata,apartinand puterea de decizie si initiativa autoritatii centrale. Deoarece autoritatea administratiei locale va transmite problemele ce apar in teritoriu autoritatii centrale competente. In concluzie,centralizarea administratiei ca sistem de organizare statala prezinta urmatoarele caracteristici: -statul este singura personalitate morala de drept public. -interesul public este unic -organizarea administratiei publice se bazeaza pe ierarhie stricta,subordonata

-competenta este autonoma -statul exercita un riguros control ierarhic deoarece acesta poate anula,modifica sau suspenda actele autoritatii locale. 2.Principiul deconcentrarii administrativa-potrivit constitutiei,art.120 stipuleaza ca autoritatea locala se intemeiaza pe principiile descentralizarii autonomiei locale. Prin deconcentrare se desemneaza un transfer de autoritate de la centru catre autoritatile locale. Aceste caracteristici ale descentralizarii adm. se mantin,exceptie facand ca in teritoriu nu vor mai exista simpli executanti ci vor exista autoritati adm propriu-zise care dispun de competente

proprii.Aceste structuri sunt numite si revocate de centru,fata de care sunt subordonate si raspunzatoare. Interesul unic al statului Pt anumite chestiuni de interes local au competente proprii.In toate situatiile,structurile teritoriale deconcentrate au obligatia de a raporta centrului situatia din teritoriu dar si de a executa ordinele acestuia.Deconcentrarea adm detine puterea ierarhica in detrimentul autonomiei locale. 3.Principiul descentralizarii adm Descentralizarea adm prin natura sa prezinta unele particularitati: a.statul inceteaza a mai fii singura autoritate teritoriala recunoscuta si unica persoana de drept public.

b.colectivitatile locale dispun de autoritati adm proprii pt satisfacerea intereselor publice precum si mateliale,financiare si umane. Colectivitatile teritoriale locale organizeaza potrivit legii in ordinea judete,oras,comuna sunt persoane de drept public,avand caracter moral cu capacitate de drept publitic si interes public propriu,distinct fata de cele ale statului. Puterea autoritatilor reprezentative nu vine de la centru si de la corpul electoral local,deoarece autoritatilor reprezentative le sunt incredintate administrarea drepturilor publice care sunt exprimate prin vot secret,direct si universal. Are 2 forme:

-descentralizarea teritoriala care presupune existenta unor interese conume ale locuitorilor dintr-o asezare geografica(portiune de stat),interese distincte fata de cele nationale,manifestandu-se astazi in cele mai diverse domenii de activitate. -descentralizarea tehnica constand in descentralizarea serviciilor publice presupunand existenta unor persoane morale de drept public care presteaza servicii publice de interes local,detasate de sfera serviciilor statale. 3.Principiul autonomiei locale-se manifesta in mai multe aspecte: -sub aspectul capacitatii juridice(colectivitati locale:regiuni,judete,orase,comune etc),subiecte de drept distincte de

stat,cu interese publice proprii recunoscute ca atare de legiuitor -pe plan institutional acestea sunt reprezentate prin autoritati adm proprii care sunt alese prin vot universal(consiliile locale,judetene,primarii,presedintele consiliilor judetene)care nu se regasesc in raporturi de subordonare fata de aparatul de stat centralizat. -in planul autonomiei decizionale,aparatul administratiei locale are competente generale si adopta decizii in interesul celor ce adopta -colectivitatile locale au bugete proprii -dispune de patrimoniu,sunt incluse bunurile ce apartin domeniului public sau privat al judetului sau comunei si

sunt detinute functii publice delimitate pe competente 15 octombrie 1985 la Strasbourg a fost semnata si adoptata cartea autonomiei locale care a fost ratificata de Romania prin legea1991/1997 care stabileste prin art.4 continutul autonomiei locale,specificandu-se ca acesta este numai adm si financiara si priveste organizarea,functionarea,competentele, atributiile si gestionarea resurselor ce apartin autoritatii adm teritoriale. Autoritatatile prin care se exercita autonomia locala nu au putere de decizie majora ce isi desfssoara activitatea in functie de politica statala exprimata de legile adoptate de parlament.

También podría gustarte